Arhiva | 5:47 pm

TURBAT DE FURIE ,TRAIAN BASESCU ,PRIN ADMINISTRATIA PREZIDENTIALA SARE IN APARAREA LATRINEI PLINA CU PENALI BASISTI,BASESCU 1 TV,RECLAMAND LA CNA POSTUL ANTENA 3!

4 iul.

 

Administrația Prezidențială a reclamat la CNA postul Antena 3!

Motivul: declarațiile avocatului Pavel Abraham în legătură cu cazul Mircea Băsescu în care ar fi spus că ”B1 este de partea președintelul Băsescu de cele mai multe ori”, în emisiunea Sandrei Stoicescu.

Emisiunea lui Felix Rache a fost și ea reclamată la CNA.

DEMENTUL DIN FRUNCEA STATULUI,SLUGARNICUL TRAIAN BASESCU II CERE AVOCATULUI POPORULUI,VICTOR CIORBEA SA CONTESTE LA CCR-UL BASIST,OUG-UL PRIN CARE GUVERNUL A MODIFICAT LEGEA EDUCATIEI!

4 iul.

 

Traian Basescu îi cere lui Victor Ciorbea să conteste la Curtea Constituțională OUG-ul prin care Guvernul a modificat Legea Educației. 

”În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014 a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 49/26 iunie 2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative.

În acest context, în temeiul dispoziţiilor Art. 80 alin. (2) din Constituţia României, republicată, vă solicit să analizaţi posibilitatea de a vă exercita competenţa de a sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a ordonanţei de urgenţă mai sus indicate, conform Art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicată şi Art. 13 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, cu modificările şi completările ulterioare, pentru considerentele de mai jos.

Prin O.U.G. nr. 49/26 iunie 2014 au fost adoptate o serie de modificări legislative cu un puternic impact negativ atât în sfera învăţământului preuniversitar, cât şi în planul învăţământului universitar: posibilitatea organizării, în cazuri temeinic justificate, a unei sesiuni de bacalaureat speciale, trecerea terenurilor şi a clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea elevii, palatele şi cluburile acestora, cluburile sportive şcolare, ale căror cheltuieli curente şi de capital se finanţează de la bugetul de stat, din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţii administrativ-teritoriale, la cererea Consiliului Judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, organizarea programelor de studii universitare de doctorat şi la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, reglementarea iniţiativei înfiinţării unei instituţii de învăţământ superior particular şi de către persoane fizice sau grup de persoane fizice, trasarea regimului juridic al instituţiilor de învăţământ superior ca persoane juridice de drept public sau, după caz, persoane juridice de drept privat şi de utilitate publică, organizarea concursului de ocupare a funcţiilor de director şi de director adjunct de către inspectoratul şcolar, participarea în calitate de membri, în consiliile de administraţie a unităţilor de învăţământ de stat a primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene, crearea unei noi categorii de funcţii didactice în cadrul unităţilor de învăţământ superior.

Potrivit alin. (4) şi (6) al Art. 115 din Constituţie, ordonanţele de urgenţă pot fi adoptate «numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată», neputând «afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie».

Din coroborarea celor două prevederi constituţionale mai sus indicate, pentru emiterea unei ordonanţe de urgenţă, trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, cele două cerinţe: urgenţa şi sfera obiectului de reglementare.

Astfel, în ceea ce priveşte urgenţa, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 258/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2016, s-a stabilit că «(…) inexistenţa sau neexplicarea urgenţei reglementării situaţiilor extraordinare, de natură să justifice adoptarea unei măsuri de înlăturare a stabilităţii instituţiei legale, reglementată prin instituirea duratei perioadei de exercitare a unor funcţii, constituie în mod evident o barieră constituţională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă în sensul arătat. A decide altfel înseamnă a goli de conţinut dispoziţiile art. 115 din Constituţie privind delegarea legislativă şi a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgenţă acte normative cu putere de lege, oricând şi – ţinând seama de împrejurarea că prin ordonanţă de urgenţă se poate reglementa şi în materii care fac obiectul legilor organice – în orice domeniu.». Mai mult decât atât, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 421/2007 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 367/30 mai 2007 s-a hotărât în sensul că «(…) urgenţa reglementării nu echivalează cu existenţa situaţiei extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza şi pe calea procedurii obişnuite de legiferare».

Cu privire la a doua condiţie, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 738/2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 690 din 8/10/2012, a statuat că: «(…) sunt instituţii fundamentale ale statului acelea reglementate expres de Constituţie, în mod detaliat ori măcar sub aspectul existenţei lor, în mod explicit sau doar generic, respectiv instituţiile cuprinse în titlul III din Constituţie, precum şi autorităţile publice prevăzute în alte titluri ale Legii fundamentale. Cât priveşte înţelesul sintagmei „afectare a regimului instituţiilor fundamentale ale statului” se au în vedere toate componentele care definesc regimul juridic al acestora – structura organizatorică, funcţionarea, competenţele, resursele materiale şi financiare, numărul şi statutul personalului, salarizarea, categoria de acte juridice pe care le adopta.

Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, că ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă „afectează”, respectiv produc consecinţe negative asupra regimului instituţiilor fundamentale ale statului, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin.

Curtea Constituţională reţine că reglementarea pe calea ordonanţelor şi a ordonanţelor de urgenţa constituie, aşa cum se prevede expres în Art. 115 din Constituţie, o atribuţie exercitată de Guvern în temeiul delegării legislative, iar depăşirea limitelor acestei delegări, stabilite prin însuşi textul Constituţiei, reprezintă o imixtiune nepermisă în competenţa legislativă a Parlamentului, altfel spus, o violare a principiului separaţiei puterilor în stat. ». 

De asemenea, prin Decizia nr. 1.569 din 6 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 1 martie 2012, Curtea a decis cu privire la transferul patrimoniul unităţilor de învăţământ privat şi confesional către fondatorii acestor entităţi, în caz de desfiinţare, dizolvare sau lichidare.

Totodată, dreptul la învăţătură este asigurat în conformitate cu Art. 32 alin. 1 din Constituţie, iar, potrivit Art. 44 alin. 2 din legea fundamentală, proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.

Prin adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 49/26 iunie 2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative a fost încălcat regimul constituţional privitor la emiterea ordonanţelor de urgenţă, fiind nesocotite, în acelaşi timp, dreptul la învăţătură şi dreptul la proprietate privată.

Democraţia constituţională şi statul de drept impun nu numai respectarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor, ci şi obligaţia respectării Constituţiei României şi, implicit, a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

În îndeplinirea misiunii sale constituţionale şi legale Avocatul Poporului, autoritate publică autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate publică, îşi desfăşoară activitatea în scopul apărării drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice.

Faţă de cele expuse, având în vedere competenţa exclusivă de a sesiza direct Curtea Constituţională, consider că respectarea Legii fundamentale trebuie să fie asigurată, în acest caz, prin intermediul instituţiei Avocatului Poporului”, informează Cotroceniul. 

AVOCATUL POPORULUI,VICTOR CIORBEA ASTEAPTA SA FIE SESIZAT CU PRIVIRE LA OUG PE EDUCATIE,DE „SLUGARNICUL”TRAIAN BASESCU!

4 iul.

 

Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, asteapta sesizari din partea contestatarilor ordonantei de urgenta prin care Guvernul Ponta a modificat Legea Educatiei, dar fostul ocupant al acestei functii Gheorghe Iancu ii transmite ca are obligatia sa se autosesizeze, iar PDL ii solicita public sa isi indeplineasca atributiile.

Scandalul a fost declansat dupa ce Guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta al carui caracter urgent nu avea nici o justificare, potrivit specialistilor, si, mai mult, care inglobeaza prevederi deja declarate neconstitutionale de CCR. De asemenea, ordonanta a fost puternic contestata si de presedintele Traian Basescu, acesta apreciind ca Guvernul „face din Educatie un chiosc politic”.

Singurul care poate sesiza Curtea Constitutionala in cazul ordonantelor este Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, numit in functie in urma cu aproape doua luni, la propunerea PSD. „Nu am primit sesizari in legatura cu aceasta OUG pana acum, asa incat noi nu putem actiona decat in cadrul constitutional si legal stabilit”, i-a replicat acesta, joi, presedintelui, adaugand ca asteapta o „sesizare scrisa, sa vedem exact care sunt motivele”.

Contactat telefonic, vineri, de Ziare.com, Victor Ciorbea a ramas pe aceeasi pozitie.

„In loc de declaratii intempestive si uneori cu un pronuntat caracter politic, sunt mult mai potrivite procedurile prevazute de lege si de Constitutie. Asteptam si o sesizare din partea PMP sau a cui o veni, si, bineinteles, sunt in examinare prevederile din ordonantele care au fost mentionate joi, intr-o maniera mai eleganta sau mai putin eleganta, de domnul presedinte”, ne-a declarat Victor Ciorbea, precizand ca asteapta ceva „scris si argumentat” de la presedintele Traian Basescu, „in asa fel incat colegii mei care examineaza cazul sa le aiba in vedere”.

Gheorghe Iancu: Avocatul Poporului este obligat sa verifice actele normative

Prof. Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului, a declarat pentru Ziare.com ca ocupantul acestei functii este obligat sa verifice actele normative adoptate de Parlament si Guvern si sa verifice informatiile aparute in declaratiile publice sau articolele din presa care se refera la posibile incalcari ale Constitutiei.

„Totul. Sa stiti ca Avocatul Poporului are obligatia sa faca acest lucru pentru ca i se comunica de la Parlament si de la Guvern toate actele normative adoptate, tocmai pentru ca Avocatul Poporului sa sesizeze sau nu Curtea. El are toate documentele acum.

Exista un ordin pe care eu l-am dat acum vreo trei ani, care spune cum se procedeaza. Eu primeam documentele, le repartizam fiecarui adjunct care raspundea de domeniul respectiv si el trebuia sa spuna un punct de vedere – daca sesizam sau nu CCR. Sigur, eu puteam sa am alta opinie si sa sesizez sau nu CCR, depinde cum consideram eu. Dar este obligatoriu, pentru ca scrie in Constitutie ca Avocatul Poporului are obligatia de a verifica aceste acte normative”, a declarat prof. Gheorghe Iancu.

Ce spune legea

Atat Constitutia, cat si Legea Avocatului Poporului precizeaza foarte clar ca ocupantul acestei functii se poate autosesiza, nefiind nevoie ca cineva sa ii semnaleze o incalcare a legii fundamentale.

Astfel, la art. 59 alin.1 din Constitutie se precizeaza ca „Avocatul Poporului isi exercita atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturile si in libertatile lor, in limitele stabilite de lege”.

De asemenea, in legea 35/1997 in baza careia functioneaza aceasta institutie se arata la art 13. alin.f ca Avocatul Poporului „poate sesiza direct Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor

PDL ii va cere Avocatului Poporului sa sesizeze CCR

Vicepresedintele pe probleme de educatie al PDL, Raluca Turcan, a declarat pentru Ziare.com ca PDL ii va cere lui Victor Ciorbea sa atace ordonanta la CCR.

„Cu siguranta PDL va solicita Avocatului Poporului sa conteste aspectele de neconstitutionalitate din aceasta ordonanta de urgenta la CCR. Si nu numai ca vom sesiza Avocatul Poporului, dar inca de acum doua zile noi am cerut public demisia ministrului Educatiei, Remus Pricopie, si a ministrului Cercetarii, Mihnea Costoiu, intrucat aceasta ordonanta macelareste legea Educatiei si reprezinta un puternic regres de la tot ceea ce inseamna standarde de performanta in educatie, stabilite pana acum.

In acelasi timp, ordonanta reprezinta parghia prin care Ecaterina Andronescu reuseste sa se impuna in continuare ca principal factor de lobby pentru tot ceea ce inseamna retea economica netransparenta, care trage inapoi performanta din sistemul de educatie”, a declarat Raluca Turcan.

De asemenea, presedintele Traian Basescu i-a adresat, joi, o scrisoare lui Victor Ciorbea, in care a semnalat numeroase si flagrante incalcari ale Constitutiei prin aceasta ordonanta de urgenta si i-a cerut acestuia sa sesizeze Curtea Constitutionala.

TRAIAN BASESCU ZIS „NASHU DIN SUFLET” SI RETEAUA MAFIOTA PE CARE O CONDUCE,ESTE ADEVARATUL VINOVAT PENTRU CORUPTIA LA NIVEL INALT DIN ROMANIA IN CARE SUNT IMPLICATI MEMBRII FAMIGLIEI LUI,MIRCEA BASESCU INRUDITI CU CLANUL INTERLOP ANGHEL SANDU,ZIS BERCEA MONDIAL!TRAIAN BASESCU ESTE KAPUT!

4 iul.

Photo: CARACATITA MAFIOTA A REGIMULUI TRAIAN BASESCU CARE A CONDAMNAT PE AMARASTENII ROMANI LA MOARTE PRIN GENOCID,IMBOGATINDU-SE PRIN JEFUIREA ROMANIEI -LA PIOVRA FAMIGLEI BASESCU  SI RUDA SA INTERLOPUL ANGHEL SANDU,ZIS BERCEA MONDIAL ,AU CREAT PRIN GRAVA CORUPTIE LA NIVEL INALT,UN CUTREMUR POLITIC,CARE ARE O SINGURA FINALITATE PENTRU A SALVA IMAGINEA ROMANIEI PE PLAN INTERNATIONAL SI ANUME :  DEMISIA LUI TRAIAN BASESCU SI DEBASIFICAREA INSTITUTIILOR STATULUI ROMAN,CARE AU PUS IN PERICOL STATUL DE DREPT !

 

 

Comentând ceea ce i se întâmplă fratelui său, Traian Băsescu a decretat că nu omul Mircea Băsescu e de vină, ci anturajul. Oare și-a ales fratele președintelui acest anturaj sau i-a fost creat de fratele său ?

Înainte de a declara că este îngrijorat de calitatea anturajul fratelui, Traian Băsescu ar trebui să se îngrijoreze de ceea ce a făcut el timp de două decenii și de anturajul pe care el i l-a ales. Ce interes ar fi avut omul de afaceri Mircea Băsescu de la Constanța să se înrudească cu clanul Bercea Mondialul din Olt dacă fratele său n-ar fi fost politician de top și n-ar fi avut nevoie de voturile romilor ? Cine ar mai fi făcut din căpușa Marian Căpăţână (intermediarul dintre Bercea Mondialul și Mircea Băsescu) lider al PDL și candidat pentru un loc la Senat ?

Pe 24 august 2009, Sorin Roşca Stănescu a scris pe blogul său că printr-un document secret S-58/28 aprilie 2009 Traian Băsescu, în calitate de şef al CSAT, a decis ca România să achiziționeze, fără licitaţie şi fără concurs de oferte, un sistem de rachete AA cu rază scurtă şi foarte scurtă de acţiune (SHORAD/VSHORAD) de la concernul francez MBDA. Premierul Emil Boc a emis o Hotărâre secretă de Guvern cu numărul S-588/13 mai 2009, prin care se decidea că valoarea acestui contract să fie de 250 milioane euro, cu o extindere de încă 150 milioane. Roşca Stănescu afirma că pe piaţa armelor, preţul pe care urma sa-l plătească România a fost „încărcat” cu 80 milioane euro, comision pe care urma să-l încaseze o firmă de consultanţă și intermediere ( Desinco ), în care figura ca acţionar fratele preşedintelui, Mircea Băsescu.

Lumea vânzătorilor de arme fiind un club select, format din generali activi sau în rezervă, alături de importanţi ofiţeri acoperiţi, toți specialişti în sectorul de Apărare, în ea nu poate pătrunde cineva din afara grupului. Fără nicio legătură cu acest domeniu, Mircea Băsescu a fost împins la înaintare de fratele său, ajungând peste noapte în topul afacerilor cu arme care erau cu atât mai rentabile, cu cât beneficiarul era statul român, condus de fratele Traian Băsescu, Mircea Băsescu intrând în posesia a 30% din acțiunile firmei Defense, Security and Intelligence Co (Desintco ). ”Anturajul” lui Mircea Băsescu era format din ceilalţi acţionari ai Desinco : Cristian Geamănu, col. ( r.) SPP Romeo Oiţă, gen. (r.) Ion-Eftimie Sandu, fost locţiitor al şefului Departamentului pentru Armamente din MApN şi Maria-Cristina Cazacu, fiica col.( r.) ing. Aurel Cazacu, fost şef la Romtehnica şi Romarm, pe atunci şef al Direcţiei Producţie de Apărare din Ministerul Economiei, condus de Adriean Videanu. Dezvăluirile lui Sorin Roșca Stănescu l-au obligat pe premierul Emil Boc să semneze Hotărârea de Guvern S-962/26 august 2009 (secretă), prin care desfiinţa prima hotărâre, cea din 28 aprilie 2009 și afacerea lui Mircea Băsescu a picat.

Pe 28 august 2009 același Sorin Roșca Stănescu publica o anchetă jurnalistică referitoare la o presupusă operaţiune de trafic internaţional cu muniţie, în care fratele preşedintelui ţării, Mircea Băsescu, era implicat și care s-a transformat în „Scandalul Băbeni”. Povestea se învârte în jurul unui contract de aparentă delaborare (extragere a pulberii explozive) a muniţiei din Taiwan ( 1.884 de tone ), derulat de firma Oxo Network Srl, în locul câștigătorului licitației, compania Maxam Europe SA (din Spania), admisă la licitaţia din Taiwan tocmai prin dovada propriei capacităţi de delaborare a întregii cantităţi de muniţie (4.000 t). Maxam a direcţionat ilegal unul din cele cinci vapoarele cu muniţie către România, prin firma de apartament Oxo care aparţinea locotent-colonelului (r) Cornel Purcărea, patron al societăţii Romagro. Contractul cu Taiwanul prevedea ca întreaga cantitate de muniție să ajungă la sucursala Maxam din Bulgaria, adică la fabrica de muniții de la Smyadovo.

Oxo Network nu era autorizată de ANCEX pentru a derula astfel de activităţi în Romania şi prin urmare nu avea nici licenţă pentru introducerea vaporului încărcat cu muniții în rada portului Constanţa, pe 19 ianuarie 2009. ANCEX este autoritatea naţională în domeniul controlului exporturilor şi importurilor de produse strategice şi care autorizează şi licenţiază agenţii economici pentru a desfăşura operaţiuni de comerţ exterior cu aceste produse. Pentru a derula aceste operaţiuni, agenţii economici trebuie să obţină mai întâi o autorizaţie eliberată de ANCEX, valabilă un an de la data emiterii.

În vederea autorizării anuale, agenţii economici depun la ANCEX o serie de documente obligatorii, necesare obținerii avizului de la MApN. Pentru fiecare operaţiune de import-export, agentul economic autorizat de ANCEX este obligat să solicite în plus o licenţă, printr-un formular tipizat, însoţit de o serie de documente: Certificatul internaţional de export (emis de autoritatea competentă din Taiwan, în cazul nostru şi adresată autorităţilor bulgare), Certificatul de control al livrării (în care destinaţia finală a mărfii a fost trecută de Taiwan: fabrica de armament Smyadovo Bulgaria) şi Declaraţia destinatarului final sau End-User (prin care importatorul Maxam-Bulgaria se obligă să nu re-exporte proiectilele din Bulgaria în altă ţară).

Practic, o licență de import în condițiile date era imposibil de obținut legal de către firma Oxo. Cu toate acestea, pe 11 februarie 2009, Oxo Network a cerut licenţa de la ANCEX, fără a anexa şi documentele necesare pentru importul de muniţie (şi fără a avea în prealabil şi autorizaţia de a executa acest tip de operaţiuni ) şi obţinut-o a doua zi, cu toate că termenul de acordare legală a autorizaţiilor de import este de 60 de zile de la momentul depunerii ei.

Mircea Băsescu, proprietarul firmei Ice Age, a asigurat utilajele pentru descărcarea la locul depozitării containerelor de muniţie şi manipularea containerelor de pe vapor pe cheu şi de acolo în propriile spaţii de depozitare, apoi câteva zile mai târziu, pe camioanele de transport. Contrar legislaţiei în vigoare, Oxo Network a desemnat ca firmă de handling pe Ice Age, despre care ştia că nu deţinea autorizaţia pentru manipularea şi depozitarea bunurilor periculoase, ocolind în mod deliberat toţi operatorii autorizaţi în acest domeniu din portul Constanţa. Contrar prevederilor Codului Vamal, marfa a stat nevămuită în spațiile de depozitare improprii ale firmei Ice Age din portul Constanţa, ea fiind vămuită abia după ce a ajuns la Băbeni, în judeţul Vâlcea. Ce alt rol putea avea Mircea Băsescu în această combinaţie, dacă nu acela de a deschide uşi, ca frate al preşedintelui României ?

Să vedem care a fost ”anturajul” pe care Traian Băsescu i l-a creat fratelui său în acest caz. Locotenentul-colonel (r) transmisionist Cornel Purcărea a trecut în rezervă în anul 1995, un an mai târziu intrând într-un parteneriat cu câţiva oameni de afaceri din străinătate în societatea Romagro Cereal. Se presupune că în spatele lui Purcărea s-ar fi aflat generalul israelian (r. ) Shlomo Elia, actor de primă mână pe piața traficului de arme din Africa, în perioada 1995-2002, care la rândul său l-a avut subordonat și apoi partener de afaceri pe lt. col. (r.) Shimon Naor, patronul Quick Aero Service din România.

Teodor Meleșcanu a fost ales parlamentar în noiembrie 1996, pe listele PDSR, pentru ca în 1997 să creeze Alianța pentru România ( ApR ) pe care a subordonat-o președintelui Emil Constantinescu și guvernului CDR. Patru din oamenii din nucleul de bază al lui Meleșcanu fiind locotenentul-colonel (r.) Cornel Purcărea, locotenentul-colonel (r.) Sorin Stoicescu, amiralul (r.) ing. Plaviciosu ( fost director adjunct la Direcția Armamente a MApN ) și colegul său, generalul (r.) Marius Opran.

Sorin Stoicescu a fost până în 1997 inspectorul șef al Aviației Civile, fiind la curent cu traficul de arme derulat pe aeroportul Otopeni, după care a fost plasat de Cătălin Harnagea pe postul de director Operațional al Aeroportului Otopeni. Din această postură, Stoicescu a aprobat, în numele Senatului României, închirierea Salonului Oficial al aeroportului pentru senatorul Teodor Meleşcanu în data de 16.04.1998, exact în intervalul orar în care aeronava IL-76 din ”Țigareta II” trebuia să aterizeze ( 22.00-23.00 ). După aterizare, Shimon Naor, patronul Quick Aero Services a cazat pentru odihnă echipajul avionului IL-76 la hotelului Erbaşu. Hotelul aparţinea omului de afaceri Mihai Erbasu, vicepreşedinte al ApR și mâna dreaptă a lui Teodor Meleșcanu. La rândul său, în calitate de ministru al Transporturilor, Traian Băsescu știa prea bine că avionul din ”Țigareta II” decolase gol, ultimul din acea zi de pe aeroportul Ostend din Belgia și că venise la Otopeni pentru a încărca arme.

http://s230.photobucket.com/user/vasilescu_album/media/il-76%20UR-UCA/ostend1-1.png.html

Ca să facă scăpată rețeaua de traficanți de arme compusă din generali care aveau conexiuni externe, Traian Băsescu l-a numit fix pe Ţocu Vasile-inspectorul şef al Aviaţiei Civile, implicat și el în spargerea embargoului ONU cu armament, alături de generalul-locotenent Ion Magdalena, să facă o astfel de anchetă administrativă, încât să șteargă toate urmele armelor. Raportul mecanismului ONU de monitorizare a aplicării embargoului cu arme Angolei, se referă la un avion Il-76, identic cu cel din ”Ţigareta II”, încărcat cu arme la platforma militară pe 28.03.1996 şi care a avut număr de cursă MRV 601/2. Mai precis 2.000 de arme automate de război cal. 7,62 mm, fabricate în România. Consiliul de securitate ONU a aflat aceste detalii odată cu sechestrarea acestei mărfi, destinată rebelilor Unita din Angola, stat aflat sub embargou. Constatând totodată că pentru înşelarea oficialilor ONU, România a folosit end-usere (certificate de utilizator final) false.

http://s230.photobucket.com/user/vasilescu_album/media/cioroiani/tocu1.jpg.html

Așa că din ordinul lui Traian Băsescu, Țocu trimitea adresa din 17 iulie 1998, către directorul aeroportului civil Bucureşti-Otopeni, prin care cerea toate documentele de evidenţă din anumite zile din anul 1996, ale unor aeronave parcate la platforma bazei militare Otopeni. Fapt ce dovedește că Țocu cunoştea precis care fuseseră zborurile speciale încărcate cu arme. Iar documentele solicitate prin acea adresă n-au servit scopului menţionat în preambul ci ștergerii oricăror urme de arme, documentele respective nemaiapărând vreodată în dosarul cauzei.

http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/cioroiani/tocu4.jpg.

Între documentele enumerate de Țocu figurează Fişa de taxare a zborului MRV 601/2 din 28.03.1996, amintit mai sus de ONU. Aeronava a fost parcată tot la platforma militară a aeroportului Otopeni (PARCAT LA SUD – codificare a platformei bazei militare, aflate la sud de pistă şi de platformele aeroportului civil). Comandant adjunct al aeroportului civil Otopeni era la acea dată Ţocu Vasile, cel care în 1997 a fost promovat de Traian Băsescu inspector şef al aviaţiei civile pentru merite deosebite în traficul cu arme.

http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/cioroiani/tocu3.jpg

Contractul lui Purcărea cu Mircea Băsescu a fost semnat, nu pe 19 ianuarie 2009, adică la sosirea în port a vaporului cu muniție din ”scandalul Băbeni” la Constanța, ci mult mai devreme, pe 19 decembrie 2008, la București, cel mai probabil în biroul ministrului Apărării. Ca o coincidență, ministrul Apărării era în acea zi Teodor Meleșcanu. Tot ca o coincidență, audierile în comisia de Apărare a Senatului, în ”scandalul Băbeni” începute pe 8 septembrie 2009, au fost conduse de președintele acesteia, senatorul PNL Teodor Meleșcanu și s-au încheiat două luni mai târziu, fără redactarea niciunui raport înaintat Biroului Permanent al Camerei. Nu mai e nicio coincidență că la începutul lui 2012, Teodor Meleșcanu a fost numit director la SIE de către Traian Băsescu, ca o recompensă la un serviciu anterior.

DIN CICLUL RAZBUNAREA BASESCULUI TRAIAN NU ARE LIMITE. PRESEDINTELE FONDATOR AL PC, DAN VOICULESCU A ATACAT LA TRIBUNALUL BUCURESTI,MASURA CONTROLULUI JUDICIAR:TERMEN STABILIT PENTRU SOLUTIONAREA CONTESTATIEI ESTE 8 IULIE!

4 iul.

Președintele fondator al PC, Dan Voiculescu, a atacat la Tribunalul București măsura controlului judiciar dispusă de procurorii anticorupție în cazul său, iar termenul stabilit pentru soluționarea contestației este 8 iulie.

 

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar față de Dan Voiculescu, acuzat de șantaj prin constrângere în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos patrimonial.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații: să se prezinte la organul de urmărire penală; să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței; să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; să nu părăsească teritoriul României, altfel decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului; să nu se apropie de denunțători, de martori și să nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect pe nicio cale.

„Dan Voiculescu a amenințat direct, sau prin intermediari, oameni de afaceri și administratori a trei companii că, în situația în care nu vor încheia contracte de publicitate cu trustul de presă pe care în fapt îl conduce, va declanșa o agresivă campanie de discreditare. Sub această amenințare, unul dintre oamenii de afaceri, denunțător în cauză, i-a achitat lui Voiculescu suma de 900.000 euro sub forma a cinci contracte de publicitate, încheiate cu trusturile de presă aparținând acestuia”, se arată într-un comunicat al DNA transmis joi AGERPRES.

Sursa citată precizează că un al doilea om de afaceri, tot denunțător, deși s-a simțit direct și puternic amenințat, a refuzat categoric să cedeze șantajului, amenințării și constrângerii, așa încât trustul controlat de inculpat a declanșat un atac mediatic susținut la adresa firmei acestuia.

„Potrivit probelor administrate în cauză, în perioada 2007, 2008, 2011, 2012, inculpatul Voiculescu, sub pretextul îmbunătățirii și menținerii capitalului de imagine, a cerut unuia dintre denunțători încheierea unor contracte de publicitate care, în realitate, erau taxe de protecție împotriva denigrării.

Ca modalitate de abordare folosită de către Dan Voiculescu, acesta le-a prezentat denunțătorilor (oameni de afaceri) faptul că este necesar să acorde o atenție deosebită sporirii capitalului de imagine al firmelor lor prin intermediul trustului de presă Intact Media și a subliniat că lipsa promovării în media a activității companiilor lor riscă să aibă efecte dezastruoase din punct de vedere financiar, respectiv, că orice eveniment referitor la activitatea firmei va fi prezentat într-un mod negativ exagerat, nu doar sub formă de știri, ci sub formă de dezbateri televizate, gen talk-show, pe posturile de televiziune Antena 1 și Antena 3″, se spune în comunicat.

DNA menționează că, în cauză, sunt îndeplinite exigențele procedural-penale privind luarea măsurii controlului judiciar, aceasta fiind necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii lui Dan Voiculescu de la urmărirea penală și al prevenirii săvârșirii de către acesta a unor noi infracțiuni de șantaj.

„Inculpatului i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive”, subliniază DNA.

AGERPRES

PREMKIERUL VICTOR PONTA IN EMISIUNEA THE BUSINESS VIEW DIFUZATA DE CNN INTERNATIONAL!

4 iul.

România dorește să arate că integrarea sa în NATO și în Uniunea Europeană a fost un succes, iar acest lucru poate fi un exemplu pentru popoarele ucrainean, moldovean și georgian, care trebuie să fie susținute, a declarat premierul român Victor Ponta, într-o intervenție la CNN International.

 

Șeful guvernului român a participat vineri, alături de ministrul delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, la prima listare la bursa londoneză a acțiunilor Electrica.

”Este întotdeauna mai ușor să faci declarații politice decât acțiuni concrete. Dar, ceea ce vedem noi acum în apropierea granițelor României — Ucraina, Moldova sau Georgia — ar putea părea foarte îndepărtat pentru politica din Marea Britanie sau Franța.

Dar ei sunt vecinii noștri și noi dorim sa arătăm că exemplul României, exemplul Poloniei, au fost evenimente încununate de succes în ceea ce privește integrarea în NATO și în Uniunea Europeană. Și dacă popoarele ucrainean, moldovean și georgian, dacă conducerea politică are curajul de a spune ‘da’ Occidentului, ‘da’ Alianței Nord-Atlantice, ‘da’ Uniunii Europene, noi nu ar trebui numai să aplaudăm. Noi ar trebui să le ajutăm în ceea ce privește investițiile în infrastructură, investițiile în dezvoltarea instituțiilor democratice și europene”, a spus Ponta, în emisiunea The Business View difuzată de CNN International.

În legătură cu o eventuală candidatură a sa la președinția României, Victor Ponta a menționat că nu exclude această variantă, dar mai important este faptul ca România să își mențină tendința pozitivă, întrucât primii ani ai României după aderarea la Uniunea Europeană au fost foarte grei. ”Iar în prezent, după mulți, mulți ani dificili și după multe sacrificii, se pare că România nu mai este o problemă pentru Uniunea Europeană. Este mai degrabă o țară de foarte multă încredere și o țară în rapidă dezvoltare în estul graniței Uniunii Europene”, a apreciat șeful guvernului român.

Referitor la situația economică a României, Ponta a menționat că ultimele date statistice, precum creștere economică de 4% din PIB și rată a șomajului de 6,7%, dau speranțe nu numai pentru România, dar aproape pentru toți noii membri ai Uniunii Europene din partea estică a Europei. ”Noi suntem mai bine pregătiți acum pentru toate provocările, în special în sectorul energetic, care vin din proasta relație pe care Uniunea Europeană o are acum cu Rusia”, a adăugat Ponta.

AGERPRES

SFARSITUL UNUI DICTATOR,IN URMA SCANDALULUI DE CORUPTIE LA NIVEL INALT BASEGATE:TRAIAN BASESCU KAPUT!

4 iul.

Traian Băsescu kaput!

Traian Băsescu se simte hăituit și mușcă în toate direcțiile. Semn că sfârșitul carierei lui politice e mai aproape decât termenul expirării mandatului prezidențial.

La începutul scandalului în care este implicat Mircea Băsescu, președintele a declarat că între a apăra statul de drept și a-și apăra fratele, de data aceasta, Traian Băsescu își sacrifică fratele și alege statul de drept. Prin urmare recunoscând că a avut de făcut o opțiune, înseamnă că Justiția nu e chiar atât de liberă și că el deține toate pârghiile de a influența deciziile acesteia, atunci când e vorba de propria-i persoană. Între timp, DNA a acceptat ca probe tot mai multe filmări făcute cu camera ascunsă de fiul lui Bercea Mondialul, fapt ce a condus pe lângă arestarea lui Mircea Băsescu, la mutarea epicentrului traficului de influență în direcția președintelui României.

 

 

Așa că Traian Băsescu și-a schimbat tonul, spunând că el n-a intervenit niciodată în vreun dosar și e vorba de o uriașă înscenare pusă la cale de Dan Voiculescu. Traian Băsescu, campionul înscenărilor acuză faptul că a ajuns victima unei ÎNSCENĂRI ! A dat vreodată socoteală Traian Băsescu pentru nenumăratele ÎNSCENĂRI judiciare pe care el le-a comis ? Niciodată nu e prea târziu.

Ca urmare a izbucnirii în presă a scandalului „Tigareta II″, pe 24.04. 1998, Traian Băsescu, ministru al Transporturilor, a oferit presei spre publicare, în mod selectiv, o transcriere a unei convorbiri purtate pe telefonul interior nr. 1108 al Aeroportului Civil Otopeni. Transcrieri care au apărut și au fost comentate pe prima pagină a tuturor ziarelor, în ziua de 25.04.1998. Abia a doua zi, Traian Băsescu a semnat ordinul ministrului Transporturilor nr. 220/25.04.1998 de constituire a unei comisii de cercetare a incidentului produs pe 16/17.04.1998 cu aeronava IL-76, înmatriculată UR-UCA. Ancheta administrativă fiind încredințată lui Vasile Tocu (inspectorul sef al Aviaţiei Civile).

Toate convorbirile telefonice ale unor persoane cu atribuțiuni operative din aeroportul Otopeni (AIBO), între care se număra și comandantul adjunct al AIBO, erau clasificate drept documente operative conform Anexei 13 a Convenției Aviației Civile Internaționale (Anchetarea incidentelor și accidentelor de aviaţie), fiind înregistrate automat și păstrate câteva săptămâni. La benzile înregistrărilor magnetice neavând nimeni acces până la declanșarea oficială a unei anchete.

Iată ce conținea transcrierea dialogului, purtat pe telefon interior nr. 1108, dintre comandantul adjunct al Aeroportului Civil Otopeni, Valentin Vasilescu (cdt. adj.), și turnul de control (TWR) aparținând Romatsa.

16.04.1998. Ora 18.52.00 UTC, ora locală 21.52

Cdt. Adj.: O să vină un avion.
TWR: Așa…
Cdt.Adj: SFB.
TWR: SFB, da.
Cdt.Adj.: 1652.
TWR: Da.
Cdt. Adj.: Vezi că este un avion militar, îl trageți la Sud. O să meargă băieții noștri acolo, o să-l poziționeze, o să ia echipajul și o să-l duca la Briefing.
TWR: Aha!
Cdt.Adj.: Ca să știi să-l bagi acolo.
TWR: Bine, deci se duce direct la Sud.
Cdt.Adj.: Fără întrebări, fără povești, e un avion cu transporturi speciale.
TWR: În cât timp vine? Într-o oră?
Cdt.Adj.: Într-o oră. Într-o oră aterizează, când vă dă estima, nu mai întrebați unde. Deci știți despre asta că e la cutare… Deci, vorbești cu Neluțu, cu el, direct (șeful de tură al dispecerilor de sol de la AIBO).
TWR: Da, da. Bine, domnule!

Deși discuția e redundantă întrucât controlorii de trafic ai Romatsa primiseră cu 30 minute înainte de ea, de la compania ”Air Sofia”, operatorul aeronavei Il-76, mesajul de trafic referitor la sosirea acestui avion, prin sistemul internațional de telecomunicații aeronautice dedicat (SITA). Vina aparținea ministerului Transporturilor care nu conectase și comandantul adjunct al aeroportului la SITA, el fiind informat despre cursele care executau transporturile speciale, de către comandantul Bazei aeriene de Transport 90-Otopeni, aparținând MapN. Discuția telefonică releva faptul ca avionul ucrainean IL 76, care a aterizat în 16 aprilie, era declarat de tip militar de către Statul Major General al MApN, având mențiunea “transporturi speciale”. Chiar și acest aspect era cunoscut de controlorii de trafic care oricum îl dirijau la platforma militară, datorită numerelor de programare militară alocate odată cu acordarea autorizației de survol și aterizare de către MApN : 8964, 8929. Numere de programare militară care au apărut pe banda lor progresivă, înainte de a fi contactați telefonic de comandantul adjunct al aeroportului.

http://s230.photobucket.com/user/vasilescu_album/media/il-76%20UR-UCA/3Onr_progr_mil_IL-76.jpg.html

Prin publicarea în presă a acestei convorbiri de rutină, Traian Băsescu a contat pe faptul că opinia publică e neavizată. Băsescu urmărind să sugereze că avionul IL 76 ar fi aterizat pe Aeroportul Civil Otopeni din dispoziția ilegală a comandantului adjunct Vasilescu, cel care de fapt trebuia să fie prezentat și ca cel care încălcându-și atribuțiile funcționale, l-a dirijat la platforma militară a aeroportului (UM 01961) pentru a-l scuti de vămuirea presupuselor baxuri de țigări. Lucru extrem de facil, întrucât în acea perioadă (19 aprilie 1998 – 26 aprilie 1998), Valentin Vasilescu, comandantul adjunct al Aeroportului, era plecat din țară, trimis de ministerul Transporturilor la un curs de specialitate organizat de Aeroportul International din Dublin, Irlanda. Și Traian Băsescu și-a atins scopul, comandantul adjunct al aeroportului Otopeni a fost arestat pentru 30 de zile, datorită impactului mediatic al acestei transcrieri.

Numai că după publicarea în presă a convorbirii, angajații aeroportului civil au solicitat comisiei de anchetă ascultarea integrală a benzii cu înregistrarea magnetica a telefonului mai sus menționat, din momentul intrării în tura de serviciu (16,00 UTC, adică ora locală 19,00). În acest fel, a fost descoperită convorbirea telefonică anterioară, ascunsă de Traian Băsescu, în care comandorul Suciu îl informa pe Vasilescu despre zborul special al aeronavei IL-76 și îi solicita s-o parcheze la platforma militară. Abia după o săptămână de la publicarea în presă a primei transcrieri, Traian Băsescu, ministrul Transporturilor, a pus la dispoziția unei părți a presei și transcrierea discuției telefonice dintre comandantul adjunct al Aeroportului Civil Otopeni și comandorul Ioan Suciu, comandantul Aeroportului Militar Otopeni.

Transcrierea discuției telefonice date publicității de către Ministerul Transporturilor între cdt. UM 01961 și cdt. adj. AIBO:
16.04.1998. Ora 18,22 UTC, ora locala 21,22
Suciu: Bună seara. Comandor Suciu de la Sud vă deranjează
Ofițer de serviciu AIBO: Să trăiți. Cristi Pandele, ofițer de serviciu.
Suciu: Cu cine sunteți?
Ofițer de serviciu: Cu domnul Vasilescu.
Suciu: A, domnul Vasilescu, tov. Vasilescu. Îl găsesc și eu pe undeva.
Ofițer de serviciu: La birou nu e, l-am auzit pe frecvență.
Suciu: Aha, n-are mobilul…
Ofițer de serviciu: Ba da, dar stați. Știu că ieri i l-a dat, dar nu știu numărul. Un moment să văd dacă l-au trecut colegii în carte.
—————————————
Ora 18,24 UTC, ora locală 21,24
Ofițer de serviciu: 02 (codul lui Valentin Vasilescu, adjunctul comandantului aeroportului Otopeni, care în seara de 16 aprilie era de serviciu) ridicați și dvs. 1105, uite-l pe domnul comandor Suciu.
—————————————
Ora 18,25 UTC, ora locală 21,25, dialog consemnat între Valentin Vasilescu și Ioan Suciu.
Vasilescu: Alo
Suciu: Alo
Vasilescu: Să trăiți, excelență.
Suciu: Ce faceți?
Vasilescu: Uite ascult muzică…
Suciu: La treabă, hai că vreau să vă deranjez. Avem un avion să-l tragem la Sud.
Vasilescu: Da, am înțeles. Să vin să stau de vorbă?
Suciu: Mergeți la locul faptei. Acolo, la bretea? Ca să vedem cum îl tragem, că e 76, e SFB 1652 (numărul de zbor al avionului IL76 – n.r.), decolat de un sfert de oră de la Atena. (Avioanele de tip IL 76 trebuie dirijate de către specialiști la garare – n.r.)
Vasilescu: Da. Puteți să luaţi legătura cu ei?
Suciu: Nu.
Vasilescu: Pe telefon?
Suciu: Cu ei, nu.
Vasilescu: Ihi. Bine, mă deplasez.
Suciu: Da.
Vasilescu: În cinci minute sunt acolo.
Suciu: Sunt și eu la parcare, acolo.
Vasilescu: Am înțeles. S-a făcut, să trăiți!

Traian Băsescu a apelat în mod premeditat publicarea unei transcrieri a unei convorbiri telefonice, deși Aeroportul civil Otopeni ( AIBO ) dispunea de un sistem performant de supraveghere video compus din 56 de camere fixe și mobile, montate în diferite zone sensibile din aeroport, operat de Dispeceratul Operativ. Care înregistra pe casetă video absolut tot ce se petrecea pe parcursul fiecărei ture de serviciu. În noaptea de 16/17 aprilie 1998, sistemul de supraveghere al AIBO a funcționat corect, fapt consemnat în registrul tehnic al Dispeceratului. Camera 38, plasată pe Turnul de Control, prevăzută cu un transfocator puternic, cu rezoluție de până la 7 km, a monitorizat procedura de handling (alimentare cu combustibil, descărcare-încărcare, etc.) la aeronava IL-76, pe platforma militară, situată la o distanță de 950 m în linie dreaptă de Turnul de Control.

Casetele video ca și benzile magnetice pe care erau înregistrate convorbirile telefonice aveau același regim special, fiind vizionate în Dispecerat doar în urma apariției unui incident. Fiind necesară o solicitare oficială, operațiunea fiind consemnată într-un registru, cu semnătura, funcția și datele de identificare ale persoanei. Mai mult decât atât, Brigada Antiteroristă a SRI, dispusă pe aeroport recepționa exact aceleași imagini de la Dispeceratul Operativ al AIBO, pe care și ea, la rândul ei, le înregistra pe casetă. Atunci când Vasilescu a sosit de la Dublin, ancheta administrativă ordonată de Traian Băsescu începuse și caseta video din 16/17.04.1998 fusese deja sustrasă, Traian Băsescu neavând niciun interes ca aceasta să figureze ca probă în anchetă. Nici SRI nu a acceptat să pună la dispoziţia organelor de anchetă propria casetă.

În cei 16 ani care s-au scurs de la scandalul ”Țigareta II”, n-a existat niciun gest prin care Traian Băsescu să lase măcar de înțeles că regretă ce le-a făcut unor oameni care nu greșiseră cu nimic și pe care nici nu-i cunoștea. Comandorul dr. Ioan Suciu, comandantul Bazei Aeriene 90 Otopeni, a fost condamnat la 15 ani de închisoare, tot ca urmare a înscenării la care Traian Băsescu a fost parte activă. Suciu e și acum în pușcărie. Lipsa oricărei urme de omenie arată că Traian Băsescu speră ca Justiția îl va proteja la infinit. Numai că pe 30 ianuarie 2014 decizia definitivă și irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit că fostul comandant adjunct al aeroportului Otopeni a fost subiectul unei înscenări judiciare, stabilind daune şi despăgubiri pe care statul este obligat să i le plătească.

Datorită acestei decizii, Parchetul se poate autosesiza oricând, deschizând o anchetă pentru pedepsirea celor care se fac vinovați de această înscenare și recuperarea de la ei a sumei care reprezintă daunele și despăgubirile. Iar Traian Băsescu, are de ce să se teamă atunci când nu va mai deține nicio pîrghie prin care să influențeze deciziile Justiției. El fiind nevoit să răspundă și pentru faptele de fals și uz de fals, pe care le voi proba în materialul următor.

PREMIERUL VICTOR PONTA A DESCHIS ASTAZI 4 IULIE 2014 BURSA DE LA LONDRA,PRIN CELEBRUL CLOPOTEL!

4 iul.

Acţiunile Electrica sunt de astăzi listate la Bursa din Londra. Premierul Victor Ponta a deschis, vineri dimineaţă, bursa din capitala Marii Britanii prin celebrul sunet de clopoţel.

Momentul a fost marcat şi la Bucureşti unde de asemenea, de astăzi, sunt listate acţiunile Electrica.

Compania a obţinut din listarea la bursă suma de 1,95 miliarde de lei, preţul final din ofertă la care acţiunile vor fi vândute investitorilor mari fiind stabilit la 11 lei pe acţiune. 

4 IULIE ZIUA NATIONALA A SUA!

4 iul.

  •  

     

    Statele Unite ale Americii, cu o suprafață totală de 9.826.675 kmp (a treia din lume) și o populație de 318.892.103 locuitori (estimare iulie 2014) sărbătorește Ziua națională la 4 iulie.

    Cunoscută ca Ziua Independenței, aceasta marchează aniversarea declarației de independență din 1776, față de Marea Britanie, semnată de 13 colonii de pe continentul nord-american.

    Situată în America de Nord, SUA are ca limite — Canada în Nord (inclusiv Alaska), Oceanul Atlantic în Est, Mexic și Golful Mexic în Sud și Oceanul Pacific în Vest.

    Cele 50 de state ale SUA sunt Alabama, Alaska, Arizona, Arkansas, California, Colorado, Connecticut, Delaware, Florida, Georgia, Hawaii, Idaho, Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Kentucky, Louisiana, Maine, Maryland, Massachusetts, Michigan, Minnesota, Mississippi, Missouri, Montana, Nebraska, Nevada, New Hampshire, New Jersey, New Mexico, New York, North Carolina, North Dakota, Ohio, Oklahoma, Oregon, Pennsylvania, Rhode Island, South Carolina, South Dakota, Tennessee, Texas, Utah, Vermont, Virginia, Washington, West Virginia, Wisconsin, Wyoming și un district — Columbia.

    Totodată, SUA dețin mai multe teritorii dependente: în Oceanul Pacific — Samoa Americană, Guam, Ins. Mariane de Nord, Ins. Baker, Ins. Howland, Ins. Jervis, Atolul Johnston, Atolul Palmyra, Ins. Wake, Ins. Midway, Reciful Kingman; în Arhipelagul Antile — Puerto Rico, Ins. Virgine Americane, Ins. Navassa.

    SUA ocupă partea centrală și de nord-vest a Americii de Nord și este unul dintre cele mai întinse state din lume. Relieful este variat și diferențiat, de la Est la Vest, în trei mari zone paralele, orientate Nord-Sud: Munții Apalași (Appalachian Mountains), Marile Câmpii centrale (Great Plains) și Munții Stâncoși (Rocky Mountains, cu Mount McKinley — 6.198 m, Alaska). Hawaii, singurul stat (16.705 kmp), aparținând SUA, aflat în afara continentului nord-american este constituit din arhipelagul vulcanic omonim situat în partea centrală a Oceanului Pacific, la sud de Tropicul Racului și la 3.700 km vest de coastele Californiei. Relieful său este în mare parte muntos, culminând la 4.205 m în vulcanul stins Mauna Kea.

    Clima este, în linii mari, temperată în jumătatea nordică, cu nuanțe oceanice pe coastele nord-atlantică și nord-pacifică, și subtropicală în sud.

    Pe teritoriul SUA se află unul dintre cele mai mari fluvii din lume — fluviul Mississippi (6.019 km, împreună cu afluentul său Missouri). Pe coasta Oceanului Atlantic, râurile sunt scurte, iar pe cea a Oceanului Pacific sunt mai lungi (Columbia, Colorado ș.a.). 664.709 kmp din suprafața Marilor Lacuri revin SUA, Lacul Michigan — în întregime, Lacurile Superior, Huron, Erie și Ontario — parțial, fiind împărțite cu Canada.

    Teritoriul nord-american este populat, în epoca precolumbiană (circa 26000 î. Hr.), de numeroase triburi amerindiene, de vânători și pescari (athapasci, irochezi, seminoli, sioux, apași, comanși ș.a.), ai căror strămoși imigraseră din Asia peste strâmtoarea Bering spre sfârșitul Paleoliticului.

    În 1492, genovezul Cristofor Columb este navigatorul care relevă Europei existența noului continent.

    Spaniolii, conduși de Pedro Menendez de Aviles, fondează în 1565, Sf. Augustin (în Florida), prima așezare europeană permanentă de pe continentul nord-american.

    Între 1607 și 1733, pe coasta Atlanticului iau ființă 13 colonii engleze — Massachusetts (1620), Maryland (1634), Pennsylvania (1682), Georgia (1733) ș.a.

    La 5 septembrie 1774 este convocat primul Congres Continental, la Philadelphia. Congresul redactează o ”Declarație a dreptului, în care se afirma dreptul de a vota propriile impozite” și creează ”Asociația continentală”.

    Măsurile discriminatorii adoptate de metropolă în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea față de coloniile nord-americane determină nașterea mișcării comune antibritanice, care culminează cu Războiul de independență.

    La 4 iulie 1776, cele 13 colonii engleze își proclamă independența. Thomas Jefferson redactează ”Declarația de independență” care este adoptată de Congresul american. Independența este recunoscută prin Tratatul de la Paris din 3 septembrie 1783.

    În 1787 este adoptată Constituția SUA (în vigoare, cu amendamente, până astăzi), care proclamă SUA stat federal și introduce sistemul prezidențial de guvernământ — George Washington (1789-1797) — primul președinte al țării.

    În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, SUA continuă expansiunea pe continent prin adăugarea unor noi state, numărul lor ajungând la 50. Contradicțiile dintre statele sudice, partizane ale sclaviei, și cele nordice, aboliționiste, conduc la părăsirea uniunii de către 10 state sudice și la izbucnirea Războiului de secesiune (1861-1865). După victoria nordului, SUA cunosc o dezvoltare economică rapidă, devenind, la sfârșitul secolului al XIX-lea, prima putere industrială a lumii.

    În Primul Război Mondial, SUA intervin de partea Antantei, în 1917, însă nu semnează Tratatul de la Versailles (1919) și nici nu devin membru al Societății Națiunilor, adoptând o politică de izolaționism în perioada interbelică.

    În urma izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial, SUA își proclamă neutralitatea, dar sprijină economic, militar și moral statele aflate în luptă cu puterile fasciste. În urma atacului japonez de la Pearl Harbour (1941), SUA intervin în război, luptând pe fronturile din Pacific, Africa de Nord și Europa.

    Politica postbelică este condiționată de confruntarea dintre cele două superputeri ale lumii — SUA și URSS, de cursa înarmărilor și de lupta pentru extinderea sferelor de influență. Statele Unite sprijină redresarea economică a statelor vest-europene prin lansarea Planului Marshall, inițiază o serie de alianțe militare — NATO (1949), ANZUS (1951), SEATO (1954), CENTO (1955). După destrămarea URSS, SUA rămân prima putere economică și militară de la sfârșitul secolului XX.

    În prezent, SUA sunt membru în cadrul mai multor organizații, printre care: Asia Pacific Economic Cooperation (APEC), Consiliul Arctic, Association of Southeast Asian Nations (ASEAN) — partener de dialog, Black Sea Economic Cooperation (BSEC) — observator, Council of Baltic Sea States (CBSS) — observator, European Organization for Nuclear Research (CERN) — observator, European Bank for Reconstruction and Development (EBRD), G-20, G-5, G-7, G-8, G-10, Inter American Development Bank (IADB), International Atomic Energy Agency (IAEA), International Bank for Reconstruction and Development (IBRD), International Energy Agency (IEA), International Monetary Fund (IMF), Interpol, North American Free Trade Agreement (NAFTA), North Atlantic Treaty Organization (NATO), Nuclear Suppliers Group (NSG), Organization of American States (OAS), Organization for Economic Cooperation and Development (OECD), Organization for the Prohibition of Chemical Weapons (OPCW), Organization for Security and Cooperation in Europe (OSCE), Clubul Paris, South Asian Association for Regional Cooperation (SAARC) — observator, Southeast European Cooperative Initiative (SECI) — observator, United Nations (UN), World Bank, World Trade Organization (WTO).

    Statele Unite ale Americii sunt o republică federală, constituită istoric prin uniunea liber consimțită a 50 de state (cărora li se adaugă un district federal și un ”stat asociat” — Puerto Rico). Constituția federală din 1787 (cea mai veche în vigoare, completată ulterior cu 27 de amendamente) impune o serie de mecanisme complexe de echilibrare a puterii federale centrale (Președinția — Administrația și Congresul) cu puterile locale, aparținând statelor (guvernatorii și legislativele statale). În SUA, președintele este cumulativ și prim-ministru, ca șef al executivului compus din miniștri denumiți secretari.

    Cel de-al 44-lea președinte al SUA este Barack H. Obama, învestit în funcție la 20 ianuarie 2009, pentru un mandat de patru ani. A fost reales la 6 noiembrie 2012 și reînvestit la 20 ianuarie 2013.

    Vicepreședintele SUA este Joseph R. Biden, învestit în funcție la 20 ianuarie 2009. A fost reînvestit la 20 ianuarie 2013.

    Președintele și vicepreședintele sunt aleși împreună de către un colegiu de electori, aleși în mod direct din fiecare stat. Mandatul este de 4 ani și pot fi realeși pentru un al doilea mandat. Următoarele alegeri prezidențiale vor avea loc la 8 noiembrie 2016.

    Congresul american este o instituție bicamerală formată din Senat, camera superioară, și Camera Reprezentanților, cea inferioară. Senatul are 100 de membri, 2 membri pentru fiecare stat, aleși pentru un mandat de șase ani, iar o treime din membri este aleasă la fiecare doi ani. Prin constituție, vicepreședintele SUA este și președinte al Senatului, care poate fi înlocuit în absența sa, de către președintele pro tempore, ales al Senatului. Camera Reprezentanților are 435 membri aleși prin vot direct de către electoratul din fiecare stat, pentru un mandat de doi ani. Președintele Camerei Reprezentanților este John Boehner reales la 3 ianuarie 2013.

    Capitala Statelor Unite este Washington D.C. și are o populație urbană de 617.996 de locuitori (2011), fiind situată în Districtul Columbia (district federal cu regim distinct, care ocupă o suprafață de 177 kmp, pe ambele maluri ale râului Potomac, între statele Virginia și Maryland).

    Orașe principale ale SUA și populația urbană (2011): New York (8.244.910 locuitori), Los Angeles (3.819.702 locuitori), Chicago (2.707.120 locuitori), Houston (2.145.146 locuitori), Philadelphia (1.536.471 locuitori), Phoenix (1.469.471 locuitori), San Antonio (1.359.758 locuitori), San Diego (1.326.179 locuitori), Dallas (1.223.229 locuitori).

    Imnul de stat ”The Star Spangled Banner”, unul dintre simbolurile naționale, a devenit imnul național al SUA la 3 martie 1931. Textul are la bază poezia ”Apărarea fortului McHenry”, compusă de Francis Scott Key la 14 septembrie 1814, iar melodia provine dintr-un vechi cântec popular englezesc, compus în 1780 de John Stafford Smith.

    Steagul Statelor Unite (”The Stars and Stripes”, ”Old Glory”) are 13 dungi orizontale colorate alternativ, 7 în roșu și 6 în alb, un dreptunghi albastru închis în colțul din stânga sus cu 50 de stele albe, reprezentând statele SUA, iar dungile reprezintă cele 13 colonii inițiale, care și-au dobândit independența în 1776.

    De asemenea, deviza ”In God We Trust” (În Dumnezeu ne punem încrederea), a devenit motto-ul național al SUA printr-o decizie a Congresului din 1956.

    Până în 2011, pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 21 obiective din această țară, dintre care amintim: Parcul Național Yellowstone (1978), Parcul Național Grand Canyon (1979), Sala Independenței din Philadelphia (1979), Fortăreața “La Fortaleza” și centrul vechi din San Juan (Puerto Rico) (1983), Statuia Libertății din New York (1984), Parcul Național Yosemite (1984), Monticello și Universitatea Virginia din Charlottesville (1984), Parcul Național vulcanic din Hawaii (1987), Parcul Național Glacier (1995) ș.a.

  • Relații bilaterale între SUA și România

Relațiile diplomatice dintre România și Statele Unite ale Americii au fost stabilite, la nivel de agenție diplomatică, la 2/14 iunie 1880.

Ridicate la nivel de legație la 31 iulie/11 august 1880, relațiile diplomatice dintre cele două state au fost întrerupte timp de peste patru ani, între 12 decembrie 1941-7 februarie 1946 (în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial), și au fost ridicate la nivel de ambasadă la 1 iunie 1964.

Prima vizită în SUA a unui șef de stat român a avut loc în perioada 4-7 decembrie 1973, fiind efectuată de Nicolae Ceaușescu. Cu acest prilej, a fost semnată, la 5 decembrie 1973, Declarația comună cuprinzând principiile care stau la baza relațiilor dintre cele două state și s-au adoptat Declarația comună cu privire la cooperarea economică, industrială și tehnică între cele două țări și Comunicatul comun.

După schimbările care au avut loc în decembrie 1989, dialogul politic bilateral la nivel înalt a fost deschis de vizitele în Statele Unite ale Americii ale președinților României. În perioada 25 septembrie-3 octombrie 1995, a avut loc vizita de lucru a președintelui Ion Iliescu, la invitația președintelui SUA Bill Clinton. Vizita a marcat deschiderea unei noi pagini în relațiile româno-americane. Anterior, în perioada 19-24 aprilie 1993, președintele Ion Iliescu a participat, la Washington, la inaugurarea Muzeului Holocaustului.

A urmat, la 14-21 iulie 1998, vizita oficială la Washington a președintelui Emil Constantinescu.

Președintele Iliescu a mai efectuat în perioada 26-29 octombrie 2003 o vizită oficială în SUA, la invitația omologului său George W. Bush. Totodată, la 11 iunie 2004, Ion Iliescu a participat, la Washington, la funeraliile naționale ale fostului președinte al Statelor Unite ale Americii Ronald Reagan.

În perioada 8-10 martie 2005, a avut loc prima vizită oficială în SUA, după începerea mandatului prezidențial, a președintelui României Traian Băsescu.

Președintele Traian Băsescu a efectuat o vizită la New York, San Francisco și Detroit în perioada 13-16 septembrie 2005. Cu acest prilej, a participat la Reuniunea plenară la nivel înalt a celei de-a 60-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

În perioada 26-28 iulie 2006, președintele Traian Băsescu a efectuat o vizită oficială la Washington. Cu această ocazie a avut o întrevedere cu președintele SUA George W. Bush, principala temă de discuții fiind consolidarea și intensificarea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii.

La 13 septembrie 2011, președintele României Traian Băsescu a efectuat o vizită de lucru la Washington, pentru finalizarea unor acorduri bilaterale între România și Statele Unite ale Americii. Cu prilejul vizitei, președintele român a avut întrevederi cu președintele american Barack Obama, cu vicepreședintele american Joseph Biden și cu directorul CIA David A. Petraeus, cu secretarul Apărării Leon Panetta. Totodată, miniștrii de Externe ai celor două țări au semnat ”Declarația comună privind Parteneriatul Strategic pentru secolul al XXI-lea între România și SUA” și ”Acordul între România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România”. Aceasta a fost prima vizită a președintelui Traian Băsescu la Washington, în mandatul lui Barack Obama.

Președintele Traian Băsescu a revenit în Statele Unite ale Americii în perioada 20-21 mai 2012, pentru a participa la lucrările Summitului NATO de la Chicago.

Prima vizită a unui șef de stat american la București a fost cea a lui Richard Nixon, în 2-3 august 1969, urmată, în 2-3 august 1975, de vizita oficială a lui Gerald R. Ford.

La 1 iulie 1996, prima doamnă a Statelor Unite Hillary Rodham Clinton a sosit la București, într-o vizită de 24 de ore, în cadrul unui turneu de 10 zile, în țări din Europa centrală și de est.

La 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei oficiale a președintelui SUA Bill Clinton în România, au fost puse bazele unei noi colaborări româno-americane și ale unui parteneriat strategic.

La 23 noiembrie 2002, președintele american George W. Bush a efectuat o vizită oficială în România, vizită care a avut loc la două zile după ce, la summitul NATO de la Praga, România a primit invitația de aderare la Alianța Nord-Atlantică. Cu acest prilej, George W. Bush și președintele Ion Iliescu s-au adresat națiunii române pentru a evidenția semnificația evenimentului fericit de la Praga, drumul României către deplina integrare în spațiul european și euroatlantic, precum și importanța Parteneriatului strategic româno-american.

La 1 aprilie 2008, președintele Statelor Unite ale Americii George W. Bush a sosit la București, împreună cu soția sa, Laura, pentru a participa la lucrările Summit-ului NATO din perioada 2-4 aprilie 2008. Programul vizitei a inclus întrevederi bilaterale cu președintele României Traian Băsescu și prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu.

Premierii României au efectuat vizite în Statele Unite ale Americii, după cum urmează: Victor Ciorbea, în perioada 17-25 iunie 1997; Mugur Isărescu, între 21-26 mai 2000; Adrian Năstase, între 29 octombrie-3 noiembrie 2001, în perioada 28-30 martie 2004 (a participat la ceremonia oficială de depunere a instrumentelor de ratificare a Protocoalelor de aderare la NATO a Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, României, Slovaciei și Sloveniei) și între 18-21 iulie 2004; Victor Ponta, în perioada 21-23 octombrie 2013.

Vicepreședintele Statelor Unite ale Americii Joseph Biden a efectuat o vizită oficială la București, în zilele de 21 și 22 octombrie 2009. Vicepreședintele american a revenit în vizită la București, în 2014, în perioada 20-21 mai, la invitația președintelui României Traian Băsescu.

În cadrul vizitei, oficialul american, care a venit în România împreună cu soția sa, Jill, a avut întrevederi cu președintele Traian Băsescu și cu premierul Victor Ponta și a susținut un discurs, la Palatul Cotroceni.

Potrivit MAE, la 31 martie 2014, volumul schimburilor bilaterale a totalizat 539,13 milioane USD, importurile din SUA s-au cifrat la 219,68 milioane USD, iar exporturile către SUA la 319,45 milioane USD.

La 30 aprilie 2014, după investiția în echivalent valută, investițiile americane în România ocupau locul 12 (cu aproximativ 2,46% din totalul investițiilor străine directe). Valoarea totală a capitalului social, în echivalent valută, a fost de 1.234,35 milioane USD (6.810 societăți comerciale înregistrate).

Printre cei mai importanți investitori americani în România se numără: Smithfield, Ford, Honeywell, Delphi, Hewlett Packard, IBM, Oracle, Procter & Gamble, General Electric, Cargill, McDonald’s, Coca-Cola, Pepsico, Philip Morris ș.a. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

ATENTIONARE MAE PENTRU ROMANII AFLATI PE LITORALUL BULGARESC AL MARII NEGRE: „APA MARII ESTE INFECTATA CU VIRUSUL HEPATIC A!”

4 iul.

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care intenţionează să călătorească în Bulgaria, sau care se află deja pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, asupra faptului că, potrivit informaţiilor publicate de specialiştii bulgari în hepatologie, în urma inundaţiilor provocate de ploile puternice care au afectat portul Varna şi unele staţiuni bulgăreşti la Marea Neagră, există riscul ridicat ca apa mării să fie infectată cu virusul hepatic A.

Potrivit unei atenţionări de călătorie publicată pe site-ul M.A.E, inspecţia Regională de Sănătate Varna a comunicat, la 3 iulie 2014, că, urmare unor analize ale apei de mare din zona ”Plaja ofiţerilor- Varna” s-a constatat un rezultat nefavorabil al indicatorilor de analiză microbiologică ” Escherichia coli” şi ”enterococi intestinali „.

Specialiştii recomandă turiştilor să nu consume midii crude, să utilizeze duşul după băile în mare, să respecte cu stricteţe regulile igienico-sanitare şi, pentru siguranţă, cei care îşi petrec vacanţa pe litoralul bulgăresc în acest an, să se vaccineze împotriva hepatitei A.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea periodică atât a site-urilor de specialitate, cât şi a paginii web a MAE (www.mae.ro), rubrica Sfaturi de călătorie – Alerte de călătorie.

PRESEDINTELE SENATULUI ,LIBERALUL CALIN POPESCU TARICEANU,LA SINTEZA ZILEI :” 2 ANI DE CAND 7,4 MILIOANE DE ROMANI AU FOST BATJOCORITI DE SISTEMUL MAFIOT AL LUI TRAIAN BASESCU!

4 iul.

2 ani de când 7,4 milioane de români au fost batjocoriţi. Tăriceanu: Justiţia din România nu e în stare să funcţioneze ca un pendul 418
Foto: captura Antena 3

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care astăzi şi-a lansat partidul liberal reformator şi şi-a anunţat candidatura la Preşedinţia României, a fost invitat joi, la emisiunea Sinteza zilei, de la Antena 3.

 
Principalele declaraţii ale lui Tăriceanu:
 
– ce i se pare cel mai grav la 2 ani de la referendum: „lovitura de stat” asa cum a numit-o Traian Basescu e o afirmatie destul de grava care i-a cutremurat pe multi dintre romani, probabil ca au fost oameni  are au tresarit si în străinatate
 
– e si legal, si legitim, e un demers perfect constituţional referendumul
 
– au fost o serie de artificii si presedintele a ramas in continuare in functie, intr-o democratie nu cred ca exista forma mai clar de exprimare decat referendumul
 
– in final, situatia este rasturnata complet si presedintele ramane in functie. Si noi discitam in continuare ca suntem in stat de drept…
 
– mie mi se pare ca sistemul de justitie in Romania nu e capabil sa functioneze ca un pendul in pozitia de echilibru, sa fie echidistant

despre Dan Voiculescu: 3 persoane depun plangere impotriva lui Dan Voiculescu pentru santaj. In aceeasi zi, toate trei. Cum se intampla de toti trei vin si depun plangere in aceeasi zi? In spate nu exista o manipulare?
 
– astfel de intamplari mie imi ridica semne de intrebare
 
– e putin probabil ca lucrul acesta sa fie rezultatul unor coincidente

despre noul partid: azi au fost prezenti 20 de parlamentari, dar conteaza si calitatea oamenilor, nu numai omul. Sunt numerosi parlamentari cu care am discutat zilele acestea si si-au manifestat dorinta de a ni se alatura
 
– vreau sa avem motiuni, un program al partidului
 
– eu cred ca mai e nevoie de liberalism in Romania
 
– trebuie reinfiintat un partid liberal, pentru ca PNL, prin fuziunea cu PDL, se va topi. Vrem sa facem un partid pentru cei cu viziune liberala, ca Romania are nevoie in continuare de acest lucru pentru reformarea statului
 
– trebuie sa discutam de regionalizare, de reorganizarea administrativ-teritoriala
 
– vrem o Romanie puternica, bazata pe exporturi, care sa poata sa creeze locuri de munca

despre aderarea partidului lui la ALDE: suntem asteptati cu bratele deschise, e un sprijin moral important. Ne da confortul nu numai ca facem parte din jocul politic la nivel european, dar putem fi participant activ la luarea deciziilor in PE, unde se vor lua decizii care ne vizeaza direct

 

PRESEDINTELE SENATULUI,LIBERALUL CALIN POPESCU TARICEANU,ACUZA COMISIA DE APARARE CA A TRATAT SUPERFICIAL RAPORTUL SPP IN SCANDALUL BERCEA -BASEGATE!

4 iul.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, acuză comisia de apărare că a tratat superficial raportul SPP în scandalul Bercea – Băsescu.

Ar fi fost interesant de văzut dacă acest raport nu a conţinut referiri la faptul că Anghel (Bercea Mondial- n.red) nu face parte din lumea interlopă. Eu cred că aceste rapoarte ar fi trebuit să semnaleze şi apartenenţa acestor indivizi la ceea ce numim în mod curent lumea interlopă şi acţiunile ilegale.  Dar comisia s-a mulţumit cu foarte puţin şi mie mi se pare că este o lacună din partea ei să procedeze atât de superficial„, a spus Călin Popescu Tăriceanu.

AVOCATUL PAVEL ABRAHAM : ” DNA NU VREA SA-L AUDIEZE PE TRAIAN BASESCU,IN CALITATE DE MARTOR,IN DOSARUL DE CORUPTIE LA NIVEL INALT AL FRATELUI SAU MIRCEA BASESCU!

4 iul.

Procurorii DNA refuză categoric să-l audieze pe preşedintele Traian Băsescu în calitate de martor, în dosarul fratelui său, Mircea Băsescu, a declarat, vineri, într-o intervenţie telefonică la Antena 3, avocatul familiei Bercea, Pavel Abraham.

„Potrivit dispoziţiilor legale, noi avem dreptul să cerem probe şi am făcut acest lucru imediat după declanşarea cercetărilor”, a declarat avocatul la Antena 3, arătând că, printre probele solicitate se numără şi audierea preşedintelui Traian Băsescu.

Avocatul Pavel Abraham a afirmat că motivul pentru care audierea nu a mai avut loc este acela că instanţa nu a mai considerat-o necesară, „în cauză existând probe suficiente pentru faptele pe care noi voiam să le probăm”.

POTRIVIT UNUI COMUNICAT ,PARCHETUL DE PE LANGA ICCJ EXTINDE URMARIREA PENALA IN CAZUL „NANA”,IN CARE ESTE IMPICAT TRAIAN BASESCU SI FIICA SA IOANA BASESCU!

4 iul.

Procurorii PÎCCJ au dispus extinderea urmăririi penale în dosarul având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate și arendarea unor terenuri amplasate pe raza comunei Nana, județul Călărași.

 

Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) transmis vineri AGERPRES, în continuarea cercetărilor, procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică au dispus prin ordonanță, la 24 iunie, extinderea urmăririi penale față de suspecții Tudorița Niculae, Florian Decu, Marius Neagu, Marian Dobre, Gheorghe Dobre, Georgică Stolea și Constantin Manea pentru alte acte materiale pe care aceștia le-au săvârșit în legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu, în total aproximativ 135 de acte materiale.

„Din probatoriul administrat în cauză până la acest moment al urmăririi penale, a rezultat faptul că, în perioada 2005-2010, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în calitate de membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, nu au îndeplinit acte sau au îndeplinit acte în mod defectuos în legătură cu reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri revendicate de mai multe persoane, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de avantaje/foloase necuvenite, fapte care au cauzat prejudicierea domeniului privat al statului cu valoarea terenurilor retrocedate contrar dispozițiilor legale”, precizează Parchetul General.

În 5 iunie, PÎCCJ a anunțat că procurorii au început urmărirea penală în acest dosar față de opt persoane: Tudorița Niculae, Florian Decu, Gelu Marius Neagu, pentru conflict de interese, abuz în serviciu și fals material în înscrisuri oficiale, Gheorghe Dobre și Georgică Stolea pentru conflict de interese și abuz în serviciu, Alina Simona Manea pentru fals material în înscrisuri oficiale, Constantin Manea pentru de abuz în serviciu.

„Din probatoriul administrat în cauză până la acest moment al urmăririi penale a rezultat faptul că suspecții, în perioada 2005-2010, în calitate de membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, au participat la analizarea, verificarea, soluționarea și înaintarea în vederea validării cererilor depuse de către ei înșiși, rude ori afini ai lor, având ca obiect constituirea ori reconstituirea dreptului de proprietate a unor suprafețe de teren agricol. În aceeași perioadă, prin îndeplinirea defectuoasă ori neîndeplinirea atribuțiilor ce le reveneau, au fost emise titluri de proprietate pe numele unor persoane care nu erau îndreptățite să le primească, fiind prejudiciat în acest mod domeniul privat al statului cu valoarea terenurilor retrocedate cu încălcarea dispozițiilor legale. La baza emiterii titlurilor de proprietate au stat înscrisuri falsificate (printre care și certificate de stare civilă), prin contrafacerea conținutului și folosirea de formulare tipizate elaborate în afara cadrului legal”, susțin procurorii.

În acest caz, procurorii au deschis un dosar penal în aprilie 2014 în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate și arendarea unor terenuri de pe raza comunei Nana, județul Călărași.

Dosarul a fost constituit în urma sesizării transmise de Corpul de Control al premierului.

AGERPRES

JURNALISTUL VICTOR CIUTACU O STERS PE JOS CU PAIATA,CRIN „CHUCKY”ANTONESCU CARE A VANDUT UN PARTID ISTORIC DE 140 DE ANI,PNL,PENTRU GLOABA SA ,ADINA VALEAN!

4 iul.

Photo: Tradarea lui Crin Antonescu a fost rasplatita: Adina Valean tocmai ce a fost votata vice-presedinte al Parlamentului European.

 

 

Fostul lider al PNL, Crin Antonescu, a mers extrem de pornit împotriva postului România TV, la emisiunea lui Victor Ciutacu. Antonescu le-a reproșat ”titlurile mizerabile pe care le puneți pe galben” prin care fac o mahala. 

Antonescu a intrat în coliziune frontală cu moderatorul Victor Ciutacu, căruia i-a reproșat că postul România TV a orchestrat ”acest scandal mizerabil cu Adina Vălean”.

Fostul lider al PNL susține că România TV a îndobitocit populația și acuză că primesc comenzi politice directe de la Victor Ponta.

%d blogeri au apreciat: