Arhiva |

CIRCULA PE NET.O INTREBARE A LUI ADRIAN SEVERIN FOST EUROPARLAMENTAR: CUI SERVESC DE FAPT „AGENTII LUI BASESCU?”

17 aug.

Acum câțiva ani, cam pe când dl Traian Băsescu lansa teoria „marelui licurici” transatlantic și a luminii care vine de la Vest, am publicat un articol intitulat „Axa Washington-Londra-București se termina la Moscova”. Atunci mulți m-au întrebat: „De ce la Moscova?” Răspunsul a fost unul de tip deductiv și anume acela că numai cine face jocul Rusiei afectează un pro-americanism dogmatic și un naționalism ruso-fob primitiv, apt a justifica reacțiile anti-occidentale ale Moscovei și a pune mereu în defensivă Washingtonul.
Un articol publicat recent în ziarul Cotidianul sub titlul grăitor „Agenții lui Băsescu se plâng că au fost demascați” aduce probe concrete în susținerea tezei mele. Articolul oferă o listă lunga de corespondenți ai unor ziare occidentale prestigioase (cei mai mulți de origine română), despre care se spune că ar fi fost agenți de influență ai regimului Băsescu.

Ce îi unește pe acesti „jurnaliști”? 1. Faptul că toți au primit bani de la Institutul Cultural Român (ICR) – pe când acesta se afla sub conducerea unuia dintre „intelectualii lui Băsescu”, H.R. Patapievici – sub forma unor burse sau a altor stipendii foarte generoase. 2. Faptul că acordarea acelor „burse” nu era justificată de nici o performanță profesionlă a beneficiarilor. 3. Faptul că, deși se prezintă ca redactori-editori ai unor ziare occidentale de prestigiu, cu toții nu sunt decât niște jurnaliști „extrabugetari” de mâna a doua, care fie funcționează în calitate de simpli corespondenți semi-voluntari pentru România ai ziarelor respective, fie publică opinii proprii pe paginile electronice ale acelor ziare, fie se manifestă pe propriile bloguri sugerând că ar fi, chipurile, purtători de opinie ai publicațiilor cu pricina. 4. Faptul că au apelat constant la dezinformare și manipulare spre a promova o imagine negativă a României în lume (o culme a acțiunilor de intoxicare fiind prezentarea procedurii constituționale de demitere a Președintelui Băsescu prin referendum, în 2012, ca o „lovitură de stat”). 5. Toți au avut, într-o formă sau alta, legături cu Monica Macovei sau apropiați ai acesteia, căreia i-au creat un adevărat „cult al personalității”.

A plăti cu banii contribuabilului român o armată de neispraviți care denigrează fără încetare România, distrugându-i imaginea, în primul rând în ochii aliaților occidentali, este o contraperformanță de proporții, demnă nu doar de atenția DNA dar și de aceea a SRI (ca serviciu de contra-spionaj). Să fie oare aceasta expresia corupției sau incompetenței la nivelul conducerii ICR de atunci? Nici vorbă. Ar fi mult prea simplu.

Dar ce / cine este ICR? Oficial ICR este o structură a administrației de stat menită să promoveze în afara granițelor României informații și acțiuni de natură a face cunoscută, înțeleasă, respectată și, dacă se poate, admirată cultura română. Foarte multe țări ale lumii, în special din spațiul euro-atlantic, au asemenea structuri. Potrivit unei anumite clasificări, activitatea lor intră în sfera diplomației culturale.

În realitate ICR, asemenea tuturor suratelor sale, este mai apropiat de munca serviciilor de informații decât de cea a serviciului diplomatic. Astfel de instituții recrutează, formează și finanțează (prin mijloace aparent legale) agenți de opinie care, conștient (voluntar) sau inconștient („exploatați în orb”), răspandesc informații (aparent cu caracter exclusiv cultural), „educând” publicul în așa fel încât să creeze anumite percepții celor cărora doresc să le influențeze atitudinile; ei înșiși potențiali factori de influență. Așadar, avem de a face cu agenți implicați în disiminarea unor informații oarecum publice (corecte, false sau semifalse) iar nu în culegerea de informații secrete, printr-un fel de operațiuni speciale din categoria „măsurilor active” practicate de serviciile secrete propriu-zise, dar aduse la îndeplinire cu „mănuși de catifea”; un fel de „spionaj soft”.

Inutil de precizat că orice activități de acest fel sunt menite a promova în lume interesele celui care le organizează și finanțează. În cazul ICR este vorba despre interesele statului român – care l-a organizat și de banii contribuabililor români – care îi acoperă cheltuielile.

Că rețeaua de agenți ai ICR, împotriva scopului pentru care a fost creată, a întinat, prin răspândirea de informații false, imaginea României spre a-l scăpa de la demitere pe Traian Băsescu, în 2012, este un fapt deopotrivă dovedit și condamnabil. Că aceeași rețea a fost utilizată spre a intoxica opinia publică românească cu privire la poziția așa-zisei „prese străine” asupra evenimentelor din România, este, de asemenea cert, arătând cum ICR s-a transformat dintr-un instrument național de politică externă într-un instrument partizan în lupta politică internă. Faptul este scandalos dar concluziile nu se pot opri aici.

În primul rând, se impune observația că nu numai cu ocazia procedurii de demitere a Președintelui României, prezentată lumii ca „lovitură de stat”, rețeaua ICR a denigrat România – fie direct fie prin confirmarea și legitimarea altor denigratori precum Monica Macovei și membrii rețelei acesteia lucrând sub acoperire în presă sau în diferite organizații ale pseudo-societății civile – ci în mod constant, cu multe alte prilejuri. (Eu însumi m-am bucurat de „atenția” de neinvidiat a multora dintre agenții ei.) În spatele perdelei de fum a unor evenimente culturale fără țintă politică, ICR a construit, prin intermediul ziariștilor și corespondenților de presă mai mult sau mai puțin străini, plătiți cu banii luați de la gura pensionarilor, a școlarilor și studenților, a bolnavilor dar și a armatei sau poliției române, imaginea unei Românii: 1. structural corupte; 2. incapabilă de autoguvernare; 3. străină de Occident din punct de vedere civilizațional; 4. incompatibilă cu Occidentul din punct de vedere cultural; 5. nesigură sau chiar duplicitară sub aspectul orientării geo-strategice; 6. decuplată de viața economică europeană; 7. neintegrată și neintegrabilă în structurile euro-atlantice. Toate acestea au fundamentat politica puterilor occidentale vizând izolarea și dominarea României, punerea ei în carantină și sub control extern, legitimând o astfel de politică în fața opiniei publice externe dar, culmea, și în fața opiniei publice românesti; cea din urma însăși adusă în situația de a crede în excepționalismul „corupției, nevolniciei și netrebniciei românești”. Prin urmare, printre actorii externi îi găsim pe cei care au avut mai multă nevoie de prestația anti-românească a ICR decât domnul Traian Băsescu.

În al doilea rând, trebuie spus că decidenții politici externi nu iau hotărari pe baza informațiilor culese din presă. Aceasta, pe de o parte, întrucât cunosc prea bine gradul de transformare a presei din vector de informare în vector de dezinformare (ei înșiși utilizându-o în acest sens), iar pe de altă parte, fiindcă dispun de surse de informare profesioniste mult mai sigure. Faptul că acești decidenți, deși puteau cunoaște realitatea și, cu siguranță, au cunoscut-o, au procedat ca și când s-ar fi bazat pe afirmațiile false ale agenților ICR sau ca și când ar fi avut aceleași informații, demonstrează că ei au fost primii beneficiari ai respectivei dezinformări. Într-o lume a imposturii democratice și potrivit ritualurilor ei, dezinformarea le-a permis mobilizarea propriilor cetățeni în susținerea acțiunilor lor romano-sceptice. De aceea ar fi mai corect să se vorbeasca nu despre „agenții lui Băsescu” ci despre „agenții patronilor lui Băsescu”; patroni cărora o instituție oficială româneasca le-a fost pusă la dispoziție.

Unde se află aceștia cu adevărat pe Axa Washington-Moscova nu s-ar putea spune fără a specula. Ceea ce se poate spune, însă, este că imaginea proiectată de agenții ICR a servit tuturor celor care vor să țină România în afara familiei de valori occidentale și să o decupleze de alianțele și structurile instituționale euro-atlantice, plasându-o pe o orbită orientală sau abandonându-o ca „spațiu-tampon” ori „țară a nimănui” între două fronturi adverse. Se „sperie gândul” la ideea că aceasta ar putea fi chiar rezultatul unei conivențe între puterile „axei”; desigur, peste capul Bucureștiului dar cu complicitatea „Președintelui-guvernator” de aici.

Adrian Severin

Analiză publicată pe site-ul corectnews.com

LOVITURA DE STAT DATA DE CSM CU AJUTORUL AMBASADEI USA,IMPOTRIVA DEMOCRATIEI SI STATULUI DE DREPT CARE A DEVENIT DICTATURA AMERICANO-BASISTA:LA 3 IULIE 2014 ,CSM A DAT PROCURORILOR DNA PUTEREA DE A-I SCOATE DIN DOSARE PE JUDECATORII CARE SUNT INCOMOZI REGIMULUI DICTATORIAL CONDUS DE TRAIAN BASESCU!

17 aug.

CSM A DAT PROCURORILOR DNA PUTEREA DE A-I SCOATE DIN DOSARE PE JUDECATORI – La 3 iulie 2014:

Exact in ziua in care presedintele CSM, judecatorul Adrian Bordea, sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Livia Stanciu, si fosta sefa a CSM, procuroarea Oana Haineala, au participat alaturi de alti reprezentanti de la varful sistemului judiciar la receptia oferita de Ambasada SUA cu prilejul Zilei Americii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis hotararea nr. 846bis/03.07.2014, prin care a stabilit ca, in situatia in care DNA a inceput urmarirea penala fata de un judecator sau, atentie, fata de un „apropiat” al acestuia, respectivul judecator „intra in conflict cu obligatia de a judeca impartial” si, prin urmare, trebuie sa se abtina de la a mai judeca dosare de coruptie: „Judecatorul fata de care s-a inceput urmarirea penala pentru savarsirea unei fapte de coruptie ar trebui sa se abtina de la solutionarea pricinilor cu aceasta natura pana la clarificarea situatiei sale, intrucat se incalca aparenta de impartialitate si obiectivitate de care orice judecator este raspunzator„.

La prima vedere, aceasta hotarare a Plenului CSM vine sa clarifice o mai veche problema, si anume, in ce masura un judecator care este vizat intr-o cauza penala mai poate judeca cu impartialitate dosarele in care acuzatiile sunt formulate de parchetul care il cerceteaza in acea cauza. Din nefericire, insa, raspunsul pe care il ofera CSM nu satisface, ba mai mult, da nastere unor noi controverse care sporesc suspiciunea opiniei publice asupra probitatii si profesionalismului celor care conduc sistemul.

Un instrument pus exclusiv in mana procurorilor DNA

Parcurgand cu atentie hotararea nr. 846bis/03.07.2014 a Plenului CSM, se observa ca decizia ii are in vedere doar pe judecatorii care judeca dosare de coruptie, prin urmare, este susceptibila a fi discriminatorie. Mai-marii CSM au decis ca un judecator ar trebui sa iasa din dosarele DNA daca el sau un apropiat al sau este urmarit penal pentru luare de mita sau pentru alte infractiuni de coruptie ori asimilate acestora, fara a preciza daca judecatorul ar trebui sa se abtina intr-o cauza in care judeca o persoana cercetata, sa zicem, pentru vatamare corporala din culpa si judecatorul insusi e cercetat pentru aceeasi fapta intr-un dosar al unui parchet ordinar. Aceasta prima „scapare” din hotararea CSM – tratamentul inegal – poate fi interpretata cu usurinta drept o dedicatie oferita DNA, un instrument pus la dispozitia procurorilor Laurei Codruta Kovesi.

CSM calca in picioare prezumtia de nevinovatie a judecatorilor

O a doua problema care pune sub semnul indoielii decizia Plenului CSM este legata de nerespectarea prezumtiei de nevinovatie a judecatorilor vizati. Potrivit dispozitivului hotararii CSM, judecatorul ar trebui sa iasa din dosarul DNA in momentul in care DNA incepe urmarirea penala impotriva sa: „Judecatorul fata de care s-a inceput urmarirea penala pentru savarsirea unei fapte de coruptie ar trebui sa se abtina de la solutionarea pricinilor cu aceasta natura pana la clarificarea situatiei sale (…)„. Desi in dispozitiv nu se mentioneaza, in motivarea hotararii scrie negru pe alb ca judecatorul trebuie sa se abtina chiar si atunci cand vizat de urmarirea penala este un apropiat al sau: „Un conflict de interese apare atunci cand interesul personal al judecatorului (sau al celor apropiati lui) intra in conflict cu obligatia judecatorului de a judeca impartial. Judecatorul aflat intr-o situatie de conflict de interese este dator sa se abtina, intrucat nimeni nu poate fi judecator in propria sa cauza (nemo in rem suam auctor esse potest)„. Evident, CSM nu defineste notiunea de „apropiat al judecatorului”, lasand-o, intr-un mod periculos, la aprecierea procurorilor DNA.

Astfel, eliminarea judecatorilor incomozi devine, si in teorie, mai usoara pentru DNA. CSM decide ca este suficient ca un procuror anticoruptie sa inceapa urmarirea penala impotriva unui judecator, respectiv, sa invoce „indicii privind savarsirea unei infractiuni”, si nu probe, pentru a-i forta acestuia abtinerea. Ce se intampla insa daca respectivul judecator nici macar nu ajunge sa fie trimis in judecata? Sau daca este achitat, situatie cat se poate de plauzibila dat fiind numarul imens de achitari cu care se confrunta DNA – cea mai solida dovada a subtirimii rechizitoriilor intocmite de procurorii Codrutei Kovesi.

O varianta mai aproape de normalitate era ca scoaterea unui judecator dintr-un dosar de coruptie, in cazul in care acesta este urmarit penal pentru coruptie, sa treaca intai printr-un filtru al CSM, care sa decida daca se impune sau nu o asemenea masura.

Prezentam dispozitivul Hotararii nr. 846bis din 3 iulie 2014 a Plenului CSM:

„1. Judecatorii care, in exercitiul functiunii, comit fapte care ar putea avea caracterul unor infractiuni in orice circumstante (de exemplu, accepta mita) nu pot beneficia de imunitate fata de procesul penal ordinar.

2. Obligatia judecatorului de pastrare a secretului deliberarii in legatura cu fapta cu privire la care este cercetat penal inceteaza in momentul in care, in conditiile art. 307 din Codul penal, i se aduc la cunostinta, inainte de prima sa audiere, calitatea de suspect, fapta pentru care este suspect, incadrarea juridica a acesteia, drepturile procesuale prevazute la art. 83 din acelasi cod, incheindu-se despre toate acestea un proces-verbal.

3. Judecatorul poate fi audiat ca martor intr-un proces al carui obiect este savarsirea unei infractiuni in legatura cu procesul deliberarii.

4. Judecatorul fata de care s-a inceput urmarirea penala pentru savarsirea unei fapte de coruptie ar trebui sa se abtina de la solutionarea pricinilor cu aceasta natura pana la clarificarea situatiei sale, intrucat se incalca aparenta de impartialitate si obiectivitate de care orice judecator este raspunzator.

5. Principiile independentei, impartialitatii si integritatii judecatorului consacra in primul rand obligatii, astfel ca nu pot fi invocate drept justificari pentru disimularea unei conduite care este ea insasi o amenintare a independentei si impartialitatii justitiei si a procesului echitabil, cum este cazul coruptiei.

6. Judecatorul poate fi audiat cu privire la fapte care vizeaza orice interferenta exterioara procesului cognitiv al deliberarii, care pot avea caracter ilicit, dar nu si cu privire la procesul cognitiv propriu-zis al deliberarii„.

Cum motiveaza CSM hotararea prin care a dispus ca judecatorul ar trebui sa se abtina atunci cand un procuror DNA incepe urmarirea penala impotriva sa:

„Principiul independentei judecatorului creeaza premisele unui alt principiu – impartialitatea judecatorului. Impartialitatea este un atribut fundamental al justitiei si se defineste prin lipsa prejudecatilor judecatorului si a partinirii vreunui participant la judecata, precum si prin garantiile oferite de judecator pentru a exclude orice indoiala in aceasta privinta. Ca expresie a acestui principiu, judecatorul isi va exercita atributiile fara favoruri, subiectivism si prejudecati.

Intre obligatiile pe care principiul impartialitatii le stabileste in sarcina judecatorului se regaseste si aceea de evitare a conflictelor de interese.

Un conflict de interese apare atunci cand interesul personal al judecatorului (sau al celor apropiati lui) intra in conflict cu obligatia judecatorului de a judeca impartial. Judecatorul aflat intr-o situatie de conflict de interese este dator sa se abtina, intrucat nimeni nu poate fi judecator in propria sa cauza (nemo in rem suam auctor esse potest).

Dat fiind ca impartialitatea justitiei reflecta impartialitatea judecatorului, atat cea interioara, cat si cea perceputa de un observator strain, se poate afirma ca in materie judiciara in notiunea de conflict de interese sun incluse atat conflictele reale dintre interesul personal al judecatorului si obligatia de a judeca impartial, cat si imprejurarile exterioare in care un observator rezonabil ar percepe sau ar putea sa perceapa un astfel de conflict.

Daca un judecator este cercetat in cauze de coruptie, atunci aparenta de impartialitate in solutionarea de catre acesta a altor cauze de coruptie este vatamata, intrucat un observator rezonabil ar resimti suspiciunea de impartialitate in judecata realizata de acel judecator. Prin urmare, chiar daca in plan subiectiv judecatorul in discutie nu ar actiona cu partinire si nu ar avea prejudecati, perceptia publica nu ar mai fi aceeasi ca si in situatia in care nu ar exista nicio umbra de indoiala cu privire la probitatea sa profesionala, si aceasta deoarece ambele conditii ale impartialitatii (perceptia subiectiva si cea obiectiva) trebuie indeplinite cumulativ si simultan. Acest rationament impune concluzia ca judecatorul cercetat pentru savarsirea unei fapte de coruptie nu ar mai trebui sa solutioneze pricini cu aceasta natura pana la clarificarea situatiei sale, intrucat se incalca aparenta de impartialitate si obiectivitate de care orice judecator este raspunzator„.

*Cititi aici integral Hotararea nr. 846bis din 3 iulie 2014 a Plenului CSM

Sursa :http://luju.ro/

OFENSIVA LUI ANGHEL SANDU,ZIS BERCEA MONDIAL,FACE CA RUDA ACESTUIA,CUMATRUL TRAIAN BASESCU SA FIE CHEMAT LA DNA!

17 aug.

TRAIAN BASESCU - DECLARATIE DE PRESA
Președintele Traian Băsescu ar putea fi chemat în fața procurorilor DNA, în dosarul Bercea-Mircea Băsescu. Avocatul familiei lui Sandu Anghel (Bercea Mondial n.r.) susține că există noi dovezi și va reveni cu solicitarea ca Băsescu să fie chemat la audieri, chiar dacă în primă instanță această solicitare a fost respinsă. 

Pavel Abraham susține că are noi argumente în favoarea chemării lui Traian Băsescu la DNA. El susține că există noi probe, care i-ar putea dezvinovăți pe cei din familia Bercea. Avocatul susține că ar mai exista și o serie de înregistrări video, care vin în sprijinul lui Bercea și care arată că Traian Băsescu deține informații esențiale în dosarul fratelui său, informează Antena 3.

Pe domnul președinte l-am propus să fie citat ca martor în dosarul de influență. Solicitarea ne-a fost respinsă de procurori, dar avem noi argumente și dacă se consideră îndreptățită, atunci va fi chemat”, a declarat Pavel Abraham.

De asemenea, Abraham va solicita procurorilor DNA să o audieze și pe Doinița Băsescu, soția lui Mircea Băsescu.

Avocatul Pavel Abraham a anunțat că va depune această solicitare, luni, atunci când va solicita și eliberarea sub control judiciar a soțului Izaurei Anghel, Marius Constantin.

MORTAL COMBAT INTRE RUDE. ANGHEL SANDU,ZIS BERCEA MONDIAL A ANUNTAT CA VA FACE NOI DEZVALUIRI AUDIO-VIDEO IN AFACEREA CU FAMIGLIA MAFIOTA CU CARE S-A INRUDIT ADICA A LUI TRAIAN SI MIRCEA BASESCU!

17 aug.

Avocatul lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, Pavel Abraham, a anuntat ca Bercea se afla in posesia unor noi inregistrari si ca vrea sa faca un denunt penal.

“Am avut o discutie telefonica cu dl Anghel Sandu si saptamana viitoare voi merge sa-i fac o vizita la penitenciarul Colibasi. Dansul mi-a spus ca are niste probe care ar conduce la un denunt privind o serie de fapte de coruptie din perimetrul administrativ-judiciar din judetele Olt si Dolj si m-a asigurat ca detine inregistrari care pot dovedi denuntul pe care vrea sa-l faca. Este vorba de persoane care lucreaza in sistemul judiciar si persoane care lucreaza in sistemul administratiei locale”, a declarat Pavel Abraham.

Sechestru pe averea rudelor lui Bercea Mondial şi pe cea a apropiaţilor lui Damian Stănescu, şeful unei grupări din Iaşi. Procurorii de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti au pus sechestru asigurator pe vile, conturi bancare şi autoturisme de lux, pentru a recupera prejudiciul de peste 6 milioane de euro din dosarul combinatelor Alro şi Silcotub. Măsura a fost luată ca urmare a perchiziţiilor făcute în iulie la copiii lui Dan Finuţul, naşul familiei Bercea, dar şi la apropiaţii lui Damian Stănescu de la Iaşi.

Măsura a fost luată de procurorii de la parchetul Curţii de Apel Bucureşti, după ce aceştia au analizat documetele ridicate din casele unde s-au făcut percheziţiile, precum şi a actelor ridicate de la combinatele Alro şi Silcotub, informează rtv.net.

Este o măsură care a fost impusă pentru toţi cei 13 urmăriţi penal, printrei ei figurând copiii lui Dan Finuţu, naşul lui Bercea Mondial, precum şi apropiaţii lui Damian Stănescu din Iaşi. S-a pus sechestru asigurator pe mai multe case din Teleorman, Olt, Iaşi, pe autoturisme de lux, conturi bancare, precum şi pe conturile firmelor cercetate.

Măsura a fost luată în speranţa că se va recupera prejudiciul de 6 milioane de euro adus statului, prin evaziune fiscală şi spălare de bani.

În urmă cu două zile au fost propuse încă patru persoane pentru arestare preventivă, dar nu au fost reţinute decât trei, în timp ce cea de-a patra persoană a fost dată în urmărire internaţională.

LIDERUL PLR,LIBERALUL CALIN POPESCU TARICEANU ATAC NIMICITOR IMPOTRIVA LUI VASILE BLAGA: ” L-ATI SLUJIT PERMANENT PE BASESCU!”

17 aug.

blaga
Liderul PLR Calin Popescu Tariceanu i-a transmis duminica lui Vasile Blaga ca si in ziua de azi ar fi fost tot mana dreapta a lui Traian Basescu daca n-ar fi intervenit Elena Udrea, motiv pentru seful campaniei ACL nu are caderea sa vorbeasca despre partidele de dreapta.

“În declarația făcută sâmbătă la Brașov, m-ați inclus printre cei care au rupt Alianța Dreptate și Adevăr și care acum vă dau lecții despre unificarea dreptei. Afirmațiile dumneavoastră mă obligă să vă împrospătez memoria cu câteva evenimente de notorietate, la care ați participat activ și în care vă veți recunoaște complicitatea. Alianța Dreptate și Adevăr s-a rupt în anul 2007 nu din cauza mea, ci ca urmare a planului urzit de Traian Băsescu în urma căruia eu trebuia să demisionez din funcția de prim ministru din partea PNL, iar PNL urma să fie acaparat politic de PDL și transformat în ”jucăria” sa”, spune Tariceanu intr-un comunicat de presa.

“Ce făceați dumneavoastră atunci ? Erați mâna dreaptă a lui Traian Băsescu, l-ați slujit permanent în cele mai dificile momente. Ba chiar v-ați făcut un titlu de glorie că l-ați salvat de la demitere în 2012, la Referendum, în ciuda majorității covârșitoare a românilor”, a precizat fostul premier.

“Trecerea peste noapte a PDL de la Internaționala Socialistă la Partidul Popular European a fost făcută din rațiuni oportuniste, nicidecum ideologice. Dumneavoastră, Vasile Blaga, ați fi fost și azi executantul ordinelor lui Traian Băsescu, dacă nu ar fi apărut războiul orgoliilor cu Elena Udrea. Asta nu înseamnă că într-un viitor, care se întrevede din ce în ce mai apropiat, nu veți reface relația de subordonare Băsescu-Blaga. Vă leagă nu numai o Istorie întreagă, cât mai ales fondul, același limbaj și aceeași filosofie. Și atunci, cine ar mai putea avea încredere în dumneavoastră? Numai naivii mai cred în proiectele dumneavoastră politice, pe care le etichetați fals a fi ”de dreapta””, sustine liderul PLR.

“Iohannis ? El nu este mai mult decât un personaj de fațadă, care n-are nici cele mai vagi cunoștințe și cultură politică pentru funcția la care l-ați pus să candideze. Zgârcenia în exprimare nu ascunde idei benefice, ci lipsă de idei. I-ar mai fi necesară multă pregătire și mulți ani să ajungă la un nivel cât de cât acceptabil. Jocurile le veți face în continuare dumneavoastră alături de Băsescu”, a mai spus Tariceanu.

Sursa foto: digi24.ro

PRESEDINTELE FONDATOR AL P.C.,DAN VOICULESCU CONTINUA LUPTA CU TRAIAN BASESCU,DAND IN JUDECATA JUDECATORII DIN DOSARUL ICA!

17 aug.

Dan Voiculescu sesizează Inspecția Judiciară în legătură cu activitatea judecătorilor Camelia Bogdan și Mihai Mihalcea, care au dat sentința în dosarul ICA. Acesta a început procedurile și intenționează să-i acționeze în judecată pe cei doi magistrați.

Dan Voiculescu a cerut avocatului să analizeze cadrul legal pentru acționarea în instanță a judecătorilor Camelia Bogdan și Mihai Mihalcea pentru abuz în serviciu și represiune nedreaptă, conform unei informații de presă, informează DC News.

În același timp, avocatul lui Voiculescu, Gheorghiță Mateuț, a sesizat Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a analiza “neregulile grave înregistrate în judecarea cauzei”

Inspecția Judiciară va trebui să verifice încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitățile privind judecătorii (prevăzute la art. 99 lit. b din Legea nr. 202/2004) și în ce măsură cei doi judecători și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență (conform art. 99 lit. t din Legea nr. 303/2004).

Indiferent de concluziile Inspecției Judiciare în cazul sesizării lui Mateuț, “activitatea celor doi judecători va ajunge în instanță”.

“În acest caz vom avea poate prima situația după decizia CCR nr. 397/03.07. 2014 în care judecătorii vor fi chemați să se pronunțe cu privire la modul în care judecătorii Camelia Bogdan și Mihai Mihalcea au respectat legea și în ce măsură aceștia au asigurat un proces echitabil”, mai spune informația de presă.

„TATUCUL” PMP,TRAIAN BASESCU NEVOIT SA JOACE CU CRISTIAN DIACONESCU,LA ALEGERILE PREZIDENTIALE,PENTRU CARE A SEMNAT!

17 aug.

basescu diaconescu udrea
Europarlamentarul PMP, Cristian Preda, anunță o ruptură totală în rândul PMP. Această ruptură va avea un efect devastator pentru Elena Udrea, care se va vedea abandonată chiar de Traian Băsescu. 

”Fuziunea PDL-PNL a generat trei candidați la prezidențiale: Klaus Iohannis (în numele ACL), Monica Macovei (independentă, fără a demisiona din PDL) și C.P. Tăriceanu (ca lider al unui nou partid).
Mișcarea Populară e pe cale să producă și ea două candidaturi pentru Cotroceni: Cristi Diaconescu, din partea Fundației, și Elena Udrea, cu sprijinul partidului cu același nume.
Ambele efecte sunt surprinzătoare.
Nu știu pe cineva care să le fi anticipat”, scrie Preda, pe blogul personal.

Așadar, Cristian Preda ne anunță că se va produce o scindare între Partidul Mișcarea Populară și Fundația Mișcarea Populară. Această scindare va avea o victimă sigură: Elena Udrea.

Președintele Traian Băsescu, dacă dorește să se păstreze în limitele Constituției, va trebui să participe, ca și până acum, doar la evenimentele Fundației Mișcarea Populară. Această mișcare îl scoate victorios pe Cristi Diaconescu, care pierde sprijinul partidului, dar îl câștigă pe Băsescu ca promotor al campaniei.

PSIHIATRUL BASIST FLORIN TUDOSE II IA APARAREA PSIHOPATULUI PENAL TRAIAN BASESCU!

17 aug.

traian-basescu-lacrimi
Psihiatrul Florin Tudose a comentat la Realitatea TV, gesturile si comportamentul politicienilor spunand ca momentul actual ar impune un preşedinte de tip Băsescu:

”Acum ar fi vremea celui de-al doilea mandat al lui Băsescu pentru că la o sută şi ceva de kilometri se întâmplă lucruri incredibile. Aici nu merge cu preşedinţi nici care au studiat la Cambridge, nici care au sărit cu paraşuta. Cred că românii vor fi conştienţi de lucrul ăsta atunci când se vor duce la vot, că nu trebuie să trimită la Cotroceni nici un aventurier, nici vreo mămăligă adormită. Ţara asta trebuie să aibă preşedinte şi prim ministru care să poată face faţă şi unor situaţii excepţionale. Lumea nu este făcută din bucurii, jocuri de baschet şi din dat cu maşinile de curse pe autostrăzi. Preşedintele unei ţări trebuie să fie o persoană responsabilă”, a spus
Solicitat să comenteze lacrimile preşedintelui, acesta a explicat: “Traian Băsescu plânge şi când nu trebuie pentru că, de fapt, în spatele durului Băsescu este o structură afectivă, emoţională. Este un personaj care se emoţionează foarte mult şi reuşeşte totuşi să controleze.”
Preluare: realitatea.net

DUMINICA ,17 AUGUST,LA ORELE 7,30 VA AVEA LOC O PROCESIUNE CU MOASTELE SFANTULUI MARTIR CONSTANTIN BRANCOVEANU DE LA BISERICA SFANTUL GHEORGHE NOU PANA LA BISERICA SFANTUL GHEORGHE DIN INCINTA ASAMBLULUI ISTORIC BRANCOVENESC DE LA MOGOSOAIA!

17 aug.

Duminică, 17 august 2014, la orele 7.30, va avea loc o procesiune cu moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu de la biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti până la biserica Sfântul Gheorghe din incinta Ansamblului istoric brâncovenesc de la Mogoşoaia pentru a fi venerate de cler şi credincioşi.

În continuare, de la orele 9.30, va fi săvârșită Sfânta Liturghie arhierească, iar de la orele 11.30, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu alți ierarhi, va sfinți pictura restaurată a bisericii Sfântul Gheorghe Mogoșoaia.

Racla cu moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu va rămâne la biserica Sfântul Gheorghe de la Mogoşoaia până în jurul orelor 15.00, când va fi readusă la biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti.

Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ de la Mogoşoaia

Amplasată în afara zidurilor bine cunoscutului Palat domnesc, din localitatea ilfoveană Mogoşoaia, Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ este parte componentă a curţii domneşti a Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu. Această ctitorie a voievodului Ţării Româneşti de la 1688 este singurul spital duhovnicesc a peste 1.500 de familii care locuiesc în zonă.

Toată construcţia este din cărămidă, vizibilă doar în latura de nord a pronaosului, în exterior, acolo unde apare un turnuleţ, înăuntrul căruia se poate urca printr-o scară spiralată. Pridvorul deschis şi larg se sprijină pe opt coloane de formă rotundă, aşezate pe un zid scund. De aici se pot vedea, în latura de sud a curţii bisericii, câteva cruci, unele masive, alte mai mărunte, aduse în anul 1906, care poartă o valoare strict artistică şi documentară.

Exteriorul este împărţit în două zone printr-un brâu rotunjit de cărămidă, ieşit în relief, care încinge biserica toată. Deasupra acestui brâu despărţitor zidurile sunt ornate cu forme de arc frânt, care se înlănţuie asemenea unor braţe prinse în horă de jur împrejurul bisericii. Ancadramentele atent ornate ale ferestrelor amintesc de stilul brâncovenesc.

De remarcat decoraţia florală de culoare închisă de pe arcurile de susţinere a celor două cupole ale pridvorului, similară cu cea din pridvorul palatului de alături şi cel de la Potlogi.

Pictura pronaosului este dominată de imaginea din adâncul calotei, unde este zugrăvit chipul în medalion al Maicii Domnului. În registrul din partea superioară sunt înfăţişate cele şapte sinoade ecumenice. În registrul inferior apar chipuri de cuvioşi şi cuvioase. Ctitorii sunt zugrăviţi pe zidul de vest: Constantin Brâncoveanu alături de cei patru băieţi şi Marica Doamna însoţită de cele şapte fiice.

Am amintit deja de imaginea autentică, de rară frumuseţe, a lui Iisus Pantocrator, ca element central al reprezentării picturale din naos, unde pereţii laterali sunt destinaţi scenelor din viaţa şi patimile lui Iisus Hristos. Pe zidul despărţitor dintre naos şi pronaos, deasupra coloanelor de susţinere, apare Adormirea Maicii Domnului. Chipuri de mucenici aflăm în partea de jos, în registrul inferior.

Pictura altarului îşi are obârşia în centrul bolţii dinspre răsărit, cu chipul Maicii Domnului. Dedesubt, ca şi la Biserica „Doamnei“ din Bucureşti, împodobită tot de Constantinos la 1683, apar cele două scene: în latura de nord, împărtăşirea Apostolilor cu Iisus, în două ipostaze, iar în latura de sud, Cortul mărturiei cu cei 12 fii ai lui Iacov, care aduc daruri la templu. În registrul inferior sunt zugrăviţi ierarhi şi diaconi; la proscomidie – Viziunea Sfântului Petru din Alexandria, dedesubtul căreia, aproape de temelie, apare ereticul Arie, înghiţit de iadul înfăţişat printr-un cap de balaur.

Catapeteasma este sculptată în lemn, în stil brâncovenesc, cu motive zoomorfe şi vegetale.

Din istoric reiese că, în trecut, biserica a fost îngrijită de ctitori şi de urmaşii lor, iar mai apoi de enoriaşii Parohiei Mogoşoaia. În anul 1912, familia Bibescu a reparat şi a curăţat pictura şi catapetesma. 40 de ani mai târziu, s-a reparat clopotniţa. În 1954, a fost refăcut în întregime acoperişul de şindrilă cu ajutorul material al enoriaşilor, al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi al Departamentului Cultelor. În 1960, s-a introdus lumina electrică, iar peste 10 ani s-a acoperit din nou cu şiţă. La 1 noiembrie 1976 a început lucrarea de spălare şi refacere în pronaos a picturii. În urma cutremurului din 1977, în perioada 1978-1981, biserica a fost consolidată şi reparată. În anul 2001, s-a refăcut acoperişul şi a fost racordată la sursa de căldură constantă existentă în palat.


Informaţiile despre lăcaşul de cult au fost preluate din art. Biserica neadormită de secole a Sfântului Constantin Brâncoveanu, publicat în Ziarul Lumina din data de 24 aprilie 2014

IN NEBUNIA SA IMPOSTORUL PENAL,BASESCU TRAIAN SE CREDE INTRUCHIPAREA DOMNITORULUI CONSTANTIN BRANCOVEANU!

17 aug.

Președintele Traian Băsescu a transmis sâmbătă un mesaj cu prilejul comemorării a 300 de ani de la martiriul Sfinților Brâncoveni, în care afirmă că românii au datoria de a încerca să urmeze exemplul acestora.

„Doresc să adresez salutul meu călduros cu prilejul comemorării de astăzi, comemorare plină de semnificații deosebite pentru istoria și spiritualitatea românească: tricentenarul martiriului Sfinților Brâncoveni. Sărbătoarea aceasta are loc, nu întâmplător, într-un timp și într-un loc de care viața martirilor Brâncoveni este profund legată. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2014 drept „Anul comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni” în Patriarhia Română, iar Biserica „Sfântul Gheorghe — Nou” adăpostește trupul voievodului martir Constantin Brâncoveanu adus în țară de către soția sa, doamna Maria, pentru a fi înmormântat în frumoasa ctitorie pe care voievodul a ridicat-o în capitala țării”, arată șeful statului în mesaj.

El subliniază că sărbătoarea Sfinților Brâncoveni este un eveniment important pentru Biserica Ortodoxă Română, pentru credincioșii ortodocși.

„Este un moment extraordinar de emoționant pentru noi toți, cei care am dorit să cinstim împreună memoria unui domnitor care a însemnat atât de mult în istoria noastră, în spiritualitatea și în cultura românească. Privind în urmă la ceea ce au dăruit Brâncovenii în istoria României, suntem invitați să reflectăm la exemplaritatea unui destin pe deplin asumat, în spiritul jertfei și al credinței mărturisitoare”, susține Băsescu.

El arată că domnitorul Constantin Brâncoveanu, cunoscut și prețuit în întreaga Europă, și-a asumat integral misiunea care i-a fost încredințată ca voievod al Țării Românești.

„Într-o perioadă politică dificilă, la confluența dintre Răsărit și Apus, Constantin Brâncoveanu a răspuns în egală măsură vocației sale de om politic, dar și de ctitor și cărturar, împlinind, în chip strălucit, destinul domnitorului luminat, preocupat de artă și cultură, asemenea marilor principi ai Renașterii”, spune șeful statului.

În mesaj, președintele Băsescu subliniază că de numele lui Constantin Brâncoveanu se leagă numeroase ctitorii în frumosul stil brâncovenesc, precum Academia domnească din București înființată la 1694, școli superioare și biblioteci care au devenit centre de cultură rivalizând cu cele din Apusul Europei și tipărirea Bibliei de la București, prima ediție integrală a Sfintei Scripturi scrisă în limba română, „toate echivalând cu un înalt act de cultură și spiritualitate, prin care domnitorul a rămas în conștiința națională”.

„Această plurivalență a preocupărilor sale ne face să vorbim despre o „epocă brâncovenească” înțelegând prin aceasta o perioadă de înflorire în spiritul unei unități care, cu siguranță, a pregătit intrarea noastră în modernitate”, afirmă șeful statului.

El a arată că românii sunt un popor cu numeroase modele demne de urmat.

„Noi, contemporanii, avem privilegiul de a-i cinsti cum se cuvine pe Brâncoveni și, totodată, datoria de a încerca să le urmăm exemplul. Mă bucur că evenimentul de astăzi readuce în conștiința națională unul dintre cele mai strălucite figuri politice și culturale din istoria noastră medievală. Destinul Brâncovenilor, urmat și de moartea lor martirică la Constantinopol în anul 1714, dovedește forța cu care un om a fost capabil să schimbe în bine destinul țării sale, chiar cu prețul jertfei propriei vieți și aceea a fiilor săi”, subliniază Traian Băsescu.

Potrivit șefului statului, „curajul mărturisirii, fermitatea în apărarea adevărului și a dreptății sunt condițiile fără de care destinul unei comunități nu poate fi imaginat”.

„Dacă noi toți vom înțelege și vom asuma cu deplină responsabilitate această lecție de viață, vom avea șansa să continuăm destinul pe care voievodul Brâncoveanu l-a dorit pentru poporul său. Istoria evoluează, antrenându-ne în transformările ei, și sunt convins că este necesar, mai mult ca oricând, să ne păstrăm fidelitatea față de toate aceste repere care ne pot orienta spre progres, spre modernizare, spre dezvoltarea potențialului extraordinar de care dispunem. Am încrederea că sărbătoarea de astăzi va fi un prilej de bucurie și de speranță pentru toți românii și, mai ales, pentru cei care, având respect pentru alegerea și jertfa martirilor Brâncoveni, vor păstra vie amintirea lor”, conchide președintele Băsescu.

AGERPRES

DOCUMENTAR.REMEMBER: VIATA VOEVODULUI MARTIR CONSTANTIN BRANCOVEANU!

17 aug.

Puternica personalitate a voievodului martir Constantin Brâncoveanu a marcat istoria românilor de la sfârșitul secolului al XVII-lea și în primele decenii ale secolului al XVIII-lea. Îndelunga sa domnie din Țara Românească, începută la 29 octombrie 1688 și încheiată într-un mod atât de cumplit în 15 august 1714, corespunde unor importante realizări economice, politice și nu în ultimul rând culturale.

Icoană votivă înfățișându-l pe domnitorul Constantin Brâncoveanu, împreună cu soția și fiii săi — Mănăstirea Hurezi
Foto

Timp de un sfert de veac, în condițiile accentuării decăderii Imperiului Otoman și a războaielor ce angajau marile puteri din vecinătatea hotarelor țării, el a reușit, prin inteligență și intuiție politică, să transforme Țara Românească într-un important centru diplomatic european, dând un nou curs dezvoltării culturii românești.

Constantin Brâncoveanu era, după tată, boier din neamul lui Matei Basarab, din satul Brâncoveni, fostul județ Romanați. Copilăria și-a petrecut-o în casele părintești din București, aflată în imediata vecinătate a Curții Domnești. Murindu-i cei doi frați mai mari, toată moștenirea părintească a rămas tânărului Constantin, care și-a sporit-o și prin căsătoria cu Marica, nepoata lui Antonie Vodă. În 1678, când unchiul său a ajuns domnitor (Șerban Cantacuzino, 1678-1688) a fost înaintat treptat până la treapta cea mai înaltă a ierarhiei boierești, îndeplinindu-și cu abilitate și succes toate misiunile ce îi fuseseră încredințate. Una dintre ele privea apărarea intereselor religioase ale românilor din Transilvania în fața ambasadorului imperial, contele Caprara. În 1681, cererea adresată de Constantin Brâncoveanu ca românii transilvăneni să-și poată păstra credința ortodoxă, iar mitropolitul Sava Brancovici, întemnițat, să poată fi eliberat, a fost satisfăcută de Curtea Imperială.

Domnul Țării Românești Constantin Brâncoveanu (1688-1714) — Reproducere
Foto

Prin poziția pe care o avea, prin averea pe care o stăpânea și prin însușirile sale, s-a impus în fața tuturor, mai ales că nu avea dușmani și era privit cu simpatie de majoritatea boierilor. Astfel că, la cererea și la rugămintea Sfatului, a acceptat domnia, devenind domnitorul Țării Românești, în 1688.

Profitând de liniștea de la hotarele țării, noul ales a pus mai întâi temelia Mănăstirii Hurezi (Vâlcea). În același an însă, au reînceput luptele dintre turci și imperiali, care amenințau să ocupe Țara Românească. În 1690, unitățile tătarilor împreună cu cavaleria munteană, în frunte cu voievodul Constantin Brâncoveanu, au trecut munții pe la Bran și au învins armata imperialilor. Lupta de la Zărnești a fost singura luptă armată purtată de voievod, în care s-a dovedit un bun strateg.

Câțiva ani mai târziu, în 1695, pe fondul îmbunătățirii relațiilor cu Imperiul Habsburgic, i-a fost decernată Diploma de mare prinț, cu dreptul de a purta titlul de „Iilustrissimus”, care venea să se adauge la diploma primită de nobil ardelean și la cea anterioară de conte al Ungariei. Pentru acest titlu, Poarta avea să-l dojenească aspru pe Brâncoveanu.

După pacea de la Karlowitz (1699), când armatele otomane fuseseră înfrânte, iar Austria căpăta Ungaria, Transilvania (fără Banat), Slovenia și Croația, Țara Românească se găsea într-o poziție foarte grea. Pe de o parte, turcii căutau cu orice preț să-și mențină stăpânirea, iar pe de altă parte, imperialii căutau să ocupe aceste teritorii până la Dunăre. Cu abilitate diplomatică, Brâncoveanu a trebuit să reziste cererilor venite din partea imperialilor de a le închina țara, cât și presiunii otomane. Îngrijorat de politica religioasă impusă românilor din Transilvania (în care credința ortodoxă, deși majoritară, nu era recunoscută), el și-a îndreptat privirile către Rusia, stat ortodox în plină afirmare europeană. În urma soliilor trimise la Moscova, Petru I i-a conferit voievodului ordinul Sfântul Andrei, încercând să-l sprijine în câteva din acțiunile sale ulterioare.

Cu toate greutățile prin care trecea, Brâncoveanu Vodă a ctitorit una dintre cele mai strălucite epoci ale culturii vechi românești. Astfel, el a ridicat o serie de biserici și mănăstiri: biserica de la Potlogi (Dâmbovița), cea de la Mogoșoaia, Mănăstirea Hurezi (sau Horezu), Brâncoveni, Mamul (Vâlcea), Biserica Sfântul Sava, Sfântul Gheorghe Nou etc., refăcând și consolidând, totodată, multe dintre cele existente. De asemenea, literatura (îndeosebi cea religioasă) a cunoscut o deosebită dezvoltare prin folosirea pe scară tot mai largă a tiparului; arhitectura, definită de elemente și trăsături noi, specifice brâncovenești, a cunoscut o perioadă de maximă înflorire, iar pictura a devenit o artă cu trăsături proprii, rezultate din îmbinarea iconografiei tradiționale cu influențe din arta postbizantină athonită. Pe lângă acestea, s-au dezvoltat și muzica, gravura, argintăria etc.

Mormânt simbolic al Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu — Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus
Foto:

Ultimii ani ai domniei lui Constantin Brâncoveanu s-au desfășurat însă sub semnul unei mari neliniști pentru voievod, care se simțea din ce în ce mai strâns de cercul dușmanilor din afara și dinăuntrul țării.

Se crease o adevărată coterie în jurul voievodului, care complota cu asiduitate în vederea detronării acestuia. Pârile la Constantinopol împotriva voievodului nu mai conteneau atât din țară, cât și din Transilvania.

În Transilvania, Constantin Brâncoveanu s-a arătat un adversar neobosit al uniatismului susținut de Curtea de la Viena. Papalitatea reușise să impună unirea românilor cu Biserica Romano-Catolică în 1700, o grea lovitură pentru Constantin Brâncoveanu, pentru că de acum încolo raporturile cu imperialii vor fii din ce în ce mai reci. Începea o luptă grea și inegală dusă de acesta pentru apărarea credinței românilor din Transilvania, care s-a încheiat odată cu moartea sa.

Nici în Moldova nu avea prieteni, noul domn, Dimitrie Cantemir, pentru a distrage atenția turcilor de la propriile sale scopuri, urmărea cu atenție și raporta Porții mișcările voievodului Constantin Brâncoveanu.

Trădarea lui Toma Cantacuzino, care râvnea domnia după ce se refugiase în Rusia, și cea a lui Mihai Racoviță, aflat într-o temniță din Istanbul, care promisese marelui vizir că-i va procura dovezile de lipsă de loialitate a lui Brâncoveanu față de Poartă, împreună cu complotul pus la cale de Mihai și Constantin Cantacuzino, care îl denunțau pe domnitor că avea relații secrete cu împăratul de la Viena, au înrăutățit la maximum relațiile dintre domnitor și Poartă.

Dar peste toate acestea, multe dintre ele fiind vechi și de mult cunoscute, Înalta Poartă era extrem de interesată de marea, fabuloasa avere a brâncovenilor, așa cum era apreciată în scrisorile trimise la Constantinopol de cei care doreau căderea lui Brâncoveanu Vodă. Relatarea lui Ion Neculce despre o scrisoare a hanului tătar, susținător al lui Dimitrie Cantemir, care făcea cunoscut turcilor că voievodul Constantin Brâncoveanu este bogat și puternic și nu trebuie lăsat în domnie „că poate să se hainească …”, arată în ce fel era denunțat voievodul muntean la Istanbul.

Constantin Brâncoveanu împreună cu toată familia sa, cu fiii săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și cu sfetnicul Ianache Văcărescu au fost prinși și duși la Istambul (Constantinopol) în 1714, fiind jefuiți și deposedați de toate bunurile din țară: moșii, case, bani, bijuterii etc. Ajunși aici, Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai săi au fost aruncați în temnița Edicule, închisoarea celor 7 turnuri, fiind chinuiți să mărturisească locurile unde era ascuns restul averii. În timpul chinurilor cumplite la care erau supuși, turcii i-au promis domnitorului încetarea acestora, anularea pedepsei cu moartea și chiar înapoierea domniei dacă va da împărăției fabuloasa sumă de 20.000 de pungi de aur și dacă se va lepăda de credința creștină. Voievodul Constantin Brâncoveanu nu și-a renegat credința, la fel au făcut și copii săi. Au fost condamnați la moarte, sfetnicul Ianache și cei patru fii ai domnitorului au fost decapitați pe rând, la sfârșit a fost decapitat însuși Constantin Brâncoveanu, în ziua marii sărbători a Adormirii Maicii Domnului la 15 august 1714, ziua când împlinea 60 de ani.

Osemintele voievodului Constantin Brâncoveanu au fost aduse în țară abia, în 1720, de doamna Marica, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat și îngropate în biserica Sfântul Gheorghe Nou din București.

Având în vedere sfârșitul martiric al voievodului Constantin Brâncoveanu și a celor patru fii ai săi împreună cu sfetnicul Ianache, și apreciind viața sa mărturisitoare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședințele de lucru din 20-21 iunie 1992, a hotărât trecerea în rândul sfinților a celor șase martiri Brâncoveni.

Sfinții Martiri Brâncoveni Constantin Vodă și cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei și Sfetnicul Ianache sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox la 16 august.

Racla cu moaștele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu

La împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Voievod Constantin cu cei patru fii ai săi, Sfinții Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și cu Sfântul Ianache, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2014 drept An comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română.

AGERPRES.

SANDRA – ONE MORE NIGHT!

17 aug.

DIDO – WHITE FLAG!

17 aug.

GWEN STEFANI – HOLLABACK GIRL!

17 aug.

NO DOUBT – IT’S MY LIFE!

17 aug.

%d blogeri au apreciat: