Arhiva | 7:03 pm

Sclavii în casă ai Uniunii Europene

16 nov.

lacheu

”Cioroi în casă” este un termen peiorativ, folosit pentru a compara o persoană de culoare cu un sclav în casă deținut de stăpînii de sclavi, în perioada sclaviei legale din Statele Unite ale Americii.

Termenul a fost folosit pentru prima dată într-un discurs public de Malcolm X în 1963, pentru a face distincția ”sclavilor în casă” de ”sclavii la cîmp” deținuți de stăpînii lor.

Astfel, ”sclavii în casă” erau descriși ca avînd o viață mai bună decît cealaltă categorie, a ”sclavilor la cîmp”, în schimbul compromisului pe care îl făceau prin părăsirea plantațiilor pentru a-i sluji îndeaproape pe stăpînii lor, în case, renunțînd în acest fel la lupta împotriva sclaviei și susținînd structurile de putere ale asupritorilor albi.

”Sclavii în casă” au fost acuzați că au renunțat la mîndrie, la cultura și tradițiilor lor, devenind colaboraționiști ai asupritorilor albi doar pentru a putea să beneficieze de traiul mai bun în…

Vezi articolul original 304 cuvinte mai mult

Mafia ACL România

16 nov.

10801493_660441087388285_5036133324509266812_n
Famiglia ACL îl votează pe Iohannis

Traian  Basescu, capul Familiei, acuzat in Dosarul Flota, Nana, Casa din Mihaileanu, afacerile penale ale ginerilor sai (unul in imobiliar, altul in dosarul BRD), mita primita de la Bercea Mondial de fratele sau, Mircea Basescu, il voteaza pe Iohannis – Mafia  ACL Romania – http://www.mafiilepdl.ro/traian-basescu/
• Elena  Udrea, mana dreapta a Mafiei, acuzata in dosarul EADS, sotul arestat in dosarul Microsoft, a deturnat milioane de euro, il voteaza pe iohannis, patroana Mafiei dreptei din Romania – http://www.mafiilepdl.ro/elena-udrea/
• Vasile Blaga, mana dreapta a lui Iohannis, seful sau de campanie, acuzat ca a primit 80.000 de euro MITA, in dosarul EADS, implicat in mafia vamilor, il voteaza pe Iohannis, Mafia ACL #Bucuresti – http://bit.ly/1GHVTxN
• Adriean Videanu, mafia Energiei, vinovat pentru dezastrul de la Hidroelectrica si Oltchim Rm. Valcea, sute de milioane de euro deturnati, companii devalizate, il voteaza pe Iohannis, Mafia ACL #Bucureşti –…

Vezi articolul original 750 de cuvinte mai mult

România are nevoie de măsuri de stânga nu de dreapta pentru ridicarea nivelului de trai

16 nov.

images5WA9FUUW

Paradoxul diasporei românești :

Românii plecați afară la muncă sunt plecați pentru că în România sunt salariile mici . Afară sunt salariile mari datorită luptei sindicatelor de stânga care in anii ’60 / ’70 au dat mari bătălii cu patronatele și guvernele tarilor respective si așa au obținut vreo 7/8 euro pe ora de muncă . Bașca al 13-lea și al 14-lea salariu ! Doar nu credeți că ăia au mărit salariul benevol ? Că patronul e patron in orice țară din lume și dacă s-ar putea tot 2 euro pe oră ți-ar da .

O idioțenie am putea spune la o primă vedere , dar poate in inteligența lor , diasporiștii și-au dat seama ca nici PSD-ul nu mai este de stânga prin ceea ce a făcut : ( a mentinut codul muncii al lui boc care i-a transformat pe lucratori in adevarați sclavi aflați la discreția și cheremul…

Vezi articolul original 185 de cuvinte mai mult

CONFORM DATELOR FURNIZATE DE BEC PANA LA ORA 16,00 ,AU VOTAT 44,20% DIN TOTALUL ALEGATORILOR!

16 nov.

Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, până la ora 16,00, au votat 44,20% din totalul alegătorilor. În mediul urban au votat 27,57% dintre alegători, iar în mediul rural – 26,72%.

Judeţele cu cea mai bună prezență la vot sunt: Ilfov – 53,52%; Olt – 49,72%; Vâlcea –  48,69%; Teleorman – 47,90%; Argeș – 47,82%; Dâmboviţa – 30,83%.

Judeţele cu cea mai slabă prezenţă la vot, sunt: Harghita – 30,74%; Covasna – 32,27%, Satu Mare – 36,64%, Caraș Severin  – 39,57%; Mureș – 38,35%.

În București, până la aceeași oră votaseră 45,64% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale.
Situația pe sectoarele Capitalei se prezintă astfel:
Sector 1 – 50,58%
Sector 2 – 45,08%
Sector 3 – 39,97%
Sector 4 – 44,04%
Sector 5 – 41,45%
Sector 6 – 46,36%

Conform raportărilor parțiale, până la ora 14,00 (ora României), în secțiile de votare din străinătate votaseră 114,600 de cetățeni români.

Pe regiuni istorice, situația prezenței la vot, pn[ la ora 16, este următoarea:
Moldova – 43,24%
Muntenia – 46%
Transilvania – 41.1%

Cu două săptămâni, în primul tur al alegeri lor prezidenţiale din 2 noiembrie 2014, prezența la vot până la ora 16.00, a fost de 35,10%, potrivit datelor Biroului Electoral Central. Tot atunci, în mediul urban au votat 21,14%, în mediul rural 20,28%.

La alegerile prezidenţiale din 2009, în primul tur de scrutin, prezenţa la vot la ora 13.00 a fost de 40,10%, în mediul urban înregistrându-se o prezenţă de 37,51%, iar în mediul rural de 43,66%.


Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a alege preşedintele ţării, în cel de-al doilea tur de scrutin. După prima confruntare electorală din 2 noiembrie, în cursa pentru Cotroceni au rămas doi candidaţi din cei 14 înscrişi iniţial în competiţia prezidenţială – candidatul Alianţei PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, şi cel al Alianţei Creştin – Liberale (ACL), Klaus Iohannis.

Candidatul Alianţei PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, a obţinut 40,44% (3.836.093 voturi) în primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, iar candidatul ACL, Klaus Iohannis – 30,37% (2.881.406 voturi).

Secţiile de votare s-au deschid duminică la ora 7,00 şi se închid la ora 21,00.

18.281.625 cetăţeni cu drept de vot, aşteptaţi la urne

Potrivit ultimelor date furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), au drept de vot în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, pe 16 noiembrie, 18.281.625 persoane.
În ţară vor fi organizate 18.550 secţii de vot, iar în Bucureşti 1.245. În sectorul 1 al Capitalei vor fi 162 de secţii, în sectorul 2 – 202, în sectorul 3 – 274, în sectorul 4 – 178, în sectorul 5 – 196, iar în sectorul 6 – 233 de secţii de votare.
În diaspora va exista acelaşi număr de secţii de votare ca şi în primul tur – 294. Un număr de 800.000 de buletine au fost trimise către secţiile de votare din străinătate, fiind confecţionate încă 400 de ştampile cu menţiunea ”VOTAT”, pentru diaspora.
Pentru turul II al alegerilor prezidenţiale au fost realizate 20.945.068 de buletine de vot şi 11.808.375 de timbre autocolante, potrivit MAI.

Italia este ţara în care Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a organizat cele mai multe secţii de votare pentru alegerile prezidenţiale, urmată fiind de Spania, Statele Unite ale Americii şi Republica Moldova.

Potrivit MAE, în Italia au fost organizate 51 de secţii de votare, dintre care trei la Roma, două la Milano şi două la Trieste. Românii din Spania vor putea vota la 38 secţii. Patru dintre acestea se află la Madrid, două la Barcelona, două la Zaragoza şi două la Castellon de la Plana.

În SUA, cetăţenii români au la dispoziţie 22 de secţii de votare, plasate pe coasta estică, pe coasta vestică, dar şi în zona centrală a acestui stat. Singurul oraş american în care se află mai multe secţii de votare este Chicago, cu două secţii.

Pe teritoriul Republicii Moldova, MAE a organizat 21 de secţii, dintre care patru sunt în Chişinău.

Marea Britanie găzduieşte pe teritoriul său 11 secţii de votare pentru românii din Regatul Unit. Trei dintre ele se află la Londra, dar câte o secţie se mai află şi în oraşe precum Leeds, Liverpool, Edinburgh, Belfast sau Birmingham.

În Franţa se află nouă secţii de votare. Două sunt la Paris şi câte una în Bordeaux, Marsilia, Toulouse, Strasbourg, Nancy, Brest, Lyon.

Cinci secţii de votare au fost organizate şi în Germania, câte una în oraşele Berlin, Hamburg, Bonn, Munchen şi Stuttgart. Tot cinci secţii sunt şi în Australia, la Canberra, Sydney, Brisbane, Melbourne şi Perth.

Românii aflaţi în Belgia, Austria, Turcia, Ungaria, Serbia sau Canada pot vota în una dintre cele patru secţii de votare organizate în fiecare dintre aceste state. În Belgia toate cele patru secţii se află la Bruxelles, în Turcia, două dintre ele sunt la Istanbul iar în Ungaria, două secţii de votare au fost organizate la Budapesta.

Secţii de votare se află şi în Afganistan, China, Cipru, Grecia, Israel, Polonia, Portugalia, Rusia, Ucraina, câte trei în fiecare dintre statele enumerate. În cazul Afganistanului, două dintre cele trei se află la Kabul, iar a treia, la Kandahar.

În Africa de Sud, Brazilia, Cehia, Chile, Danemarca, Elveţia, Emiratele Arabe Unite, Finlanda, Irak, Olanda sunt câte două secţii pentru fiecare stat. În Olanda, ambele se află în Haga.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a organizat câte o secţie de votare în Albania, Algeria, Angola, Arabia Saudită, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia Herţegovina, Bulgaria, Columbia, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Croaţia, Cuba, Egipt, Etiopia, Filipine, India, Indonezia, Iordania, Iran, Irlanda, Japonia, Kenia, Kuweit, Kazahstan, Letonia, Liban, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malaezia, Malta, Mexic, Maroc, Muntenegru, Nigeria, Norvegia, Noua Zeelandă, Palestina, Pakistan, Peru, Qatar, San Marino, Senegal, Singapore, Siria, Slovacia, Slovenia, Sri Lanka, Sudan, Suedia, Thailanda, Tunisia, Turkmenistan, Uruguay, Uzbekistan, Venezuela, Vietnam, Zimbawe.

În ziua votării, românii aflaţi în ţară îşi pot exercita dreptul de vot în baza cărţii de identitate, cărţii electronice de identitate, cărţii de identitate provizorie, buletinului de identitate, paşaportului diplomatic, paşaportului diplomatic electronic, paşaportului de serviciu, paşaportului de serviciu electronic, carnetului de serviciu militar – în cazul elevilor din şcolile militare.

Cei care se află în străinătate şi în state care permit accesul pe teritoriul lor pe baza cărţii de identitate în ziua alegerilor pot prezenta la urne paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, cartea de identitate, cartea electronică de identitate.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza paşaportului simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS), paşaportului simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS), paşaportului simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS), în plus români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate şi în baza titlului de călătorie.

Declaraţia pe propria răspundere, obligatorie pentru cei care nu votează în localitatea de domiciliu
Alegătorii care nu votează la alegerile prezidenţiale în localitatea de domiciliu, precum şi cei din străinătate trebuie să completeze o declaraţie pe propria răspundere când se prezintă la urne, prin care îşi asumă că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin, potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central (BEC).

În această categorie intră alegătorii care se prezintă la vot şi dovedesc cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din copia listei electorale permanente; cei care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu; membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secţie; alegătorii care votează la secţiile de votare din străinătate.

Alegătorii din străinătate pot utiliza formularul declaraţiei pe propria răspundere de pe site-urile BEC şi MAE
BEC a decis că formularul declaraţiei pe propria răspundere va fi pus la dispoziţia alegătorului de către preşedinte sau un membru al biroului electoral al secţiei de votare, cetăţenii având posibilitatea să utilizeze acest formular afişat pe site-ul BEC – http://www.bec2014.ro şi al MAE – http://www.mae.ro.

Pentru ca procesul electoral să se desfăşoare cât mai rapid, formularul declaraţiei pe propria răspundere poate fi completat de către alegători în afara secţiei de votare, urmând ca semnarea şi datarea acestui document să se facă numai în faţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare din străinătate.

Reguli în secţiile de votare; urnele se deschid la ora 7,00 şi se închid la ora 21,00
Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorul prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau în tabel, după caz, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”, pe care acesta o aplică pe buletinul de vot.

Alegătorul votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele şi numele candidatului pe care îl votează.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Neştiinţa de carte a alegătorilor nu constituie motiv temeinic pentru însoţirea acestora în cabina de vot de către alte persoane. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabină un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial.

Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră.

În ziua votării, între orele 7,00 – 21,00, sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.

Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii, persoanelor acreditate şi operatorilor de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăţilor comerciale ori organizaţiilor neguvernamentale să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Votarea cu urna specială
Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale votează prin intermediul urnei speciale.

În ziua votului, directorul penitenciarului sau al locului de deţinere permite accesul echipei biroului electoral al secţiei de votare care se deplasează cu urna specială şi cu o ştampilă cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea, în spaţiul anume amenajat pentru votare, care trebuie să beneficieze de dotări minime pentru asigurarea secretului votului.

Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate pot vota numai în baza unui act sau document de identitate valabil. Totodată, persoanele asupra cărora s-a luat măsura arestului la domiciliu pot vota şi ele prin intermediul urnei speciale în condiţiile în care formulează o cerere în acest sens către biroul electoral al secţiei de votare la care sunt arondate potrivit domiciliului.

Cu urna specială votează şi persoanele netransportabile
În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secţie de votare. Urna specială se utilizează numai la secţiile de votare din ţară. Secţiile de votare din străinătate nu vor avea sau utiliza astfel de mijloace.

Situaţiile în care votul este considerat nul sau valabil

Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea „VOTAT”, buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

Votul este valabil exprimat în cazul în care, deşi ştampila cu menţiunea „VOTAT” aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea „VOTAT”, precum şi în situaţia în care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater; efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate 

EVRIKA!,MALEFICUL TRAIAN BASESCU SI SOATA SA AU VOTAT IMPOTRIVA INSTAURARII UNUI „REGIM DISCRETIONAR”,FACAND APEL LA „BASISTII”LUI SA-L APERE DACA VA FI SUSPENDAT SI DUS LA INCHISOARE!

16 nov.

Președintele Traian Băsescu a declarat că a votat la alegerile prezidențiale împotriva instaurării unui „regim discreționar”.

„Votul pe care l-am dat acum simt că încep să scap de o greutate din spate, se va transfera către altcineva responsabilitatea pentru România. În al doilea rând, am votat împotriva instaurării unui regim discreționar și acest lucru sper să-l facă și toți aceea care au fost umiliți de câțiva ani, fiind numiți băsiști”, a declarat Băsescu după ce a votat la Liceul economic „A.D. Xenopol”.

El a făcut din nou apel la cei numiți „băsiști” să vină vină la vot indiferent dacă sunt în țară sau în străinătate, „să le arate acelora care i-au disprețuit că ei contează și nu vor lăsa să se instaleze în România o putere discreționară”.

Întrebat dacă va merge să-și viziteze duminică nepotul nou-născut, președintele Băsescu a răspuns „cândva în cursul zilei”.

De asemenea, șeful statului a precizat că nu va merge duminică la supermarket. „Nu, că nu sunt eu în alegeri”, a motivat el.

Președintele Traian Băsescu a venit la vot alături de soția sa, Maria Băsescu, care a votat și ea la Liceul economic „A.D. Xenopol”.

AGERPRES

CANDIDATUL ALIANTEI PSD-UNPR-PC ,VICTOR PONTA A DECLARAT ,DUMINICA DIMINEATA CA A VOTAT „PENTRU CA DUPA 25 DE ANI DE TRANZITIE SA NU MAI EXISTE O GENERATIE DE SACRIFICIU!”

16 nov.

Candidatul Alianței PSD-UNPR-PC Victor Ponta a declarat, duminică dimineață, că a votat pentru ca după 25 de ani de tranziție să nu mai existe o generație de sacrificiu.

„Am votat ca toate mamele și bunicii noștri să poată să trăiască într-o țară mai bună, în care să avem grijă de ei, am votat pentru ca toți copiii noștri să poată să învețe, să poată să aibă un viitor în România și am votat pentru convingerea mea că, după 25 de ani de tranziție, Daciana, eu, Sorin Oprescu, toți ceilalți, n-o să mai fim generație de sacrificiu. Iar după 10 ani de ceartă și de răzbunare putem să fim împreună și să fim mai puternici. Sunt foarte responsabil și conștient de responsabilitatea pe care o s-o am, de asemenea cred foarte mult în România și cred că Dumnezeu va ține cu noi să ni se îndeplinească gândurile bune”, a spus Ponta la ieșirea din secția de votare.

Întrebat care va fi următoarea sa mutare dacă alegerile vor fi câștigate de contracandidatul său Klaus Iohannis, Ponta a răspuns: „Voi continua să muncesc pentru țara mea”.

Victor Ponta a venit la secția de votare alături de soția sa, europarlamentarul PSD Daciana Sârbu și de cei doi copii ai săi, Andrei și Irina, și de primarul general al Capitalei Sorin Oprescu.

AGERPRES.

PREZENTA LA VOT LA ORELE 10,00!

16 nov.

Duminică, 16 noiembrie, se desfăşoară turul II al alegerilor pentru preşedintele României. Potrivit primelor date publicate de BEC, pentru peste 90% din secţiile de votare, până la ora 10.00 au votat 1.557.879 de români:

Listele permanente – 1.371.964

Listele suplimentare – 180.786

Urna mobilă – 5.129

Total: 1.557.879

În procente, până la ora 10.00 au votat 8,52% dintre cetăţenii înscrişi pe listele electorale permanente.

În primul tur, 6,55% dintre românii înscrişi pe listele electorale s-au prezentat la vot până la ora 10.00. În 2009, la al doilea tur de scrutin, până la ora 10.00 au votat 7,52% dintre cetăţenii cu drept de vot

%d blogeri au apreciat asta: