Arhiva | 5:46 pm

LENUTA DI’PLESCOI A ANUNTAT SAMBATA LA BAILE TUSNAD,CA LA CEN AL PMP VA FI ADOPTAT UN DOCUMENT PRIN CARE I SE VA ADRESA „O INVITATIE FORMALA” ZGUBILITICULUI INAMORAT TRAIAN BASESCU DE A SE ALATURA PMP!

13 dec.

Președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP), Elena Udrea, a anunțat sâmbătă, la Băile Tușnad, județul Harghita, că la ședința Consiliului Executiv Național al partidului de săptămâna viitoare va fi adoptat un document prin care i se va adresa „o invitație formală” președintelui Traian Băsescu de a se alătura proiectului Mișcarea Populară.

„Despre venirea președintelui României în funcție, domnul Traian Băsescu, am discutat și am decis ca în urma ședinței de Consiliu Executiv Național, de săptămâna viitoare, să adoptăm un document în care să afirmăm ferm din partea Partidului Mișcarea Populară continuarea proiectelor începute în mandatul președintelui Traian Băsescu, susținerea pe mai departe a principiilor și valorilor cărora s-au subsumat cele două mandate ale președintelui României și, de asemenea, o invitație formală către președintele Traian Băsescu de a se alătura proiectului Mișcarea Populară. Acest document va fi adoptat după ședința CEN de la începutul săptămânii viitoare”, a anunțat Elena Udrea după ședința Consiliului Național de la Băile Tușnad.

Pe 21 noiembrie, secretarul general interimar al PMP, Clement Negruț, a declarat, la Oradea, că îl așteaptă pe Traian Băsescu să se înscrie în PMP pentru ca, „intrând într-o nouă etapă, partidul să atace cu curaj alegerile locale din 2016, unde vizează un scor foarte bun”.

AGERPRE

EURODEPUTATUL CRISTIAN PREDA ,A FOST EXCLUS SAMBATA DIN PMP!

13 dec.

Europarlamentarul Cristian Preda a fost exclus din Partidul Mișcarea Populară (PMP) în urma unor acțiuni „care au lezat statutul Partidului Mișcarea Populară”, a anunțat sâmbătă deputatul Clement Negruț, secretar general al PMP, la ședința Colegiului Național, susținută la Băile Tușnad, județul Harghita.

„Propunerea de excludere este strict legată de activitatea și acțiunile care au lezat statutul Partidului Mișcarea Populară, drept pentru care am luat în discuție abaterile disciplinare ale domnului Cristian Preda și a propus Consiliului Național excluderea”, a afirmat deputatul Clement Negruț.

Vicepreședintele PMP Cristian Preda a solicitat recent în Colegiul Național al partidului demiterea Elenei Udrea din fruntea PMP.

„Am fost singurul care am considerat că ea (n.r. — Elena Udrea) trebuie să fie demisă, ceilalți au considerat că, dimpotrivă, trebuie să-i pună o coroniță și să o pună și prezidențiabil. Iarăși, am fost împotriva acestei candidaturi”, a susținut Preda.

AGERPRES

GAULEITERUL NAZI,KLAUS IOHANNIS ,DISCIPOLUL FUHERULUI TRAIAN BASESCU ,PE 21 DECEMBRIE SE VA MUTA IN VILA LAC 2,ASTEPTAND CA BASESCU SA-I ELIBEREZE RESEDINTA PREZIDENTIALA DE LA VILA LAC 3!

13 dec.

Pe 21 decembrie, Klaus Iohannis se va muta în aceeaşi curte cu Traian  Băsescu, în Vila Lac 2. Acolo va aştepta până când Băsescu îi va elibera reşedinţa prezidenţială, Vila Lac 3.

Surse PNL susţin că Iohannis s-a decis să locuiască în aceeaşi casă folosită şi de Traian Băsescu.

Guvernul i-a dat lui Klaus Iohannis posibilitatea să-şi aleagă reşedinţa prezidenţială dintre Vila Lac 2 şi Vila Lac 3. A ales în cele din urmă vila în care locuişte actualul preşedinte, dar trebuie să mai aştepte ceva timp.

Clădirea Vilei Lac 2 are o suprafaţă de două mii de metri pătraţi şi un teren de 30 de mii de metri pătraţi.  Locul unde va locui temporar noul preşedinte, are şi o saună dar şi o luxoasă piscină interioară. Casa a fost deja pregătită de Regia Protocolului de Stat.

Pe ultima sută de metri s-au făcut mici retuşuri în dormitorul prezindenţial, mobilat cu un pat mult prea mic pentru înălţimea şefului statului.

După ce Traian Băsescu va părăsi Vila Lac 3, Iohannis se va muta la câteva sute de metri.

Vila Lac 3 are o suprafaţă de 1.045 de metri pătraţi, un teren de te­nis de 684 de metri pătraţi şi un pa­ti­noar de 308 metri pătraţi, ponton, re­miz ă pentru bărci şi e o adevărată fortăreaţă.

Iohannis şi-ar fi dorit o casă mai mică, dar a pus o condiţie specială: să aibă grădină unde să poată cultiva trandafiri, pasiune pe care o are de peste 20 de ani.

Vestea că Iohannis îi ia locul lui Băsescu şi la reşedinţa prezidenţială, nu doar la Cotroceni, îi dezamăgeşte pe mulţi.

După încheierea mandatului, Traian Băsescu are la dispoziţie, conform legii, 60 de zile pentru a părăsi Vila Lac 3.

DUPA MARTEA NEAGRA ,A URMAT VINEREA NEAGRA IN PSD!

13 dec.

ponta psd

Pare să fie vinerea neagră a baronilor PSD. După ce unul dintre cei mai influenți și mai importanți șefi ai PSD din teritoriu și anume liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a pierdut conducerea acestei organizații, tot vineri, proaspătul ”client” al DNA, Titu Bojin și-a depus demisia din funcția de conducere a PSD Timiș, se pare la solicitarea imperativă a lui Liviu Dragnea.

Demisii în lanț la PSD Timiș, după evenimentele din ultimele zile – președintele filialei Titu Bojin și președintele executiv Adam Crăciunescu și-au dat demisia în scris din toate funcțiiile deținute în partid.

Vă reamintim că Titu Bojin este cercetat penal de DNA aflându-se sub control judiciar în dosarul în care consilierul județean Marcel Mihoc a fost arestat alături de alte persoane. De asemenea, Adam Crăciunescu este cercetat, tot sub control judiciar, într-un alt dosar legat de retrocedări ilegale.

Demisiile scrise ale celor doi vor fi transmise conducerii centrale a PSD, iar la ședința Comitetului Executiv de duminică se va lua acte de aceste decizii.

REACTIA PREMIERULUI VICTOR PONTA LA AFLAREA VESTII CA ROMANIA POATE PIERDE UN MILIAR DE EUROI,DIN CAUZA FRATILOR GEMENI „SUEDEZII”IOAN SI VIOREL MICULA!

13 dec.

fratii-micula

În baza unei decizii a Curții de Arbitraj de la Washington, care le-a acordat despăgubiri de 82 de milioane de euro, Ioan și Viorel Micula au pus sechestru pe acțiunile statului de la Petrom, informează evz.ro.

Statul român riscă să piardă peste un miliard de euro în procesele în care România este reclamată la Curtea Internațională pentru Litigii (ICSID) de la Washington.

În baza unui astfel de proces pierdut, în 2013, România riscă, de ieri, să rămână fără cele 20% de procente pe care le deține la Petrom, după ce frații Micula, patronii European Drinks, au pus sechestru pe aceste acțiuni în baza unei decizii a Curții de la Washington pentru nerespectarea unor facilități fiscale adoptate în anul 1998. „Am ales să punem sechestru pe aceste acțiuni, pentru că acestea permit recuperarea banilor. Sechestrul nu poate fi ridicat decât printr-o decizie a instanței sau prin stingerea litigiului”, ne-a declarat executorul judecătoresc Cristinel Mazilu, cel care îi reprezintă pe frații Micula.

Sunt suedezi

În baza sechestrului, cele 20% din acțiunile Petrom pot fi chiar scoase la licitație, valoarea lor fiind de un miliard de euro. Din total, datoria către frații Micula reprezintă circa 8%. „Războiul” a început în 2005, când Ioan și Viorel Micula au reclamat statul român în calitate de cetățeni suedezi. Afaceriștii au plecat în anii ’80 în Suedia, unde au obținut și cetățenia, apoi s-au întors în 1990.

Pentru că au realizat trei fabrici în zona defavorizată Ștei-Nucet din Bihor (European Drinks, Starmill și Multipack), afaceriștii beneficiau de facilități fiscale: garantarea creditelor externe, restituirea taxelor vamale și scutirea impozitului pe profit. Guvernul Năstase a anulat aceste facilități, pe motiv că în zonele defavorizate a crescut evaziunea. „Facilitățile erau pe zece ani. După cinci ani, statul le-a eliminat”, declara Viorel Micula.

Afaceriștii au beneficiat de prevederile unui tratat româno- suedez, prin care partea română se angajează să garanteze investițiile nordice.

Țara noastră mai este reclamată în alte 15 cazuri la Curtea pentru Litigii, riscând să piardă un miliard de euro. Numai Hassan Awdi, cercetat pentru devalizarea Rodipet, cere despăgubiri de 223 milioane de euro.

Reacția lui Ponta

Premierul Victor Ponta a afirmat, vineri seară, în cadrul ședinței de guvern că speră ca judecătorii români să aplice prevederile legii în mod „corect” în cazul acțiunilor Petrom asupra cărora frații Ioan și Viorel Micula au întocmit sechestru.

Prim-ministrul a precizat că aceste acțiuni nu sunt ale Ministerului Finanțelor, ci ale Economiei. Mai amintim că Ministerul Finanțelor a comunicat că a contestat executarea silită: „Împotriva tuturor actelor de executare întocmite în cadrul acestui dosar de executare, Ministerul a formulat contestație în fața instanțelor judecătorești naționale”.

DEPUTATUL NICOLAE MIRCOVICI SECRETAR AL CAMEREI DEPUTATILOR CONDAMNAT PENTRU CONFLICT DE INTERESE!

13 dec.

deputati-vot

Încă un deputat din Parlamentul României a fost condamnat la închisoare de magistrat. Judecătorii l-au găsit pe deputatul Niculae Mircovici, secretar al Camerei Deputaților, ca fiind vinovat de conflict de interese, de instanţa supremă, pentru că şi-a angajat soţia la biroul său parlamentar, el fiind condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare, informează mediafax.ro.

Instanţa supremă a dispus ca Mircovici să aibă un termen de încercare de doi ani şi şase luni.

Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

Deputatul a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului instanţei supreme, în martie, şi, potrivit rechizitoriului procurorilor, Niculae Mircovici a propus angajarea soţiei sale pe post de referent în cadrul biroului său parlamentar şi a avizat contractul individual de muncă al acesteia, pe o perioadă determinată, respectiv din ianuarie 2009 până la sfârşitul mandatului 2008-2012. În baza acestui contract, soţia lui Mircovici a obţinut venituri de 20.387 de lei.

Niculae Mircovici este deputat din partea Uniunii Bulgare din Banat – România, în prezent fiind secretar al Camerei Deputaţilor.

În noiembrie 2013, Agenţia Naţională de Integritate a solicitat Parchetului instanţei supreme să îl cerceteze pe Niculae Mircovici pentru conflict de interese, pentru angajarea soţiei sale la Biroul Parlamentar din Circumscripţia electorală nr. 35 Timiş.

Deputatul Nicolae Mircovici declara atunci, pentru mediafax.ro, că soţia sa a lucrat în 2009, timp de un an, la biroul său parlamentar, pentru că era în şomaj şi mai avea un an până la pensionare anticipată.

„Soţia mea a lucrat în armată şi, în urma restructurărilor din 2009, postul respectiv la financiar a fost desfiinţat şi ea a intrat în şomaj. Mai avea un an de zile până la pensie şi a fost angajată la cabinetul meu parlamentar de către Camera Deputaţilor, după ce am înţeles că nu exista niciun impediment la această problemă”, spunea Mircovici.

Acesta preciza că soţia sa a lucrat un an la biroul lui parlamentar, după care a ieşit la pensie.

INDILA – TOURNER DANS LE VIDE!

13 dec.

NATALIA OREIRO – ME MUERO DE AMOR!

13 dec.

TONI BRAXTON – SPANISH GUITAR!

13 dec.

PINK FLOYD – MONEY!

13 dec.

RAMMSTEIN – ROSENROT!

13 dec.

RAMMSTEIN – KEINE LUST!

13 dec.

SEFUL COMISIEI EUROPENE JEAN-CLAUDE JUNCKER SI AJUTORUL DAT ROMANIEI!

13 dec.

Comisia-Europeana1

Planurile Guvernului David Cameron de limitare a imigraţiei îi stigmatizează pe est-europeni, afirmă Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, criticând dur mentalitatea prin care toţi românii şi bulgarii sunt consideraţi infractori şi recomandând Londrei „autoflagelarea”.

Planurile premierului David Cameron a limitare a accesului imigranţilor la indemnizaţii sociale îi stigmatizează pe est-europenii care au mers să muncească legal în Marea Britanie, a spus Juncker, conform Mediafax.

„Mai ales în Marea Britanie, care a pledat mereu pentru extinderea Uniunii Europene, trebuie să înceteze această discriminare a ţărilor doar pentru motivul că de obicei merge bine când sunt stigmatizaţi alţii. Uneori este potrivită autoflagelarea”, a spus Juncker, potrivit The Telegraph.

„Mă opun în totalitate unui comportament prin care toţi polonezii, toţii românii, toţii bulgarii de pe piaţa muncii sunt trataţi ca şi cum ar avea mentalitatea de infractori. Aceşti oameni muncesc şi îşi câştigă salariile”, a subliniat preşedintele Comisiei Europene, informează antena3.ro

Premierul britanic, David Cameron, a propus o serie de măsuri pentru limitarea imigraţiei şi pentru restricţionarea accesului imigranţilor la indemnizaţii sociale.

SOCANT!,BILANTUL NEGRU AL ROMANIEI . CATI DINTRE SEFII CONSILILOR JUDETENE SUNT CLIENTI AI DNA!

13 dec.

CCR justitie

Ne-am obișnuit deja cu acțiunile procurorilor Direcției Naționale Anticorupție care vizează, printre altele, și președinții de Consilii Județene. Ultima acțiune a DNA l-a vizat pe președintele CJ Timiș, Titu Bojin. Cu Bojin numărul șefilor de la CJ care au sau au avut probleme cu legea a ajuns la 21, şase fiind arestaţi preventiv sau la domiciliu, în dosare de corupţie.

Abuz în serviciu, mită, trafic de influenţă – acestea sunt infracţiunile cu frecvenţă mare în dosarele deschise pe numele preşedinţilor de consilii judeţene. Majoritatea acestor dosare sunt instrumentate de procurorii anticorupţie, care, în ultimele zile, au avut „incursiuni” în judeţele Timiş, Hunedoara şi Buzău.

Ultimul  şef de Conisiliu Județean ridicat de anchetatori este preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin (PSD). Acesta este suspectat, potrivit unor surse judiciare, că direcţiona fonduri din bugetul Consiliului Judeţean Timiş către unităţi administrativ teritorial din judeţ, în vederea finanţării contractelor pe care acestea le aveau în derulare cu o firmă al cărei patron este un apropiat al edilului. Miercuri seară, Bojin ar urma să afle dacă va fi cercetat în libertate sau în arest, potrivit unei analize realizate de Mediafax.

Arestat la domiciliu, şeful CJ Hunedoara, Mircea Moloţ (PNL), nu ar fi stat nici el departe de ilegalităţi, după cum susţin procurorii. Asupra lui planează suspiciunea că în perioada 2010-2014 a creat şi pus în funcţiune un circuit financiar prin care fondurile publice au ajuns în conturile unor societăţi care nu îndeplineau criteriile de calificare, privind capacitatea tehnică şi/sau profesională, economico-financiară, precum şi experienţa similară. Respectivele firme erau controlate de persoane din cercul său relaţional, „practică” frecventă în rândul celor cu drept de semnătură şi decizie privind banii publici.

Trioul preşedinţilor de CJ ridicaţi în ultimele zile este completat de Cristinel Bîgiu (Buzău, PSD), arestat preventiv pentru că ar fi cerut şi primit bani pentru a atribui contracte pe bani publici unor firme. El a fost reţinut după ce a fost prins în flagrant, în parcarea din faţa blocului unde locuieşte, în timp ce primea 50.000 de lei pe care anchetatorii îi consideră mită.

Printre cele mai mediatizate cazuri de corupţie în plan local se numără cel al lui Nicuşor Constantinescu (PSD). Preşedintele suspendat al CJ Constanţa a atras atenţia asupra sa, în primul rând, prin numărul de dosare în care este judecat (trei), dar şi prin „fuga” în America, din motive de sănătate. Ulterior, odată prins, el a fost arestat, însă a stat mai puţin de o lună în arest preventiv, în prezent fiind judecat sub control judiciar. Constantinescu a fost trimis în judecată pentru că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, pentru că nu s-a supus unui control al Curţii de Conturi şi pentru că ar fi fost implicat în retrocedarea ilegală a unor terenuri la malul Mării. În plus, şeful CJ Constanţa este anchetat pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite 15 cartuşe de 9 milimetri.

Un alt nume cu greutate care a stârnit interesul opiniei publice este cel al şefului CJ Mehedinţi, Adrian Duicu (PSD), în contextul în care în documentele din dosar era menţionat şi numele premierului Victor Ponta. Dosarul lui Duicu a fost deschis după ce acesta ar fi afirmat, într-o discuţie cu şeful IPJ Mehedinţi, Ştefan Ponea, că are influenţă asupra unor membri ai Guvernului, unor funcţionari publici din conducerea Ministerului Afacerilor Interne şi a şeful Inspectoratului General al Poliţiei Române, precum şi asupra unor consilieri locali din CL Orşova. Procurorii DNA au început urmărirea penală în cazul lui pentru trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, instigare la dare de mită, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, instigare la abuz în serviciu şi două infracţiuni de folosire a influenţei şi autorităţii, de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite. Duicu, suspendat de la şefia CJ Mehedinţi, se află, în prezent, în arest la domiciliu, la vila sa din Orşova, după ce între 4 aprilie şi 17 octombrie a fost arestat preventiv.

Şi preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma (PSD), în prezent suspendat din funcţie, le-a atras atenţia procurorilor. Alături de fiul său, acesta ar fi prejudiciat bugetul judeţului cu peste şase milioane de lei, prin atribuirea unor contracte „cu dedicaţie”. Mircea Cosma este cercetat sub control judiciar.

„Reţeta” contractelor atribuite preferenţial a fost însuşită şi la CJ Braşov, al cărui şef, Aristotel Căncescu (PNL), este acuzat de abuz în serviciu. Aflat în arest preventiv din 24 octombrie, Căncescu ar fi acordat preferenţial contracte unei firme, în 2007 şi în 2008. În schimbul acestui „serviciu”, societatea comercială respectivă i-a construit lui Căncescu un teren de tenis la reşedinţa acestuia din Râşnov, susţin procurorii.

Aflat în prezent în arest la domiciliu, Horea Uioreanu (Cluj, PNL) este printre puţinii şefi de consiliu judeţean care şi-a dat demisia în urma implicării într-un scandal penal. Arestat preventiv între 29 mai şi 12 noiembrie, fostul preşedinte al CJ Cluj este judecat pentru că ar fi luat mită în repetate rânduri. Procurorii spun că acesta ar fi cerut un comision de 700.000 de lei pentru a „oferi” un contract în valoare de aproximativ 4 milioane de lei, cu privire la efectuarea de lucrări în mai multe comune din judeţ şi pentru construirea unor obiective în cadrul Aeroportului din Cluj-Napoca.

Tot despre bani publici este vorba şi în cazul preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa (PSD), urmărit penal de DNA într-un dosar privind licitaţii trucate. Contractele date, potrivit procurorilor, cu încălcarea legii au vizat proiecte de consolidare şi restaurare pentru un muzeu, Centrul Cultural Brâncuşi – Centru Turistic Interactiv, un punct de operare aeromedicală SMURD, reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Centrul de coordonare şi conducere a intervenţiei în caz de dezastre în regiunea transfrontalieră, proiecte realizate, în parte, din fonduri europene.

Vicepremierul Liviu Dragnea, preşedinte executiv al PSD şi fost şef al Consiliului Judeţean Teleorman, se află, şi el, pe lista foştilor şefi de CJ acuzaţi că nu au respectat legea. Dragnea a fost trimis în judecată, în iulie 2012, în dosarul fraudării referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. El este acuzat de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Potrivit rechizitoriului, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”. Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

În ceea ce îl priveşte pe preşedintele CJ Ialomiţa, Silvian Ciupercă (PSD), procurorii spun că acesta ar fi favorizat o firmă din Timişoara căreia i-a fost concesionat, în mod fraudulos, un teren agricol de circa 495 de hectare, bugetul instituţiei fiind prejudiciat astfel cu aproape 200.000 de lei pentru fiecare din cei 35 de ani ai duratei contractulului.

Pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş se află un dosar ce îl priveşte pe preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba (UDMR), acuzat de corupţie pentru că, în decembrie 2010, ar fi dispus în mod nelegal şi nejustificat decontarea a 1,8 milioane de lei în favoarea unei firme, pentru o serie lucrări de reabilitare a unui drum judeţean.

Sibiul se află, şi el, pe „harta” consiliilor judeţene ai căror şefi au probleme cu legea, fiind reprezentat de Ioan Cindrea (PSD). Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu a fost trimis în judecată de Parchetul instanţei supreme pentru că şi-a angajat soţia la biroul său parlamentar, aceasta obţinând astfel peste 35.000 de lei.

În Bihor, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Iosif Francisc Kiss (UDMR), este urmărit penal pentru luare de mită, spălare de bani şi abuz în serviciu. Conform anchetatorilor, Kiss, alături de câţiva oameni de afaceri, a conceput şi a pus în aplicare un mecanism financiar complex, implicând societăţi din România, dar şi din SUA, prin intermediul căruia, între 2005 şi 2006, a fost disimulată plata sumei de aproximativ 600.000 de euro, de bani publici.

În Botoşani, problemele de natură penală sunt consemnate atât la actualul preşedinte al CJ, cât şi la un fost ocupant al funcţiei.

Astfel, Constantin Conţac (PSD), fost preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani în perioada 2004-2008, a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, în vara lui 2007, pentru efectuarea unor operaţiuni financiare în situaţii de incompatibilitate, spălare de bani şi fals în declaraţii. Conţac ar fi desfăşurat, alături de fiul său, Liviu Conţac, fost director al Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri, afaceri pe bani publici constând în contracte de prestări-servicii având ca obiect întreţinerea drumurilor. Constantin Conţac a fost acuzat de fals în declaraţii pe motiv că, în perioada 2004-2007, a omis trecerea în declaraţiile de avere a sumei de aproximativ un milion de dolari. În 31 octombrie 2012, Constantin Conţac a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani de închisoare cu executare şi a fost încercerat la Penitenciarul Botoşani, fiind eliberat la începutul anului 2014, după executarea unei treimi din pedeapsă.

Actual şef al CJ Botoşani, Florin Ţurcanu (PNL), a fost condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare, pentru fals intelectual. El a fost găsit vinovat că a consemnat nereal că 23 de membri ai partidului au fost excluşi din PNL, aceştia pierzându-şi astfel funcţiile de consilieri judeţeni sau locali. Sentinţa nu a fost definitivă, iar o decizie finală în acest proces urmează să fie dată de Curtea de Apel Suceava.

Constantin Nicolescu (PSD), fost preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, a primit cea mai aspră pedeapsă dintre toţi şefii de CJ condamnaţi: nouă ani şi şase luni de închisoare, în dosarul în care este acuzat de fraudare de fonduri europene la reconstrucţia a două poduri, prejudiciul fiind de 1,2 milioane de euro. Decizia în cazul său nu este însă definitivă, sentinţa finală urmând să fie dată de instanţa supremă, care, pe de altă parte, a decis că Nicolescu s-a aflat în conflict de interese.

Şi Marian Oprişan (PSD) deţine un record în rândul preşedinţilor de CJ. În cazul său, dosarul cunoscut sub numele de „Căprioara” în care este acuzat de coruptie stagnează în instanţă de mai bine de opt ani. Procurorii susţin că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean Vrancea, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) unor firme neeligibile.

Un alt fost şef de CJ din sudul ţării, Nicolae Mischie (Gorj, PSD), a fost condamnat definitiv, în martie 2013, la patru ani de închisoare, pentru luare de mită şi trafic de influenţă, fiind eliberat condiţionat anul acesta, în mai. Mischie a fost anchetat în 2004 şi trimis în judecată de DNA pentru că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, i-ar fi cerut omului de afaceri Clement Mocanu să îi renoveze vila din Târgu Jiu, moştenită de la o mătuşă, în schimbul facilitării accesului acestuia la o serie de contracte cu unităţile din minerit şi energie.

Nici judeţul Brăila nu lipseşte de pe lista judeţelor ai căror şefi de consiliu judeţean au avut şi încă au probleme cu legea. Gheorghe Bunea Stancu (PSD), fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, a fost trimis în judecată de DNA pentru că ar fi favorizat firme la licitaţii în cazul atribuirii unor contracte de lucrări de asfaltare, prejudiciul fiind de aproape trei milioane de lei. În prezent, Bunea Stancu se află în arest la domiciliu, după ce a fost arestat definitiv. În plus, în 18 noiembrie, Bunea Stancu a fost găsit vinovat de ICCJ că a încălcat regimul privind conflictul de interese în materie administrativă, după ce a semnat contracte de asociere cu două cluburi sportive controlate de firme unde este acţionar majoritar. Tot fostul preşedinte al CJ Brăila, exclus între timp din PSD, are un dosar în care este acuzat de conflict de interese.

De conflict de interese a fost acuzat şi preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Răducu George Filipescu (PNL), după ce în 2009 şi 2010 a semnat hotărâri privind bugetele judeţului prin care au fost alocaţi peste un milion de lei pentru două asociaţii conduse de acesta. Agenţia Naţională de Integritate a constatat, în urma evaluării, indicii referitoare la posibila săvârşire de către Răducu George Filipescu a infracţiunilor de conflict de interese şi abuz în serviciu contra intereselor publice.

EURODEPUTATUL PSD CATALIN IVAN ,LUAT PRIN SURPRINDERE DE EXCLUDEREA SA DIN BPN AL PSD DA VINA PE LIVIU DRAGNEA SI VIORICA DANCILA!

13 dec.

catalin ivan

Europarlamentarul Cătălin Ivan a fost informat, la Antena 3 în direct, că a fost demis din funcția de  lider de grup al PSD în Parlamentul European și astfel, nu mai face parte din Biroul Permanent Național al PSD.

Contactat de PSnews și rugat să comenteze schimbarea sa din funcție, europarlamentarul a declarat că de fapt schimbarea nu a avut loc, întrucât decizia trebuie validată în delegație. Totodată, Cătălin Ivan a adăugat că intenționa oricum să plece din fruntea delegației PSD din Parlamentul European de câteva luni.

„Este o schimbare care n-a avut loc și de care am aflat în direct într-o emisiune TV. Schimbarea, ca să se producă, trebuie să aibă loc un vot în delegație. Eu am anunțat imediat după alegerile pentru Parlamentul European că nu mai vreau să fiu șef de delegație pentru că am multe atribuții la sector, pentru că am multă treabă în țară și că aș prefera să fie altcineva.”

De asemenea, Cătălin Ivan a declarat că nici Viorica Dăncilă nu-și dorește funcția de șef al delegației PSD în PE, dar aceasta este promovată în acestă funcție de Liviu Dragnea, de care ar fi apropiată.

„Am căzut de acord cu conducerea partidului și cu colegii să mă ocup eu de negocierile din Parlamentul European pentru toate funcțiile care trebuiau obținute pentru PSD și urma ca după aceea să facem această schimbare. Am obținut absolut tot ce trebuia obținut, inclusiv susținere pentru Corina Crețu în timpul audierilor, înlocuirea Corinei din funcția de vicepreședinte al Parlamentului European cu domnul Mircea Pașcu, urmând ca în următoarea perioadă să facem și acaestă schimbare, deși nici Viorica Dăncilă nu și-o dorea. Am aflat acum din emisiune nu numai că și-o dorește, dar se și consideră a fi. E pusă într-o situație foarte dificilă, pentru că a fost susținută de-a lungul carierei de Liviu Dragnea, care acum evident că nu e foarte fericit cu declarațiile mele, deci n-aș acuza-o foarte tare pe doamna Dăncilă, n-are nicio vină. Ideea este că schimbarea nu s-a produs, a spus-o și doamna Dăncilă. Dar pentru mine este foarte simplu, săptămâna viitoare la Strasbourg facem această schimbare și practic ce mi-am dorit se întâmplă.”

Întrebat dacă susținerea doamnei Dăncilă pentru șefia delegației PSD din Parlamentul European se datorează apropierii de Liviu Dragnea, Cătălin Ivan a reiterat faptul că nimeni nu dorea această funcție.

„Nu dorea nimeni această funcție. Toți doreau alte funcții pe care eu urma să le negociez. Viorica Dăncilă dorea vicepreședinte la Comisia de Agricultură, a obținut-o și nu mai putea să fie și șef de delegație. Dumnealor m-au rugat să rămân eu șef de delegație, până când alt coleg de-al nostru, mai nou, va fi pregătit să preia aceste atribuții. Nu am avut nimic împotrivă, deși recunosc că mă încurca foarte tare.”

Europarlamentarul s-a declarat împăcat cu schimbarea sa, dar afirmă că a fost deranjat de maniera în care s-a produs, în direct la televizor. Întrebat dacă modul în care s-a făcut acest anunț reprezintă o reacție a PSD la criticile sale recente la adresa conducerii partidului, Cătălin Ivan a spus afirmativ, indicându-l pe președintele executiv, Liviu Dragnea.

„A lui Liviu Dragnea. Categoric”, a răspuns europarlamentarul.

Întrebat ce europarlamentar ar fi un bun lider de delegație, Cătălin Ivan a spus că „poate să fie și doamna Dăncilă, care a mai fost”.

%d blogeri au apreciat: