LOVITURA FATALA PENTRU PMP,CONFORM LEGII nr.370/2004 SI A MODIFICARILOR ULTERIOARE PRIN OUG,RAMANE IN AFARA „PARTIDELOR POLITICE PARLAMENTARE!”

28 iun.

basescu pmp

PMP, deşi are un număr de parlamentari, nu are grup, iar la momentul ultimelor alegeri parlamentare nu era constituit ca partid şi nu a înscris listă de candidaţi, astfel că ar putea rămâne în afara situaţiilor prevăzute pentru “partide politice parlamentare” în Legea 370/2004.

Ordonanţa de urgenţă privind modificarea Legii pentru alegerea preşedintelui defineşte “partidele politice parlamentare” ca fiind formaţiunile care au grup parlamentar propriu şi care au obţinut în urma ultimelor alegeri generale mandate de deputaţi sau senatori pentru candidaţii înscrişi pe liste.

Definirea “partidelor politice parlamentare” – prin introducerea unei noi litere e) la alineatul (1) al articolului 2 – este una dintre modificările aduse Legii 370/2004 prin ordonanţa de urgenţă adoptată joi de Guvern şi publicată vineri în Monitorul Oficial.

VEZI AICI textul integral al Ordonanței

Astfel, noua prevedere stabileşte că sintagma “partide politice parlamentare” semnifică “partidele şi alte formaţiuni politice care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului şi care au obţinut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputaţi sau senatori pentru candidaţii înscrişi pe listele acestora ori pe listele unei alianţe politice sau electorale din care au făcut parte partidele ori formaţiunile politice respective”.

În actuala structură a Parlamentului, au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camere PSD, PNL, PDL, PPDD, UDMR, PC.

Una dintre situaţiile în care se face referire în lege la partidele politice parlamentare este cea referitoare la alcătuirea birourilor electorale.

Astfel, “(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 10 reprezentanţi ai formaţiunilor politice. (…) (4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, în componenţa Biroului Electoral Central intră preşedintele, vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. Astfel constituit, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi până la completarea lui cu reprezentanţii formaţiunilor politice neparlamentare care au propus candidaţi. (…) (6) În termen de cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare formaţiune politică care nu este reprezentată în Parlament şi a propus candidat comunică Biroului Electoral Central numele şi prenumele reprezentantului său. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii propuşi se face prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a candidatilor sau a persoanelor delegate de către conducerile formaţiunilor politice care au propus candidaţii, în limita numărului de reprezentanţi prevazut la alin. (1)”, se stabileşte la articolul 16 al Legii 370/2004.

De asemenea, la articolul 18 este prevăzut că “Biroul electoral judeţean, respectiv biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti este constituit din 3 judecători, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente desemnat de către aceasta prin hotărâre şi din cel mult 7 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi”. “(3) În termen de cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare formaţiune politică care a propus candidat comunică biroului electoral judeţean sau biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti numele şi prenumele reprezentantului său. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. În termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, biroul electoral judeţean sau biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti se completează cu reprezentanţii propuşi de formaţiunile politice reprezentate în Parlament care au propus candidaţi, în limita numărului de reprezentanţi prevazut la alin. (1). În termen de 24 de ore de la completarea birourilor electorale judeţene sau birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti cu reprezentanţii propuşi de formaţiunile politice reprezentate în Parlament care au propus candidaţi, acestea se completează de către preşedintele biroului electoral judeţean sau al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, cu reprezentanţii celorlalte formaţiuni politice care au propus candidaţi, în limita numărului de reprezentanţi prevăzut la alin. (1), prin tragere la sorţi, dacă este cazul, în prezenţa membrilor biroului şi a candidaţilor sau a persoanelor delegate de către conducerile formaţiunilor politice care au propus candidaţii”, menţionează textul legislativ.

OUG privind modificarea Legii pentru alegerea preşedintelui României, publicată vineri în Monitorul Oficial, stabileşte de asemenea, la articolul 27, că propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor. În actuala forma a legii, termenul prevăzut în acest sens este de 30 de zile.

De asemenea, prin OUG se propun o serie de măsuri tehnico-organizatorice, cum ar fi: “Institutul Naţional de Statistică asigură editarea şi tipărirea proceselor-verbale pentru constatarea rezultatelor alegerilor la Regia Autonomă «Monitorul Oficial», dotarea cu echipamente, tehnică de calcul şi consumabile, precum şi instruirea personalului implicat în efectuarea operaţiunilor tehnice privind stabilirea rezultatelor alegerilor pentru Preşedintele României de către Biroul Electoral Central, birourile electorale judeţene, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti”.

Totodată, prin proiectul de OUG discutat joi în Guvern se elimină secţiile de votare speciale. Se prevede ca odată cu desfiinţarea secţiilor de votare speciale să fie reglementată posibilitatea exercitării dreptului de vot la orice secţie de votare, în cazul alegătorilor care în ziua votării se află în altă comună, în alt oraş sau municipiu decât cel de domiciliu.

Dispoziţiile actuale ale Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd organizarea secţiilor de votare speciale, de regulă în gări, autogări şi aerogări, precum şi campusuri universitate.

“Din practica anterioară a organizării alegerilor s-a constatat că au fost situaţii în care câteva sute de secţii de votare din localităţile mari şi din zonele turistice au fost extrem de aglomerate, iar în alte câteva mii de astfel de secţii, constituite în localităţile mici, rurale, fluxul alegătorilor a fost deosebit de redus”, se arată în nota de fundamentare a Guvernului. Executivul justifică eliminarea din lege a secţiilor de votare speciale invocând imposibilitatea estimării numărului de alegători care se vor prezenta la vot, fapt care determină la rândul său dificultăţi în estimarea corectă a numărului de buletine de vot care trebuie repartizat fiecărei secţii de votare speciale.

“Alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, în alt oraş sau municipiu decât cel de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin”, fiind înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare într-un tabel. Modelul declaraţiei de proprie răspundere se stabileşte prin HG, stabileşte noul text legislativ.

O altă modificare vizează instituirea unor reglementări exprese în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de vot, prin intermediul urnei speciale, în cazul persoanelor cu drept de vot aflate în penitenciare, respectiv a persoanelor cu drept de vot internate în spitale, în sensul că cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse la mai multe secţii de votare din proximitatea penitenciarelor, respectiv a spitalelor, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti.

sursa: Mediafax

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: