Mai precis, unul dintre candidaţii cu şanse de a intra în cel de-al doilea tur de scrutin are de trecut un test dificil în justiţie. Este vorba, desigur, despre acelaşi Klaus Iohannis, al cărui dosar privind incompatibilitatea reclamat de Agenţia Naţională de Integritate se află pe masa judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care urmează să dea un verdict joi, 25 septembrie.

Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu problemele de natură legală pe care le-ar avea candidatul ACL, se cuvine o scurtă recapitulare a speţei. Preşedintele liberalilor se află de un an şi jumătate într-un proces cu Agenţia Naţională de Integritate într-un caz ce constată starea de incompatibilitate a primarului de la Sibiu. În 24 aprilie 2013, ANI a constatat că edilul se află în stare de incompatibilitate întrucât avea şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

În luna septembrie a anului 2013, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus anularea raportului de evaluare prin care ANI constată că liderul liberal se află în incompatibilitate.  Agenţia a făcut recurs la decizia Curţii de Apel Alba Iulia, urmând ca dosarul să fie judecat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Termenul a fost fixat pentru 25 septembrie 2014. În luna martie a acestui an, Curtea a suspendat procesul ca urmare a începerii urmăririi penale  de către procurorii Parchetului de pe lângă ÎCCJ într-un alt dosar în care acesta este acuzat că a încălcat regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă şi penală.

În condiţiile în care  primarul Sibiului are în curs de judecare un dosar de incompatibilitate, candidatura sa la alegerile prezidenţiale este plasată în mod legitim sub semnul întrebării. Pentru a eluda această vulnerabilitate, liberalii au mizat pe o soluţie ingenioasă la problemele de integritate ale lui Klaus Iohannis, votând alături de majoritatea parlamentară proiectul de lege care le dă dreptul primarilor şi şefilor de Consilii Judeţene să facă parte din Consiliul de Administraţie al companiilor de utilităţi publice. Problema lui Klaus Iohannis este că, şi în atare situaţie, legea nu acţionează retroactiv, iar liderul ACL trebuie să răspundă, dacă ICCJ va constata că edilul Sibiului a încălcat regimul  incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese aflat în vigoare la acea dată.

În concluzie, dosarul de incompatibilitate al ANI pe care ICCJ urmează a se pronunţa joi le creează în mod firesc palpitaţii atât lui Klaus Iohannis, cât şi susţinătorilor lui, în condiţiile în care decizia ICCJ va fi definitivă şi irevocabilă. Este dificil de precizat în ce măsură decizia de joi a ICCJ va fi cea finală sau dacă instanţa va oferi un nou termen. Cert este însă că, dacă verdictul va constata starea de incompatibilitate, Klaus Iohannis se află într-o situaţie de tip lose-lose. Astfel, dacă verdictul final va fi dat mâine, fără a fi avansat un alt termen, atunci Klaus Iohannis iese automat din cursa electorală. Dacă verdictul va fi amânat până după alegeri, iar, ipotetic, Klaus Iohannis va câştiga alegerile prezidenţiale, noul șef al statului va avea o problemă majoră de legitimitate în exercitarea mandatul de preşedinte.