TRAIAN BASESCU ZIS „NASHU DIN SUFLET” SI RETEAUA MAFIOTA PE CARE O CONDUCE,ESTE ADEVARATUL VINOVAT PENTRU CORUPTIA LA NIVEL INALT DIN ROMANIA IN CARE SUNT IMPLICATI MEMBRII FAMIGLIEI LUI,MIRCEA BASESCU INRUDITI CU CLANUL INTERLOP ANGHEL SANDU,ZIS BERCEA MONDIAL!TRAIAN BASESCU ESTE KAPUT!

4 iul.

Photo: CARACATITA MAFIOTA A REGIMULUI TRAIAN BASESCU CARE A CONDAMNAT PE AMARASTENII ROMANI LA MOARTE PRIN GENOCID,IMBOGATINDU-SE PRIN JEFUIREA ROMANIEI -LA PIOVRA FAMIGLEI BASESCU  SI RUDA SA INTERLOPUL ANGHEL SANDU,ZIS BERCEA MONDIAL ,AU CREAT PRIN GRAVA CORUPTIE LA NIVEL INALT,UN CUTREMUR POLITIC,CARE ARE O SINGURA FINALITATE PENTRU A SALVA IMAGINEA ROMANIEI PE PLAN INTERNATIONAL SI ANUME :  DEMISIA LUI TRAIAN BASESCU SI DEBASIFICAREA INSTITUTIILOR STATULUI ROMAN,CARE AU PUS IN PERICOL STATUL DE DREPT !

 

 

Comentând ceea ce i se întâmplă fratelui său, Traian Băsescu a decretat că nu omul Mircea Băsescu e de vină, ci anturajul. Oare și-a ales fratele președintelui acest anturaj sau i-a fost creat de fratele său ?

Înainte de a declara că este îngrijorat de calitatea anturajul fratelui, Traian Băsescu ar trebui să se îngrijoreze de ceea ce a făcut el timp de două decenii și de anturajul pe care el i l-a ales. Ce interes ar fi avut omul de afaceri Mircea Băsescu de la Constanța să se înrudească cu clanul Bercea Mondialul din Olt dacă fratele său n-ar fi fost politician de top și n-ar fi avut nevoie de voturile romilor ? Cine ar mai fi făcut din căpușa Marian Căpăţână (intermediarul dintre Bercea Mondialul și Mircea Băsescu) lider al PDL și candidat pentru un loc la Senat ?

Pe 24 august 2009, Sorin Roşca Stănescu a scris pe blogul său că printr-un document secret S-58/28 aprilie 2009 Traian Băsescu, în calitate de şef al CSAT, a decis ca România să achiziționeze, fără licitaţie şi fără concurs de oferte, un sistem de rachete AA cu rază scurtă şi foarte scurtă de acţiune (SHORAD/VSHORAD) de la concernul francez MBDA. Premierul Emil Boc a emis o Hotărâre secretă de Guvern cu numărul S-588/13 mai 2009, prin care se decidea că valoarea acestui contract să fie de 250 milioane euro, cu o extindere de încă 150 milioane. Roşca Stănescu afirma că pe piaţa armelor, preţul pe care urma sa-l plătească România a fost „încărcat” cu 80 milioane euro, comision pe care urma să-l încaseze o firmă de consultanţă și intermediere ( Desinco ), în care figura ca acţionar fratele preşedintelui, Mircea Băsescu.

Lumea vânzătorilor de arme fiind un club select, format din generali activi sau în rezervă, alături de importanţi ofiţeri acoperiţi, toți specialişti în sectorul de Apărare, în ea nu poate pătrunde cineva din afara grupului. Fără nicio legătură cu acest domeniu, Mircea Băsescu a fost împins la înaintare de fratele său, ajungând peste noapte în topul afacerilor cu arme care erau cu atât mai rentabile, cu cât beneficiarul era statul român, condus de fratele Traian Băsescu, Mircea Băsescu intrând în posesia a 30% din acțiunile firmei Defense, Security and Intelligence Co (Desintco ). ”Anturajul” lui Mircea Băsescu era format din ceilalţi acţionari ai Desinco : Cristian Geamănu, col. ( r.) SPP Romeo Oiţă, gen. (r.) Ion-Eftimie Sandu, fost locţiitor al şefului Departamentului pentru Armamente din MApN şi Maria-Cristina Cazacu, fiica col.( r.) ing. Aurel Cazacu, fost şef la Romtehnica şi Romarm, pe atunci şef al Direcţiei Producţie de Apărare din Ministerul Economiei, condus de Adriean Videanu. Dezvăluirile lui Sorin Roșca Stănescu l-au obligat pe premierul Emil Boc să semneze Hotărârea de Guvern S-962/26 august 2009 (secretă), prin care desfiinţa prima hotărâre, cea din 28 aprilie 2009 și afacerea lui Mircea Băsescu a picat.

Pe 28 august 2009 același Sorin Roșca Stănescu publica o anchetă jurnalistică referitoare la o presupusă operaţiune de trafic internaţional cu muniţie, în care fratele preşedintelui ţării, Mircea Băsescu, era implicat și care s-a transformat în „Scandalul Băbeni”. Povestea se învârte în jurul unui contract de aparentă delaborare (extragere a pulberii explozive) a muniţiei din Taiwan ( 1.884 de tone ), derulat de firma Oxo Network Srl, în locul câștigătorului licitației, compania Maxam Europe SA (din Spania), admisă la licitaţia din Taiwan tocmai prin dovada propriei capacităţi de delaborare a întregii cantităţi de muniţie (4.000 t). Maxam a direcţionat ilegal unul din cele cinci vapoarele cu muniţie către România, prin firma de apartament Oxo care aparţinea locotent-colonelului (r) Cornel Purcărea, patron al societăţii Romagro. Contractul cu Taiwanul prevedea ca întreaga cantitate de muniție să ajungă la sucursala Maxam din Bulgaria, adică la fabrica de muniții de la Smyadovo.

Oxo Network nu era autorizată de ANCEX pentru a derula astfel de activităţi în Romania şi prin urmare nu avea nici licenţă pentru introducerea vaporului încărcat cu muniții în rada portului Constanţa, pe 19 ianuarie 2009. ANCEX este autoritatea naţională în domeniul controlului exporturilor şi importurilor de produse strategice şi care autorizează şi licenţiază agenţii economici pentru a desfăşura operaţiuni de comerţ exterior cu aceste produse. Pentru a derula aceste operaţiuni, agenţii economici trebuie să obţină mai întâi o autorizaţie eliberată de ANCEX, valabilă un an de la data emiterii.

În vederea autorizării anuale, agenţii economici depun la ANCEX o serie de documente obligatorii, necesare obținerii avizului de la MApN. Pentru fiecare operaţiune de import-export, agentul economic autorizat de ANCEX este obligat să solicite în plus o licenţă, printr-un formular tipizat, însoţit de o serie de documente: Certificatul internaţional de export (emis de autoritatea competentă din Taiwan, în cazul nostru şi adresată autorităţilor bulgare), Certificatul de control al livrării (în care destinaţia finală a mărfii a fost trecută de Taiwan: fabrica de armament Smyadovo Bulgaria) şi Declaraţia destinatarului final sau End-User (prin care importatorul Maxam-Bulgaria se obligă să nu re-exporte proiectilele din Bulgaria în altă ţară).

Practic, o licență de import în condițiile date era imposibil de obținut legal de către firma Oxo. Cu toate acestea, pe 11 februarie 2009, Oxo Network a cerut licenţa de la ANCEX, fără a anexa şi documentele necesare pentru importul de muniţie (şi fără a avea în prealabil şi autorizaţia de a executa acest tip de operaţiuni ) şi obţinut-o a doua zi, cu toate că termenul de acordare legală a autorizaţiilor de import este de 60 de zile de la momentul depunerii ei.

Mircea Băsescu, proprietarul firmei Ice Age, a asigurat utilajele pentru descărcarea la locul depozitării containerelor de muniţie şi manipularea containerelor de pe vapor pe cheu şi de acolo în propriile spaţii de depozitare, apoi câteva zile mai târziu, pe camioanele de transport. Contrar legislaţiei în vigoare, Oxo Network a desemnat ca firmă de handling pe Ice Age, despre care ştia că nu deţinea autorizaţia pentru manipularea şi depozitarea bunurilor periculoase, ocolind în mod deliberat toţi operatorii autorizaţi în acest domeniu din portul Constanţa. Contrar prevederilor Codului Vamal, marfa a stat nevămuită în spațiile de depozitare improprii ale firmei Ice Age din portul Constanţa, ea fiind vămuită abia după ce a ajuns la Băbeni, în judeţul Vâlcea. Ce alt rol putea avea Mircea Băsescu în această combinaţie, dacă nu acela de a deschide uşi, ca frate al preşedintelui României ?

Să vedem care a fost ”anturajul” pe care Traian Băsescu i l-a creat fratelui său în acest caz. Locotenentul-colonel (r) transmisionist Cornel Purcărea a trecut în rezervă în anul 1995, un an mai târziu intrând într-un parteneriat cu câţiva oameni de afaceri din străinătate în societatea Romagro Cereal. Se presupune că în spatele lui Purcărea s-ar fi aflat generalul israelian (r. ) Shlomo Elia, actor de primă mână pe piața traficului de arme din Africa, în perioada 1995-2002, care la rândul său l-a avut subordonat și apoi partener de afaceri pe lt. col. (r.) Shimon Naor, patronul Quick Aero Service din România.

Teodor Meleșcanu a fost ales parlamentar în noiembrie 1996, pe listele PDSR, pentru ca în 1997 să creeze Alianța pentru România ( ApR ) pe care a subordonat-o președintelui Emil Constantinescu și guvernului CDR. Patru din oamenii din nucleul de bază al lui Meleșcanu fiind locotenentul-colonel (r.) Cornel Purcărea, locotenentul-colonel (r.) Sorin Stoicescu, amiralul (r.) ing. Plaviciosu ( fost director adjunct la Direcția Armamente a MApN ) și colegul său, generalul (r.) Marius Opran.

Sorin Stoicescu a fost până în 1997 inspectorul șef al Aviației Civile, fiind la curent cu traficul de arme derulat pe aeroportul Otopeni, după care a fost plasat de Cătălin Harnagea pe postul de director Operațional al Aeroportului Otopeni. Din această postură, Stoicescu a aprobat, în numele Senatului României, închirierea Salonului Oficial al aeroportului pentru senatorul Teodor Meleşcanu în data de 16.04.1998, exact în intervalul orar în care aeronava IL-76 din ”Țigareta II” trebuia să aterizeze ( 22.00-23.00 ). După aterizare, Shimon Naor, patronul Quick Aero Services a cazat pentru odihnă echipajul avionului IL-76 la hotelului Erbaşu. Hotelul aparţinea omului de afaceri Mihai Erbasu, vicepreşedinte al ApR și mâna dreaptă a lui Teodor Meleșcanu. La rândul său, în calitate de ministru al Transporturilor, Traian Băsescu știa prea bine că avionul din ”Țigareta II” decolase gol, ultimul din acea zi de pe aeroportul Ostend din Belgia și că venise la Otopeni pentru a încărca arme.

http://s230.photobucket.com/user/vasilescu_album/media/il-76%20UR-UCA/ostend1-1.png.html

Ca să facă scăpată rețeaua de traficanți de arme compusă din generali care aveau conexiuni externe, Traian Băsescu l-a numit fix pe Ţocu Vasile-inspectorul şef al Aviaţiei Civile, implicat și el în spargerea embargoului ONU cu armament, alături de generalul-locotenent Ion Magdalena, să facă o astfel de anchetă administrativă, încât să șteargă toate urmele armelor. Raportul mecanismului ONU de monitorizare a aplicării embargoului cu arme Angolei, se referă la un avion Il-76, identic cu cel din ”Ţigareta II”, încărcat cu arme la platforma militară pe 28.03.1996 şi care a avut număr de cursă MRV 601/2. Mai precis 2.000 de arme automate de război cal. 7,62 mm, fabricate în România. Consiliul de securitate ONU a aflat aceste detalii odată cu sechestrarea acestei mărfi, destinată rebelilor Unita din Angola, stat aflat sub embargou. Constatând totodată că pentru înşelarea oficialilor ONU, România a folosit end-usere (certificate de utilizator final) false.

http://s230.photobucket.com/user/vasilescu_album/media/cioroiani/tocu1.jpg.html

Așa că din ordinul lui Traian Băsescu, Țocu trimitea adresa din 17 iulie 1998, către directorul aeroportului civil Bucureşti-Otopeni, prin care cerea toate documentele de evidenţă din anumite zile din anul 1996, ale unor aeronave parcate la platforma bazei militare Otopeni. Fapt ce dovedește că Țocu cunoştea precis care fuseseră zborurile speciale încărcate cu arme. Iar documentele solicitate prin acea adresă n-au servit scopului menţionat în preambul ci ștergerii oricăror urme de arme, documentele respective nemaiapărând vreodată în dosarul cauzei.

http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/cioroiani/tocu4.jpg.

Între documentele enumerate de Țocu figurează Fişa de taxare a zborului MRV 601/2 din 28.03.1996, amintit mai sus de ONU. Aeronava a fost parcată tot la platforma militară a aeroportului Otopeni (PARCAT LA SUD – codificare a platformei bazei militare, aflate la sud de pistă şi de platformele aeroportului civil). Comandant adjunct al aeroportului civil Otopeni era la acea dată Ţocu Vasile, cel care în 1997 a fost promovat de Traian Băsescu inspector şef al aviaţiei civile pentru merite deosebite în traficul cu arme.

http://i230.photobucket.com/albums/ee82/vasilescu_album/cioroiani/tocu3.jpg

Contractul lui Purcărea cu Mircea Băsescu a fost semnat, nu pe 19 ianuarie 2009, adică la sosirea în port a vaporului cu muniție din ”scandalul Băbeni” la Constanța, ci mult mai devreme, pe 19 decembrie 2008, la București, cel mai probabil în biroul ministrului Apărării. Ca o coincidență, ministrul Apărării era în acea zi Teodor Meleșcanu. Tot ca o coincidență, audierile în comisia de Apărare a Senatului, în ”scandalul Băbeni” începute pe 8 septembrie 2009, au fost conduse de președintele acesteia, senatorul PNL Teodor Meleșcanu și s-au încheiat două luni mai târziu, fără redactarea niciunui raport înaintat Biroului Permanent al Camerei. Nu mai e nicio coincidență că la începutul lui 2012, Teodor Meleșcanu a fost numit director la SIE de către Traian Băsescu, ca o recompensă la un serviciu anterior.

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: