Arhiva | 2:30 pm

FUHRERUL TRAIAN BASESCU REFUZA APARITIILE PUBLICE ,DESI MAI ARE DOAR SAPTE ZILE LA COTROCENI:MOTIVUL:ISI PREGATESTE BILANTUL CELOR 10 ANI DE DICTATURA NAZISTA!

15 dec.

basescu-ingrijorat

Deși mai are doar șapte zile la Cotroceni, președintele Traian Băsescu refuză aparițiile publice.

Astfel, Traian Băsescu a amânat încă un interviu, pentru a doua oară în aceași săptămână, Prima oară, președintele a amânat publicarea unui interviu pentru „Evenimentul Zilei” pentru 15 ianuarie 2015.

„Am luat această decizie ţinând cont de situaţia complicată la nivel instituţional şi de dinamica evenimentelor de pe scena politică internă din acest sfârşit de an”, a argumentat Traian Băsescu.

Luni, Traian Băsescu a amânat un al doilea interviu pentru Digi 24, nefiind stabilită o altă dată pentru acesta. În urmă cu o zi, Digi 24 anunța că „Traian Băsescu îşi face bilanţul celor două mandate mâine seară, de la ora 20.30, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Digi24″. Ulterior, știrea a fost ștearsă de pe site-ul postului de televiziune, informează DCnews.ro.

„Nu știu ce vrea, dar știu un singur lucru: este de-a dreptul suspect faptul că domnul Traian Băsescu, care mai are o săptămână de stat la Cotroceni, nu vrea să iasă public, în calitatea sa încă de președinte, să-și facă un bilanț al activității sale. O să spuneți că o să aibă timp zece ani de acum încolo să-și tot facă bilanțul. Nu e același lucru, sigur că o să aibă timp, sigur că se va discuta mult, dar este încă președintele României pentru câteva sute de ore. Cred că toate lucrurile acestea au legătură cu campania electorală prezidențială, cu ce s-a întâmplat între cele două tururi de scrutin, cu ce s-a întâmplat înainte de primul tur de scrutin…”, a declarat analistul politic Bogdan Chirieac, la România TV.

FOSTA SEFA ANTI-MAFIA ALINA MIHAELA BICA „ACARUL PAUN” AL MAFIEI REGIMULUI TRAIAN BASESCU ,TRIMISA IN JUDECATA!

15 dec.

Alina Bica, trimisă în judecată în dosarul retrocedărilor ilegale. Fosta şefă DIICOT este acuzată de abuz în serviciu

Fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost trimisă în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în dosarul privind acordarea de despăgubiri supraevaluate omului de afaceri Stelian Gheorghe pentru un teren din Capitală.

Potrivit unui comunicat al DNA, Alina Bica, aflată în stare de arest preventiv, este acuzată de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă săvârşită ca secretar de stat şi reprezentanta Ministerului Justiţiei (MJ) în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

În dosar, au fost deferiţi justiţiei pentru aceeaşi faptă şi alte persoane care erau în componenţa Comisiei: Crinuţa Dumitrean, preşedinte ANRP, Dragoş Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru, toţi în stare de arest preventiv, Sergiu Diacomatu, vicepreşedinte ANRP, Cătălin Teodorescu, actualmente deputat, Oana Vasilescu, jurist, şef birou în MJ, toţi sub control judiciar, şi Remus Baciu, condamnat definitiv la 5 ani pentru corupţie în altă cauză.

De asemenea, au mai fost deferiţi justiţiei Emil Nuţiu, în stare de arest preventiv, evaluator, şi Stelian Gheorghe, sub control judiciar, om de afaceri, beneficiar al despăgubirii, ambii pentru complicitate.

‘În 15 martie 2011, inculpaţii Dumitrean, Diacomatu, Teodorescu, Baciu, Bica, Vasilescu, Bogdan şi Alexandru, în calitate de membri ai comisiei, prin exercitarea abuzivă a atribuţiunilor de serviciu (…), au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Emil Nuţiu, din cadrul SC Business Evaluator SRL, prin care, valoarea unui teren de peste 13 hectare a fost stabilită la 377.282.300 lei. Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului cu 263.327.559 lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat şi a facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian si alte persoane’, se arată în comunicatul DNA.

Sursa citată susţine că membrii comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului, puteau constata că expertul a folosit, în cadrul metodei comparaţiei vânzărilor, variabile (terenuri) care nu erau asemănătoare cu cel supus evaluării, din punct de vedere al suprafeţei, locului amplasării şi datei evaluării.

Procurorii au constatat că aprobarea de către membrii comisiei s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor care prevăd că, în baza raportului de evaluare, Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.

‘Membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor au realizat faptul că valoarea terenului era supraevaluată, aspect care reiese şi din faptul că, în şedinţa din 24 februarie 2011, când dosarul nr. 22714/ FFCC mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului. Suma de 377.282.300 lei, plătită în acest dosar de despăgubire pentru un teren agricol prin conversiune în titluri de proprietate, este mai mare decât totalul despăgubirilor civile plătite de ANRP în tot cursul anului 2011, care a fost de 249.882.000 lei’, au reţinut anchetatorii.

Mai mult, precizează DNA, conform estimărilor parţiale întocmite de Guvern, au fost înregistrate mai mult de două milioane de cereri formulate în temeiul legilor de reparaţie, valoarea estimată pentru finanţarea despăgubirilor vizate de aceste legi, ridicându-se la 21 miliarde euro, ceea ce a determinat condamnări ale Statului Român de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi chiar pronunţarea hotărârii pilot Maria Atanasiu vs. România, în anul 2012, din cauza unor accentuate întârzieri în soluţionarea cererilor de despăgubire.

Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit ca parte civilă, solicitând obligarea inculpaţilor şi a părţilor responsabile civilmente la plata echivalentului sumei de aproximativ 62 milioane euro.

În vederea recuperării prejudiciului de aproximativ 62 milioane euro s-a dispus sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile şi sume de bani aparţinând inculpaţilor: Alina Bica, Crinuţa Dumitrean, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu, Remus Baciu, Oana Vasilescu, Dragoş Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, Stelian Gheorghe şi Emil Nuţiu.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorii au solicitat instanţei menţinerea măsurilor preventive dispuse în cazul inculpaţilor, dar şi cea a sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile şi sumelor de bani aparţinând acestora. 

TIGANCUSA PENALA LENUTA DI ‘PLESCOI AMENINTA PE DIRECTORUL ANTENA 3 ,MIHAI GADEA CU JUDECATA PENTRU DEZVALUIRILE LEGATURII DE AFACERI CU AFACERISTUL LUI TRAIAN BASESCU ,IOAN NICULAE !

15 dec.

udrea

Jurnalistul Antena3, Mihai Gâdea, a prezentat duminică seară fotografii cu Elena Udrea despre care spune că au fost făcute la intrrarea în sediul companiei Inter Agro, deținută de afaceristul Ioan Niculae despre care procurorii DNA spun că i-ar fi dat 3,5 milioane de euro mită Alinei Bica pentru a tergiversa un dosar până în momentul în care acesta s-ar prescrie.

udrea inter agro

Citește și: Turcescu face o nouă dezvăluire cutremurătoare. Apare și numele lui Dragnea, într-o presupusă șpagă de 3,5 milioane de euro. DOCUMENTE

Cu privire la această informație furnizată de Antena3, Elena Udrea precizează că nu a fost niciodată la sediul Inter Agro și că nici nu știe unde se află acesta, precizând că este o manipulare a respectivului post de televiziune.

”Constat că există o adevărată isterie publică declanşată despre cine să facă „dezvăluiri explozive” despre Elena Udrea.

Ca de obicei, Antena3 pune cireaşa pe tortul exagerărilor şi minciunilor. După o reţetă patentată acum 2 ani, când prezentau vizitele mele pe strada Paris nr. 32 ca mari dezvăluiri despre relaţia cu o firmă care îşi avea sediul acolo şi pentru care făceam nu ştiu ce intervenţii (deşi eu eram la coafor), angajaţii varanului insistă acum să spună că aş fi avut întâlniri de taină cu omul de afaceri Ioan Niculae la firma acestuia.

Fac precizarea că nu am fost niciodată la sediul Interagro şi nici nu aveam idee până astăzi unde se află acesta. Mai mult, cred că avem de-a face cu o manipulare de proporţii. Gândindu-mă că m-a lăsat memoria şi, totuşi, am trecut, chiar cu un alt motiv prin locul din fotografii, le-am analizat cu atenţie şi am constatat că, în pozele folosite de ei, nici măcar nu sunt eu”, a precizat Udrea pe pagina sa de socializare.

De asemenea, Udrea solicită dovezi clare care să ateste prezența acesteia la sediul Interagro, altfel îi va da în judecată pe cei de la Antena3.

”Le solicit celor de la Antena3 să prezinte dovezi clare (poze făcute din faţă) că aş fi fost vreodată la sediul firmei lui Ioan Niculae sau măcar pe strada respectivă. De asemenea, le cer să prezinte dezminţire publică la postul de televiziune pentru afirmaţiile pe care le-au făcut. În caz contrar, îi voi acţiona în judecată”, a punctat Udrea.

VAMESUL BASISTUL VASILE BLAGA , CO-PRESEDINTE AL NOULUI PD-L ,SCUZE PNL IMPLICAT PRIN FIRMA GINERULUI SAU CU FIRMA NEI GUARD MIHAI NEICU!SE FAC PERCHEZITII!

15 dec.

blaga pdl

Una din cele mai importante firme de pază din România, deținută de unul din greii PNL, a fost percheziționată astăzi de procurori.

Este vorba de firma NEI Guard, deținută de omul de afaceri Mihai Neicu, fost președinte al Organizației Oamenilor de afaceri ai Partidului Democrat Liberal, organizație care era cunoscută ca fiind spuma și motorul democrat- liberalilor. Apoi, în 2012, Neicu și-a mutat adeziunea la Partidul Național Liberal.

Poliţiştii şi procurorii Curţii de Apel Bucureşti au descins, luni, sediul firmei de pază NEI Guard şi la alte 11 adrese din Bucureşti, Ilfov şi Vrancea, într-un dosar de evaziune fiscală cu prejudiciul estimat la şapte milioane de euro, au declarat, pentru mediafax.ro, surse din Poliţie.

Potrivit anchetatorilor, suspecţii din acest dosar ar fi înfiinţat mai multe societăţi comerciale, prin intermediul cărora ar fi înregistrat, în perioada 2009 – 2014, mai multe tranzacţii fictive, reprezentând servicii care, în realitate, nu ar fi fost prestate.

În acelaşi timp, o parte dintre operaţiunile comerciale nu ar fi fost înregistrate în contabilitate.

Conform unui comunicat emis de Poliţia Română, la percheziţii au fost mobilizaţi 70 de poliţişti, care au acţionat sub coordonarea procurorilor Curţii de Apel Bucureşti.

Neicu, parteneri de afaceri cu ginerele lui Blaga

Mai trebuie precizat că firma Nei Guard a avut un parteneriat cu firma de securitate Axis Security, deținută de ginerele lui Vasile Blaga.

Axis-Nei Guard castiga la data de 16 februarie 2010 un contract de 2, 6 milioane de lei. Zece zile mai tarziu, pe 26 februarie, Mihai Neicu castiga si el un post de membru in consiliul de administratie al RATB, apoi la REBU.

Pe 14 mai intra in CA la REBU. La data de 26 februarie 2010, Mihai Neicu, asociatul ginerelui lui Vasile Blaga, este numit, la propunerea PDL sector 6, in Consiliul de Administratie al RATB, companie de stat care gestioneaza unul dintre cele mai importante bugete din Capitala. Potrivit unor surse HotNews.ro, numirea a fost facuta la propunerea primarului Cristian Poteras. CGMB il voteaza cu 29 de voturi pentru, 15 impotriva, mai informează hotnews.ro.

In 2009, fusese si in CA la ADP sector 4. A ajuns abonat la Consilii de Administratie propus de PDL, informează aceeași sursă citată mai sus.

Intamplator sau nu, Axis Security, partenerii lui Nei Guard, raporteaza pe site-ul propriu un contract cu ADP sector 4, unde Neicu fusese membru CA. Neicu si-a consolidat relatiile politice in sectorul 4 si prin inrudirea cu primarul Cristian Popescu-Piedone (PC), care i-a cununat in 2009 fiica. Potrivit unor surse, Nei Guard are contracte cu mai multe institutii publice, inclusiv cu companii unde a fost membru CA, mai precizează cei de la hotnews.ro.

Mihai Neicu a fost seful Directiei de Protocol si Relatii Publice de la Ministerul Transporturilor in timpul mandatului lui Miron Mitrea. Sotia sa, fost ofiter SPP, s-a asociat inca de atunci cu garda de corp a lui Mitrea, in firma Romguard.

Ulterior, Neicu isi face propria firma de paza, Nei Guard, unde este actionar impreuna cu sotia sa, Neicu Florentina-Norocica. „Afacerea aceasta am facut-o pentru sotia mea. Fiind ofiter SPP, a trecut in rezerva cand a nascut si atunci ne-am gandit la aceasta companie”, a declarat Neicu intr-un interviu pentru Financiarul in 2008.

DUMINICA 21 DECEMBRIE 2014 ,ORELE 13 , GAULEITERUL NAZI, KLAUS IOHANNIS,PENALUL SI SAMSARUL DE COPII ,VA DEPUNE JURAMANTUL LA COTROCENI, DEVENIND TRAIAN BASESCU II ,CARE SE VA ASCUNDE SUB IMUNITATE!

15 dec.

iohannis

Duminică, 21 decembrie, Klaus Iohannis își va depune jurământul de președinte în Parlament.

Inițial, președintele ales Klaus Iohannis își invitase în Parlament nu mai puțin de 300 de persoane, potrivit România TV, deși numărul de locuri din Plenul Parlamentului este de doar 460.

Subiectul a fost, ulterior, abordat în Birourile Permanente, ajungându-se la concluzia că președintele ales are prea mulți invitați.

Astfel, președintele ales Klaus Iohannis va muta parlamentarii la balcon în ziua în care-și va depune jurământul de președinte în fața Parlamentului.

În aceste condiții, fie o parte dintre parlamentari vor sta la balcoane, fie vor sta într-o sală separată unde se va monta un ecran pe care va fi transmisă ceremonia.

LEGENDA RAPIDULUI ,NICOLAE MANEA S-O STINS DIN VIATA! ,DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA! ,CONDOLEANTE FAMILIEI INDURERATE!

15 dec.

nae_manea

Fostul jucător, antrenor și oficial al clubului Rapid, Nicolae Manea, s-a stins din viață, luni, la vârsta de 60 de ani.

„Familia Rapid trece din nou prin momente grele. Fostul jucător, antrenor şi mai apoi oficial al clubului FC Rapid, Nicolae Manea, s-a stins din viaţă la 60 de ani după o lungă luptă cu o boală incurabilă. Condoleanţe familiei şi tuturor celor care l-au cunoscut! Dumnezeu să-l ohihnească!”, a anunţat FC Rapid pe pagina de Facebook.

Nicolae Manea a jucat la Rapid în perioada 1973-1987, iar apoi a antrenat echipa giuleşteană în mai multe rânduri. În ianuarie, Nicolae Manea a preluat funcţia de preşedinte al FC Rapid, post pe care l-a ocupat până la 3 octombrie.

Acesta suferea de cancer la ficat.

Mircea Lucescu a declarat că este șocat de moartea lui Nicolae Manea, om la adresa căruia are numai cuvinte de laudă.

„Nu pot să cred! Ştiu că mai exista o speranţă. Vorbisem cu fiul lui, cu Florin, şi mi-a spus că e posibil să mai reziste câteva luni. Ştiam că este într-o situaţie grea, dar toţi speram că se poate ameliora starea lui. Ce rău îmi pare! Să te stingi în 2-3 luni… E prea repede!”, a fost reacţia lui Mircea Lucescu pentru ProSport.

Înmormântarea lui Nicolae Manea va avea loc, miercuri, la cimitirul Străuleşti 2.

REMEMBER 15-21 DECEMBRIE 1989.25 DE ANI DE LA REVOLUTIA ROMANA DIN DECEMBRIE 1989 SI FATA EI NEVAZUTA!

15 dec.

  Moartea Generalilor din Revoluţia din Decembrie 1989    Oamenii cheie ai Revoluţiei, cei care puteau spune adevărul, au murit în condiţii suspecte    Nicolae Militaru, spionul GRU ajuns ministu al Apărării, şi-a lichidat anchetatorii    Generalii informaţi, toţi bolnavi de cancer galopant 

Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!

     Unul dintre primele lucruri cîştigate după Revoluţia din decembrie 1989 a fost dreptul la opinie care a atras după sine şi o iluzorie senzaţie de libertate. Dreptul la opinie s-a dovedit în curînd inutil în relaţia cu statul deoarece noua putere avea scopuri precise, care de multe ori contraveneau intereselor poporul. Cele mai grave acte ale noii orînduiri împotriva propriului popor au fost reprimarea manifestaţilor anticomuniste din Piaţa Universităţii, transformarea FSN-ului într-un partid politic majoritar şi ascunderea adevărului despre Revoluţie. Mişcările de stradă din 1989 au fost deturnate într-o lovitură de stat în care un grup restrîns de oameni au ,,confiscat“ puterea şi au distorsionat adevărul pentru a legitima existenţa lor. Pentru că manipularea a presupus implicarea multor generali, toţi aşi în domeniul lor, după ce puterea a devenit una politică, cadrele militare au început să dispară. La propriu, în urma unor morţi suspecte. Revoluţia din 1989 a însemnat, atunci, pentru poporul român înlăturarea comunismului de la putere. După 20 de ani de la acele evenimente lesne se constată că tot reprezentanţii comunismului conduc România. Şi asta pentru că au preluat puterea comuniştii din eşaloanele doi şi trei pe care-i găsim în funcţiile cheie ale statului român, de la preşedinţie, la Guvern şi pînă instituţiile investite cu siguranţa statului.

Voci sugrumate cu pămînt

     Începută la Timişoara în 16 decembrie, Revoluţia a aparţinut oamenilor care nu mai puteau îndura regimul dictatorial a lui Nicolae Ceauşescu. După tot tipicul stalinist, dictatorul a ripostat în forţă, înecînd în sînge dorinţa oamenilor de libertate. Odată cu fuga lui Ceuşescu din 22 decembrie, începe public şi lovitura de stat, în care sînt inventaţi ,,terorişti“, noua putere manipulează poporul, sînt trimişi la moarte atît manifestanţi cît şi militari şi se naşte celebra întrebare ,,Cine a tras în noi după 22 ?“ . După 20 de ani lucrurile sînt încă învăluite în mister şi incertitudine, în mare parte şi datorită faptului că puterea a fost preluată de eşaloanele inferioare ale partidului comunist, care s-au grefat pe revoluţie prin mijloace condamnabile. Oameni cheie din zilele Revoluţiei au dispărut misterios, ducînd după ei o mare parte din adevăr şi lăsînd cale liberă celor care vor să manipuleze istoria să proclame ,,adevărul oficial“. Ion Iliescu, primul preşedinte de după Revoluţie şi un actor important al sfîrşitului de decembrie 1989, s-a înconjurat rapid de oameni controversaţi, care au ştiut să canalizeze evenimentele într-o direcţie care să le permită să preia puterea. Pentru a nu se compromite, Iliescu a lăsat momentele cheie pe mîna acoliţilor, care de altfel l-au caracterizat drept ,,un om de mare sensibilitate, incapabil să omoare o muscă“. Totuşi, Iliescu este în mare parte responsabil de împuşcarea după un proces mascaradă a cuplului Ceuşescu, de menţinerea unei stări artificiale de conflict, a luptelor de stradă care au dus la moartea a sute de oameni şi rănirea cîtorva mii şi manipularea prin televiziune. Din păcate, gurile care puteau să acuze, au fost îngropate. Cu pămînt. Generalii cheie sînt de mult morţi.

Nicolae Militaru , spionul GRU

     Una dintre puţinele victorii ale adevărului este ,,Cazul Militaru“ . Încet, încet a ieşit la iveală că unul dintre cele mai malefice personaje ale Revoluţiei a fost generalul Nicolae Militaru, cel care nu a ezitat să îşi regleze conturile şi să îşi acopere urmele care ar fi dezvăluit legăturile dintre el, Iliescu şi ruşi. Nicolae Militaru a absolvit Academia Militară ,,Frunze“ de la Moscova şi în noiembrie 1969 a fost ales ca membru supleant al CC al PCR, iar ulterior este numit comandant al Armatei a III-a. Ajuns generalul-locotenent, Nicolae Militaru a îndeplinit funcţia de comandant al Armatei a II-a, dislocată în garnizoana Bucureşti şi în 1974 a fost înaintat la gradul de general-colonel. Momentul fatidic pentru cariera generalului a venit în 1978, cînd în urma dosarului ,,Corbii“ a fost dovedit drept spion GRU şi KGB, care furniza informaţii militare către URSS. Unul dintre obiectivele misiunii lui Militaru era înlăturarea lui Ceauşescu, însă doar pentru a pune un conducător aservit total Moscovei. Apartenenţa generalului Militaru la serviciile de informaţii sovietice fusese dovedită chiar de către ofiţerii de contrainformaţii conduşi de colonelul Gheorghe Trosca. Un alt nume important printre anchetatori era cel al lui Nuţă.

Din pensionar, comandant revoluţionar

     Trecut pe linie moartă şi degradat la funcţia de adjunct al ministrului Construcţiilor Industriale, Militaru devenise un paria al Armatei, etichetat pe veci cu ,,spion GRU şi KGB“. În decembrie 1989 Militaru a văzut începutul Revoluţiei la televizor. În 22 decembrie, cuprins de un ciudat sentiment patriotic şi de teamă ca armata să nu intre în panică, îşi îmbracă haina militară, lucru de altfel interzis, şi merge la televiziune unde se întîlneşte cu Ion Iliescu. Deşi ministru al Apărării era generalul Victor Atanasie Stănculescu, Militaru se adresează oficial Armatei, cerînd întreruperea focului în întreaga ţară. Pleacă apoi împreună cu Iliescu la sediul MApN, nu înainte ca prin intermediul TVR să fie anunţat drept noul ministru al Apărării. Urmează o serie de decizii ciudate ale generalului, este înaintat în grad, totul culminînd cu faptul că a candidat la Preşedinţia României în anul 1996 obţinând 0,22% din voturi. S-a remarcat ca fiind unicul pretendent la funcţia supremă care s-a pronunţat deschis împotriva integrării României în NATO.

Diversiunea de la MApN

     În 23 decembrie 1989, la ora 20.00, generalul Nicolae Militaru dădea unul dintre primele ordine de după numirea sa oficială în funcţia de ministru al Apărării. Fără a avea o justificare, el preconizează că aspupra sediului MApN va avea loc un atac în forţă. În biroul său din sediul MApN, Militaru îi cere imperativ şefului Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA), colonelul Gheorghe Ardelean, să trimită toţi oamenii pe care-i avea la dispoziţie pentru a lichida „teroriştii din tufişuri“, care atacau sediul MApN. Pentru apărarea clădirii erau deja dispuse în formaţie de luptă şi cu armament de război nouă tancuri şi două camioane cu militari, aparţinînd armatei. USLA se pusese la dispoziţia Armatei pentru a sprijini victoria Revoluţiei. Militaru cere în mod expres ca să conducă misiunea colonelul Gheorghe Trosca, şeful de Stat Major al USLA, nimeni altul decît anchetatorul său din dosarul ,,Corbii“. Generalul Ardelean îi transmite lui Trosca telefonic ordinul primit de la Militaru, iar acesta, în jurul orei 20.30, porneşte spre MApN cu patru ABI-uri (autovehicule ARO cu blindaj de tablă), în care se aflau 16 uslaşi. Un ABI se defectează şi renunţă la misiune, iar celelalte trei ABI-uri îl preiau de pe traseu şi pe Gheorghe Isac, reprezentantul FSN pentru relaţia cu USLA.

Teroriştii convenabili

     Ajuns în preajma MApN, Trosca observă că de fapt armata trage în propriul sediu, fapt pe care îl şi transmite prin staţie la sediul USLA. Constatarea colonelului Trosca este transmisă şi generalului Militaru aflat chiar în sediul atacat. Deşi se încearcă transmiterea parolei de către uslaşi, tancurile aflate în faţa ministerului deschid foc fără somaţie asupra celor trei ABI-uri. Opt dintre uslaşi , printre care şi colonelul Gheorghe Trosca, sînt omorîţi în mai puţin de jumătate de oră. Unii prin împuşcare, alţii striviţi sub şenilele tancurilor. Scapă doar Isac, reprezentantul FSN şi patru uslaşi, care apoi sînt interogaţi ore în şir, umiliţi şi consideraţi terorişti. Cadavrele colonelului Gheorghe Trosca şi a celor şapte uslaşi din echipa sa, au rămas în stradă, vreme de cîteva zile, cu ştirea lui Militaru, care pusese la cale execuţia lor. Revoluţionarii, încurajaţi de armată, îi iau pe uslaşi drept terorişti şi scuipă pe cadavrele lor, iar corpul lui Trosca a fost decapitat şi profanat. Moartea lui Trosca i-a permis noului ministru al Apărării să îşi menţină imaginea ,,imaculată“ şi să scape temporar de un trecut comporomiţător. În plus a produs repede nişte ,,terorişti“ pe care poporul, dornic de a-şi justifica valul de morţi de după fuga Ceauşeştilor, îi aştepta. Strategic, Militaru a mai împuşcat un iepure. Trosca era unul dintre ofiţerii care ar fi putut depista rapid ,,celula“ transmiţătoare de informaţii diversioniste despre teroristi, ,,fantomele“ care au generat, dupa 22 decembrie, circa 1.000 de morti şi 3.000 de răniţi.

Călăii Timişoarei, victimele trecutului

     Nicolae Militaru mai avea o poliţă de plătit, care din nou avea legătură cu trecutul său. Generalul Constantin Nuţă, considerat o adevarată bibliotecă vie, era în 1989 şeful Miliţiei şi fost şef la Contrainformaţile Militare. Acesta l-a dovedit pe Militaru drept spion. Era extrem de temut şi mulţi l-ar fi dorit dispărut. Tocmai pentru că ,,era al dracu“, Nuţă împreună cu genaralul Velicu Mihalea au fost trimişi la Timişoara de către Ceuşescu pentru a acoperi urmele masacrului. Ei au furat de la morga din Timişoara 43 de cadavre ale revoluţionarilor ucişi pe străzile Timişoarei în noaptea de 17-18 decembrie 1989. Au cerut de la combinatul de carne „Comtim“ o izotermă de mare tonaj cu care le-au expediat spre Bucureşti. La jumătatea drumului s-au schimbat numerele de înmatriculare şi cadavrele au ajuns la crematoriul din Bucureşti unde au fost incinerate. Cenuşa a fost apoi aruncată într-o gură de canal din comuna Popeşti Leordeni. Operaţiunea a fost cunoscută sub numele ,,Trandafirul“. După ce şi-au terminat treaba la Timişoara, Nuţă şi Mihalea s-au dus la Arad, unde au cordonat mişcarea de represiune de la hotelul ,,Parc“ unde au murit zeci de oameni. In dimineaţa de 23 decembrie, ei au luat trenul ,,Panonia“ şi au plecat spre Bucureşti încărcaţi cu probe. La Simeria au fost însă arestaţi din ordinul telefonic al generalului Nicolae Militaru şi duşi la sediul unui regiment de geniu din Deva.

Au dispărut probe cruciale

     Chiar dacă au fost arestaţi Nuţă şi Mihalea, ei nu s-au panicat. Aveau buletine false şi o geantă plină de probe ultrasecrete, aşa că au cerut dreptul la o convorbire telefonică. Au vorbit cu generalul Mihai Chiţac, iar acesta i-a sfătuit pe militarii hunedoreni să le dea drumul celor doi arestaţi. La scurt timp generalul Militaru ordonă ca Nuţă şi Mihalea să fie transportaţi de la Deva la Alba Iulia cu un TAB. Ulterior se ajunge la varianta trasportării cu un elicopter de la Sibiu. Operaţiunea este condusă telefonic de generalui Iosif Rus, comandantul Aviaţiei Militare. După ce decolează din Sibiu, aparatul de zbor ajunge la Deva la 19.35. La aterizare, pilotul le mărturiseşte celor prezenţi că, pe tot parcusul drumului de la Sibiu, a avut sentimentul straniu că ar fi fost urmărit. În elicopter, generalii Constantin Nuţă şi Velicu Mihalea sînt aşezaţi pe banca din spate, fiind legaţi de scaune cu o sfoară. O singură persoană, numită de generalul Iosif Rus „un terţ“, avea legătură radio cu elicopterul. Elicopterul care trebuia să-i ducă pe generalii Constantin Nuţă şi Velicu Mihalea la Sibiu a fost însă doborât, în jurul orei 20.00, la un kilometru de oraşul Alba Iulia, în zona Dealului Mamut. Nimeni nu a reuşit să explice ce căuta aparatul de zbor în acea zonă, în condiţiile în care destinaţia ordonată era în cu totul altă direcţie. Iosif Rus, cel care a executat ordinele ministrului Apărării, Nicolae Militaru, a declarat că ,,zborul trebuia să se execute în condiţii de siguranţă, cu luminile stinse, la 500 de metri înălţime. Piloţii au folosit ca reper cursul apei de pe Valea Mureşului“. La fel de ciudat este că înainte ca elicopterul să decoleze de la Deva spre Sibiu, la Alba Iulia a fost recepţionat un apel telefonic anonim, prin care se anunţa că depozitul de muniţie din zonă va fi atacat de terorişti. Era chiar zona pe deasupra căreia urma să zboare elicopterul. La faţa locului au fost trimise întăriri. Expertizele tehnice efectuate în 1994, atestă că elicopterul a fost doborât de rafalele unei arme de calibrul 7,62, iar corpurile celor doi generali de miliţie au fost carbonizate. Nu a mai fost recuperată niciuna dintre probele care se presupune că ar fi fost în posesia generalilor Constantin Nuţă şi Velicu Mihalea.

Morţi pe bandă rulantă

     După ce euforia Revoluţiei s-a mai stins şi au început să apară tot mai multe întrebări, oamenii cheie ai evenimentelor au început să dispară misterios. Dacă politicienii au prosperat şi s-au înfipt temeinic în viaţa economică a ţării, la braţ cu eşaloanele doi şi trei ale securităţii, militarii au început să dispară. Exact oamenii care ştiau răspunsurile la întrebările despre Revoluţie şi probele privind trecutul noilor potenţaţi ai democraţiei. Generalul Nicolae Doicaru, şeful Direcţiei de Informaţii Externe între 1959-1978, a murit extrem de ciudat la o partidă de vînătoare din 1992, verdictul anchetatorilor fiind cel de ,,sinucidere prin împuşcare“. Toţi participanţii la vînătoare aveau cartuşe cu alice, dar Doicaru a fost ucis de un glonţ care nu se ştie din arma cui a pornit. Judecatorul militar Gică Popa, cu grad de general, preşedintele completului de judecată în procesul Ceauşeştilor, cel care a pronunţat condamnarea la moarte a acestora, s-a sinucis prin împuşcare într-o unitate militară la data de 1 martie 1990, după ce a cerut să fie trimis, pentru protecţie, la o ambasadă în străinătate. Potrivit unor surse judiciare, generalul Popa, pînă la sinucidere, a fost asaltat de telefoane de ameninţare cu moartea. Generalul Marin Ceauşescu, fratele dictatorului şi şeful reprezentanţei comerciale a României pentru Europa de Vest de la Viena, conducea de fapt o centrală de spionaj şi a avut acces la conturile familiei Ceauşescu. În 28 decembrie 1989, acesta ,,s-a sinucis prin spînzurare“ la sediul reprezentanţei, iar conturile Securităţii au dispărut misterios. Cu toate acestea, moartea generalului Ceauşescu nu a fost anchetată.

Cancerul galopant îngroapă secrete

     Cel care a dat în 1989 startul morţilor persoanelor incomode, generalul Nicolae Militaru, primul ministru postdecembrist al Apărării, a murit de cancer galopant în 1996, la scurt timp după ce a fost contracandidatul lui Ion Iliescu la Preşedinţia României. Militaru cunoştea în detaliu reţeaua KGB din România, din care facea parte şi ştia multe dintre misterele Revoluţiei. Generalul Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major General al Armatei, cel care a participat la reprimarea demonstranţilor de la Timişoara pînă la data de 19 decembrie 1989, a murit şi el de cancer galopant în martie 1994. Membrii familiei sale au declarat în repetate rînduri că boala i-a fost provocată intenţionat pentru a fi impiedicat să spună tot adevărul despre cei implicaţi în crimele din decembrie 1989.

Elicopterele fatale

     Generalul Ion Bunoaică, fost şef al comandamentului Trupelor de Securitate Timişoara, implicat în reprimarea de pînă la data de 21 decembrie, numit ulterior şef al noii Jandarmerii Române, s-a prabuşit cu un elicopter în 1995, împreună cu generalul de poliţie, Ion Eugen Sandu, (fost la Miliţie). Bunoaică era un martor incomod deoarece putea spune cine şi ce ordine de reprimare a dat la Timişoara. Dosarul morţii lui a fost clasat rapid. Locotenent-colonelul de Securitate, Vasile Maluţan, fost pilot al lui Nicolae Ceauseşcu, s-a prabusit cu elicopterul de la înălţimea de 12 metri ,,în timp ce uda viţa-de-vie“ la Fundulea. Cu o zi înainte de a muri, el a susţinut în faţa unei comisii parlamentare că ,,la plecare, în 22 decembrie, Nicolae Ceauşescu avea cu el o valiza plină cu documente“.

Morţi naturale şi convenabile

     Generalul Gheorghe Voinea, comandantul Armatei I, cel care a coordonat represiunea din Bucureşti şi care se presupune că a cunoscut împrejurările ,,sinuciderii“ ministrului Milea, a fost găsit mort în birou la începutul lui 1990. Nu s-a anchetat decesul generalului, moartea fiind considerată naturală. Generalul Safta, şeful dispozitivului de apărare al sediului MApN, a murit şi el la începutul lui 1990. El i-a cunoscut pe toţi membrii ,,celulei de comandă din sediul MApN, de unde au plecat toate informaţile diversioniste, generatoare de victime. Nici împrejurările morţii generalului Safta nu au fost anchetate Generalul Cerbu, şeful Centralei Transmisiunilor MApN, cel care a deţinut controlul asupra circulatiei informaţiilor şi ordinelor şi cel care a anunţat la TVR că ,,s-au întrerupt legaturile cu Securitatea…“, cel care ştiut cine şi ce ordine a transmis, a murit şi el de cancer galopant.

Generalii de la Transmisiuni

     Generalul de Securitate Stelian Pintilie, şeful tuturor transmisiunilor militare şi civile din România, şef al generalului Cerbu, cu sediul la Palatul Telefoanelor din Bucureşti, a murit în condiţii suspecte, dar decesul a fost consemnat ca fiind natural. La Revoluţie, din centrală, s-a ocupat de întreruperea legăturilor unităţilor Ministerului de Interne şi ale Securităţii şi a creat o linie directă, securizată, între centrul de comandă de la MApN cu celulele aflate în sediul CC al PCR şi cu TVR. Generalul Pintilie a ştiut cu exactitate cine a făcut diversiunea, care au fost verigile de transmisie, cine le-a executat şi cu ce scop. Generalul Emil Macri, şeful Direcţiei a II-a de Contraspionaj Economic al Securităţii, specializat în înăbuşirea revoltelor, inclusiv a revoltelor din 1977 şi 1987, a fost arestat şi închis după Revoluţie. Macri nu a apucat sfîrşitul procesului său. El a murit în aprilie 1991, iar diagnosticul oficial a fost infarct, dar s-a susţinut şi ipoteza intoxicării sale în maşina care îl transporta de la un spital la altul.

Erau pregătiţi exemplar, dar au murit bizar

     Un caz bizar este cel al generalul Dumitru Puiu, comandantul Aeroportului Otopeni, care a dispărut, pur şi simplu, pe 24 decembrie 1989, după ce a anunţat la TVR că deţine filme cu masacrul de la Otopeni. A fost descoperit ulterior pe străzile Timişoarei, unde a fost internat la spitalul de psihiatrie. A murit în mod suspect la începutul lui 1990. Casetele au fost şi ele date dispărute pentru că ar fi făcut lumină asupra diversiunii de la aeroport, în urma căreia numai într-o singura oră au fost ucise circa 50 de persoane. Se ştie că aici au fost masacraţi teci de soldaţi nevinovaţi. Colonel Gheorghe Ardeleanu, fost şef USLA, fost şef de Contraspionaj pe Spaţiul European, cel care a plîns cînd a asistat la execuţia lui Trosca, a murit în iunie 1993, cînd s-a ,,intoxicat cu insecticid, stropind cartofi“. Este greu de crezut că un om de calibrul lui Ardeleanu nu a ştiut cum să folosească un insecticid de cartofi. (Alin BUJOR)

Cronologia Revoluţiei din Decembrie 1989

16 decembrie – Izbucnesc manifestările antidictatoriale şi anticomuniste la Timişoara. Intervenţia forţelor de ordine se soldează cu zeci de morţi şi răniţi.
17 decembrie – Şedinţă a CPEx al CC al PCR cu privire la evenimentele din Timişoara.
18 – 20 decembrie – Vizita oficială de prietenie în Republica Islamică Iran a lui Nicolae Ceauşescu (fără Elena). Cu prilejul vizitei este semnat Programul pe termen lung pentru dezvoltarea cooperării economice, comerciale şi tehnici dintre cele două ţări.
19 decembrie – La Timişoara se declanşează greva generală şi se cere demisia lui Nicolae Ceauşescu. Generalul Ştefan Guşă, şef al Marelui Stat Major, raportează la Bucureşti că în stradă nu se află huligani, ci muncitori de la toate întreprinderile timişorene. El ordonă trupelor să intre în cazărmi.
20 decembrie – Timişoara devine primul oraş liber de comunism. Se constituie Frontul Democratic Român, formaţiune politică antitotalitară. Seara, Nicolae Ceauşescu revine în ţară. El se adresează populaţiei, prin intermediul Televiziunii, în legătură cu evenimentele de la Timişoara, declarând că acestea sînt opera unor huligani şi nu au nimic comun cu clasa muncitoare.
21 decembrie – Decret prezidenţial de instituire a stării de necesitate în judeţul Timiş. Mitingul din Capitală, convocat de Nicolae Ceauşescu este întrerupt de grupurile de protestatari, care se regrupează în faţa Hotelului Intercontinental, a Ambasadei SUA şi în Piaţa Romană. În cursul nopţii se trage în demonstranţi şi se degajează terenul cu ajutorul blindatelor. Declaraţia şi Programul în 11 puncte al Frontului Democrat Român de la Timişoara, a fost citit din balconul Operei începând cu dimineaţa zilei de 21 decembrie 1989.
21-22 decembrie – Au loc confruntări armate şi demonstraţii populare împotriva regimului comunist la Arad, Sibiu, Braşov, Cluj-Napoca. Soldate cu numeroase victime.
22 decembrie – În jurul orei 12:08, Nicolae şi Elena Ceauşescu fug din sediul CC al PCR cu ajutorul unui elicopter. După o scurtă escală la Snagov cei doi sînt lăsaţi în zona Titu şi preluaţi de miliţie. În jurul orei 18:00 cuplul Ceauşescu este luat şi depus într-o unitate militară din Târgovişte. Se desfăşoară prima şedinţă a Comitetului Frontului Salvării Naţionale, compus din vechi comunişti şi disidenţi, prezidată de Ion Iliescu. Au loc lupte de stradă în principalele oraşe din România.
Pe 24 decembrie în România este proclamată Victoria Revoluţiei.
Pe 25 decembrie, în urma unui proces al Tribunalului Militar Excepţional organizat de CFSN, Nicolae şi Elena Ceauşescu sînt condamnaţi la moarte prin împuşcare. Sentinţa este executată în aceeaşi zi în jurul orei 15:00. Cadavrele cuplului Ceauşescu dispar şi apar abia în după-amiaza de 30 decembrie cînd sînt înmormântate în mare secret la Cimitirul Ghencea din Bucureşti.

Victimele din 1989

La Timişoara:
– În perioada 16 – 21 decembrie: 73 morţi şi 296 răniţi
– După 22 decembrie: 20 morţi şi 77 răniţi
La Bucureşti:
– Pînă în 22 decembrie s-au înregistrat 49 morţi şi 599 răniţi
– După 22 decembrie s-au înregistrat 515 morţi şi 1162 răniţi
– La Cluj s-au înregistrat până în 22 decembrie 29 morţi şi 58 răniţi.
– La Constanţa s-au înregistrat 32 morţi şi 116 răniţi.
– La Sibiu s-au înregistrat 61 de morţi şi peste 100 de răniţi.
– La Hunedoara şase persoane au fost ucise şi alte 19 rănite.

%d blogeri au apreciat: