Și că o parte a probelor incriminatoare ( care după ani buni s-a acceptat de către Justiție că erau falsuri grosolane ), au venit din partea ministerului Transporturilor, condus la acea dată de Traian Băsescu. Pentru opinia publică apare o întrebare legitimă : a fost Traian Băsescu omul cheie, de care mafia care patrona armata și serviciile, s-a folosit în înscenarea numită ”Țigareta II” ? Ca ministru al Transporturilor, Traian Băsescu era pârghia cea mai importantă în deturnarea adevărului în acest caz. Traian Băsescu este dotat cu o oarecare inteligență și cu o tenacitate de care nu s-a dovedit capabil niciun politician din România. Calități care l-ar fi recomandat ca personaj pozitiv. Și el avea de ales : fie opta să devină personajul providențial care stârpea corupția în mod real nu declarativ, făcînd o anchetă admistrativă corectă, fie se ticăloșea pe loc și trecea de partea mafiei create de clasa politică și care subordona Justiția prin serviciile de informații și generalii armatei.
Traian Băsescu a preferat a doua variantă, știind că generalii care în 1989 îl trădaseră pe Ceaușescu și împușcaseră aproape 1.000 de români după debarcarea acestuia de la putere, făceau 8-9 ani mai târziu contrabanda cu arme. Și că aceștia aveau strânse legături cu Pentagonul, care la rândul său promova interesele americane în Africa, sprijinind rebelii Unita din Angola, de exemplu. Băsescu mai știa și că această faptă a lui însemna automat pușcărie pentru câțiva oameni nevinovați printre care subordonați de-ai săi din ministerul Transporturilor. În locul adevăraților vinovați. Sperând ca prin serviciile făcute, Washgintonul îl va ajuta să se ridice în poziția cea mai înaltă din statul român. Lucru care s-a și întâmplat.
Așa se face că Traian Băsescu, prin ordinul nr. 220/25.04.1998, l-a numit pe Ţocu Vasile-inspectorul şef al Aviaţiei Civile, implicat în spargerea embargoului ONU cu armament, alături de generalul-locotenent Ion Magdalena ( secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării ), să facă o astfel de anchetă administrativă, încât să șteargă toate urmele armelor de contrabandă, începând cu caseta video și terminând cu documentele transmise de MapN. Traian Băsescu nu s-a limitat doar la ”evaporarea” probelor din ”Țigareta II”, punîndu-l pe Țocu să emită adresa din 17 iulie 1998, către directorul aeroportului civil Bucureşti-Otopeni, prin care intenționa să ”radă” toate documentele anterioare referitoare la aeronavele parcate la platforma bazei militare Otopeni, încărcate cu arme de contrabandă. Fapt ce dovedește intenția ministrului Transporturilor, de a permite continuarea nestingherită, a contrabandei cu arme.
Ministerul condus de Traian Băsescu, fabricând totodată, la două săptămîni după declanșarea scandalului și un cargo manifest plin de erori, prin care să dovedească că avionul Il-76 ar fi adus țigări pe Otopeni. Fără ca Traian Băsescu, faptuitorul cel mai probabil al acestei fapte de fals și uz de fals, să fie măcar întrebat de presă, cât de moral a fost acest gest. Documentul numit Cargo manifest este completat în mod obligatoriu pe calculator, deoarece el este transmis spre aprobare centrului Eurocontrol de la Bretigny ( Franța ), de unde ajunge la companiile aeriene și la alți beneficiari de informatii, prin sistemul internațional de telecomunicații aeronautice dedicat (SITA). Numai că cargo manifestul din ”Țigareta II” este completat de mână și nu poartă nicio semnătură, ceea ce-l face nul de drept. Iar aeroportul Ostend din Belgia ( codificare IATA : OST ) apare ca punctul terminus al marfii, în locul aeroportului Bucuresti-Otopeni ( OTP ).
Cât de tâmpită trebuia să fie Justiția din România, încât să să ia de bună predarea de către Traian Băsescu ca probă a unui formular tipizat aparținând companiei de transport aerian de stat OLYMPIC AIRWAYS, completat de mâna de catre o persoană necunoscută, despre care se presupune fără niciun temei că ar fi angajatul firmei de handling INTER SERVICE S.A. de pe aeroportul din Atena ? Oricine este interesat sa facă ceea ce presupun că a facut Traian Băsescu poate găsi la biroul reprezentanței companiei OLYMPIC AIRWAYS din Aeroportul Internațional București Otopeni un formular în alb, pe care-l poate completa de mână, în maniera în care a fost redactată făcatura pe care Traian Băsescu a predat-o organelor de cercetare penală, ca probă capitală în dosarul ”Țigareta II”. Pentru conformitate, un cargo manifest autentic, completat corect, întocmit de compania KLM și acceptat în fluxul de trafic de Eurocontrol, arată astfel :
Acest document fals trebuia să demonstreze că avionul Il-76 înmatriculat UR-UCA ar fi plecat în zorii zilei de 16 aprilie 1998 de pe aeroportul Mombasa din Kenya cu destinaţia aeroportul Atena din Grecia. Distanţa între cele două aeroporturi fiind de 4.961-5.200 km, ea nu putea fi parcursă direct, întrucât necesita o cantitate mai mare de combustibil decât cea pe care o ia la bord acest avion, la care se adaugă rezerva intangibilă de 7% pentru eventualele zone de așteptare în vederea introducerii în fluxul de aterizare aglomerat de pe aeroportul Atena. Așadar zborul Mombasa-Atena durează 6-7 ore, la care se adaugă o escală de alimentare de una-două ore, în total 7-9 ore. Potrivit cargo manifestului livrat de ministerul Transporturilor, la Atena s- ar fi încărcat ţigări, ceea ce însemna alte 4-5 ore pierdute la sol. Adunând ies 11-14 ore din cele 24 ale zilei de 16.04.1998, la care se adaugă o oră şi 45 de minute de zbor de la Atena la București. Ora aterizării la Otopeni fiind 22.45, ora Bucureştilor.
Această variantă livrată de ministerul Transporturilor a fost luată de bună de procurorii militari și de judecătorii Tribunalului Militar, aserviți conducerii MApN și lui Emil Constantinescu- comandantul lor suprem, fără ca ei să verifice nimic. Ceea ce nu putea ”șterge” Traian Băsescu, era evidența planurilor de zbor a aeroportului Ostend din Belgia ( baza de operare a avionului IL-76 înmatriculat UR-UCA, adică a contrabandistului de arme Viktor Bout ) care este publică. Și pentru data de 16 aprilie 1998, planul de zbor al aeroportului Ostend dovedește că acest cargo manifest este unul fals. Avionul din ”Țigareta II”, închiriat de compania ”Air Sofia” figurează în planul de zbor al aeroportului Ostend ca decolat ultimul pe 16.04.1998, la orele 16.35 UTC ( 19.35, ora României ), cu o singură rută declarată, având destinația, direct aeroportul București-Otopeni, nu Mombasa ( Kenia ) și nici Atena-București.
Decolarea nu avea cum să nu fie transmisă automat prin SITA de către organul de trafic aerian al aeroportului Ostend printr-un mesaj de trafic la omologii lor români de la Romatsa. Numai că odată cu constituirea comisiei de anchetă numită de Traian Băsescu și acest document s-a ”evaporat”. Ticăloșia de care a dat dovadă întreaga clasă politică românească în înscenarea ”Țigareta II” care i-a permis lui Traian Băsescu să aibă un rol major, a avut ca motiv asigurarea continuității neperturbate a traficului de arme în zone frământate de războaie civile din Africa. Adică a corupției instituționalizate. Dovadă că în august 1998, la trei luni de la arestarea celor 18 inculpați din ”Țigareta II” și la o lună de la emiterea adresei din 17 iulie 1998 prin care Traian Băsescu a ”evaporat” probele referitoare la toate celelalte aeronave care au încărcat arme de contrabandă la platforma bazei militare Otopeni ( codificare OTP ), traficul cu armament era reluat. Pe aceași platformă militară a aeroportului Otopeni, cu același tip de avion IL-76 și de către aceeași grupare de crimă organizată autohtonă din armată, la care fusese cooptat israelianul Shimon Naor. Iar Justiția era în culmea fericirii, întrucât întreg grupul de crimă organizată a fost scăpat de răspunderea penală, ca urmare a înscenării ”Țigareta II”.
Mai mult: http://romanian.ruvr.ru/2014_07_07/Traian-Basescu-plastograful-7343/
Comentarii recente