Au început să circule insistent în presă, pe surse, informații conform cărora Ioana Băsescu ar fi fost audiată de DNA. Jurnalistul Cătălin Tolontan afirmă pe blogul său că audierea ar fi avut loc pe fondul unor schimbări operate în echipa DNA, mai mulți procurori fiind detașați de la Craiova. În același context, ziarul Libertatea afirmă că fiica cea mare a președintelui, notărița Ioana Băsescu, ar fi fost chemată la DNA în urmă cu două săptămâni, în cazul achiziției terenurilor prin a căror comasare a rezultat faimoasa și atât de controversata moșie de la Nana.

Conform ziariștilor, Ioana Băsescu ar fi trebuit să dea explicații în faţa procurorilor anticorupţie în legătură cu terenurile care au fost retrocedate ilegal, fiind nevoită să le explice anchetatorilor cum de a cumpărat tocmai acel teren şi cum l-a cunoscut pe italianul de la care a făcut achiziţia şi a cărui firmă era inactivă în acel moment. Ancheta este complexă și în plină desfășurare, afirmă sursele, fiind vizate aproximativ 100 de persoane care se prezintă zilnic la audierile la DNA. Cum principalul personaj vizat în acest dosar este chiar Ioana Băsescu, care riscă să-și piardă dreptul de proprietate dacă nu poate dovedi că a fost cumpărător de bună credință, audierea apare veridică și nu doar un simplu zvon.

Ceea ce provoacă însă nedumerire, în acest caz, este tratamentul preferențial de care ar fi putut beneficia fiica cea mare a președintelui din partea unei instituții care numai de discreție nu a putut fi ”acuzată” în ultimii doi ani. O audiere la DNA se poartă cu circ mediatic, acolo unde -cu dovezi sau fără dar cu mascați- cei audiați sunt aduși cu cătușe la mâini în timp ce în fața clădirii, mereu preveniți, fotoreporterii acelei părți a presei care-l sprijină pe Traian Băsescu fac veritabile ședințe foto cu ”subiecții” anchetei. Faptul că respectivii ar beneficia de prezumția de nevinovăție, cel puțin până la finalizarea anchetei și rămânerea definitivă a unei sentințe, nu deranjează pe nimeni.

Echipajele DNA vin, opresc în fața intrării principale și -nu o dată- așteaptă disciplinate să apară și echipele de propagandiști întârziați dintr-un motiv oarecare. Când dispozitivul de efecte și zgomot mediatic este în poziție, se procedează la ”extragerea inculpatului” care este plimbat tacticos, exact ca un animal sălbatic la circ, pentru a fi fotografiat și filmat din toate unghiurile posibile, de preferat cu cătușe și mascați în prin plan. Mai târziu, când același personaj părăsește clădirea liber, ca urmare a lipselor de probe, fotoreporterii lipsesc, căci lipsesc și cătușele.

În linii mari aceasta este ”procedura de lucru” cu care DNA a obișnuit publicul, iar dacă se confirmă vizita Ioanei Băsescu, în alte condiții, considerăm necesar ca un reprezentant însărcinat cu comunicarea instituției în cauză să iasă cu precizări și explicații publice.

Nu înțelegem sub nicio formă ce diferență ar găsi slujbașii legii de pildă între Ioana Băsescu și Radu Mazăre, alta decât gradul strâns de rudenie cu cel mai înalt funcționar al statului…

Nu excludem de pildă ca Ioana Băsescu să aibă o condiție medicală deosebită, având o alergie la inox sau o sensibilitate crescută la lumina blițurilor foto. Dar chiar și așa, publicul ar fi vrut să afle, să vadă și să știe, căci așa cum au argumentat ”puriștii” lui Traian Băsescu, ”audierile în cazurile de corupție sunt de interes public”… Sau nu?