Arhiva | 6:15 pm

Eleodor Focşeneanu: „Republica Română nu are act de naştere.”

1 nov.

tudorvisanmiu

doua_saptamani_dramatice_coperta1REPUBLICA DIN 30 DECEMBRIE 1947 ESTE ILEGALĂ DEOARECE A FOST INSTAURATĂ PRINTR-UN NUMĂR ENORM DE FALSURI ŞI ESCROCHERII:

„- prezentarea în mod fraudulos a unei adunături de activişti de partid, un bâlci zgomotos în deplinul înţeles  al cuvântului, drept o şedinţă solemnă a Adunării Deputaţilor, despre care se pretinde că ar fi discutat şi adoptat legi constituţionale de o gravitate excepţională; […]

– plăsmuirea unui proces-verbal al acestei pretinse şedinţe din 30 decembrie 1947 a Adunării Deputaţilor şi publicarea lui cu caracter de autenticitate în Monitorul oficial, Partea a III-a, nr. 33 de marţi, 20 ianuarie 1947, proces-verbal în care se relatează o şedinţă şi nişte lucrări parlamentare care nu au avut loc; […]

– plăsmuirea a două texte cu caracter juridic şi publicarea lor în organul oficial al Statului, fiind prezentate în mod mincinos ca legi adoptate de Adunarea Deputaţilor, în unanimitate de 295 de bile albe, Adunare…

Vezi articolul original 335 de cuvinte mai mult

Reclame

TRAIAN BASESCU IN DELIRUL SAU SI AFLAT SUB MEDICAMENTATIE,A DEZVALUIT CA A GRATIAT SI DOI TRAFICANTI DE DROGURI!,DEH JUPANULUI II PLAC „ETNOBOTANICELE”EBEI!

1 nov.

Preşedintele Traian Băsescu a dezvăluit că, printre graţierile pe care le-a făcut în ultimul an de mandat, se numără şi doi traficanţi de droguri.

Într-o emisiune de vineri seara a unui post de televiziune, preşedintele Traian Băsescu a recunoscut că a graţiat doi tineri consumatori şi, cel mai probabil, şi traficanţi de droguri.

Preşedintele a dezvăluit că a scos din puşcărie doi traficanţi de droguri. Şeful statului a spus că i s-a făcut milă de ei, pentru că erau tineri şi fuseseră studentţi, până când au fost prinşi şi încarceraţi pentru consum şi trafic cu droguri..

„Am graţiat doi studenţi de la Timişoara, condamnaţi pentru consum de droguri şi, în plus, dincolo de ceea ce consumau … Erau amândoi în maşină… li s au mai gasit 2 sau 3 pachetele in torpedoul masinii, si au primir 6-7 ani puscărie. Mi-a fost milă de ei. Erau la facultate în anul 2 sau 3”, a spus Băsescu.

Şeful statului a făcut cele mai multe graţieri în ultimul an de mandat. „Eu am avut nişte criterii când au folosit instituţia graţierii şi s-au adresat aproape exclusiv bătrânilor şi femeilor cu mulţi copii”, a explicat preşedintele.

Printre cei care s-au bucurat de clemenţa preşedintelui a fost o femeie cu cinci copii care furase câţiva bulbi de lalele. O altă femeie graţiată de Băsescu a fost Jana Tiron, fostă asistentă şefă la secţia de ginecologie a Spitalului Comunal Vidra. Ea fusese condamnată pentru că a dat şpagă o găină şi 35 de lei ca să-şi angajeze o nepoată.

Cea mai recentă graţiere făcută de preşedinte este pentru Crina Tănasă, mamă a şapte copii, condamnată fiindcă  a furat un telefon mobil.

În schimb, când moderatorul emisiunii l-a întrebat dacă îi va graţia şi pe Gigi Becali şi Gică Popescu, preşedintele a dat un răspuns negativ.

Anul acesta preşedintele a primit aproape 90 de cereri de graţiere. Mai mult de jumătate au fost deja respinse.

REMEMBER. DOSARELE ISTORIEI. ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 19 NOIEMBRIE 1946 DIN REGATUL ROMAN!

1 nov.

Alegerile parlamentare din România lui 1946 au fost convocate pe 19 noiembrie în Regatul Român şi au marcat momentul cel mai hotărâtor spre destabilizarea monarhiei constituţionale şi instaurarea regimului comunist în 1947.

Bloocul partidelor democartice (BPD)
În octombrie 1945, PCR şi-a ţinut prima conferinţă legală (într-un viitor material voi demonstra că, în perioada 1945 – decembrie 1989, PCR şi-a desfăşurat activitatea ILEGAL). Dacă la 23 august 1944 numărul comuniştilor era de circa 750 (în alte materiale am întâlnit cifra 1.000), până în 1947 numărul lor a crescut mai ceva ca o pită ardelenească: mai mult de 700.000.
La început, între Frontul Plugarilor, formaţiunea politică a prim-ministrului Groza, şi comunişti au existat neînţelegeri generate, în special, de programul declarat al ultimilor pentru colectivizarea agriculturii. Era o formaţiune care avea între 1.000.000 – 1.500.000 de membri. Supusă la numeroase presiuni pentru sprijinirea programului comunist, până la urmă a ales calea trădării. Partidul Social Democrat, ca parte a Frontului Unic Muncitoresc, a fost atras încă din 1944 într-o colaborare strânsă cu PCR şi a avut parte de o creştere constantă a numărului de membri. Dominantă era aripa procomunistă condusă de Ştefan Voitec şi Lothar Rădăceanu, care, în martie 1946, a eliminat din partid grupul reformist al lui Constantin Titel Petrescu, majoritatea reprezentanţilor fiind intelectuali.
Partidul Naţional Liberal-Tătărescu se autointitulase reprezentant al clasei de mijloc şi sprijinitorul capitalismului.
Uniunea Populară Maghiară (UPM/MNSz) şi Comitetul Democrat Evreiesc, format pe 22 aprilie 1946, deşi în relaţii tensionate cu comuniştii, au mers alături de aceştia.
În conformitate cu documentele de arhivă ale formaţiunilor enumerate mai sus, acestea au creat o alianţă electorală care a condus o campanie electorală caracterizată prin folosirea tacticilor de intimidare şi a abuzurilor.

Se schimbă Legea electorală
La mijlocul lunii decembrie 1945, reprezentanţii Aliaţilor, W.Averel Harriman – din partea SUA, Archibald Clark-Karr – din partea Marii Britanii şi Andrei Vîşinski – din partea Uniunii Sovietice, au căzut de acord ca alegerile parlamentare din Regatul Român să se desfăşoare în luna mai a anului următor.
Guvernul Groza a pus în practică toate modalităţile pentru câştigarea alegerilor de către comunişti. Pe data de 17 iunie 1945 a promulgat un decret pentru stabilirea noii proceduri electorale şi amânarea alegerilor. La elaborarea noii legislaţii electorale nu s-a permis participarea reprezentanţilor PNŢ şi PNL. Aceasta a proclamat dreptul la vot al tuturor persoanelor care împlineau vârsta de 21 de ani, inclusiv militarii activi, cu limitarea acestui drept persoanelor care deţinuseră funcţii importante pe timpul „guvernării Ion Antonescu”. Această prevedere a dat naştere la o serie de abuzuri. Administraţiile locale eliminau din viaţa politică persoanele supuse judecăţii „comisiilor de epurare” şi a „Tribunalelor Poporului”. În mod arbitrar s-a interzis membrilor din partidele de opoziţie să se înscrie pe listele electorale. Oponenţii insistenţi erau adesea descurajaţi prin violenţele bandelor comuniste, fiind numiţi „reacţionari” ori „fascişti”. „Bătăuşilor” li s-a pus în vedere să fie foarte atenţi la vizitele echipelor reprezentanţilor militari americani şi britanici sau ale jurnaliştilor străini. Oficialii guvernamentali şi de partid i-au primit pe străinii interesaţi de desfăşurarea campaniei electorale şi le-au răspuns cu foarte multă răbdare şi amabilitate la toate întrebările. Plângerile din partea partidelor tradiţionale au putut fi lansate doar prin intermediul misiunilor străine la Bucureşti. Astfel, deşi controlul comunist asupra campaniei alectorale a fost transmis Occidentului, a fost evitat un scandal internaţional deschis.
Decizia de a permite militarilor activi şi funcţionarilor publici să voteze a fost gândită pentru a întări şansele de câştig ale comuniştilor. În acest sens, documentele sovietice ale vremii reflectă convingerea comuniştilor că prin aceştia vor câştiga cel puţin un milion de voturi.
Constantin Vişoianu, fostul ministru de Externe, se plângea ambasadorului britanic la Bucureşti, că BPD-ul îşi asigurase toate mijloacele pentru a câştiga alegerile prin fraudă. Chiar Vîşinski era de părere că dacă comuniştii nu sunt „ajutaţi” nu vor câştiga mai mult de 10% din mandatele parlamentare. Diplomatul american B. Berry şi-a anunţat superiorii că până şi premierul Groza aproba toate procedurile frauduloase. Unele documente sovietice din 6, respectiv 12 noiembrie fac sinteze ale discuţiilor cu Bodnăraş, care recunoştea că se fac pregătiri pentru o mare fraudă electorală. Mai trebuie subliniat un lucru. Data alegerilor nu a fost aleasă întâmplător: era a patra aniversare a „Operaţiunii Uranus”, prin care sovieticii au dat o lovitură nimicitoare Armatei Române şi celei hitleriste pe Frontul de Est. Generalul Constantin Sănătescu, un adversar declarat al comuniştilor, va nota în însemnările sale că data alegerilor a fost aleasă „pentru a ne sfida”. Campania electorală s-a desfăşurat şi în perioada în care premierul Winston Churchill a rostit celebrul discurs „Cortina de fier” (5 martie 1946), declanşând Războiul Rece, iar pe occidentali îi durea undeva de situaţia din România. Erau preocupaţi să nu permită comuniştilor să câştige în Grecia, fiind cu ochii aţintiţi şi asupra rutei strategice spre Canalul Suez.

Persoanele care nu votează „nu vor primi porţia de zahăr”
În preajma alegerilor, liderii comunişti şi guvernul Groza aveau controlul asupra întregii administraţii publice, atât la nivel central, dar, mai ales, la nivel local. Anul 1946 a fost marcat şi de o secetă prelungită, care a dus la declanşarea foametei în unele regiuni. În timpul campaniei de achiziţionare de cereale de la producători, funcţionarii statului s-au lovit de refuzul ţăranilor, care considerau preţurile prea mici. În această situaţie C.C. al PCR a recurs la importuri masive de cereale, acţiune supravegheată personal de Gheorghiu-Dej şi care a avut un succes limitat. Ana Pauker a organizat o adevărată „mobilizare” în rândul femeilor, care votau pentru prima dată. Într-un incident petrecut în timpul alegerilor neaşteptată a fost influenţarea unguroaicelor. Femei bătrâne de 70-80 de ani, cu scăunaşe aduse de acasă, se aşezaseră la rând pe vreme ploioasă, aşteptându-şi rândul la vot. Li se spusese că persoana care nu votează cu Uniunea Populară Maghiară nu va mai primi raţia de zahăr.
Academicianul Constantin Rădulescu-Motru va nota că autorităţile au împiedicat oamenii în mod arbitrar să participe la vot, iar buletinele de vot pe simbolul BPD – „Soarele” au fost introduse în urne înaintea deschiderii secţiilor de vot. „Camioane pline cu votanţi (ai BPD-ului) călătoreau de la o secţie de vot la alta, se spune că de mai multe ori chiar. După vot, formularele albe ale rapoartelor oficiale (care trebuiau completate de observatori) au fost trimise la comisia centrală, fiind completate apoi cu numărul de voturi dorit de guvern”, a mai notat academicianul.
Rezultatele oficiale: BPD-68,70% din voturi; 348 de mandate. În realitate, BPD a primit între 44,98% şi 47% din voturi…

Rezultatele alegerilor din 19 noiembrie 1946:

Partidul National Taranesc 60%
Partidul National Liberal 18%
Blocul Partidelor Democrate BPD 11,80%
Uniunea Populara Maghiara 8,20%
Partidul Socialdemocrat Independent 2%

Rezultatele falsificate remise de catre autoritatiile comuniste:

Blocul Partidelor Democrate BPD 68,70%
Partidul National Taranesc 12,70%
Uniunea Populara Maghiara 8,20%
Partidul National Liberal 3,70%
Partidul Democrat Taranesc – Lupu 2,30%
Partidul Social-Democrat Independent 1,90%
7 candidati Independenti 4,40%

Sursa informationala: Dinu G. Giurescu: “Falsificatorii. Alegerile din 1946″, Editura RAO, 2007.

Analize si rezultate comparative Romania 1946 – Ungaria 1945-2010

Alegerile parlamentare din Ungaria din 4 noiembrie 1945

Partidul Miciilor Proprietari si Intreprinzatori FKgP 57,13%

Partidul Socialdemocrat Ungar 17,41%

Partidul Comunist Ungar 19,46%

Partidul National Taranesc Ungar 6,87%

Partidul Civic Democrat 1,62%

Partidul Radical Ungar 0,12%

Alegerile parlamentare din Ungaria din 31 august 1947

Partidul Comunist Ungar 22,25%

Partidul Popular Democrat 16,50%

Partidul Miciilor Proprietari si Intreprinzatori FKgP 15,34%

Partidul Socialdemocrat Ungar 14,68%

Partidul Independent 13,43%

Partidul National Taranesc Ungar 8,28%

Partidul Democrat Ungar Independent 5,28%

Partidul Radical Ungar 1,71%

Liga Crestina a Femeilor 1,39%

Partidul Civic Democrat 1%

Alegerile parlamentare din Ungaria din 15 mai 1949

Frontul Popular Independent din Ungaria 95,60%

Voturi impotriva 2,88%

Voturi nule 1,52%

Alegerile parlamentare din Ungaria din 25 martie/9 aprilie 1990

Forumul Democrat Ungar MDF 42,49%

Alianta Democrat Liberala SZDSZ 24,09%

Partidul Miciilor Proprietari si Intreprinzatori FKgP 11,40%

Partidul Socialist Ungar MSZP 8,55%

Partidul Popular Crestindemocrat KDNP  5,44%

Partidul Tinerilor Democrati FIDESZ 5,44%

Alegerile parlamentare din Ungaria din 11/25 aprilie 2010

Alianta Partidul Civic Ungar FIDESZ-Partidul Popular Crestindemocrat KDNP 68,13%

Partidul Socialist Ungar MSZP 15,28%

Partidul Jobbik 12,18%

Miscarea “O Noua Politica” 12,18%

1 candidat Independent 0,26%

PENALULUI PENALILOR ,TRAIAN BASESCU II ESTE FRICA DE CALIN POPESCU TARICEANU SI VICTOR PONTA,DAR NU II ESTE FRICA DE CLONA SA NAZISTA KLAUS IOHANNIS!

1 nov.

Tradiţia puterii la Băsescu dictează clar. Eşti cu mine sau împotriva mea. Politic toate relaţiile pe care Băsescu le-a avut s-au terminat brusc atunci când „comanda” căpitanului nu era ascultată, ca în Armată.

Cine a rămas lângă Băsescu? Doar cei care nu i-au ieşit din cuvânt până acum, lista e scurtă. Elena Udrea şi Emil Boc.

Pe cine a îndepărtat Băsescu în cariera sa politică? Pe toţi care i-au stat în cale vreodată, în calea instituirii unui regim autoritar, de necontestat.

Să urmărim puţin firul: Tăriceanu nu a vrut să facă jocul lui Băsescu şi a avut cei mai grei ani de guvernare cu un preşedinte ostil care îl ataca live pe la televizor. Vasile Blaga din servant umil şi soldat disciplinat de partid s-a transformat în inamicul public numărul 1 pentru că a avut tupeul să se pună cu Elena Udrea, Mesia lui Băsescu. Monica Macovei a fost şi ea târâtă prin noroi de preşedintele Băsescu şi de Elena Udrea pentru că a rămas în PDL să-şi menţină un mandat de europarlamentar la Bruxelles împotriva voinţei de fier a lui Băsescu.

Tradiţional Băsescu preferă oameni controlabili, oameni de paie pe care nu să-i manipuleze ci cărora să le dicteze. Din această perspectivă să urmărim puţin viitorul apropiat al României. Preşedinte poate fi Ponta sau Iohannis. Băsescu a declarat fără echivoc că NU îl vrea pe Ponta preşedinte. Prin simplu proces de eliminare, singurul candidat care este pe placul lui Băsescu este Iohannis.

De ce Iohannis? Pentru că a demonstrat că ascultă. Preia frumos mesajele preşedintelui. Pentru că este şantajabil. Atenţie cu dosarul la ICCJ, dacă ieşi preşedinte Klaus, trebuie să ai grijă să nu cumva să pierzi tot. Iohannis dacă iese preşedinte, are absolut totul de pierdut. Primăria, orice funcţie publică timp de 3 ani şi ruşinea de a fi un preşedinte demis de o instanţă de judecată. Băsescu pe aceste vulnerabilităţi vizează pentru a-şi păstra puterea de decizie. Nu neapărat şantaj dar ceva să îl facă pe Iohannis să asculte cumite.

De ce nu Ponta? Pentru că este tânăr şi nu prea are Băsescu cu ce să-l agaţe. Le-a încercat pe toate şi nu i-au mers. L-a făcut în toate felurile şi a rămas în preferinţele românilor. Scandalul SIE a fost ca un bumerang pentru Băsescu, un bumerang care l-a plesnit pe după ceafă şi l-a lovit direct în Udrea. Ponta este greu de controlat, pentru că se află pe un val de popularitate, pentru că ştie ce vrea şi pentru că s-a imunizat la atacurile lui Băsescu.

Este foarte insidios cum încearcă însă Băsescu să-i arate lui Iohannis că fără el nu se prea poate. Nu neapărat premier dar ceva care să conteze acolo. Îl vedeţi pe Băsescu că pleacă aşa cuminte din politică? Şansele lui Băsescu de supravieţuire, politică, sunt în creştere cu Iohannis şi periculos de mici cu Ponta. Aici este practic şi opţiunea care contează. Iohannis sau Ponta? Ce alegi tu? Dar ce alege Băsescu?

COMUNICAT MAE: PRIMA SECTIE DE VOTARE PENTRU ALEGERILE PREZIDENTIALE DIN 2 NOIEMBRIE 2014,SE DESCHIDE SAMBATA,LA ORELE 20,00,ORA ROMANIEI ( ORA 7 ,ORA LOCALA) IN AUCKLAND/NOUA ZEELANDA SI SE TERMINA LA SECTIILE DE VOTARE DE PE COASTA DE VEST A USA SI CANADA( VANCOUVER),IN CURSUL ZILEI DE LUNI,ORA 7,00,ORA ROMANIEI (ORA 21,00,ORA LOCALA )!

1 nov.

vot_alegeri
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că, datorită diferenţelor de fus orar, votul începe în afara ţării, la secţia de votare din Noua Zeelandă/Auckland, în cursul serii de sâmbătă, la ora 20,00, ora României (ora 7,00, ora locală), şi se termină la secţiile de votare de pe coasta de Vest a SUA şi Canada (Vancouver) în cursul dimineţii de luni, ora 7,00, ora României (ora 21.00, ora locală).

„MAE a luat toate măsurile organizatorice necesare pentru buna desfăşurare a procesului de votare în străinătate la alegerile pentru preşedintele României, în conformitate cu atribuţiile ce-i revin prin lege. Cetăţenii români cu drept de vot, din străinătate, sunt aşteptaţi la urne, la secţiile de votare comunicate anterior şi indicate pe site-ul MAE, link: http://www.mae.ro/harta-sectii-2014. Reamintim că intervalul orar în care se poate vota este acelaşi ca în România. Specificul votului în străinătate este că datorită diferenţelor de fus orar votul începe în afara ţării la secţia de votare din Noua Zeelandă/Auckland, în cursul acestei seri, ora 20.00, ora României (ora 7.00, ora locală) şi se termină la secţiile de votare de pe coasta de Vest a SUA (Los Angeles, San Francisco, Las Vegas, Sacramento, Portland) şi Canada (Vancouver), în cursul dimineţii de luni, 3 noiembrie, ora 7.00 ora României (ora 21.00, ora locală)”, informează MAE într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, în vederea unei informări corecte şi operative cu privire la procedura electorală, Ministerul Afacerilor Externe a creat pe site-urile instituţiei, ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare, de la mijlocul lunii septembrie, o secţiune special dedicată alegerilor pentru preşedintele României în anul 2014.

Toate detaliile privind procedura de vot sunt disponibile accesând „Ghidul alegătorului român din străinătate”, material realizat de MAE în colaborare cu AEP, disponibil şi el în cadrul aceleaşi secţiuni.

SOC PENTRU TRAIAN BASESCU : DNA A FILAT-O PE ALINA BICA LA PARIS!

1 nov.

Ipoteză ŞOC: DNA a filat-o pe Alina Bica la Paris

Traian Băsescu a ordonat șefilor SIE și SRI să-l găsească în câteva zile pe fotograful – filor care a realizat operațiunea „Bica-Udrea la Paris”. Băsescu este convins că acțiunea de shopping a fost urmarită de profesioniști și este de datoria și în putința serviciilor de informații să afle ip-ul computerului de la care au fost difuzate fotografiile compromițătoare, care au aruncat în aer campania electorală a Elenei Udrea.
Teodor Meleșcanu, fost director al SIE, a declarat că subiectul principal al filării la Paris a fost Alina Bica, procurorul șef al DIICOT. Afirmația lui Meleșcanu, director al SIE în perioada celebrei vacanțe de la mijlocul lui februarie a celor trei zâne, deschide calea spre o ipoteză șocantă.
Evident că Teodor Meleșcanu are informația că serviciul de informații externe NU A FOST IMPLICAT în urmărirea Alinei Bica la Paris în voiajul din 13-14 februarie. Ce altă structură din sistemul de securitate putea derula o asemenea operatiune?
În februarie, DNA desfășura cercetări intense în dosarul comisarului Berbeceanu, reținut la acea vreme în urma unei arestări cerute de DIICOT. O interceptare făcută de DNA a unei convorbiri între comisarul Berbeceanu și Florentin Robescu, adjunctul Poliției Române releva că Alina Bica, șefa DIICOT cunoștea foarte bine situația de la Alba.

Berbeceanu o informase direct, verbal și printr-un raport, pe Alina Bica despre conflictul cu procurorul Ioan Mureșan, procurorul șef DIICOT de la Alba și despre abuzurile acestuia. Bica i-a reproșat lui Berbeceanu că „îi vânează procurorii” și l-a amenințat voalat că ”nici el un este albă ca zăpada”.

După audiența la Alina Bica, la care a participat și Georgiana Hosu, adjuncta acesteia, Berbeceanu a fost arestat.

Procurorii DNA au deschis un dosar care viza actele de coruptie ale procurorului Muresan și ”echipei” care au falsificat probe pentru a-l înlătura pe Berbeceanu (Citește comunicatul DNA din 19 martie 2014). În februarie 2014, procurorii DNA lucrau intens la dosar. În aceste condiții, DNA putea investiga și legăturile Alinei Bica și implicarea ei în operațiunea dirijată de compromitere și eliminare din sistem a comisarului Berbeceanu.
Bica a plecat la Paris vineri, unde a făcut doar o escală, pentru a se întâlni duminică seara cu alți magistrați la o reuniune la Haga. Separarea de grup, sub o acoperire profesională, putea să fie un motiv de suspiciune al procurorilor care verificau legăturile lui Mureșan și mai ales motivația pentru care comisarul, aflat in lupta cu grupari mafiote, trebuia compromis în această ipoteză, bazată pe deducții și conexiuni rezultate din informațiile publice existente, ar rezulta ca operația de filare profesionistă a procuroarei Bica Alina Mihaela a fost realizata de DNA.
Este foarte puțin probabil ca Traian Băsescu, deținătorul tuturor secretelor, omul cel mai informat din România să nu fi știut de bănuielile ce planau asupra Alinei Bica în cazul Berbeceanu – Muresan. El a avut la dispoziție stenogramele discuției Bica-Berbeceanu cât și evoluția acestui caz care reflectă conflictul dintre DNA și DIICOT.
Băsescu insistă sa fie devoalat autorul filajului și distribuitorul de poze de la shopping la Paris. Dacă ipoteza noastră se confirmă, urmeaza un cutremur în DNA.
Ce instituție l-a băgat la zdup pe fratele Mircea Băsescu?
Ce instituție o audiază pe Elena Udrea?
Ce instituție o audiază pe Ioana Băsescu?
Ce instituție l-a arestat pe  Dorin Cocos?
Sunt motive suficiente ca Băsescu să dorească o terfelire publică a celor care i-au călcat intimitatea.

1° Novembre 2014

1 nov.

%d blogeri au apreciat asta: