Arhiva | 6:22 pm

INTALNIREA PRIVATA INTRE PRESEDINTELE KLAUS IOHANNIS -MENGELE SI PREMIERUL VICTOR PONTA A AVUT LOC SI A DURAT O ORA!

22 dec.

Președintele Klaus Iohannis și premierul Victor Ponta au avut, luni, la Palatul Cotroceni, o întâlnire ‘între patru ochi’. 

„Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Victor Ponta, la invitația șefului statului, au avut o întâlnire care durat aproximativ o oră. S-au discutat perspectivele colaborării instituționale între președinție și Guvern. A fost o întâlnire între patru ochi, deci fără persa, fără consilieri, fără alte persoane”, a declarat purtătoarea de cuvant a președintelui Klaus Iohannis, Tatiana Bran, scrie hotnews.ro.

După întâlnirea de la Palatul Cotroceni, premierul Victor Ponta a scris pe Twitter că a avut prima consultare instituțională cu Klaus Iohannis, pe care a descris-o extrem de utilă, serioasă și eficientă, precizând că lucrurile intră pe făgașul normal.

– See more at: http://www.dcnews.ro/klaus-iohannis-ce-a-discutat-intre-patru-ochi-cu-victor-ponta_462966.html#sthash.X1kGI8Fy.dpuf

LA 25 DE ANI DE LA REVOLUTIA ROMANA SI FUGA CUPLUI CEAUSESCU,PE 22 DECEMBRIE 2014 , GRUPURILE PARLAMENTARE ALE PNL SI PDL AU DEPUS IN DISPRETUL EROILOR MARTIRI CARE AU FOST UCISI IN ACEL DECEMBRIE SANGEROS,AU DAT O LOVITURA CRUNTA POPORULUI ROMAN !DOCUMENTUL :TEXTUL CONTESTATIEI LA CCR PE LEGEA BUGETULUI DE STAT PE 2015!

22 dec.

DOCUMENT.

Grupurile parlamentare ale PNL și PDL din Camera Deputaților și Senat au înaintat astăzi, 22 decembrie a.c., o sesizare la Curtea Constituţională cu privire la neconstituționalitatea Legii privind bugetul de stat pe anul 2015, adoptată de Parlamentul României.

AICI TEXTUL CONTESTATIEI LA CCR PE LEGEA BUGETULUI

Curtea Constituțională are la dispoziție 20 de zile de analiză și dezbatere a proiectului supus contestării, respectiv 11 ianuarie 2015.

În cazul în care Curtea Constituțională va constata că Legea Bugetului pentru anul 2015 este neconstituțională, o va înainta Parlamentului pentru punerea în acord cu prevederile constituționale.  Prin urmare, dacă Victor Ponta dovedește că are voință politică, până la sfârșitul lunii ianuarie 2015, legea bugetului va fi în vigoare.

Legea bugetului este o lege anuală și ea produce efecte pentru tot anul indiferent când intră în vigoare.

„PNL își exprimă încrederea că, în calitate de unică autoritate de jurisdicție constituțională din România, Curtea Constituțională nu va permite intrarea în vigoare a unui buget care nu respectă prevederile constituționale și care este fundamentat pe date inexistente, punând în pericol economia țării în anul 2015.”, a declarat deputatul Eugen Nicolaescum vicelider al Grupului PNL din Camera Deputatilor.

,,Înainte de orice aș spune că declarațiile prim—ministrului Victor Ponta referitoare la pensionari, la eventuala neplată a salariilor și altor binefaceri ale teleguvernării PSD-iste sunt manipulatorii, demagogice și extrem de periculoase prin populismul lor”, a mai spus deputatul.

Curtea Constitutionala a decis sa dezbata sesizarea PNL in 29 decembrie 2014.

LA CCR A FOST INREGISTRATA CONTESTATIA PNL+PD-L ASUPRA LEGII BUGETULUI DE STAT PE 2015,CARE LOVESTE IN BUGETARI SI PENSIONARI,REGIMUL BASESCU TRAIESTE PRIN URMASUL SAU KLAUS IOHANNIS -MENGELE!!

22 dec.

ccr
La CCR a fost înregistrată contestația PNL asupra proiectului de buget. Această decizie a parlamentarilor din opoziție are o semnificație extrem de importantă. Măririle de pensii și de salarii anunțate de premier nu vor putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2015 dacă Bugetul nu va fi promulgat până la această dată sustin social-democratii.

Judecătorii Curții au decis să discute pe 29 decembrie contestația PNL-ului.

DUPA 25 DE ANI: CARE ESTE IN PREZENT SITUATIA CELOR 39 DE PERSOANE CARE AU COMPUS CFSN, LA CATEVA ORE DUPA FUGA CUPLULUI CEAUSESCU SI PROGRAMUL CFSN DIN 22 DECEMBRIE 1989!

22 dec.

CFSN a fost format din 39 de persoane, Ion Iliescu fiind cel care a fost „programat” să preia comanda

CFSN a fost înfiinţat la câteva ore după fuga (?) cuplului Ceauşescu. A fost compus din 39 de membri. Ce program intenţiona să impună românilor CFSN în 22 decembrie 1989

25 de ani de la constituirea CFSN

Pe 22 decembrie 1989, la puţine ore după fuga (?) cuplului Ceauşescu se formează prima formă de conducere postrevoluţionară: Frontul Salvării Naţionale, care a avut ca organism de conducere Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN). Acest organism de conducere era unul cu o structură tipică fronturilor revoluţionare, adică o structură care nu se deosebea deloc de cele ale regimului comunist. În componenţă se regăseau reprezentanţi din toate domeniile: muncitori, intelectuali, studenţi, personalităţi ale vieţii artistice, militari, ţărani, dizidenţi politici ai fostului regim, reprezentanţi ai minorităţilor. Deşi la momentul respectiv s-a afirmat că FSN, inclusiv CFSN a reprezentat o creaţia spontană a celor care au participat la revoluţie, în foarte scurt timp s-a dovedit – în specia în cazul persoanelor care au contat (Ion Iliescu, Silviu Brucan, ofiţerii superiori ş.a.) – că totul a fost minuţios planificat. FSN nu avea misiunea de a eradica regimul comunist, ci de a transforma regimul ultra autoritar al lui Ceauşescu într-unul mai relaxat, similar celui instaurat de Gorbaciov în URSS. Sub presiunea unor factori externi şi a scăpării de sub control a maselor, planurile FSN au fost dejucate. CFSN a fost format din 39 de persoane, Ion Iliescu fiind cel care a fost „programat” să preia comanda.

După 25 de ani

Care este în prezent situaţia celor 39 de persoane care au compus CFSN, vă prezentăm în rândurile care urmeză:

Aflaţi în „activitate”

• Petre Roman – actualmente deputat PNL este membrul CFSN care s-a menţinut în permanenţă în prim-planul zonei politice.
• László Tőkés – până în luna mai a fost europarlamentar, activist al Partidului Civic Maghiar.
• Ion Caramitru – îşi continuă cariera în film şi teatru
• Adrian Sârbu – manager în media, fondator trustul Pro
• Mircea Dinescu – activează în zona media
• Ana Blandiana – activă în domeniul cultural şi civic
• Marian Mierlă – profesor universitar
• Cristina Ciontu – medic psihoterapeut (sub numele de Crista Darie)
• Mihai Ispas – activist sportiv (CSOR şi FRRugby)
• Cazimir Ionescu – fost parlamentar PDSR, actualmemente membru în Colegiul CNSAS
• Constantin „Bebe” Ivanovici – a fost parlamentar FSN(PDSR) 1990-1996, secretar de stat, preşedinte al CJ Ilfov (PSD). Ultima oară candidat PRM în 2012 pentru Camera Deputaţilor
• Gelu Voican Voiculescu – a activat în diplomaţie, fost vicepreşedinte al Institutului Revoluţiei Românhe.
• Ion Iliescu – „ultimul pe listă”, deşi este la pensie, fostul şef al statului participă activ la activităţile PSD în calitate de preşedinte de onoare

Pensionari

• Doina Cornea – nu a deţinut funcţii publice, a activat doar în Alianţa Civică la începutul anilor ’90
• Emil „Cico” Dumitrescu – a fost secretar de stat MI, consilier prezidenţial al lui Ion Iliescu
• Mihai Montanu – a activat în diplomaţie
• Victor Afanasie Stănculescu – recent eliberat din penitenciar, a fost ministru
• Eugenia Iorga – a fost deputat (1990-1992)
• Dumitru Mazilu – a activat în diplomaţie, profesor universitar

Nu există informaţii la zi despre:

• Vasile Neacşa – a activat în diplomaţie; se pare că nu mai este în ţară
• Gheorghe Manole – deputat FSN (1990-1992);
• Paul Negriţiu – ?
• Ovidiu Vlad – posibil om de afaceri ?
• Constantin Cârjan – ?
• Marian Baciu – ?
• Magdalena Ionescu – ?

Decedaţi

• Alexandru Bârlădeanu – a fost senator FSN ( preşedinte al Senatului 1990-1992); d. 1997
• Corneliu Mănescu – a fost senator FSN (1990-1992), d. 2000
• Dan Marţian – a fost deputat FSN (PDSR) (1990-2000, preşedinte al Camerei Deputaţilor 1990-1992), ambasador; d.2002
• Sergiu Nicolaescu – a fost senator FSN (PSD) (1990 – 2004 şi 2008-2012); d.2013
• Mihai Lupoi – a fost deputat: 2000 – 2008; d.2012
• Bujor Bogdan Teodoriu – a fost consilier prezidenţial, ministru, senator; d.2014
• Aurel Dragoş Munteanu – a fost director al TVR, ambasador la ONU: d.2005
• Domokoş Geza – a fost senator 1990-1992, primul lider al UDMR; d. 2007
• genaral Gheorghe Voinea – a decedat în ianuarie 1990
• Valeriu Bucurescu – a fost profesor: d.2006
• Silviu Brucan – analist politic; d.2006
• general Ştefan Guşă – comandant militar; d.1994
• Dan Deşliu – poet, d. 1992

Comunicatul către ţară al CFSN

(Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1 din 22/12/1989)

Cetateni si cetatene,

Traim un moment istoric. Clanul Ceausescu, care a dus tara la dezastru, a fost eliminat de la putere. Cu totii stim si recunoastem ca victoria de care se bucura intreaga tara este rodul spiritului de sacrificiu al maselor populare de toate nationalitatile si, in primul rind, al admirabilului nostru tineret, care ne-a restituit, cu pretul singelui, sentimentul demnitatii nationale.

Un merit deosebit il au cei care ani de zile si-au pus in pericol si viata, protestind impotriva tiraniei. Se deschide o pagina noua in viata politica si economica a Romaniei. In acest moment de rascruce am hotarit sa ne constituim in Frontul Salvarii Nationale, care se sprijina pe armata romana si care grupeaza toate fortele sanatoase ale tarii, fara deosebire de nationalitate, toate organizatiile si gruparile care s-au ridicat cu curaj in apararea libertatii si demnitatii in anii tiraniei totalitare.
Scopul Frontului Salvarii Nationale este instaurarea democratiei, libertatii si demnitatii poporului roman.
Din acest moment se dizolva toate structurile de putere ale clanului Ceausescu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat si institutiile sale isi inceteaza activitatea, intreaga putere in stat este preluata de Consiliul Frontului Salvarii Nationale. Lui i se vor subordona Consiliul Militar Superior, care coordoneaza intreaga activitate a armatei si a unitatilor Ministerului de Interne. Toate ministerele si organele centrale in actuala lor structura isi vor continua activitatea normala, subordonindu-se Frontului Salvarii Nationale, pentru a asigura desfasurarea normala a intregii vieti economice si sociale.
In teritoriu se vor constitui consilii judetene, municipale, orasenesti si comunale ale Frontului Salvarii Nationale ca organe ale puterii locale.
Militia este chemata ca, impreuna cu comitetele cetatenesti, sa asigure ordinea publica.
Aceste organe vor lua toate masurile necesare pentru asigurarea aprovizionarii populatiei cu alimente, cu energie electrica, cu caldura si apa, pentru asigurarea transportului, a asistentei medicale si a intregii retele comerciale.

Ca program, frontul propune urmatoarele:

1. Abandonarea rolului conducator al unui singur partid si statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernamint.
2. Organizarea de alegeri libere in cursul lunii aprilie.
3. Separarea puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca in stat si alegerea tuturor conducatorilor politici pentru unu sau, cel mult, doua mandate. Nimeni nu mai poate pretinde puterea pe viata.
Consiliul Frontului Salvarii Nationale propune ca tara sa se numeasca in viitor Romania.
Un comitet de redactare a noii Constitutii va incepe sa functioneze imediat.
4. Restructurarea intregii economii nationale pe baza criteriilor rentabilitatii si eficientei. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economica centralizata si promovarea liberei initiative si a competentei in conducerea tuturor sectoarelor economice.
5. Restructurarea agriculturii si sprijinirea micii productii taranesti. Oprirea distrugerii satelor.
6. Reorganizarea invatamintului romanesc potrivit cerintelor contemporane. Reasezarea structurilor invatamintului pe baze democrate si umaniste.
Eliminarea dogmelor ideologice care au provocat atitea daune poporului roman si promovarea adevaratelor valori ale umanitatii. Eliminarea minciunii si a imposturii si statuarea unor criterii de competenta si justitie in toate domeniile de activitate. Asezarea pe baze noi a dezvoltarii culturii nationale.
Trecerea presei, radioului, televiziunii din miinile unei familii despotice in miinile poporului.
7. Respectarea drepturilor si libertatilor minoritatilor nationale si asigurarea deplinei lor egalitati in drepturi cu romanii.
8. Organizarea intregului comert al tarii, pornind de la cerintele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populatiei Romaniei. In acest scop, vom pune capat exportului de produse agroalimentare, vom reduce exportul de produse petroliere, acordind prioritate satisfacerii nevoilor de caldura si lumina ale oamenilor.
9. intreaga politica externa a tarii sa serveasca promovarii bunei vecinatati, prieteniei si pacii in lume, integrindu-se in procesul de construire a unei Europe unite, casa comuna a tuturor popoarelor continentului. Vom respecta angajamentele internationale ale Romaniei si, in primul rind, cele privitoare la Tratatul de la Varsovia.
10. Promovarea unei politici interne si externe subordonate nevoilor si intereselor dezvoltarii fiintei umane, respectului deplin al drepturilor si libertatilor omului, inclusiv al dreptului de deplasare libera.
Constituindu-ne in acest front, sintem ferm hotariti sa facem tot ce depinde de noi pentru a reinstaura societatea civila in Romania, garantind triumful democratiei, libertatii si demnitatii tuturor locuitorilor tarii.

In mod provizoriu, in componenta consiliului intra urmatorii: Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Laszlo Tokes, Dumitru Mazilu, Dan Desliu, general Stefan Guse, general Victor Stanculescu, Aurel-Dragos Munteanu, Corneliu Manescu, Alexandru Birladeanu, Silviu Brucan, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Mihai Montanu, Mihai Ispas, Gelu Voican Voiculescu, Dan Martian, capitan Lupoiu Mihail, general Voinea, capitan de rangul I Dumitrescu Emil, Neacsa Vasile, Ciontu Cristina, Baciu Marian, Bogdan Teodoriu, Eugenia Iorga, Negritiu Paul, Manole Gheorghe, Cazimir Ionescu, Adrian Sirbu, Cirjan Constantin, Domokos Geza, Magdalena Ionescu, Marian Mierla, Constantin Ivanovici, Ovidiu Vlad, Bucurescu Valeriu, Ion Iliescu.

Notă: după cum se poate observa, niciun cuvând despre proprietatea privată, în schimb se „menţineau” angajamentele privind „Tratatul de la Varşovia”, bloc politico-militar al statelor comuniste, creat pentru a contraacara NATO.

25 DE ANI DE LA REVOLUTIA ROMANA DIN 15 – 25 DECEMBRIE 1989,CARE A FOST UNA SANGEROASA IN CARE AU FOST UCISI PESTE 1200 DE EROI -MARTIRI ,MII DE MUTILATI PE VIATA ,MII DE FAMILII INDURERATE .ROMANIA A FOST SINGURA TARA DIN ESTUL EUROPEI CARE A TRECUT LA DEMOCRATIE PRINTR-O REVOLUTIE VIOLENTA SI IN CARE CONDUCATORII COMUNISTI SOTII CEAUSESCU AU FOST EXECUTATI!,IATA CRONOLOGIA ACELOR ZILE CARE AU DUS PRIN VARSARE DE SANGE NEVINOVAT LA SFARSITUL REGIMULUI TOTALITAR COMUNIST,DAR NU LA SFARSITUL STATULUI POLITIENESC INSTAURAT DUPA 2004 DE OMUL ELENEI CEAUSESCU,ULTIMUL COMUNIST TRAIAN BASESCU!

22 dec.

Romania a fost singura tara din estul Europei care a trecut la democratie printr-o revolutie violenta si in care conducatorii comunisti au fost executati. Inainte de revolutia romana, toate celelalte state est-europene trecusera intr-un mod pasnic la democratie.

Protestele, luptele de strada si demonstratiile din luna decembrie a anului 1989 au dus intr-un final la sfarsirea regimului comunist.

Statul politienesc, securitatea, politica economica a lui Ceausescu, constructiile grandomane si regimul de austeritate sunt cateva din motivele care faceau populatia sa nu fie multumita de regimul comunist.

In acelasi an, 1989, Ceausescu reuseste sa achite datoria externa de circa 11 miliarde de dolari, chiar mai inainte de termenul pe care chiar dictatorul roman il preconizase.

Ceausescu nu era un om citit. In luna decembrie 1989, in ziarul Scanteia, apare pe prima pagina un discurs al lui Ceausescu transcris cu toate greselile gramaticale si de pronuntare pe care acesta le facea in exprimarea orala. A fost un semnal transmis in toate cotloanele tarii, fiindca ziarul avea o raspandire nationala. Numarul respectiv al ziarului a disparut apoi din bibliotecile publice.

O incercare timida de a protesta impotriva regimului a fost la un joc de fotbal, unde Romania a invins cu 3-1 nationala Danemarcei, victorie ce a facut ca dupa 20 de ani Romania sa participe din nou la un campionat mondial, cel din Italia.

16 decembrie 1989

In jurul bisericii reformate din Piata Maria, niste credinciosi reformati demonstreaza pasnic, cu lumanari in maini, pazindu-l pe pastorul Laszlo Tokes care urma sa fie evacuat. Reformantilor li se adauga si un grup de oameni de toate varstele, profesiile si credintele, adunati spontan intr-un act generos de solidaritate si expresie a dorintei de libertate si democratie.

O parte a multimii se indreapta spre Caminele Studentesti pentru a aduna noi demonstranti. Se ajunge la sediul PCR unde au loc altercatii cu autoritatile. Aici s-au efectuat primele arestari.

Ora 16:00. Se intampla inevitabilul. Sunt blocate tramvaie de catre manifestanti si se striga pentru prima data “Jos cu Ceausescu!”.

Multimea se intoarce intr-un numar si mai mare in Piata Maria, apoi in Piata Operei, scandand o serie de lozinci anticomuniste. Pe drum sunt distruse pancardele de propaganda care impanzeau orasul. Acum se naste drapelul revolutiei, steagul din care a fost decupata stema comunista.

Unii dintre manifestanti au fost arestati si batuti. Pana la miezul noptii au loc adevarate lupte de strada. Pastorul Laszlo Tokes a fost arestat si batut, dar combatantii si-au parasit pozitiile spre dimineata.

17 decembrie 1989

In aceasta zi, evenimentele au pornit pe o cale fara intoarcere.
Ceausescu a organizat o teleconferinta, in care cere Ministerului de Interne si Securitatii sa deschida focul asupra civililor, fara somatie. In aceasta zi au cazut primele victime ale revolutiei.

Pe treptele Catedralei se aduna un grup de copii si tineri civili care incep sa scandeze: “Jos Ceausescu!, Libertate! Vrem o tara libera!”. Dintr-un transportor blindat se trag rafale care secera multimea. Actul crud si absurd care a avut loc sub privirile timisorenilor a intaratat si mai mult multimea.
In diverse zone incep luptele deschise intre civili si militari. Se arunca cu pietre si cu sticle incendiare inspre masinile si transportoarele din care se tragea.

18 decembrie 1989

Timisoara arata ca in razboi. Magazinele aveau vitrinele sparte, erau militieni peste tot si se observau urmele de focuri. Dintr-un oras al florilor, Timisoara devenise un oras al groazei. Militarii ordonau oamenilor sa circule fara oprire si erau impiedicati sa stea in grupuri.

In incinta Spitalului Judetean sunt sustrase cadavrele celor ucisi. Vor fi transportate in secret la Bucuresti, unde vor fi arse la crematoriu. Familiile celor disparuti urmau sa fie informate ca rudele lor au fugit peste granita. Documentele care dovedeau cauza deceselor au fost, de asemenea, distruse.

In aceasta zi, linistea intregii tari este spulberata. Romanii afla de evenimentele de la Timisoara prin Europa Libera.

In dupa-amiaza de 18, un grup de 30 de tineri ies in fata Catedralei in urma repetitiilor de colinde. Alti 500 de manifestanti li se alatura. Au fluturat un steag din care fusese decupata stema comunista si au cantat “Desteapta-te romane!”. S-a tras asupra lor.

19 decembrie 1989

Revolta de la Timisoara a luat amploare. Un angajat de la Uzinele Mecanice din Timisoara pornea sirena aeriana. A fost semnalul pentru mii de timisoreni sa iasa din noua in strada. 7 persoane au murit si aproape 100 au fost ranite.

20 decembrie 1989 – Revolutia muncitorilor

Timisoara. Pe 20 decembrie, coloane masive de muncitori au intrat in oras. 100.000 de protestatari au ocupat Piata Operei (astazi “Piata Victoriei”) si au inceput sa strige sloganuri anti-guvernamentale: “Noi suntem poporul!”, “Armata e cu noi!”, “Nu va fie frica, Ceausescu pica!”.

In Oltenia, regimul a incercat sa foloseasca muncitori din fabrici pentru a opri revolta din Timisoara. Au fost incarcate trenuri pline cu muncitori si au fost trimisi la Timisoara. Li s-a spus ca huliganii si ungurii devasteaza Timisoara. Ajunsi la Timisoara si vazand ca nu este vorba de asa ceva, oltenii s-au alaturat timisorenilor.

Treptat, situatia a iesit de sub controlul autoritatilor. Mai multi militari au inceput sa se fraternizeze cu demonstrantii. La sfarsitul zilei, Timisoara a fost declarata oras liber de catre demonstranti.

Exemplul Timisoarei a fost urmat si de alte orase din tara, precum Arad, Sibiu, Targu Mures, Alba Iulia, Resita, Brasov, Fagaras, Cluj-Napoca si Caransebes.

Evenimentele din Timisoara au fost descrise si in jurnalele de stiri ale unor radiouri precum Radio Europa Libera si Vocea Americii, ascultate clandestin de catre romani.

Ceausescu fiind plecat intre timp in Iran, cand s-a intors in tara pe data de 20 decembrie, a descoperit o situatie deteriorata. La ora 19:00, 20 decembrie, a dat o declaratie televizata dintr-un studio TV situat in interiorul cladirii Comitetului Central, in care i-a etichetat pe cei care protestau la Timisoara ca dusmani ai Revolutiei Socialiste.

21 decembrie 1989 – Adunarea populara

A doua zi, in data de 21 decembrie, a fost convocata in jurul pranzului o mare adunare populara menita sa exprime sprijinul populatiei fata de conducerea de partid si de stat. Vorbind de la balconul Comitetului Central, Ceausescu a evocat o serie de realizari ale societatii socialiste. Populatia a ramas indiferenta la cele auzite, doar randurile din fata il sprijineau pe Ceausescu cu scandari si aplauze.

Ceausescu nici nu a reusit sa inteleaga evenimentele, iar incapacitatea sa de a trata situatia au iesit din nou in evidenta cand a oferit, intr-un act de disperare, cresterea salariilor muncitorilor cu 100 de lei pe luna, continuand sa laude realizarile “Revolutiei Socialiste” dar neintelegand ca alta revolutie se desfasura chiar in fata sa.

Sunetul unor petarde venind dinspre marginea adunarii au transformat manifestatia in haos. Speriata la inceput, multimea a inceput sa se imprastie. O parte dintre participantii la adunare s-au regrupat langa hotelul Intercontinental si au inceput o manifestatie de protest care apoi a devenit revolutie.

Incercatile ulterioare ale cuplului Ceausescu de a recastiga controlul multimii folosind formule ca “Alo, alo!” sau “Stati linistiti la locurile voaste!” au ramas fara efect.
Multimea a plecat pe strazi, aducand capitala, la fel ca Timisoara si alte orase importante in dezordine.

Oamenii au inceput sa strige sloganuri anticomuniste si anticeausiste: “Jos dictatorul!”, “Moarte criminalului!’, “Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!”. In cele din urma, protestatarii au invadat centrul din Piata Kigalniceanu pana in Piata Unirii, Piata Rosetti si Piata Romana.
Pe statuia lui Mihai Viteazul un tanar flutura un tricolor fara stema comunista.

Ceausescu, sotia sa, precum si alti oficiali s-au panicat, iar dictatorul s-a intors in interiorul cladirii. Transmisiunea directa a mitingului a fost intrerupta, dar oamenii care se uitau la televizor vazusera destul ca sa-si dea seama ce se intampla. Incercarile lui Ceausescu de a linisti populatia luasera o intorsatura neasteptata.

In cursul dupa-amiezii, in aceeasi zi, Nicolae Ceausescu a tinut o teleconferinta sustinand ca evenimentele ultimelor zile sunt organizate si dirijate cu scopul de a destabiliza tara si indreptate impotriva integritatii si independentei Romaniei.

Cuvintele lui Ceausescu in teleconferinta: “Trebuie sa demascam si sa respingem cu hotarare aceasta actiune si sa o lichidam. Nu se poate pune decat problema lichidarii in cel mai scurt timp a acestor actiuni conjugate impotriva integritatii, independentei, a constructiei socialiste, a bunastarii poporului.”
S-a pronuntat si pentru mobilizarea generala a fortelor armate.

Mai tarziu, incepand cu orele 18, a inceput reprimarea propriu-zisa care a durat pana a doua zi, ora 3 dimineata.
Protestatarii, neinarmati si neorganizati au fost intampinati de soldati, tancuri, TAB-uri, oameni din Securitate imbracati in haine civile si ofiteri ai Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista.

S-a tras asupra multimii de pe cladiri, strazi laterale si din tancuri. S-au inregistrat multe victime prim impuscare, injunghiere, sau strivire de vehiculele armatei. Un TAB a intrat in multime in apropierea Hotelului Intercontinental. Pompierii blocau multimea cu jeturi de apa puternice, iar militienii bateau si arestau oamenii.

Protestatarii au reusit sa construiasca o baricada de aparare in fata Restaurantului Dunarea, care a rezistat pana la miezul noptii, dar a fost doborat in cele din urma de fortele de ordine.

Se organizasera puncte de colectare, unde erau adunati protestatarii care erau capturati. Dupa identificare si inregistrare erau transportati la inchisoarea Jilava.

Dupa lansarea zvonului intre scutieri ca in Piata Romana mai multi colegi de-ai lor au fost injunghiati cu surubelnite, toti pasagerii care au coborat in statia de metrou din Piata Universitatii au fost batuti.
Foarte multi copii, femei sau batrani au fost maltratati, tarati pe jos, obligati sa se culce pe burta, unii peste altii, in gramezi.

A fost o noapte incendiara. Focurile de arma nu au incetat sa se auda, pana la 3 dimineata, ora la care cei care au supravietuit au parasit strazile. Dupa inabusirea revoltei, strazile au fost spalate de sange de masinile salubritatii.

Mortii au fost incinerati si s-a interzis autopsierea victimelor decedate. Multe fotografii ce au ramas ca dovezi au fost facute din elicopterele care au survolat zona si de turistii aflati in turnul hotelului Intercontinental, aflat langa Teatrul National, peste drum de Universitate.

22 decembrie 1989

A doua zi, in 22 decembrie 1989, vestea inabusirii in sange a demonstrantiilor a ajuns in scurt timp la toata populatia Bucurestiului. Multi dintre supravietuitorii macelului din zona centrala au fugit spre zonele industriale, unde au relatat muncitorilor cele intamplate.

Regimul a planuit organizarea de adunari ale muncitorilor la locurile de munca, la care sa fie condamnate “actele huliganice”, insa muncitorii au refuzat, ba din contra, au inceput organizarea de proteste si mai ample impotriva regimului.

22 decembrie 1989, ora 7:00

Pe la ora 7 dimineata, Elena Ceausescu a fost informata ca un numar mare de muncitori inaintau spre centrul Bucurestiului. Baricadele militiei care trebuiau sa blocheze accesul spre Piata Universitatii si Piata Palatului au fost inutile. La ora 9:30, Piata Universitatii era plina de oameni. La presiunea masei imense de demonstranti, fortele armate au inceput sa fraternizeze cu demonstrantii.

22 decembrie 1989, ora 10:00

Dupa ora 10, mai mult de o suta de mii de oameni erau adunati pentru prima data din proprie initiativa – nu la cererea lui Ceausescu – in centrul Bucurestiului.
Nicolae Ceausescu a luat o portavoce si a incercat sa se adreseze multimii de la balconul cladirii Comitetului Central al Partidului Comunist, dar a fost intampinat cu un val de dezaprobare si furie. Elicopterele imparteau manifeste pentru a linistii populatia, dar din pricina vantului nefavorabil nu ajungeau la multime.
Tot in jurul orei 10, ministrul apararii Vasile Mitea a murit in conditii suspecte.

22 decembrie 1989, ora 10:07 – Fuga lui Ceausescu

Generalul Iulian Vlad a intreprins masuri de izolare a lui Ceausescu. L-a convins pe Ceausescu sa fuga cu elicopterul la unul din cele trei puncte de comanda militara secreta din tara (probabil la buncarul din zona Pitesti)

22 decembrie 1989, ora 11:00

Un comunicat radio si televiziune dat din ordinul lui Ceausescu spunea ca Milea a fost gasit vinovat de tradare si ca s-a sinucis dupa dezvaluirea tradarii sale. O ancheta ulterioara realizata prin exhumarea cadavrului in 2005, a afirmat ca s-a sinucis cu pistolul unui subordonat.

22 decembrie 1989, ora 11:00 – Haosul in Bucuresti

Dupa fuga lui Ceausescu din cladirea Comitetului Central se instaleaza haosul in Bucuresti, precedat de o stare de euforie generala. Multimile descatusate invadeaza Comitetul Central iar birourile oficialilor comunisti sunt vandalizate. Tintele preferate fiind portretele dictatorului.

22 decembrie 1989, ora 12:15 – Televiziunea isi reia emisia

Televiziunea Romana isi reia emisia. Mircea Dinescu si Ion Caramitru apar in fruntea unui grup de revolutionari, anuntand exaltati fuga dictatorului.

Haosul din Bucuresti cuprinde intreaga tara. Au avut loc manifestatii spontane de protest fata de regim. La unele manifestatii populatia a atacat sedii de partid si de stat sau chiar posturi de militie. Cativa militieni au fost chiar omorati.

22 decembrie 1989, ora 15:00 – Conturarea guvernului

Petre Roman citeste de la balconul Comitetului Central al PCR Declaratia in trei puncte a “Frontului Unitatii Poporului”, transmisa si la televiziune.
S-au conturat trei centre de putere: la Televiziunea Romana, unde se aflau Mircea Dinescu si Ion Caramitru si Ion Iliescu sosit dupa ora 14:00. La sediul CC al PCR, unde erau revolutionari care au incercat sa formeze un nou guvern, care dupa numai 20 de minute a cazut, fiind huiduiti de multime: “Fara comunism!”. Si cel de-al treilea centru, in Ministerul Apararii unde se afla generalul Victor Stanculescu.

22 decembrie 1989, ora 23:00 – Anuntarea unui nou organ al puterii

Grupul lui Iliescu se deplaseaza la sediul CC al PCR unde sunt rostite cuvantari, apoi se intorc la Televiziune unde iau legatura cu generalul Stanculescu. In jurul orei 23:00 este anuntata constituirea Consiliului Frontului Salvarii Nationale, ca nou organ al puterii.

Opinia publica internationala

Conducatorii multor state au inceput sa transmita mesaje de spijin al revolutiei romane: SUA (presedintele George H. W. Bush), URSS (presedintele Mihail Gorbaciov), Ungaria (Partidul Socialist Ungar), nou-constituitul guvern al Germaniei de Est (in acel moment cele doua Germanii nu se unisera inca), Bulgaria (Petar Mladenov, secretar-general al Partidului Comunist Bulgar), Cehoslovacia (Ladislav Adamec, lider al Partidului Comunist Cehoslovac, si Vaclav Havel, scriitorul dizident, conducator al revolutiei si viitor presedinte al Republicii), China (ministrul Afacerilor Externe), Franta (presedintele Francois Mitterrand), Germania de Vest (ministrul de externe Hans Dietrich Genscher), OTAN/NATO (secretarul general Manfred Wurner), Regatul Unit (primul-ministru Margaret Thatcher), Spania, Austria, Olanda, Italia, Portugalia, Japonia (Partidul Comunist al Japoniei) si RSS Moldoveneasca.

Sprijinul moral a fost urmat de sprijin material. Mari cantitati de alimente, medicamente, imbracaminte, echipament medical etc, au fost trimise in Romania. In lume, presa a dedicat pagini si uneori chiar editii intregi revolutiei romane si conducatorilor acesteia.

Procesul de preluare a puterii de catre noua structura nu se incheiase. Obiective importante atat in Bucuresti cat si in provincie sunt atacate cu arme de foc de indivizi necunoscuti. Ei primesc eticheta de teroristi. Poplatia si armata au fost chemate sa apere cuceririle fragede ale revolutiei.
De la Televiziune sunt transmise informatii neverificate, contradictorii, care creaza o situatie confuza si o stare de psihoza generala. S-au inregistrat numerosi morti si raniti.

Pentru urmatoarele 3 zile, toata tara era in haos. Au avut loc numeroase lupte inversunate.
In noaptea de 22 spre 23, Jean-Louis Calderon, jurnalist francez de la postul de televiziune Canal 5, a fost calcat de senilele unui tanc in Piata Palatului.

23 decembrie, ora 21:00 – Haos si paranoia

Tancuri si cateva unitati paramilitare au mers sa protejeze Palatul Republicii. S-au distribuit arme la multi civili, care actionau in colaborare cu unitatile armatei.

Riposta exagerata, a celor care faceau parte din dispozitivele militare sau mixte, asupra locurilor din care se trageau focuri raslete, a avut drept consecinta pierderea de vieti omenesti si mutilarea grava a zeci de persoane. La orice miscare suspecta, de exemplu, deschiderea unei ferestre sau miscarea unei perdele, se tragea haotic cu munitie de razboi. Argumentandu-se ca “teroristii roiesc” si ataca peste tot, informatii sustinute si difuzate in special prin intermediul Televiziunii.

24 decembrie 1989 – Bucurestiul in razboi

La 24 decembrie, Bucurestiul era un oras in razboi. Tancuri, Tab-uri si camioane continuau sa patruleze prin oras si inconjurau punctele problematice pentru a le proteja.

Intre timp, Ceausescu impreuna cu sotia sa Elena ce se aflau la Snagov, au plecat cu elicopterul spre Pitesti. In apropiere de Boteni au abandonat elicopterul, caruia i s-a cerut sa aterizeze de catre armata. Pe jos, sotii Ceausescu au ajuns la o statie de cercetare agricola aflata la 5 km de Targoviste, unde au fost preluati de militieni si transportati dupa cateva peripetii la garizoana din Targoviste.

25 decembrie 1989 – Condamnarea si executarea lui Nicolae si a Elenei Ceausescu

In ziua de Craciun, cei doi au fost condamnati la moarte de catre o curte militara ad-hoc, pentru o serie de acuzatii, printre care si genocid. Au fost executati in incinta garizoanei din Targoviste. Cadavrele lor au fost transportate cu elicopterul la Stadionul Steaua, unde s-au ratacit. Au fost gasite a doua zi si aduse cu morga la Spitalul Militar. De acolo au fost transportate la cimitirul Ghencea si inmormantate in secret.

Fragmentele din filmarea cu procesul si finalul executiei au fost difuzate in aceeasi zi la televiziunea nationala.

Intensitatea luptelor armate a scazut brusc dupa difuzarea pe 25 decembrie pe postul national de televiziune a executiei sotilor Ceausescu, insa s-au mai inregistrat atacuri pana pe data de 27 decembrie.

Pe durata revolutiei, au murit 1104 persoane, si s-au inregistrat 3321 raniti (221 civili si 663 militari). Pe 22 decembrie, la ora cand Ceausescu a fugit, erau inregistrati 126 de morti si 1107 raniti.

Linkuri exterioare:

Lista a martirilor decedati la Revolutia din 1989

Video Youtube, Timisoara – 22 decembrie

Video Youtube, ultimul discurs a lui Ceausescu
Video Youtube, Executia lui Ceausescu

Note:

“Revolutia 1989″, Editura “Romania pur si simplu”
Jurnalul National
Ziua
Imagini: “1989 Libertate Roumanie”. O galerie mai bogata poate fi vazuta aici
Date si evenimente: Wikipedia

*Imaginile au fost facute de diversi ziaristi straini aflati in Romania si publicate in cartea “1989 Libertate Roumanie” de Denoel Paris, dedicata memoriei reporterului francez Jean Louis Calderon impuscat in acele zile la Bucuresti. 5000 de exemplare au fost distribuite locuitorilor din Timisoara. Autorii au renuntat la drepturile de autor.

FOSTUL PURTATOR DE CUVANT VALERIU TURCAN : TRAIAN BASESCU A FOST PUS LA PAMANT DE ELENA UDREA CARE I-A IMPUS-O PE ALINA BICA LA DIICOT!

22 dec.

Udrea-Bica
Traian Băsescu și-a asumat că a greșit când a numit-o pe Alina Bica procuror-șef la DIICOT. Ceea ce nu a spus Traian Băsescu a dezvăluit fostul său purtător de cuvânt, Valeriu Turcan.

Acesta face lumină în cazul numirii Alinei Bica. El spune că Băsescu a numit-o pe Bica în fruntea DIICOT la insistențele Elenei Udrea.

Bica a fost numită la insistențele Elenei Udrea. Fotografiile de la Paris confirmă și ele. Scandalul cu Alina Bica nu se va opri aici pentru că sunt nume importante.

PRESEDINTELE FEISBOOKER KLAUS IOHANNIS -MENGELE SI-O DEDICAT PRIMA IESIRE PUBLICA VICTIMELOR REVOLUTIEI!

22 dec.

Presedintele Klaus Iohannis si-a dedicat prima iesire publica victimelor Revolutiei. Acesta a participat la o scurta ceremonie de depunere de coroane in Piata Universitatii in memoria victimelor Revolutiei.

%d blogeri au apreciat asta: