Arhiva | 5:47 pm

TURBAT DE FURIE ,TRAIAN BASESCU ,PRIN ADMINISTRATIA PREZIDENTIALA SARE IN APARAREA LATRINEI PLINA CU PENALI BASISTI,BASESCU 1 TV,RECLAMAND LA CNA POSTUL ANTENA 3!

4 iul.

 

Administrația Prezidențială a reclamat la CNA postul Antena 3!

Motivul: declarațiile avocatului Pavel Abraham în legătură cu cazul Mircea Băsescu în care ar fi spus că ”B1 este de partea președintelul Băsescu de cele mai multe ori”, în emisiunea Sandrei Stoicescu.

Emisiunea lui Felix Rache a fost și ea reclamată la CNA.

DEMENTUL DIN FRUNCEA STATULUI,SLUGARNICUL TRAIAN BASESCU II CERE AVOCATULUI POPORULUI,VICTOR CIORBEA SA CONTESTE LA CCR-UL BASIST,OUG-UL PRIN CARE GUVERNUL A MODIFICAT LEGEA EDUCATIEI!

4 iul.

 

Traian Basescu îi cere lui Victor Ciorbea să conteste la Curtea Constituțională OUG-ul prin care Guvernul a modificat Legea Educației. 

”În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014 a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 49/26 iunie 2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative.

În acest context, în temeiul dispoziţiilor Art. 80 alin. (2) din Constituţia României, republicată, vă solicit să analizaţi posibilitatea de a vă exercita competenţa de a sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a ordonanţei de urgenţă mai sus indicate, conform Art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicată şi Art. 13 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, cu modificările şi completările ulterioare, pentru considerentele de mai jos.

Prin O.U.G. nr. 49/26 iunie 2014 au fost adoptate o serie de modificări legislative cu un puternic impact negativ atât în sfera învăţământului preuniversitar, cât şi în planul învăţământului universitar: posibilitatea organizării, în cazuri temeinic justificate, a unei sesiuni de bacalaureat speciale, trecerea terenurilor şi a clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea elevii, palatele şi cluburile acestora, cluburile sportive şcolare, ale căror cheltuieli curente şi de capital se finanţează de la bugetul de stat, din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţii administrativ-teritoriale, la cererea Consiliului Judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, organizarea programelor de studii universitare de doctorat şi la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, reglementarea iniţiativei înfiinţării unei instituţii de învăţământ superior particular şi de către persoane fizice sau grup de persoane fizice, trasarea regimului juridic al instituţiilor de învăţământ superior ca persoane juridice de drept public sau, după caz, persoane juridice de drept privat şi de utilitate publică, organizarea concursului de ocupare a funcţiilor de director şi de director adjunct de către inspectoratul şcolar, participarea în calitate de membri, în consiliile de administraţie a unităţilor de învăţământ de stat a primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene, crearea unei noi categorii de funcţii didactice în cadrul unităţilor de învăţământ superior.

Potrivit alin. (4) şi (6) al Art. 115 din Constituţie, ordonanţele de urgenţă pot fi adoptate «numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată», neputând «afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie».

Din coroborarea celor două prevederi constituţionale mai sus indicate, pentru emiterea unei ordonanţe de urgenţă, trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, cele două cerinţe: urgenţa şi sfera obiectului de reglementare.

Astfel, în ceea ce priveşte urgenţa, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 258/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2016, s-a stabilit că «(…) inexistenţa sau neexplicarea urgenţei reglementării situaţiilor extraordinare, de natură să justifice adoptarea unei măsuri de înlăturare a stabilităţii instituţiei legale, reglementată prin instituirea duratei perioadei de exercitare a unor funcţii, constituie în mod evident o barieră constituţională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă în sensul arătat. A decide altfel înseamnă a goli de conţinut dispoziţiile art. 115 din Constituţie privind delegarea legislativă şi a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgenţă acte normative cu putere de lege, oricând şi – ţinând seama de împrejurarea că prin ordonanţă de urgenţă se poate reglementa şi în materii care fac obiectul legilor organice – în orice domeniu.». Mai mult decât atât, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 421/2007 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 367/30 mai 2007 s-a hotărât în sensul că «(…) urgenţa reglementării nu echivalează cu existenţa situaţiei extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza şi pe calea procedurii obişnuite de legiferare».

Cu privire la a doua condiţie, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 738/2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 690 din 8/10/2012, a statuat că: «(…) sunt instituţii fundamentale ale statului acelea reglementate expres de Constituţie, în mod detaliat ori măcar sub aspectul existenţei lor, în mod explicit sau doar generic, respectiv instituţiile cuprinse în titlul III din Constituţie, precum şi autorităţile publice prevăzute în alte titluri ale Legii fundamentale. Cât priveşte înţelesul sintagmei „afectare a regimului instituţiilor fundamentale ale statului” se au în vedere toate componentele care definesc regimul juridic al acestora – structura organizatorică, funcţionarea, competenţele, resursele materiale şi financiare, numărul şi statutul personalului, salarizarea, categoria de acte juridice pe care le adopta.

Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, că ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă „afectează”, respectiv produc consecinţe negative asupra regimului instituţiilor fundamentale ale statului, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin.

Curtea Constituţională reţine că reglementarea pe calea ordonanţelor şi a ordonanţelor de urgenţa constituie, aşa cum se prevede expres în Art. 115 din Constituţie, o atribuţie exercitată de Guvern în temeiul delegării legislative, iar depăşirea limitelor acestei delegări, stabilite prin însuşi textul Constituţiei, reprezintă o imixtiune nepermisă în competenţa legislativă a Parlamentului, altfel spus, o violare a principiului separaţiei puterilor în stat. ». 

De asemenea, prin Decizia nr. 1.569 din 6 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 1 martie 2012, Curtea a decis cu privire la transferul patrimoniul unităţilor de învăţământ privat şi confesional către fondatorii acestor entităţi, în caz de desfiinţare, dizolvare sau lichidare.

Totodată, dreptul la învăţătură este asigurat în conformitate cu Art. 32 alin. 1 din Constituţie, iar, potrivit Art. 44 alin. 2 din legea fundamentală, proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.

Prin adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 49/26 iunie 2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative a fost încălcat regimul constituţional privitor la emiterea ordonanţelor de urgenţă, fiind nesocotite, în acelaşi timp, dreptul la învăţătură şi dreptul la proprietate privată.

Democraţia constituţională şi statul de drept impun nu numai respectarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor, ci şi obligaţia respectării Constituţiei României şi, implicit, a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

În îndeplinirea misiunii sale constituţionale şi legale Avocatul Poporului, autoritate publică autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate publică, îşi desfăşoară activitatea în scopul apărării drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice.

Faţă de cele expuse, având în vedere competenţa exclusivă de a sesiza direct Curtea Constituţională, consider că respectarea Legii fundamentale trebuie să fie asigurată, în acest caz, prin intermediul instituţiei Avocatului Poporului”, informează Cotroceniul. 

AVOCATUL POPORULUI,VICTOR CIORBEA ASTEAPTA SA FIE SESIZAT CU PRIVIRE LA OUG PE EDUCATIE,DE „SLUGARNICUL”TRAIAN BASESCU!

4 iul.

 

Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, asteapta sesizari din partea contestatarilor ordonantei de urgenta prin care Guvernul Ponta a modificat Legea Educatiei, dar fostul ocupant al acestei functii Gheorghe Iancu ii transmite ca are obligatia sa se autosesizeze, iar PDL ii solicita public sa isi indeplineasca atributiile.

Scandalul a fost declansat dupa ce Guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta al carui caracter urgent nu avea nici o justificare, potrivit specialistilor, si, mai mult, care inglobeaza prevederi deja declarate neconstitutionale de CCR. De asemenea, ordonanta a fost puternic contestata si de presedintele Traian Basescu, acesta apreciind ca Guvernul „face din Educatie un chiosc politic”.

Singurul care poate sesiza Curtea Constitutionala in cazul ordonantelor este Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, numit in functie in urma cu aproape doua luni, la propunerea PSD. „Nu am primit sesizari in legatura cu aceasta OUG pana acum, asa incat noi nu putem actiona decat in cadrul constitutional si legal stabilit”, i-a replicat acesta, joi, presedintelui, adaugand ca asteapta o „sesizare scrisa, sa vedem exact care sunt motivele”.

Contactat telefonic, vineri, de Ziare.com, Victor Ciorbea a ramas pe aceeasi pozitie.

„In loc de declaratii intempestive si uneori cu un pronuntat caracter politic, sunt mult mai potrivite procedurile prevazute de lege si de Constitutie. Asteptam si o sesizare din partea PMP sau a cui o veni, si, bineinteles, sunt in examinare prevederile din ordonantele care au fost mentionate joi, intr-o maniera mai eleganta sau mai putin eleganta, de domnul presedinte”, ne-a declarat Victor Ciorbea, precizand ca asteapta ceva „scris si argumentat” de la presedintele Traian Basescu, „in asa fel incat colegii mei care examineaza cazul sa le aiba in vedere”.

Gheorghe Iancu: Avocatul Poporului este obligat sa verifice actele normative

Prof. Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului, a declarat pentru Ziare.com ca ocupantul acestei functii este obligat sa verifice actele normative adoptate de Parlament si Guvern si sa verifice informatiile aparute in declaratiile publice sau articolele din presa care se refera la posibile incalcari ale Constitutiei.

„Totul. Sa stiti ca Avocatul Poporului are obligatia sa faca acest lucru pentru ca i se comunica de la Parlament si de la Guvern toate actele normative adoptate, tocmai pentru ca Avocatul Poporului sa sesizeze sau nu Curtea. El are toate documentele acum.

Exista un ordin pe care eu l-am dat acum vreo trei ani, care spune cum se procedeaza. Eu primeam documentele, le repartizam fiecarui adjunct care raspundea de domeniul respectiv si el trebuia sa spuna un punct de vedere – daca sesizam sau nu CCR. Sigur, eu puteam sa am alta opinie si sa sesizez sau nu CCR, depinde cum consideram eu. Dar este obligatoriu, pentru ca scrie in Constitutie ca Avocatul Poporului are obligatia de a verifica aceste acte normative”, a declarat prof. Gheorghe Iancu.

Ce spune legea

Atat Constitutia, cat si Legea Avocatului Poporului precizeaza foarte clar ca ocupantul acestei functii se poate autosesiza, nefiind nevoie ca cineva sa ii semnaleze o incalcare a legii fundamentale.

Astfel, la art. 59 alin.1 din Constitutie se precizeaza ca „Avocatul Poporului isi exercita atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturile si in libertatile lor, in limitele stabilite de lege”.

De asemenea, in legea 35/1997 in baza careia functioneaza aceasta institutie se arata la art 13. alin.f ca Avocatul Poporului „poate sesiza direct Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor

PDL ii va cere Avocatului Poporului sa sesizeze CCR

Vicepresedintele pe probleme de educatie al PDL, Raluca Turcan, a declarat pentru Ziare.com ca PDL ii va cere lui Victor Ciorbea sa atace ordonanta la CCR.

„Cu siguranta PDL va solicita Avocatului Poporului sa conteste aspectele de neconstitutionalitate din aceasta ordonanta de urgenta la CCR. Si nu numai ca vom sesiza Avocatul Poporului, dar inca de acum doua zile noi am cerut public demisia ministrului Educatiei, Remus Pricopie, si a ministrului Cercetarii, Mihnea Costoiu, intrucat aceasta ordonanta macelareste legea Educatiei si reprezinta un puternic regres de la tot ceea ce inseamna standarde de performanta in educatie, stabilite pana acum.

In acelasi timp, ordonanta reprezinta parghia prin care Ecaterina Andronescu reuseste sa se impuna in continuare ca principal factor de lobby pentru tot ceea ce inseamna retea economica netransparenta, care trage inapoi performanta din sistemul de educatie”, a declarat Raluca Turcan.

De asemenea, presedintele Traian Basescu i-a adresat, joi, o scrisoare lui Victor Ciorbea, in care a semnalat numeroase si flagrante incalcari ale Constitutiei prin aceasta ordonanta de urgenta si i-a cerut acestuia sa sesizeze Curtea Constitutionala.

TRAIAN BASESCU ZIS „NASHU DIN SUFLET” SI RETEAUA MAFIOTA PE CARE O CONDUCE,ESTE ADEVARATUL VINOVAT PENTRU CORUPTIA LA NIVEL INALT DIN ROMANIA IN CARE SUNT IMPLICATI MEMBRII FAMIGLIEI LUI,MIRCEA BASESCU INRUDITI CU CLANUL INTERLOP ANGHEL SANDU,ZIS BERCEA MONDIAL!TRAIAN BASESCU ESTE KAPUT!

4 iul.

Photo: CARACATITA MAFIOTA A REGIMULUI TRAIAN BASESCU CARE A CONDAMNAT PE AMARASTENII ROMANI LA MOARTE PRIN GENOCID,IMBOGATINDU-SE PRIN JEFUIREA ROMANIEI -LA PIOVRA FAMIGLEI BASESCU  SI RUDA SA INTERLOPUL ANGHEL SANDU,ZIS BERCEA MONDIAL ,AU CREAT PRIN GRAVA CORUPTIE LA NIVEL INALT,UN CUTREMUR POLITIC,CARE ARE O SINGURA FINALITATE PENTRU A SALVA IMAGINEA ROMANIEI PE PLAN INTERNATIONAL SI ANUME :  DEMISIA LUI TRAIAN BASESCU SI DEBASIFICAREA INSTITUTIILOR STATULUI ROMAN,CARE AU PUS IN PERICOL STATUL DE DREPT !

 

 

Comentând ceea ce i se întâmplă fratelui său, Traian Băsescu a decretat că nu omul Mircea Băsescu e de vină, ci anturajul. Oare și-a ales fratele președintelui acest anturaj sau i-a fost creat de fratele său ?

Înainte de a declara că este îngrijorat de calitatea anturajul fratelui, Traian Băsescu ar trebui să se îngrijoreze de ceea ce a făcut el timp de două decenii și de anturajul pe care el i l-a ales. Ce interes ar fi avut omul de afaceri Mircea Băsescu de la Constanța să se înrudească cu clanul Bercea Mondialul din Olt dacă fratele său n-ar fi fost politician de top și n-ar fi avut nevoie de voturile romilor ? Cine ar mai fi făcut din căpușa Marian Căpăţână (intermediarul dintre Bercea Mondialul și Mircea Băsescu) lider al PDL și candidat pentru un loc la Senat ?

Pe 24 august 2009, Sorin Roşca Stănescu a scris pe blogul său că printr-un document secret S-58/28 aprilie 2009 Traian Băsescu, în calitate de şef al CSAT, a decis ca România să achiziționeze, fără licitaţie şi fără concurs de oferte, un sistem de rachete AA cu rază scurtă şi foarte scurtă de acţiune (SHORAD/VSHORAD) de la concernul francez MBDA. Premierul Emil Boc a emis o Hotărâre secretă de Guvern cu numărul S-588/13 mai 2009, prin care se decidea că valoarea acestui contract să fie de 250 milioane euro, cu o extindere de încă 150 milioane. Roşca Stănescu afirma că pe piaţa armelor, preţul pe care urma sa-l plătească România a fost „încărcat” cu 80 milioane euro, comision pe care urma să-l încaseze o firmă de consultanţă și intermediere ( Desinco ), în care figura ca acţionar fratele preşedintelui, Mircea Băsescu.

Lumea vânzătorilor de arme fiind un club select, format din generali activi sau în rezervă, alături de importanţi ofiţeri acoperiţi, toți specialişti în sectorul de Apărare, în ea nu poate pătrunde cineva din afara grupului. Fără nicio legătură cu acest domeniu, Mircea Băsescu a fost împins la înaintare de fratele său, ajungând peste noapte în topul afacerilor cu arme care erau cu atât mai rentabile, cu cât beneficiarul era statul român, condus de fratele Traian Băsescu, Mircea Băsescu intrând în posesia a 30% din acțiunile firmei Defense, Security and Intelligence Co (Desintco ). ”Anturajul” lui Mircea Băsescu era format din ceilalţi acţionari ai Desinco : Cristian Geamănu, col. ( r.) SPP Romeo Oiţă, gen. (r.) Ion-Eftimie Sandu, fost locţiitor al şefului Departamentului pentru Armamente din MApN şi Maria-Cristina Cazacu, fiica col.( r.) ing. Aurel Cazacu, fost şef la Romtehnica şi Romarm, pe atunci şef al Direcţiei Producţie de Apărare din Ministerul Economiei, condus de Adriean Videanu. Dezvăluirile lui Sorin Roșca Stănescu l-au obligat pe premierul Emil Boc să semneze Hotărârea de Guvern S-962/26 august 2009 (secretă), prin care desfiinţa prima hotărâre, cea din 28 aprilie 2009 și afacerea lui Mircea Băsescu a picat.

Pe 28 august 2009 același Sorin Roșca Stănescu publica o anchetă jurnalistică referitoare la o presupusă operaţiune de trafic internaţional cu muniţie, în care fratele preşedintelui ţării, Mircea Băsescu, era implicat și care s-a transformat în „Scandalul Băbeni”. Povestea se învârte în jurul unui contract de aparentă delaborare (extragere a pulberii explozive) a muniţiei din Taiwan ( 1.884 de tone ), derulat de firma Oxo Network Srl, în locul câștigătorului licitației, compania Maxam Europe SA (din Spania), admisă la licitaţia din Taiwan tocmai prin dovada propriei capacităţi de delaborare a întregii cantităţi de muniţie (4.000 t). Maxam a direcţionat ilegal unul din cele cinci vapoarele cu muniţie către România, prin firma de apartament Oxo care aparţinea locotent-colonelului (r) Cornel Purcărea, patron al societăţii Romagro. Contractul cu Taiwanul prevedea ca întreaga cantitate de muniție să ajungă la sucursala Maxam din Bulgaria, adică la fabrica de muniții de la Smyadovo.

Oxo Network nu era autorizată de ANCEX pentru a derula astfel de activităţi în Romania şi prin urmare nu avea nici licenţă pentru introducerea vaporului încărcat cu muniții în rada portului Constanţa, pe 19 ianuarie 2009. ANCEX este autoritatea naţională în domeniul controlului exporturilor şi importurilor de produse strategice şi care autorizează şi licenţiază agenţii economici pentru a desfăşura operaţiuni de comerţ exterior cu aceste produse. Pentru a derula aceste operaţiuni, agenţii economici trebuie să obţină mai întâi o autorizaţie eliberată de ANCEX, valabilă un an de la data emiterii.

În vederea autorizării anuale, agenţii economici depun la ANCEX o serie de documente obligatorii, necesare obținerii avizului de la MApN. Pentru fiecare operaţiune de import-export, agentul economic autorizat de ANCEX este obligat să solicite în plus o licenţă, printr-un formular tipizat, însoţit de o serie de documente: Certificatul internaţional de export (emis de autoritatea competentă din Taiwan, în cazul nostru şi adresată autorităţilor bulgare), Certificatul de control al livrării (în care destinaţia finală a mărfii a fost trecută de Taiwan: fabrica de armament Smyadovo Bulgaria) şi Declaraţia destinatarului final sau End-User (prin care importatorul Maxam-Bulgaria se obligă să nu re-exporte proiectilele din Bulgaria în altă ţară).

Practic, o licență de import în condițiile date era imposibil de obținut legal de către firma Oxo. Cu toate acestea, pe 11 februarie 2009, Oxo Network a cerut licenţa de la ANCEX, fără a anexa şi documentele necesare pentru importul de muniţie (şi fără a avea în prealabil şi autorizaţia de a executa acest tip de operaţiuni ) şi obţinut-o a doua zi, cu toate că termenul de acordare legală a autorizaţiilor de import este de 60 de zile de la momentul depunerii ei.

Mircea Băsescu, proprietarul firmei Ice Age, a asigurat utilajele pentru descărcarea la locul depozitării containerelor de muniţie şi manipularea containerelor de pe vapor pe cheu şi de acolo în propriile spaţii de depozitare, apoi câteva zile mai târziu, pe camioanele de transport. Contrar legislaţiei în vigoare, Oxo Network a desemnat ca firmă de handling pe Ice Age, despre care ştia că nu deţinea autorizaţia pentru manipularea şi depozitarea bunurilor periculoase, ocolind în mod deliberat toţi operatorii autorizaţi în acest domeniu din portul Constanţa. Contrar prevederilor Codului Vamal, marfa a stat nevămuită în spațiile de depozitare improprii ale firmei Ice Age din portul Constanţa, ea fiind vămuită abia după ce a ajuns la Băbeni, în judeţul Vâlcea. Ce alt rol putea avea Mircea Băsescu în această combinaţie, dacă nu acela de a deschide uşi, ca frate al preşedintelui României ?

Să vedem care a fost ”anturajul” pe care Traian Băsescu i l-a creat fratelui său în acest caz. Locotenentul-colonel (r) transmisionist Cornel Purcărea a trecut în rezervă în anul 1995, un an mai târziu intrând într-un parteneriat cu câţiva oameni de afaceri din străinătate în societatea Romagro Cereal. Se presupune că în spatele lui Purcărea s-ar fi aflat generalul israelian (r. ) Shlomo Elia, actor de primă mână pe piața traficului de arme din Africa, în perioada 1995-2002, care la rândul său l-a avut subordonat și apoi partener de afaceri pe lt. col. (r.) Shimon Naor, patronul Quick Aero Service din România.

Teodor Meleșcanu a fost ales parlamentar în noiembrie 1996, pe listele PDSR, pentru ca în 1997 să creeze Alianța pentru România ( ApR ) pe care a subordonat-o președintelui Emil Constantinescu și guvernului CDR. Patru din oamenii din nucleul de bază al lui Meleșcanu fiind locotenentul-colonel (r.) Cornel Purcărea, locotenentul-colonel (r.) Sorin Stoicescu, amiralul (r.) ing. Plaviciosu ( fost director adjunct la Direcția Armamente a MApN ) și colegul său, generalul (r.) Marius Opran.

Sorin Stoicescu a fost până în 1997 inspectorul șef al Aviației Civile, fiind la curent cu traficul de arme derulat pe aeroportul Otopeni, după care a fost plasat de Cătălin Harnagea pe postul de director Operațional al Aeroportului Otopeni. Din această postură, Stoicescu a aprobat, în numele Senatului României, închirierea Salonului Oficial al aeroportului pentru senatorul Teodor Meleşcanu în data de 16.04.1998, exact în intervalul orar în care aeronava IL-76 din ”Țigareta II” trebuia să aterizeze ( 22.00-23.00 ). După aterizare, Shimon Naor, patronul Quick Aero Services a cazat pentru odihnă echipajul avionului IL-76 la hotelului Erbaşu. Hotelul aparţinea omului de afaceri Mihai Erbasu, vicepreşedinte al ApR și mâna dreaptă a lui Teodor Meleșcanu. La rândul său, în calitate de ministru al Transporturilor, Traian Băsescu știa prea bine că avionul din ”Țigareta II” decolase gol, ultimul din acea zi de pe aeroportul Ostend din Belgia și că venise la Otopeni pentru a încărca arme.

http://s230.photobucket.com/user/vasilescu_album/media/il-76%20UR-UCA/ostend1-1.png.html

Ca să facă scăpată rețeaua de traficanți de arme compusă din generali care aveau conexiuni externe, Traian Băsescu l-a numit fix pe Ţocu Vasile-inspectorul şef al Aviaţiei Civile, implicat și el în spargerea embargoului ONU cu armament, alături de generalul-locotenent Ion Magdalena, să facă o astfel de anchetă administrativă, încât să șteargă toate urmele armelor. Raportul mecanismului ONU de monitorizare a aplicării embargoului cu arme Angolei, se referă la un avion Il-76, identic cu cel din ”Ţigareta II”, încărcat cu arme la platforma militară pe 28.03.1996 şi care a avut număr de cursă MRV 601/2. Mai precis 2.000 de arme automate de război cal. 7,62 mm, fabricate în România. Consiliul de securitate ONU a aflat aceste detalii odată cu sechestrarea acestei mărfi, destinată rebelilor Unita din Angola, stat aflat sub embargou. Constatând totodată că pentru înşelarea oficialilor ONU, România a folosit end-usere (certificate de utilizator final) false.

http://s230.photobucket.com/user/vasilescu_album/media/cioroiani/tocu1.jpg.html

Așa că din ordinul lui Traian Băsescu, Țocu trimitea adresa din 17 iulie 1998, către directorul aeroportului civil Bucureşti-Otopeni, prin care cerea toate documentele de evidenţă din anumite zile din anul 1996, ale unor aeronave parcate la platforma bazei militare Otopeni. Fapt ce dovedește că Țocu cunoştea precis care fuseseră zborurile speciale încărcate cu arme. Iar documentele solicitate prin acea adresă n-au servit scopului menţionat în preambul ci ștergerii oricăror urme de arme, documentele respective nemaiapărând vreodată în dosarul cauzei.

http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/cioroiani/tocu4.jpg.

Între documentele enumerate de Țocu figurează Fişa de taxare a zborului MRV 601/2 din 28.03.1996, amintit mai sus de ONU. Aeronava a fost parcată tot la platforma militară a aeroportului Otopeni (PARCAT LA SUD – codificare a platformei bazei militare, aflate la sud de pistă şi de platformele aeroportului civil). Comandant adjunct al aeroportului civil Otopeni era la acea dată Ţocu Vasile, cel care în 1997 a fost promovat de Traian Băsescu inspector şef al aviaţiei civile pentru merite deosebite în traficul cu arme.

http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/cioroiani/tocu3.jpg

Contractul lui Purcărea cu Mircea Băsescu a fost semnat, nu pe 19 ianuarie 2009, adică la sosirea în port a vaporului cu muniție din ”scandalul Băbeni” la Constanța, ci mult mai devreme, pe 19 decembrie 2008, la București, cel mai probabil în biroul ministrului Apărării. Ca o coincidență, ministrul Apărării era în acea zi Teodor Meleșcanu. Tot ca o coincidență, audierile în comisia de Apărare a Senatului, în ”scandalul Băbeni” începute pe 8 septembrie 2009, au fost conduse de președintele acesteia, senatorul PNL Teodor Meleșcanu și s-au încheiat două luni mai târziu, fără redactarea niciunui raport înaintat Biroului Permanent al Camerei. Nu mai e nicio coincidență că la începutul lui 2012, Teodor Meleșcanu a fost numit director la SIE de către Traian Băsescu, ca o recompensă la un serviciu anterior.

DIN CICLUL RAZBUNAREA BASESCULUI TRAIAN NU ARE LIMITE. PRESEDINTELE FONDATOR AL PC, DAN VOICULESCU A ATACAT LA TRIBUNALUL BUCURESTI,MASURA CONTROLULUI JUDICIAR:TERMEN STABILIT PENTRU SOLUTIONAREA CONTESTATIEI ESTE 8 IULIE!

4 iul.

Președintele fondator al PC, Dan Voiculescu, a atacat la Tribunalul București măsura controlului judiciar dispusă de procurorii anticorupție în cazul său, iar termenul stabilit pentru soluționarea contestației este 8 iulie.

 

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar față de Dan Voiculescu, acuzat de șantaj prin constrângere în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos patrimonial.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații: să se prezinte la organul de urmărire penală; să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței; să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; să nu părăsească teritoriul României, altfel decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului; să nu se apropie de denunțători, de martori și să nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect pe nicio cale.

„Dan Voiculescu a amenințat direct, sau prin intermediari, oameni de afaceri și administratori a trei companii că, în situația în care nu vor încheia contracte de publicitate cu trustul de presă pe care în fapt îl conduce, va declanșa o agresivă campanie de discreditare. Sub această amenințare, unul dintre oamenii de afaceri, denunțător în cauză, i-a achitat lui Voiculescu suma de 900.000 euro sub forma a cinci contracte de publicitate, încheiate cu trusturile de presă aparținând acestuia”, se arată într-un comunicat al DNA transmis joi AGERPRES.

Sursa citată precizează că un al doilea om de afaceri, tot denunțător, deși s-a simțit direct și puternic amenințat, a refuzat categoric să cedeze șantajului, amenințării și constrângerii, așa încât trustul controlat de inculpat a declanșat un atac mediatic susținut la adresa firmei acestuia.

„Potrivit probelor administrate în cauză, în perioada 2007, 2008, 2011, 2012, inculpatul Voiculescu, sub pretextul îmbunătățirii și menținerii capitalului de imagine, a cerut unuia dintre denunțători încheierea unor contracte de publicitate care, în realitate, erau taxe de protecție împotriva denigrării.

Ca modalitate de abordare folosită de către Dan Voiculescu, acesta le-a prezentat denunțătorilor (oameni de afaceri) faptul că este necesar să acorde o atenție deosebită sporirii capitalului de imagine al firmelor lor prin intermediul trustului de presă Intact Media și a subliniat că lipsa promovării în media a activității companiilor lor riscă să aibă efecte dezastruoase din punct de vedere financiar, respectiv, că orice eveniment referitor la activitatea firmei va fi prezentat într-un mod negativ exagerat, nu doar sub formă de știri, ci sub formă de dezbateri televizate, gen talk-show, pe posturile de televiziune Antena 1 și Antena 3″, se spune în comunicat.

DNA menționează că, în cauză, sunt îndeplinite exigențele procedural-penale privind luarea măsurii controlului judiciar, aceasta fiind necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii lui Dan Voiculescu de la urmărirea penală și al prevenirii săvârșirii de către acesta a unor noi infracțiuni de șantaj.

„Inculpatului i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive”, subliniază DNA.

AGERPRES

PREMKIERUL VICTOR PONTA IN EMISIUNEA THE BUSINESS VIEW DIFUZATA DE CNN INTERNATIONAL!

4 iul.

România dorește să arate că integrarea sa în NATO și în Uniunea Europeană a fost un succes, iar acest lucru poate fi un exemplu pentru popoarele ucrainean, moldovean și georgian, care trebuie să fie susținute, a declarat premierul român Victor Ponta, într-o intervenție la CNN International.

 

Șeful guvernului român a participat vineri, alături de ministrul delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, la prima listare la bursa londoneză a acțiunilor Electrica.

”Este întotdeauna mai ușor să faci declarații politice decât acțiuni concrete. Dar, ceea ce vedem noi acum în apropierea granițelor României — Ucraina, Moldova sau Georgia — ar putea părea foarte îndepărtat pentru politica din Marea Britanie sau Franța.

Dar ei sunt vecinii noștri și noi dorim sa arătăm că exemplul României, exemplul Poloniei, au fost evenimente încununate de succes în ceea ce privește integrarea în NATO și în Uniunea Europeană. Și dacă popoarele ucrainean, moldovean și georgian, dacă conducerea politică are curajul de a spune ‘da’ Occidentului, ‘da’ Alianței Nord-Atlantice, ‘da’ Uniunii Europene, noi nu ar trebui numai să aplaudăm. Noi ar trebui să le ajutăm în ceea ce privește investițiile în infrastructură, investițiile în dezvoltarea instituțiilor democratice și europene”, a spus Ponta, în emisiunea The Business View difuzată de CNN International.

În legătură cu o eventuală candidatură a sa la președinția României, Victor Ponta a menționat că nu exclude această variantă, dar mai important este faptul ca România să își mențină tendința pozitivă, întrucât primii ani ai României după aderarea la Uniunea Europeană au fost foarte grei. ”Iar în prezent, după mulți, mulți ani dificili și după multe sacrificii, se pare că România nu mai este o problemă pentru Uniunea Europeană. Este mai degrabă o țară de foarte multă încredere și o țară în rapidă dezvoltare în estul graniței Uniunii Europene”, a apreciat șeful guvernului român.

Referitor la situația economică a României, Ponta a menționat că ultimele date statistice, precum creștere economică de 4% din PIB și rată a șomajului de 6,7%, dau speranțe nu numai pentru România, dar aproape pentru toți noii membri ai Uniunii Europene din partea estică a Europei. ”Noi suntem mai bine pregătiți acum pentru toate provocările, în special în sectorul energetic, care vin din proasta relație pe care Uniunea Europeană o are acum cu Rusia”, a adăugat Ponta.

AGERPRES

SFARSITUL UNUI DICTATOR,IN URMA SCANDALULUI DE CORUPTIE LA NIVEL INALT BASEGATE:TRAIAN BASESCU KAPUT!

4 iul.

Traian Băsescu kaput!

Traian Băsescu se simte hăituit și mușcă în toate direcțiile. Semn că sfârșitul carierei lui politice e mai aproape decât termenul expirării mandatului prezidențial.

La începutul scandalului în care este implicat Mircea Băsescu, președintele a declarat că între a apăra statul de drept și a-și apăra fratele, de data aceasta, Traian Băsescu își sacrifică fratele și alege statul de drept. Prin urmare recunoscând că a avut de făcut o opțiune, înseamnă că Justiția nu e chiar atât de liberă și că el deține toate pârghiile de a influența deciziile acesteia, atunci când e vorba de propria-i persoană. Între timp, DNA a acceptat ca probe tot mai multe filmări făcute cu camera ascunsă de fiul lui Bercea Mondialul, fapt ce a condus pe lângă arestarea lui Mircea Băsescu, la mutarea epicentrului traficului de influență în direcția președintelui României.

 

 

Așa că Traian Băsescu și-a schimbat tonul, spunând că el n-a intervenit niciodată în vreun dosar și e vorba de o uriașă înscenare pusă la cale de Dan Voiculescu. Traian Băsescu, campionul înscenărilor acuză faptul că a ajuns victima unei ÎNSCENĂRI ! A dat vreodată socoteală Traian Băsescu pentru nenumăratele ÎNSCENĂRI judiciare pe care el le-a comis ? Niciodată nu e prea târziu.

Ca urmare a izbucnirii în presă a scandalului „Tigareta II″, pe 24.04. 1998, Traian Băsescu, ministru al Transporturilor, a oferit presei spre publicare, în mod selectiv, o transcriere a unei convorbiri purtate pe telefonul interior nr. 1108 al Aeroportului Civil Otopeni. Transcrieri care au apărut și au fost comentate pe prima pagină a tuturor ziarelor, în ziua de 25.04.1998. Abia a doua zi, Traian Băsescu a semnat ordinul ministrului Transporturilor nr. 220/25.04.1998 de constituire a unei comisii de cercetare a incidentului produs pe 16/17.04.1998 cu aeronava IL-76, înmatriculată UR-UCA. Ancheta administrativă fiind încredințată lui Vasile Tocu (inspectorul sef al Aviaţiei Civile).

Toate convorbirile telefonice ale unor persoane cu atribuțiuni operative din aeroportul Otopeni (AIBO), între care se număra și comandantul adjunct al AIBO, erau clasificate drept documente operative conform Anexei 13 a Convenției Aviației Civile Internaționale (Anchetarea incidentelor și accidentelor de aviaţie), fiind înregistrate automat și păstrate câteva săptămâni. La benzile înregistrărilor magnetice neavând nimeni acces până la declanșarea oficială a unei anchete.

Iată ce conținea transcrierea dialogului, purtat pe telefon interior nr. 1108, dintre comandantul adjunct al Aeroportului Civil Otopeni, Valentin Vasilescu (cdt. adj.), și turnul de control (TWR) aparținând Romatsa.

16.04.1998. Ora 18.52.00 UTC, ora locală 21.52

Cdt. Adj.: O să vină un avion.
TWR: Așa…
Cdt.Adj: SFB.
TWR: SFB, da.
Cdt.Adj.: 1652.
TWR: Da.
Cdt. Adj.: Vezi că este un avion militar, îl trageți la Sud. O să meargă băieții noștri acolo, o să-l poziționeze, o să ia echipajul și o să-l duca la Briefing.
TWR: Aha!
Cdt.Adj.: Ca să știi să-l bagi acolo.
TWR: Bine, deci se duce direct la Sud.
Cdt.Adj.: Fără întrebări, fără povești, e un avion cu transporturi speciale.
TWR: În cât timp vine? Într-o oră?
Cdt.Adj.: Într-o oră. Într-o oră aterizează, când vă dă estima, nu mai întrebați unde. Deci știți despre asta că e la cutare… Deci, vorbești cu Neluțu, cu el, direct (șeful de tură al dispecerilor de sol de la AIBO).
TWR: Da, da. Bine, domnule!

Deși discuția e redundantă întrucât controlorii de trafic ai Romatsa primiseră cu 30 minute înainte de ea, de la compania ”Air Sofia”, operatorul aeronavei Il-76, mesajul de trafic referitor la sosirea acestui avion, prin sistemul internațional de telecomunicații aeronautice dedicat (SITA). Vina aparținea ministerului Transporturilor care nu conectase și comandantul adjunct al aeroportului la SITA, el fiind informat despre cursele care executau transporturile speciale, de către comandantul Bazei aeriene de Transport 90-Otopeni, aparținând MapN. Discuția telefonică releva faptul ca avionul ucrainean IL 76, care a aterizat în 16 aprilie, era declarat de tip militar de către Statul Major General al MApN, având mențiunea “transporturi speciale”. Chiar și acest aspect era cunoscut de controlorii de trafic care oricum îl dirijau la platforma militară, datorită numerelor de programare militară alocate odată cu acordarea autorizației de survol și aterizare de către MApN : 8964, 8929. Numere de programare militară care au apărut pe banda lor progresivă, înainte de a fi contactați telefonic de comandantul adjunct al aeroportului.

http://s230.photobucket.com/user/vasilescu_album/media/il-76%20UR-UCA/3Onr_progr_mil_IL-76.jpg.html

Prin publicarea în presă a acestei convorbiri de rutină, Traian Băsescu a contat pe faptul că opinia publică e neavizată. Băsescu urmărind să sugereze că avionul IL 76 ar fi aterizat pe Aeroportul Civil Otopeni din dispoziția ilegală a comandantului adjunct Vasilescu, cel care de fapt trebuia să fie prezentat și ca cel care încălcându-și atribuțiile funcționale, l-a dirijat la platforma militară a aeroportului (UM 01961) pentru a-l scuti de vămuirea presupuselor baxuri de țigări. Lucru extrem de facil, întrucât în acea perioadă (19 aprilie 1998 – 26 aprilie 1998), Valentin Vasilescu, comandantul adjunct al Aeroportului, era plecat din țară, trimis de ministerul Transporturilor la un curs de specialitate organizat de Aeroportul International din Dublin, Irlanda. Și Traian Băsescu și-a atins scopul, comandantul adjunct al aeroportului Otopeni a fost arestat pentru 30 de zile, datorită impactului mediatic al acestei transcrieri.

Numai că după publicarea în presă a convorbirii, angajații aeroportului civil au solicitat comisiei de anchetă ascultarea integrală a benzii cu înregistrarea magnetica a telefonului mai sus menționat, din momentul intrării în tura de serviciu (16,00 UTC, adică ora locală 19,00). În acest fel, a fost descoperită convorbirea telefonică anterioară, ascunsă de Traian Băsescu, în care comandorul Suciu îl informa pe Vasilescu despre zborul special al aeronavei IL-76 și îi solicita s-o parcheze la platforma militară. Abia după o săptămână de la publicarea în presă a primei transcrieri, Traian Băsescu, ministrul Transporturilor, a pus la dispoziția unei părți a presei și transcrierea discuției telefonice dintre comandantul adjunct al Aeroportului Civil Otopeni și comandorul Ioan Suciu, comandantul Aeroportului Militar Otopeni.

Transcrierea discuției telefonice date publicității de către Ministerul Transporturilor între cdt. UM 01961 și cdt. adj. AIBO:
16.04.1998. Ora 18,22 UTC, ora locala 21,22
Suciu: Bună seara. Comandor Suciu de la Sud vă deranjează
Ofițer de serviciu AIBO: Să trăiți. Cristi Pandele, ofițer de serviciu.
Suciu: Cu cine sunteți?
Ofițer de serviciu: Cu domnul Vasilescu.
Suciu: A, domnul Vasilescu, tov. Vasilescu. Îl găsesc și eu pe undeva.
Ofițer de serviciu: La birou nu e, l-am auzit pe frecvență.
Suciu: Aha, n-are mobilul…
Ofițer de serviciu: Ba da, dar stați. Știu că ieri i l-a dat, dar nu știu numărul. Un moment să văd dacă l-au trecut colegii în carte.
—————————————
Ora 18,24 UTC, ora locală 21,24
Ofițer de serviciu: 02 (codul lui Valentin Vasilescu, adjunctul comandantului aeroportului Otopeni, care în seara de 16 aprilie era de serviciu) ridicați și dvs. 1105, uite-l pe domnul comandor Suciu.
—————————————
Ora 18,25 UTC, ora locală 21,25, dialog consemnat între Valentin Vasilescu și Ioan Suciu.
Vasilescu: Alo
Suciu: Alo
Vasilescu: Să trăiți, excelență.
Suciu: Ce faceți?
Vasilescu: Uite ascult muzică…
Suciu: La treabă, hai că vreau să vă deranjez. Avem un avion să-l tragem la Sud.
Vasilescu: Da, am înțeles. Să vin să stau de vorbă?
Suciu: Mergeți la locul faptei. Acolo, la bretea? Ca să vedem cum îl tragem, că e 76, e SFB 1652 (numărul de zbor al avionului IL76 – n.r.), decolat de un sfert de oră de la Atena. (Avioanele de tip IL 76 trebuie dirijate de către specialiști la garare – n.r.)
Vasilescu: Da. Puteți să luaţi legătura cu ei?
Suciu: Nu.
Vasilescu: Pe telefon?
Suciu: Cu ei, nu.
Vasilescu: Ihi. Bine, mă deplasez.
Suciu: Da.
Vasilescu: În cinci minute sunt acolo.
Suciu: Sunt și eu la parcare, acolo.
Vasilescu: Am înțeles. S-a făcut, să trăiți!

Traian Băsescu a apelat în mod premeditat publicarea unei transcrieri a unei convorbiri telefonice, deși Aeroportul civil Otopeni ( AIBO ) dispunea de un sistem performant de supraveghere video compus din 56 de camere fixe și mobile, montate în diferite zone sensibile din aeroport, operat de Dispeceratul Operativ. Care înregistra pe casetă video absolut tot ce se petrecea pe parcursul fiecărei ture de serviciu. În noaptea de 16/17 aprilie 1998, sistemul de supraveghere al AIBO a funcționat corect, fapt consemnat în registrul tehnic al Dispeceratului. Camera 38, plasată pe Turnul de Control, prevăzută cu un transfocator puternic, cu rezoluție de până la 7 km, a monitorizat procedura de handling (alimentare cu combustibil, descărcare-încărcare, etc.) la aeronava IL-76, pe platforma militară, situată la o distanță de 950 m în linie dreaptă de Turnul de Control.

Casetele video ca și benzile magnetice pe care erau înregistrate convorbirile telefonice aveau același regim special, fiind vizionate în Dispecerat doar în urma apariției unui incident. Fiind necesară o solicitare oficială, operațiunea fiind consemnată într-un registru, cu semnătura, funcția și datele de identificare ale persoanei. Mai mult decât atât, Brigada Antiteroristă a SRI, dispusă pe aeroport recepționa exact aceleași imagini de la Dispeceratul Operativ al AIBO, pe care și ea, la rândul ei, le înregistra pe casetă. Atunci când Vasilescu a sosit de la Dublin, ancheta administrativă ordonată de Traian Băsescu începuse și caseta video din 16/17.04.1998 fusese deja sustrasă, Traian Băsescu neavând niciun interes ca aceasta să figureze ca probă în anchetă. Nici SRI nu a acceptat să pună la dispoziţia organelor de anchetă propria casetă.

În cei 16 ani care s-au scurs de la scandalul ”Țigareta II”, n-a existat niciun gest prin care Traian Băsescu să lase măcar de înțeles că regretă ce le-a făcut unor oameni care nu greșiseră cu nimic și pe care nici nu-i cunoștea. Comandorul dr. Ioan Suciu, comandantul Bazei Aeriene 90 Otopeni, a fost condamnat la 15 ani de închisoare, tot ca urmare a înscenării la care Traian Băsescu a fost parte activă. Suciu e și acum în pușcărie. Lipsa oricărei urme de omenie arată că Traian Băsescu speră ca Justiția îl va proteja la infinit. Numai că pe 30 ianuarie 2014 decizia definitivă și irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit că fostul comandant adjunct al aeroportului Otopeni a fost subiectul unei înscenări judiciare, stabilind daune şi despăgubiri pe care statul este obligat să i le plătească.

Datorită acestei decizii, Parchetul se poate autosesiza oricând, deschizând o anchetă pentru pedepsirea celor care se fac vinovați de această înscenare și recuperarea de la ei a sumei care reprezintă daunele și despăgubirile. Iar Traian Băsescu, are de ce să se teamă atunci când nu va mai deține nicio pîrghie prin care să influențeze deciziile Justiției. El fiind nevoit să răspundă și pentru faptele de fals și uz de fals, pe care le voi proba în materialul următor.

%d blogeri au apreciat: