Arhiva | 5:57 pm

PANICAT DE FRICA,TRAIAN BASESCU ISI TRIMITE URSUL SASESC,KLAUS IOHANNIS LA INAINTARE,PENTRU A CERE „AMANAREA ALEGERILOR PREZIDENTIALE”,PENTRU A RAMANE LA PUTERE…DAR LA JILAVA!

16 aug.

Preşedintele Traian Băsescu are câteva variante de lucru, dacă se hotărăşte că vrea să rămâna la cârma ţării şi nu se retrage la agricultură.
O teorie ar fi ca Iohannis să ceară amânarea alegerilor prezidenţiale. Iohannis spune că data alegerilor, stabilită, prin Hotărâre de Guvern, îi aduce o vătămare gravă, în calitate de candidat şi afectează şi interesul general al cetăţenilor. Datele 2 şi 16 noiembrie sunt cele în care va avea loc votul pentru alegerile prezidenţiale. Hotărârea stabileşte ca alegerile prezidenâiale să aibă loc cu o lună înainte de expirarea mandatului ce va avea loc în 22 decembrie. Klaus Iohannis a declarat că vrea amânarea datei alegerilor, fără a preciza cu cât sau până când. Cererea lui Klaus Iohannis de a amâna data alegerilor prezidenţială a fost făcută în 11 august. În 10 august, maşina lui Klaus Iohannis a fost surprinsă în timp ce intra pe cele două porţi verzi de la Vila Lac 3, care s-au deschis în faţa sa. Preşedintele Traian Băsescu nu a infirmat întâlnirea dintre el şi Klaus Iohannis.În cazul în care cererea lui Klaus Iohannis va avea rezultate, alegerile prezidenţiale pot fi amânate, iar Articolul 83 din Constituţia României prevede, la punctul al doilea că „Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”.
O altă teorie se referă tocmai la perioada de suspendare, la posibilitatea în care preşedintele Traian Băsescu ar dori să aibă un mandat complet şi să ceară prelungirea mandatului cu tot atâtea zile cât a fost suspendat. În urmă cu un an, preşedintele CCR, Augustin Zegrean, spunea că va da un răspuns „la anul” în legătură cu posibilitatea prelungirii mandatului preşedintelui Traian Băsescu
O a treia ipoteză se referă tocmai la situaţia din Ucraina. Preşedintele Traian Băsescu s-a referit, în repetate rânduri, la războiul de la graniţa ţării noastre. Articolul 83 din Constituţia României prevede la punctul al treilea că „mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”.

CRISTIAN BURCI „OLIGARGUL CEL BUN”,AMICUL LUI TRAIAN BASESCU SI A PROPAGANDEI BASISTE MEDIA ,VIDEO-AUDIO-SCRISE!

16 aug.

Cristian Burci este un om de afaceri român. Are 45 de ani şi este rezident în Monaco şi Bucureşti.

Întors din Statele Unite ale Americii, el a înfiinţat prima agenţie de publicitate din România, fiind unul dintre pionierii publicităţii în România şi fondator al grupului de publicitate Graffiti BBDO (la începutul anilor ’90) din care mai deţine în prezent 6,5%.

Burci şi-a început afacerile în România imediat dupa revoluţie într-o piaţă a publicităţii inexistentă la acea dată, pentru ca mai apoi să se implice în producţia de vagoane şi transportul de marfă, punând bazele grupului International Railway Systems (IRS), lider la nivel european, cu cotă de piaţă de 3% din producţia mondială de vagoane. Deţine companiile din industria feroviară Astra Vagoane Arad, Meva Turnu-Severin, Romvag Caracal, companiile de transport pe cale ferată Servtrans şi Carpat Cargo, precum şi compania de trade marketing Cupon Pro.

De asemenea, la mijlocul anilor 90, Cristian Burci a înfiinţat postul de televiziune Amerom care ulterior, s-a transformat în Prima TV.

În 2003, acesta a cumpărat postul Radio Contact şi i-a dat un nou nume – Kiss FM, postul a trecut rapid, într-un an, pe primele locuri în audienţă.

În 2005, Cristian Burci vinde Prima TV, Kiss FM şi Star FM (deţinut prin firma Romanian Investment & Development şi achiziţionat în anul 2000) celor de la SBS Broadcasting, pentru 30 de milioane de euro iar în prezent nu mai are nicio participare în massmedia.

A fost căsătorit, are 1 copil. Este iubitor de trabucuri şi are o colecţie impresioantă de ceasuri de lux. Este o persoană discretă în ceea ce priveşte viaţa personală fiind o prezenţă destul de rară în peisajul monden, preferând să se implice în afaceri.

Este interesant de ştiut cum povesteşte Cristian Burci reuşita lui în afaceri şi ce anume a încercat să mai relizeze, cu succes sau nu. După succesul obţinut cu grupul de publicitate Graffiti asociat apoi cu gigantul american în publicitate BBDO, care a preluat 20% din acţiunile agenţiei pentru 500.000 de dolari, Cristian Burci a creat prin anii ’94 – ’95 “… primul ziar în culori din România – Ultimul cuvânt, care a dat faliment pentru că a mers foarte prost. A fost difuzat vreo şase luni. Noi l-am creat pentru a vinde publicitate color şi cred că a fost uţor înaintea timpului. Dacă ziarul acela ar fi apărut 3-4 ani după, cred ca ar fi funcţionat foarte bine”.

În afacerea cu producţia de vagoane, Cristian Burci a intrat dintr-o greşeală, greşeală care s-a dovedit norocoasă şi profitabilă, după cum declară şi acesta: “Din greşeală am ajuns în businessul de vagoane, dar o greşeală care s-a dovedit foarte bună. În 2002, două companii americane au fuzionat în Statele Unite: Trinity şi Thrall. La momentul respectiv Trinity opera două fabrici în Europa, una la Arad şi una la Turnu Severin, iar Thrall opera alte două în Europa: una la Studenka în Cehia şi alta la York în Anglia. Cand au fuzionat cele două, au zis că sunt prea multe fabrici pentru noi şi trebuie să închidă două fabrici: fabrica de la Turnu Severin şi cea de la York. Am luat fabrica de la Turnu Severin, care era o fabrică extraordinar de bună. Tranzacţia avea o sumă foarte mică. Trinity investiseră 10 milioane de dolari în ea. Cum noi nu puteam să dăm 10 milioane la momentul respectiv, cum ei voiau s-o închidă, am ajuns la concluzia să le dăm o sumă de un milion de dolari la început, urmând ca din profiturile viitoare, dacă fabrica face profit, să le împărţim jumate-jumate până la recuperarea sumei, care mie la inceput mi s-a părut foarte dificil de realizat. Timpul a făcut ca noi să fim operatori buni şi Trinity să-şi recupereze investiţia în fabrică”.

Dar criza economică şi-a pus amprenta şi pe producţia de vagoane, astfel încât în 2009, numărul vagoanelor care au ieşit pe poarta fabricilor Meva, Astra Vagoane Arad sau Romvag a fost de 3500, cu 2000 mai puţin decât estimările iniţiale. Deşi profitul afost mai mic în anul 2009, Cristian Burci va continua investiţiile în actualele afaceri şi în noi linii de business: “Reinvestesc tot profitul în capital de lucru şi în investiţii şi voi înfiinţa o fabrică de turnuri eoliene”.

Cristian Burci este totuşi un om de afaceri controversat poate şi datorită legăturilor sale cu SIE.  Informaţiile au fost date de către însuşi fostul şef al Serviciului Român de Informaţii, Radu Timofte, care susţine că începând cu anul 2002 a înaintat instituţiilor abilitate ale statului mai multe note informative despre afacerile lui Burci, dar nu s-au luat măsuri tocmai din cauza protecţiei oferite de foştii generali ai SIE. Radu Timofte susţine că Burci a fost protejat în special de generalul (r) SIE Gheorghe Şerbănescu şi ajutat de generalul (r) Ioan Talpeş, fost şef al SIE, acum senator. Este de notorie prietenia lui cu fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, alături de care are afaceri în Delta Dunării, dar şi cu ajutorul căruia a reuşit prin intermediul Servtrans Invest SA (parte din grupul International Railway Systems) să obţină vagoanele si locomotivele CFR Marfa în anul 2001 la preţ de fier vechi.

De asemenea, în anul 2007, Direcţia Naţională Anticorupţie a acuzat companiile Servtrans şi Carpat Cargo, ambele controlate de Cristian Burci, de căpuşarea companiei CFR, în perioada 17.07.2000 – 21.10.2003, când Mihai Necolaiciuc era directorul CFR. Conform informaţiilor procurorilor, Necolaiciuc ar fi traficat bani şi active în folosul grupului format din Servtrans Invest şi Carpat Cargo.

Deşi presa ultimilor ani a scris despre afacerile controversate ale omului de afaceri Cristian Burci şi despre relaţiile sale cu persoane influente autohtone, oficial acesta este o persoană discretă în spaţiul cotidian, nu are condamnări şi este apreciată în cercurile oamenilor de afaceri.

» Cristian Burci si-a construit imperiul financiar in domeniul feroviar, sanitar-veterinar si alimentar intre anii 2001 si 2004, fiind ajutat de doi generali rezervisti care au lucrat pentru SIE.

» Informatiile au fost date de catre insusi fostul sef al Serviciului Roman de Informatii, Radu Timofte, care sustine ca incepand cu 2002 a inaintat institutiilor abilitate ale statului mai multe note informative despre afacerile lui Burci, dar nu s-au luat masuri tocmai din cauza protectiei oferite de fostii generalii SIE.

» Radu Timofte sustine ca Burci a fost protejat in special de generalul (r) SIE Gheorghe serbanescu si ajutat de generalul (r) Ioan Talpes, fost sef al SIE, acum senator.

In articolul „de ce nu are bani CFR-ul? Intrebati-l pe Cristian Burci!”, publicat ieri de „Romania libera”, am aratat cum Ministerul Transporturilor, prin ordinele ex-ministrului Miron Mitrea, a pompat sute de milioane de euro in firmele omului de afaceri Cristian Burci prin contracte dubioase, studiate in ultimii trei ani de procurorii anticoruptie. Inca din 2001, imediat dupa revenirea PSD la guvernare, Cristian Burci a pus bazele unei firme de transport feroviar cu ajutorul fostului director George Buruiana de la CFR Marfa. Cu sprijinul ex-ministrului PSD Miron Mitrea, Burci a obtinut contracte de zeci de milioane de euro cu societatile statului din subordinea Ministerului Transporturilor pentru diverse prestari de servicii: de la publicitate la recuperari de creante sau erbicidarea caii ferate. Cu banii obtinuti din astfel de contracte, Cristian Burci si-a adjudecat aproape toate firmele statului producatoare de vagoane, locomotive, alte materiale rulante, iar acum el dicteaza preturile pietei, CFR fiind obligate (prin contracte ce se deruleaza pana in 2010) sa achizitioneze sau sa-si repare infrastructura prin firmele sale.
In numarul nostru de astazi vom prezenta cum a reusit Cristian Burci sa fenteze justitia intre anii 2001 si 2005, desi spre firmele sale din tara si strainatate s-au scurs peste 400 de milioane de euro numai prin contractele cu societatile subordonate Ministerului Transporturilor. In astfel de situatii, data fiind anvergura operatiunilor, prima institutie obligata sa sesizeze justitia este Serviciul Roman de Informatii. Pana in prezent, s-a presupus ca SRI nu a sesizat justitia, dar fostul sef al acestui serviciu, Radu Timofte, neaga aceasta supozitie.

Fratele lui Timofte, momit cu cativa gologani

Din cauza ca justitia nu a tulburat imbogatirea firmelor lui Burci, s-a crezut multa vreme ca protectia a venit chiar din partea SRI. Suspiciunile au fost alimentate si de faptul ca Ioan Timofte, fratele fostului sef al SRI Radu Timofte, a fost asociat si administrator intr-o firma cu sotia lui Mihail Necolaiciuc, director general al CFR, cel care a incheiat contractele pe 10 ani in avantajul firmelor controlate de Cristian Burci. Potrivit Registrului Comertului, Ioan Timofte a fost asociat si administrator la „Compania Constructii Feroviare SA”, firma inregistrata in Pascani, unde Sanziana Necolaiciuc are 20% din societate. Sediul „Companiei Constructii Feroviare” de la Registrul Comertului este pe strada Kepler nr. 26, din Bucuresti, adresa unde figureaza si fratii Vasile si Dumitru Crestin, cunoscuti ca lideri ai lumii interlope. Dumitru Crestin este asociatul lui Burci in multe afaceri, inclusiv in firma PROTAN, care a incheiat un contract de 600 de miliarde de lei cu CFR. Asupra afacerii Protan vom reveni intr-un episod viitor. Deocamdata, mentionam doar ca Burci si Crestin au cumparat (in 2002) PROTAN de la stat aprope gratis, doar cu obligatia de a retehnologiza firma specializata in distrugerea deseurilor animaliere. Cu fratele sefului SRI in familie, afacerile lui Burci si ale asociatilor sai s-au dezvoltat nestingherite in dauna statului.

Radu Timofte, fost sef SRI: „Burci venea de mana cu generalul Serbanescu”

Contactat telefonic, Radu Timofte ne-a spus ca nu i-a oferit nici o protectie lui Burci in schimbul afacerilor fratelui sau. „Nu este adevarat ca fratele meu are firme cu cei din anturajul lui Burci. Daca fratele meu ar fi fost implicat in astfel de afaceri, ar fi trebuit sa fie un om bogat, ori el traieste din salariu. El este un om simplu, e tehnician, angajat la aceeasi firma de constructii care a fost a CFR, iar acum e privatizat, dar nu de Burci. Nu este asociat sau administrator si nu are nici firma, cel putin mie nu mi-a spus nimic. Eu nu l-am protejat pe Cristian Burci. Am trimis nenumarate note informative in care avertizam institutiile statului, inclusiv la Parchet, dar n-a tinut nimeni cont de ele pentru ca Burci venea de mana cu generalul (SIE – n.red.) Gheorghe serbanescu si bloca demersurile noastre. Da, noi ne-am facut datoria si am anuntat prin note institutiile statului, asa sa stiti. Burci n-a fost protejat de SRI, ci de celalalt serviciu secret, de unde provine generalul serbanescu. De acolo mai provin si altii care il protejeaza. Intrebati-l pe Talpes in ce relatii e cu Burci. si colonelul Ristea Priboi stiu ca l-a ajutat, ca prin el a reusit Burci sa ia firme de la stat, prin Ovidiu Musetescu (fost sef al APAPS intre 2001 si 2004), dar v-am spus, cel mai mare sustinator a fost generalul serbanescu. Daca a fost si ambasador intr-o tara araba, ar trebui sa va fie clar la ce serviciu secret a lucrat el. Eu mai mult decat sa trimit notele informative la institutiile abilitate ale statului nu puteam face”, ne-a declarat Timofte.

Fratele lui Timofte: „Parca mi-au dat si niste bani”
Fratele sau, Ioan Timofte, ne-a precizat ca a fost chemat sa faca parte din firma Sanzianei Necolaiciuc, pe care o stia de la Iasi, unde era sediul firmei de constructii feroviare de stat la care a lucrat si lucreaza ca salariat si acum. „Mi-au dat niste actiuni la acea firma a doamnei Necolaiciuc, dar nu am stiut ca am fost si administrator. Mi-au dat niste acte sa le semnez, dar n-am stiut ca sunt administrator. Parca mi-au dat la inceput si niste bani, dar nu mai stiu cat”, sustine fratele lui Timofte.

„Despre SIE va spun doar atat: nu va intereseaza!”

Gheorghe serbanescu a fost deconspirat ca ofiter DIE de catre fostul sef al serviciului Mihai Ion Pacepa. Potrivit lui Pacepa, serbanescu a fost ofiter al serviciului de spionaj extern al Romaniei si agent de legatura cu Organizatia de Eliberare a Palestinei, prin care Yasser Arafat organiza actiuni teroriste. De asemenea, Pacepa sustine ca serbanescu a fost implicat in pedepsirea Monicai Lovinescu deoarece aceasta critica regimul Ceausescu de la microfonul Europei Libere. Prin 1991, serbanescu era ambasadorul Romaniei in Kuweit.
Contactat telefonic, Gheorghe serbanescu ne-a anuntat ca „nu va intereseaza pe dumneavoastra ce grad am avut eu in SIE. Nu-l cunosc pe Cristian Burci si nu i-am asigurat nici o protectie. Nu-l cunosc nici pe Costel Bobic, nu stiu nimic de dosarul meu penal si nici de fraudele de la Bancorex”. Dupa insistente (revenire dupa intreruperea convorbirii telefonice), serbanescu a recunoscut doar ca „am lucrat o perioada la firma asta a lui Bobic, altceva nu stiu, iar despre SIE va spun doar atat: nu va intereseaza!” si ne-a inchis telefonul.

 

MODEL
» Generalul (r) SIE serbanescu, implicat In devalizarea Bancorex

Generalul (r) SIE Gheorghe serbanescu s-a implicat in afaceri dupa 1992. In arhivele justitiei figureaza cu dosarele penale numerele 0161 si 0163 din 1997 „privind pe Bobic Costel si serbanescu Gheorghe, in care, pe data de 26 februarie 1997, a fost inceputa urmarirea penala pentru savarsirea infractiunilor de folosire cu rea-credinta a creditului societatii intr-un scop contrar intereselor acesteia, fals in declaratii si inselaciune constand in aceea ca, in calitate de administrator al SC ACORD INTERCOM 95 SA Bucuresti, la data de 09.05.1995, (…) cei doi au prejudiciat Bancorex cu suma de 11.088.706 marci germane”. serbanescu si Bobic erau acuzati ca au luat banii in baza unor declaratii pe propria raspundere false. si anume ei au declarat in scris ca detin resurse financiare pentru a cumpara un teren si cladiri in comuna Doaga din judetul Vrancea, pe care au promis ca le vor ipoteca in favoarea Bancorex pentru creditul incasat de peste 11 milioane de marci germane. Dupa ce au luat creditul, nu au mai depus garantiile bancare, sustin anchetatorii. Dosarul a fost inchis definitiv dupa 2001. serbanescu a aparut, alaturi de Bobic, si ca cenzor in firma „Art Construct 95”, abonata si ea la credite Bancorex, firma unde detinea actiuni si baronul de Vrancea, Marian Oprisan. Gheorghe serbanescu nu apare ca asociat direct al lui Cristian Burci, in schimb Costel Bobic a aparut alaturi de numele lui Burci in actionariatul Prima TV (Burci – 3%, iar Bobic – 6%).
CONEXIUNI
» Talpes Admite ca l-a Prezentat pe burci unui Inalt oficial NATO?
Ioan Talpes, fost sef al SIE, fost consilier al presedintelui Ion Iliescu, fost viceprim-ministru in Guvernul Nastase, acum senator independent, nu a vrut sa vorbeasca despre relatiile sale cu Cristian Burci, dar a recunoscut in schimb altceva: „Prin 2002 l-am prezentat pe Burci unui inalt oficial NATO”. A refuzat sa spuna daca era vorba de Willem Matser, fost inalt oficial NATO, arestat si apoi condamnat in Olanda pentru implicare in spalare de bani pe axa Columbia-Romania. Potrivit unor surse SRI, Ioan Talpes i-ar fi facut lobby lui Cristian Burci atat in spatiul american, cat si in cel al Uniunii Europene, pentru a-i usura dezvoltarea afacerilor. Mai adaugam doar ca generalul (r) Paul Sarbu, apropiat al lui Talpes, are birourile firmelor sale gazduite de Burci intr-un imobil din Piata Victoriei din Bucuresti. Cristian Burci a refuzat sa dialogheze cu noi pentru a descalci impreuna afacerile sale europene si pentru a ne explica de ce societatile statului din cadrul Ministerului Transporturilor au transferat milioane de euro catre firmele sale din tara si strainatate.

ANTICORUPTIE
» Ancheta intarziata

In rezolutia de incepere a urmaririi penale a fostului director general al CFR Mihail Necolaiciuc (cautat cu mandat international de arestare) se precizeaza ca institutia statului a fost prejudiciata cu peste 1.700 miliarde de lei vechi. De CFR s-ar fi lipit firme – „un grup de interese comerciale de tip capusa” – printre care la loc de frunte figureaza societatile controlate de Cristian Burci, respectiv SERVTRANS si Carpat Cargo. Potrivit procurorilor DNA, „Necolaiciuc a dispus efectuarea nelegala de plati prin ordine de plata catre firmele furnizoare de tip satelit si a aprobat cesionarea de creante ale acestora, respectiv compensari de creante ale caror beneficiare au fost firmele-capusa (…) Necolaiciuc a sprijinit aceste firme-capusa prin aceea ca a semnat contracte prin care le-a permis accesul la infrastructura CFR si le-a permis achizitionarea de logistica necesara desfasurarii obiectului principal de activitate, care era de transporturi feroviare”. DNA a ridicat documente atat de la „Servtrans”, cat si de la „Carpat Cargo”.

CUM A PUS MILIARDARUL DAN ADAMESCU,AMICUL LUI TRAIAN BASESCU ASTRA-ASIGURARI PE BUTUCI,IN FLOSUL JUPANULUI DE LA COTROCENI SI PROPAGANDEI BASISTE VIDEO-AUDIO-SCRISE!!

16 aug.

Cine este Dan Adamescu, omul din spatele Astra Asigurări

Cea mai mare companie de asigurări din România, Astra, a ajuns la un pas de insolvenţă. ASF a instituit, ieri, procedura de redresare financiară prin administrare specială a societăţii, a suspendat acţionarii şi conducerea şi a numit un administrator special. Scandalul, considerat de unii analişti o perdea de fum menită să acopere dezvăluirile recente privind salariile uriaşe de la ASF, riscă să arunce în criză sectorul asigurărilor. Ruşanu, şeful ASF, a promis ieri că salariile în instituţie vor fi tăiate la jumătate în acest an, dar nu a putut însă să explice de ce în România nivelul salarizării la ASF este de 37 de salarii medii nete, în timp ce media europeană este de doar 8 salarii medii nete. Referitor la situaţia Astra Asigurări, ASF a constatat că firma a subestimat în mod voit daunele pe care ar putea să le plătească, astfel că rezervele constituite au fost cu 40% mai mici decât era necesar. Proprietarul Astra, Dan Adamescu (avere 900 milioane de euro), spune că măsura luată este o lovitură „de tip mafiot” din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară, “o decizie incalificabilă, care va genera un şoc internaţional uriaş”.

Problemele de la Astra Asigurări, printre care faptul că societatea a subestimat în mod voit daunele pe care ar putea să le plătească, au fost confirmate oficial, ieri, de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Consiliul ASF a decis deschiderea procedurii de redresare financiară prin administrare specială pentru societate, a suspendat acţionarii şi conducerea şi a numit firma KPMG ca administrator special.

Cauzele care au dus la intrarea în administrare specială ţin de neplata daunelor către mai mulţi asiguraţi, în special pe segmentul RCA, şi problemele care ţin de reasigurarea către firme obscure. Firmei îi va fi interzis să mai acorde împrumuturi intragrup după ce mai bine de 90% din valoarea acestora, circa 100 de milioane de lei, a mers către finanţarea unei singure firme, Medien Holding.

Astra este cea mai mare societate de asigurări din România, având trei milioane de asiguraţi, din care 800.000 pe RCA.

Multe companii de stat importante au contracte cu Astra şi plătesc poliţe costisitoare, ele find acum într-un real pericol dacă s-ar pune problema unui faliment al acestei societăţi. Între acestea se numără Compania Aeroporturi Bucureşti (cu Aeroporturile „Henri Coandă – Otopeni“ şi „Aurel Vlaicu – Băneasa“), aeroporturile din Timişoara şi Constanţa, Romaero, Autoritatea Aeronautică Română. Mai mult, Astra asigură flota TAROM şi cea a Poştei Române. De remarcat, foarte multe din contractele încheiate de Astra cu instituţiile statului au fost atribuite prin negociere directă.

Proprietarul Astra este omul de afaceri Dan Grigore Adamescu, cotat de topurile de specialitate cu o avere estimată la 900 de milioane de euro.

Banii asiguraţilor, folosiţi discreţionar

Preşedintele ASF, Dan Radu Ruşanu, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe organizate special pentru a anunţa deciziile legate de Astra, că au fost acordate împrumuturi intragrup de 110 de milioane de lei, din care 90% au mers către ziarul „România Liberă“.

„În ultimii trei ani, Astra a făcut împrumuturi intragrup în valoare de aproape 110 milioane lei, din care 102 milioane lei (peste 90%) au mers către Medien Holding SRL, cunoscută ca «România Liberă». Vom încerca să aflăm cine sunt beneficiarii acestor împrumuturi şi de ce nu au fost returnate timp de 3 ani de zile“, a afirmat Ruşanu.

Ruşanu a precizat că este necesară efectuarea unui raport de specialitate de către un auditor reputat, întrucât Astra a fost auditată de o firmă de apartament.

Ruşanu a subliniat totodată că societatea de asigurare-reasigurare Astra SA va avea nevoie de o majorare de capital semnificativă, urmând ca administratorul special să stabilească suma necesară pentru acest aport de capital. Oficialii ASF au precizat precizat totodată că toate polițele de asigurare emise de Astra rămân valabile de la momentul emiterii până la expirare.

„Societatea va fi obligată să onoreze din propriile disponibilități financiare existente sau rezultate din administrarea specială toate solicitările care decurg din polițele de asigurare”, informează ASF.

Raportul de control pentru Astra și Nota Direcţiei Supraveghere şi Stabilitate Financiară au făcut obiectul unei evaluări comune cu BNR și Ministerul Finanțelor Publice. În urma acestei evaluări, a rezultat că expunerea sistemului bancar din România pe societatea Astra este redusă, problemele financiare ale societății neantrenând risc sistemic în sectorul bancar. De asemenea, riscul de contaminare în sistemul asigurărilor este limitat, potrivit analizelor care au stat la baza deciziei ASF.

Un cutremur ar falimenta Astra

Întrebat dacă asigurătorul va putea să acopere daunele provocate de un cutremur, Dan Radu Ruşanu a precizat că Astra Asigurări nu va putea să îşi onoreze obligaţiile de plată în cazul producerii unui eveniment de risc major. La finele lunii septembrie 2013, conform datelor asociaţiei naţionale a asigurătorilor (UNSAR), Astra avea peste două milioane de poliţe valabile pe clasa de asigurări de incendiu şi alte calamităţi naturale.

„În cazul unui eveniment major, Astra nu va putea să îşi onoreze obligaţiile de plată“, a declarat Ruşanu. Acesta a adăugat că administratorul special al companiei, KPMG, „are dezlegare“ să vândă imobile şi active pentru a redresa situaţia financiară a Astra.

„Societatea va rămâne în administrare financiară până la redresarea societăţii“, a mai spus preşedintele ASF.

Întrebat ce se va întâmpla cu Astra Asigurări în cazul în care procedura de redresare financiară eşuează, Corneliu Moldovanu, vicepreşedinte ASF a declarat că, în acest caz, „conform legii, firma intră în faliment“.

Protecţie la nivel înalt

Dan Radu Ruşanu l-a acuzat pe fostul preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), Daniel Tudor, că a protejat Astra Asigurări şi că va avea „multe de răspuns“, întrucât în cinci ani compania nu a fost controlată „aproape deloc“.

„Societatea nu a fost controlată aproape deloc în ultimii cinci ani de zile. A fost un control în 2012, încheiat în 2013, 26 aprilie. Contorul a fost finalizat cu trei zile înainte de venirea noii conduceri ASF. Avea termen de 9 luni de zile, astfel că a fost dificil pentru ASF să mai controleze compania în acest interval. Domnul Daniel Tudor (fostul preşedinte al CSA, n.r.) a fost cel care a protejat Astra, va avea multe de răspuns“, a mai declarat Ruşanu.

Daniel Tudor a condus CSA în perioada octombrie 2012-aprilie 2013 şi a fost vicepreşedinte ASF sectorul asigurărilor în perioada aprilie – octombrie 2013.

Cine este Astra

Astra Asigurări este liderul pieţei româneşti de asigurări, având în primul semestru din 2013 venituri din prime de 601,7 milioane lei, în creştere cu 16% faţă de rezultatul consemnat în perioada similară din 2012.

Astra Asigurări a fost înfiinţată în anul 1991 şi are un capital social de 192,71 milioane lei, controlat de The Nova Group Investments România SA – 72,68% şi Epsilon Estate Provider SRL- 27,02%, alături de mai multe persoane fizice şi juridice, cu o participaţie reprezentând 0,3% din capitalul social.

The Nova Group Investments România şi Epsilon Estate Provider sunt controlate de omul de afaceri Dan Adamescu.

Astra Asigurări are două sucursale în afara teritoriului României, în Ungaria (deschisă la finalul anului 2010) şi în Slovacia (operaţională din decembrie 2012).

Adamescu: „Lovitură de tip mafiot!

Dan Adamescu, proprietarul Astra Asigurări, susține că firma sa este victima unei „lovituri de tip mafiot“ din partea lui Dan Radu Rușanu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, și Corneliu Moldoveanu, vicepreședintele Autorității pe domeniul asigurărilor.

„Ceea ce s-a întâmplat asta e o chestie incredibilă, incalificabilă. Dacă clienții noștri n-au încredere în noi, noi nu existăm. Astra are 4,6 milioane de clienți. Să ieși cu cinismul pe care l-au arătat Rușanu și Moldovanu, acești artizani ai acestei lovituri de tip mafiot, și să spui că băncile nu vor fi afectate, e de necrezut. Oamenii vor fi afectați“, a declarat Dan Adamescu,

Comisie pentru salariile ASF

PSD, UNPR şi PC au propus realizarea unei anchete parlamentare privind activitatea ASF şi nivelul de salarizare din această instituţie, liberalii anunţând că sunt de acord cu această iniţiativă. În 2013, salariile conducerii ASF au fost reduse la jumătate faţă de salariile conducerii CSA din 2012, iar pentru 2014 vom propune colegilor şi Comisiei Parlamentare reducerea cu încă 50% a salariilor, astfel încât cel mai mare salariu din ASF să ajungă la 7.000 de euro.

Ruşanu se jură căşi taie salariul

Salariile membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară ar putea fi reduse cu 50% în acest an, comparativ cu nivelul anului 2013, în acest sens urmând să fie înaintată o propunere comisiei de specialitate din Parlament, a declarat preşedintele instituţiei, Dan Radu Ruşanu.

„Anul trecut, salariile membrilor Consiliului ASF se situau la jumătatea nivelului salariilor foştilor membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Dacă se va aproba, salariile conducerii ASF se vor situa la 7.000 de euro, de la 14.000 de euro în 2013, şi de la peste 30.000 de euro în cazul fostei conduceri CSA. Ulterior, reducerea salariilor se va aplica şi celorlalţi angajaţi ai instituţiei“, a spus Ruşanu, în conferinţa de presă. El nu a putut însă să explice de ce în România nivelul salarizării la ASF este de 37 de salarii medii nete, în timp ce media europeană este de doar 8 salarii medii nete.

Ruşanu a adăugat că bugetul de venituri şi cheltuieli al ASF pentru acest an nu prevede acordarea de stimulente şi a primei de vacanţă salariaţilor instituţiei. „În 2013 au fost acordate stimulente şi prime de vacanţă“, a spus Ruşanu.

„Pentru a veni în sprijinul asiguraților, ASF transmite că în anul 2014 controalele pentru societățile de asigurare vor continua cu fermitate, în special în ceea ce privește respectarea în termen a obligațiilor asumate de către societățile de asigurare față de asigurați în cazul contractelor obligatorii, respectiv polițele RCA și a celor pentru locuințe.”

Autoritatea pentru Supraveghere Financiară

Astra are ca acționari două firme: Nova Group și Epsilon Estate, care aparțin lui Dan Adamescu. Unul dintre topurile bogaților îi estimează la o avere de 950 de milioane de euro. Alături de familie conduce un conglomerat format din afaceri diferite, de la asigurări la hoteluri, construcţii şi presă.

Revoluţia din 1989 l-a prins pe Dan Adamescu în Germania, acolo unde emigrase încă de la finele anilor 70 după ce lucrase la ICL Universal-Consignaţia, considerat raiul importurilor. Acolo, Adamescu se ocupa de gestiunea produselor alimentare de import care ajungeau inclusiv pe masa soţilor Ceauşescu. Ajuns în Germania pentru o operaţie, Adamescu nu s-a mai întors în ţară şi şi-a început o afacere cu electronice. A devenit reprezentant pentru Europa de Est al marilor producători japonezi ca JVS, Seiko şi Panasonic. Într-un interviu pentru revista Forbes, omul de afaceri spunea că nu a făcut afaceri cu România înainte de 1989.

Prima afacere în România a fost cu televizoare color marca Mega Vision. Trece apoi la construcții cu Megaconstruct, care lucrează la ridicarea primelor magazine Metro şi Praktiker. Mai apoi, Adamescu începe să-şi diversifice portofoliul. Construieşte clădiri de birouri şi cumpără magazinul Unirea din centrul Bucureştiului în 2001. În 2002, omul de afaceri cumpără Astra, companie formată prin spagerea ADASA.

La momentul preluării, Astra avea zeci de milioane de dolari în conturi, o cotă de piaţă de 7 la sută şi era vânată de mai mulţi oameni de afaceri. Vânzarea companiei s-a făcut printr-o licitaţie controversată, în urma căreia Astra a ajuns în mâinile lui Dan Adamescu.

În 2005, grupul austriac de asigurări Uniqa cumpără 27 la sută din Astra, pachet pe care Adamescu îl răscumpără în 2010. Austriecii voiau iniţial să preia majoritatea acţiunilor la Astra, dar negocierile cu Adamescu eşuaseră. Cota de piaţă a Astra a crescut de-a lungul timpului, asiguratorul vânzând de obicei printre cele mai ieftine poliţe RCA din piaţă. Aşa a ajuns să fie cea mai mare companie.

La finele anului trecut, francezii de la Axa Asigurări au anunţat că-şi vând afacerea din România către Astra.

Adamescu câştigă cei mai mulţi bani nu din asigurări, ci din centrele comerciale şi din hotelurile pe care le deţine. În 2006, a cumpărat cu 10 milioane de euro hotelul Rex din Mamaia. Mai deţine pachetul de controlul şi la hotelul Intercontinental din Bucureşti.

Dan Adamescu are afaceri şi în presă. El controlează trustul Medien Holdien, care deţine ziarul România liberă şi revista Academia Caţavencu.

RECHINII CARE AU DEVORAT BANCOREX,AMICII LUI BASESCU TRAIAN ,FRATII PAUNESCU,FOSTI REPREZENTANTI AI ROMANIEI LA CAER,DAR SI….OMAR HAYSSAM!

16 aug.

 

Multe dintre averile actualilor milionari ai României s-au construit exclusiv pe creditele luate pe “ochi frumoşi” de la Bancorex. La deva li za rea băncii au contribuit, alături de politicieni, nume grele din serviciile secrete – foşti ofiţeri de securitate sau persoane conectate la interesele fostei Securităţi, sus-puşii din instituţii-cheie şi oameni de afaceri, care astăzi figurează în to purile bogaţilor. Uitarea care s-a aşternut peste cel mai mare tun din istoria bancară a fost şi este încurajată de pasivitatea totală a instituţiilor statului care nu a dat o prea mare importanţă recuperării celor aproape 2 miliarde de dolari. Instituţiile statului însărcinate cu recuperarea banilor -AVAB/AVAS – nu au reuşit să readucă la buget nici măcar un sfert din prejudiciu. Autorităţile se justifică invocând argumente hilare, precum lipsa banilor pentru deplasări, plicuri poştale şi timbre şi transmiterea unor informaţii eronate către proprii executori. Acum, după atâţia ani, unii politicieni din tânăra generaţie cred că s-ar mai putea recupera ceva prin executarea silită a datornicilor. Dar nu a celor aproape 1.000 de firme care au luat împrumuturi în anii ’90. Portiţa legală de recuperare a unei părţi din prejudiciu există, iar cei care au girat pentru respectivele societăţi ar putea fi buni de plată. Greu de crezut că se va mobiliza cineva în acest sens.

La 31 decembrie 1999, Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) a preluat credite neperformante în sumă aproape 2 miliarde de dolari. Datele oficiale furnizate acum de AVAS indică 959 de de bitori şi creanţe în valoare de 1,7 miliarde de dolari. 50 de pagini de liste, sume astronomice şi puţine firme în dreptul cărora scrie SOLD 0. Chiar dacă prejudiciul produs a fost imens, banca statului nu a dat niciodată faliment. În 1999, autorităţile au scos din vistierie 5.000 de miliarde de lei vechi (580 milioane de dolari) pentru a acoperi pierderile şi au preluat portofoliul de credite neperformante. În plus, înainte de fuziunea prin absorbţie a Bancorex cu Banca Comercială Română (BCR), statul a garantat
aranjamente financiare până la 900 de milioane de dolari. Fostul preşedinte al Bancorex, Răzvan Temeşan, considerat responsabil pentru colapsul băncii, a fost cercetat în 33 de dosare şi arestat în două reprize scurte, în 1997 şi în 1999. Socoteala din birouri de acum 15 ani nu s-a potrivit cu cea din teren, astfel că, în 2013, statul se poate lăuda cu performanţa de a fi recuperat efectiv 21% din această sumă. “Gradul de recuperare a creanţelor preluate, calculat în funcţie de încasările înregistrate în contul Autorităţii, urmare a
procesului de valorificare, reprezintă aproximativ 21% (valoare încasată în conturile statului, diferenţa-până la gradul de valorificare de 40%-fiind valoarea reprezentată de imobilele intrate în proprietatea statului)”, se arată într-u răspuns oficial furnizat de către Compartimentul de Relaţii Publice al AVAS. Un calcul succint arată că, din cele 1,7 miliarde USD, statul a readus în vistierie 357 milioane de dolari, iar alte circa 300 de milioane de dolari au fost recuperate sub formă de active. Rămâne însă mai bine de un miliard de dolari, suma pentru care speranţele de recuperare sunt zero. La care se adaugă cele aproape 600 de milioane de dolari plătite la căderea băncii.

Garanţii neacoperite
Cum s-a ajuns aici? AVAS, instituţia care gestionează listele debitorilor, spune că “principala caracteristică a creanţelor preluate de la Bancorex SA în portofoliul AVAB/AVAS o constitue procentul redus de acoperire cu garanţii reale, aceasta, coroborată cu alte aspecte, preponderent de natură juridică”. Regretatul analist financiar, Bogdan Baltazar, a numit Bancorex “un fel de El Dorado al creditelor”. Cu ceva timp în urmă acesta a clasificat marile tunuri în două categorii: “Au fost credite politice, acordate, practic, prin telefon. Să zicem că suna cineva de la Cotroceni şi spunea: “Dă-i lui cutare atâţia bani!”, şefii Bancorex se executau. Mai existau şi creditele clientelare”. La 15 ani de la căderea Bancorex,
metoda acordării de credite prin telefon şi cu garanţii subevaluare revine şi culmea…tot într-o bancă a statului. La fel şi practica împrumuturilor pe criterii politice. La care se
adaugă garanţiile de stat oferite cu generozitate într-o altă bancă a statului.

Campionii devalizării
În devalizarea Bancorex au fost implicate multe dintre numele care astăzi împânzesc topurile bogaţilor. Între timp, eventualele fapte penale au fost prescrise, iar afacerile prospere pornite sau susţinute cu banii de la Bancorex par de neclintit. Din cele 13 dosare întocmite de Parchet, niciunul nu s-a finalizat cu verdictul “vinovat”. Cazuri precum “SANCA”, “Bancorex-Temeşan-Păunescu-Dinulescu BANKCOOP”, “Valeo logia”, “Temeşan-Agroholding” au fost închise prin retragerea acuzaţiilor. Topul celor mai mari credite neperformate este condus de către grupul de societăţi SANCA, proprietate a lui Alexandru Răducan. Creditul acordat s-a ridicat la 58 de milioane de dolari, iar garanţiile acopereau abia la 70% din valoarea totală a împrumutului. În acest caz, prejudiciul a fost estimat la 57,95 milioane de dolari, iar printre arestaţi s-a aflat şi Cătălin Botezatu. Astăzi, despre Alexandru Răducanu nu mai vorbeşte nimeni, discreţia pare să fie cuvântul de ordine şi în acest caz. Locul doi este ocupat de firma Ulco SA, cu un credit de 57,9 milioane de dolari. Acum, Ulco, la fel ca alte câteva sute de firme, se află în faliment şi nu mai poate fi executată silit de AVAS. Acţionarul majoritar al Ulco este o firmă din Germania, în spatele căreia se află controversatul afacerist Nicolae Băşoiu, cunoscut ca baron în piaţa uleiurilor vegetale. Acesta a fost cercetat de procurori pentru fapte de corupţie.

Următorul pe listă este combinatul de îngraşăminte chimice Azochim din Piatra Neamţ. Valoarea creditului: 31,7 milioane de dolari. Din 1997, Azochim este patronat de grupul InterAgro. Adică de multimilionarul Ioan Niculae – fost ofiţer de informaţii. Ioan Niculae, proprietarul grupului de firme Interagro cu afaceri în chimie şi agricultură de 1,4 miliarde de euro anul trecut, este cel mai bogat român, potrivit Topului Forbes 500 Miliardari.

Protejaţii sistemului

De departe însă, unul dintre cei mai fideli clienţi ai Bancorex a fost controversatul om de afaceri George Constantin Păunescu. AVAB a preluat în 1999-2000 următoarele creanţe ale societăţilor GCP – General Consulting and Procurement, Compania Hotelieră Intercontinental România, Curierul Naţional şi Institutul Român de Investiţii. Valoarea totală a acestora se ridică la 180,9 milioane de dolari şi 3,176 miliarde de lei. Prima “afacere” de marcă pe care GCP a parafat-o cu Bancorex s-a derulat în 1996. Banca de stat a acceptat să facă o investiţie de 20 de milioane de dolari într-o firmă de transport aerian, Dac Air. S-au dat imediat şase milioane de dolari şi Bancorex s-a angajat să participe la
majorarea de capital social cu restul de 14 milioane de dolari. La nici un an de la semnare, arestarea lui Răzvan Temeşan a schimbat poziţia Bancorex în această afacere. S-a considerat că nu era vorba despre o investiţie, ci despre un credit mascat. Cu toate acestea, nu numai că nu au fost înapoiate niciodată cele şase milioane de dolari, ba chiar Dac Air a obţinut în instanţă despăgubiri pentru întreruperea finanţării. De precizat că George Constantin Păunescu a dispărut din ţară după 1997 şi a revenit în 2001. Nu a fost niciodată condamnat pentru devalizarea băncii de stat. Astăzi, familia Păunescu controlează hoteluri, afaceri media şi proiecte rezidenţiale. Se află pe locul 15 în topul celor 500 de miliardari din România. Lista marilor datornici include şi firma omului de afaceri sirian Omar Hayssam, Moldo Drinks (fosta Bucovina Mineral Water), cu 1,33 milioane dolari, şi compania Taher Invest Trade Company Bucureşti, cu o datorie de circa 560.000 dolari. Silvesta Bucureşti, al cărei patron, Ilie Stancu, a fost cercetat în urmă cu şase ani în dosarul Jimbolia, figurează cu datorii de 21,1 milioane dolari.

Se spune că dacă strănută George Constantin Păunescu, răceşte Traian Băsescu, face febră Emil Boc şi este internată în spital Roberta Anastase. Atât de mare este puterea lui G.C. Păunescu în această ţară. E drept, mulţi români poate nu cred, dar cum este oare posibil ca Florian Costache, omul lui G.C. Păunescu, să fie numit în funcţia de şef al Consiliului Economic Social cu toate că, potrivit legii, el nu ar avea voie deoarece a fost condamnat la închisoare de justiţie, iar legea CES nu dă voie unui pârnăiaş să fie membru în acest organism?

Despre George Constantin Păunescu, mogulul bun al lui Traian Băsescu, majoritatea românilor ştiu că a participat la falimentarea Bancorex. De fapt, G.C. Păunescu i-a tras fostei bănci de stat doar o ţeapă de 189 de milioane de dolari, ţeapă care a fost „acoperită” de Agenţia pentru Valorificarea Activelor Bancare – AVAB (actuala AVAS) prin vânzarea creanţei la sfârşitul anului 2002. Cesionarea acesteia s-a făcut la va­loarea de 20,5 mili­oane de dolari către un off-shore înregistrat în Lu­xemburg, RHIC Holdings SA. Societatea a fost înscrisă în Registrul Comerţului luxemburghez cu fix trei săptămâni înainte de a se prezenta la Bucureşti pentru a prelua creanţele Păunescu. Denumirea societăţii pare să imite acronimul CHIR, care identifică însă Compania Hotelieră Intercontinental România SA, plămânul afacerilor lui G.C. Păunescu. Cu alte cuvinte, ţeapa trasă statului român de 189 de milioane de dolari a fost plătită mai apoi cu 20 de milioane de euro tot de G.C. Păunescu.

În plus, înainte de a-şi da duhul, Bancorex a făcut un gest suplimentar de bună­vo­i­nţă faţă de „Fratele” Păunescu: în noiembrie 1996, banca a semnat o convenţie-cadru de creditare cu 20,8 milioane de dolari a Dac Air, firma de transport aerian a lui G.C. Păunescu. Bancorex a vărsat 6,8 milioane de dolari. După debarcarea lui Răzvan Te­me­şan de la conducerea băncii, aceasta a denunţat convenţia, pe care a con­si­derat-o o operaţiune de „credi­ta­re ilicită, pe termen lung”. Banca Na­ţi­o­nală a făcut un raport care a cons­ta­tat că, deşi valoarea unei ac­ţi­uni Dac Air era de doar 0,323 dolari la acel moment, Bancorex a conve­nit să plătească nu mai puţin de 10,40 do­­l­ari pentru fiecare titlu în parte. După o serie lungă de procese, BCR, care a absorbit Bancorexul după declararea falimentului, a fost obli­gată în 2004 să continue punerea în aplicare a respectivei convenţii-cadru.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a capitalizat Dac Air cu cele 14 mili­oa­ne de dolari – plus o dobândă de 1,6 milioane de dolari -, bani care trebuiau puşi la dispoziţia „Fratelui” ca urmare a acelei înţelegeri scrise. Însă Dac Air SA, prin decizii ale acţiona­rilor, a băgat banii în News Television SRL (care operează B1 TV), Spet Shipping SA (care admi­nistrează porturile dunărene de la Calafat la Bechet) şi în terenuri.

Deci iată omul pe care Traian Băsescu îl prezintă drept mogulul bun. A tras ţepe după ţepe statului român şi acum pozează în mare afacerist. Stă cu Traian Băsescu la masă, umblă liber prin ţară fără ca justiţia să-l deranjeze cumva şi-şi numeşte prietenii infractori gen Florian Costache în funcţii importante în statul român în dispreţul legii.

Hartiile vor consemna doar pentru posteritate existenta unor sume pe care statul roman nu le va putea recupera vreodata si pe care le vom suporta noi toti.

Pe lista datornicilor de la Bancorex aflata la AVAS au mai ramas aproape 700 de firme, de la care ar mai trebui recuperate peste 1,2 miliarde de dolari. Peste 170 dintre aceste societati au fiecare datorii de la 950.000 de dolari la zeci de milioane. Numai 10% din fir-mele vizate mai functioneaza, in timp ce 20% au fost radiate, iar 70% sunt in faliment.

Multi dintre patronii societatilor datoare pot rasufla usurati, pentru ca firmele care au contractat creditele sunt in faliment, iar judecatorii au respins pana acum pe banda rulanta solicitarile prin care AVAS pretindea ca actionarii si administratorii sa plateasca datoriile din averile proprii.

Contrabandistii din „Afacerea Jimbolia”

In spatele firmelor care au luat credite preferentiale de la Bancorex, dar nu au mai returnat niciun sfant, se afla numerosi afaceristi controversati. Daca unii dintre acestia provin chiar din structurile Securitatii, altii au facut afaceri chiar sub umbrela actualelor servicii secrete.

De notorietate este „Afacerea Jimbolia” care a presupus incalcarea embargoului din anii ‘90, impus de ONU asupra Iugoslaviei. Trei dintre firmele implicate in contrabanda cu carburanti au beneficiat de credite astronomice de la Bancorex: Tracia International SA – 12.544.140 USD, Silvesta SRL – 21.109.369 USD si General Trading & Investments Co SA (GTI) – 22.148.708 USD.

„Afacerea Jimbolia” a fost derulata sub protectia SRI, fiind implicati ofiteri de informatii din Prahova si din Banat. Silvesta SRL a fost infiintata de Ilie Stanciu, fost ofiter de Securitate.

La randul sau, GTI este controlata de Teodor Vostinaru, un afacerist cercetat penal pentru evaziuni grave. Vostinaru a fost asociat in GTI cu Marian Ureche, fostul sef al SIPA, dovedit ca a facut politie politica. In Tracia International trageau sforile Petru Neidoni si Constantin Grigoriu, personaje de care se leaga si alte afaceri dubioase cu petrol.

Gruparea Bittner si Costel Bobic

Printre cei 700 de debitori preluati de la Bancorex este si societatea Alfa Invest Grup SA (33. 092 USD). Desi suma nu este foarte mare, firma face parte din suveica gruparii de afaceri condusa de Alexandru Bittner si Adrian Petrache.

De altfel, in acte, patronul Alfa este un interpus traditional al lui Bittner. Se numeste Stefan Lucov si este fratele lui Gabriel Mihnea Lucov, finul de cununie al lui Dorin Cocos, sotul Elenei Udrea.

Un alt datornic de anvergura este societatea Accord Invest SA – 13.704.659 USD. In aceasta firma au fost asociati controversatul Costel Bobic si Gheorghe Serbanescu.

Cel din urma a fost ofiter DIE, activ in zona Orientului Mijlociu si aflat in legaturi operationale cu Organizatia pentru Eliberarea Palestinei a lui Yasser Arafat. EVZ a dezvaluit recent ca securistul Serbanescu a fost cel care l-a ajutat pe Dinu Patricu sa faca afaceri oneroase in Irak, cu regimul Saddam Hussein.

Rechinii financiari

Compania Cibela Group SA a pagubit Bancorex cu 7.598.352 de dolari. Patronul Cibela, miliardarul Viorel Popa, si-a lasat amprenta peste mai multe afaceri discutabile cu statul, dar numele sau a devenit cunoscut dupa o inginerie financiara cu SOV Invest, compania infiintata de Sorin Ovidiu Vintu.

Viorel Popa a fost trimis in judecata pentru prejudicierea cu 39 de miliarde de lei vechi a Bancii Agricole, dar a fost scos basma curata de instanta.

Printre rechinii tranzitiei care au devalizat Bancorex se numara si Gheorghe Florea, poreclit „Florea de la Bragadiru’”. Societatea acestuia, Fulger SA, a primit de la defuncta banca de stat un credit neperformant de 9.371.181 dolari.

Florea deruleaza afaceri cu alcool si a devenit celebru pentru metodele sale ingenioase de a ocoli plata accizelor, prejudiciind statul cu zeci de milioane de dolari. De-a lungul timpului, amicii lui Florea din Ministerul de Finante l-au ajutat pe acesta sa beneficieze de scutiri si esalonari preferentiale ale datoriilor catre bugetul public.

Fathi Taher este un alt „client” al Bancorex. T.I.T.Co SA., compania controlata de multimilionarul arab, a luat un credit de 561.551 USD. De numele lui Taher se leaga mai multe afaceri scandaloase cu statul.

SecuRisti si castigi

Fostii ofiteri de securitate au roit in jurul fondurilor Bancorex. Un exemplu este Ion Giotoiu, ajuns dupa revolutie ofiter SIE. Firmele lui Giotoiu, Girom Impex SRL si Agra Girom, au primit de la Bancorex „pomeni” de 898.418 USD si, respectiv, de 427.854 USD.

Ambele credite au fost obtinute in conditii preferentiale, fara garantii. Ion Giotoiu a locuit in acelasi imobil cu Cristina Tereza Temesan, fiica lui Razvan Temesan, fostul presedinte al Bancorex. Cladirea mentionata apartine lui Nicolae Boroi, un alt fost ofiter SIE retras, oficial, in afaceri.


MILIARDAR DE CARTON

Fratele Paunescu, dator-vandut

Istoricul Marius Oprea a dezvaluit ca majoritatea firmelor care au obtinut credite de la Bancorex au ca actionari fosti ofiteri ai Securitatii sau fosti activisti de partid.

Unul dintre numele sonore implicate in devalizarea fostei banci de comert exterior a Romaniei este cel al lui George Constantin Paunescu.

Acesta a fost patronul firmei RA Medical SA care a primit 12.308.038 USD de la Bancorex. In cazul lui Paunescu, procedura de recuperare a datoriei este foarte anevoioasa, pentru ca firma lui a intrat in faliment.

Printre marii datornici se afla si fostele intreprinderi comuniste de comert exterior ale Romaniei, acum privatizate. Uzinexportimport SA (9.262.383 USD) si Azochim SA (31.693.473 USD) sunt doar doua exemple.

MILIARDARII DE CASA A LUI TRAIAN BASESCU SI CUM SIFONAU ACESTIA BANII STATULUI PENTRU JUPANUL LOR DE LA COTROCENI SI PROPAGANDA BASISTA VIDEO-AUDIO-SCRISA!

16 aug.

Ies la iveală manevrele financiare murdare folosite de  Adamescu Dan, miliardarul lui Traian Băsescu.  Raportul anual al societăţii de asigurare Astra arată că o sursă de finanţare oneroasă era căpuşarea firmelor la care Adamescu Dan ajungea acţionar majoritar.
În 2012 – 2013 clubul de fotbal Oţelul Galati, tocmai cumpărat de Adamescu, a vărsat poliţe de asigurare către Astra în valoare de 5,3 milioane euro. Suma este enormă şi constituie o fraudă evidentă, scrie Jurnalul Naţional, comparând cu primele de asigurare mai mici plătite de TAROM pentru 24 de avioane tot companiei Astra.
Adamescu a cumpărat clubul Oţelul Galaţi după ce acesta primise sume consistente, de circa 10 milioane de euro, de la UEFA pentru participarea la Champions League.
Marius Stan, fost preşedinte al clubului l-a acuzat pe Adamescu de devalizarea FC Otelul Galaţi, care avea în conturi 7,3 milioane euro in momentul achiziţiei. La scurt timp dupa cumpărarea clubului Adamescu a cerut însă insolvenţa. Asta după ce  banii fuseseră transferaţi la Astra Asigurari şi în alte companii din holding.
În timp ce clubul era căpuşat de proprietar, fotbaliştii accidentaţi au fost nevoiti să-şi plătească tratamentele şi spitalizarea din propriile venituri.
Dan Adamescu este arestat pentru manevre frauduloase şi corupţie în procedurile de insolvenţă ale unor companii din holding. Avocatul lui Adamescu s-a sinucis cu puţin timp înainte de arestare afaceristului. Adamescu a fost susţinut de preşedintele Traian Băsescu, despre care presa scrie că a fost principalul beneficiar al finanţărilor acordate de afacersit. Băsescu a făcut numeroase declaraţii publice menite să-l ajute pe Adamescu şi să-i scoata din conducerea ASF pe cei care au decis controlul de fond la Astra Asigurari.
La scurt timp dupa declaraţiile lui Băsescu, Dan Radu Ruşanu, fost preşedinte al ASF a fost şi el arestat impreuna cu Ilie Carabulea, proprietar al Carpatica Asigurări, concurent al Astra Asigurări.

DEMISUL PENAL TRAIAN BASESCU AR PUTEA FI CHEMAT LA DNA PENTRU AUDIERI IN LEGATURA CU SPALAREA DE LOVELE A FRATELUI SAU MIRCEA BASESCU,IN CAZUL BERCEAGATE!

16 aug.

TRAIAN BASESCU - DECLARATIE DE PRESA
Președintele Traian Băsescu ar putea fi chemat în fața procurorilor DNA, în dosarul Bercea-Mircea Băsescu. Avocatul familiei lui Sandu Anghel (Bercea Mondial n.r.) susține că există noi dovezi și va reveni cu solicitarea ca Băsescu să fie chemat la audieri, chiar dacă în primă instanță această solicitare a fost respinsă. 

Pavel Abraham susține că are noi argumente în favoarea chemării lui Traian Băsescu la DNA. El susține că există noi probe, care i-ar putea dezvinovăți pe cei din familia Bercea. Avocatul susține că ar mai exista și o serie de înregistrări video, care vin în sprijinul lui Bercea și care arată că Traian Băsescu deține informații esențiale în dosarul fratelui său, informează Antena 3.

Pe domnul președinte l-am propus să fie citat ca martor în dosarul de influență. Solicitarea ne-a fost respinsă de procurori, dar avem noi argumente și dacă se consideră îndreptățită, atunci va fi chemat”, a declarat Pavel Abraham.

De asemenea, Abraham va solicita procurorilor DNA să o audieze și pe Doinița Băsescu, soția lui Mircea Băsescu.

Avocatul Pavel Abraham a anunțat că va depune această solicitare, luni, atunci când va solicita și eliberarea sub control judiciar a soțului Izaurei Anghel, Marius Constantin.

MACEL BASASESC,A LA KLAUS IOHANNIS IN PNL- BASESCU:”IN LOCUL LUI URSARESCU ,VA FI INTRONAT SEF LA NEAMT,TAPU!

16 aug.

pnl
În PNL au început mazilirile din epoca lui Klaus Iohannis. Primul nume de pe lista neagră este liderul PNL Neamț, Dorinel Ursărescu. Conform informațiilor noastre, șefii PNL vor să-l înlocuiască pe Ursărescu cu senatorul de Neamț, Eugen Țapu. 

“Nu este practic o convocare statutara a Delegatiei Permanente, ci o intalnire cu membrii Delegatiei Permanente, o informala, cu membrii care reprezinta de fapt activul PNL. Este o intalnire pentru a pune la punct strategii de campanie. Asteptam vizita dlui secretar general dl Petrache si a vicepresedintului regional dl Turcanu.  Sigur ca am auzit (de intentia lui Tapu Nazare, n.red.), ar inseamna sa am lacune foarte mari…dl Tapu de un an de zile asta face. Nu e delicata situatia, e normal, in fiecare partid e lupta politica, fiecare soldat vrea sa ajunga mareșal, important e ca lupta politica, mai ales in interior partidului sa fie decenta, colegiala. Se pare ca aici a depasit nivelul”, a declarat, pentru stiripesurse.ro, presedintele PNL Neamt, Dorinel Ursarescu.

Eugen Țapu este un om extrem de potent financiar și a bătut cu pumnul în masă, în fața conducerii. El a cerut mazilirea lui Ursărescu pentru a fi dispus să contribuie cu toată inima la campania electorală a lui Klaus Iohannis.

Cum liberalii sunt într-o situație grea din punct de vedere financiar, Iohannis a acceptat condiția impusă de Țapu, care va fi înscăunat lider al filialei județene PNL Neamț.

%d blogeri au apreciat asta: