Arhiva | 6:00 pm

MESAJUL PREFERICITULUI PATRIARH AL BISERICII ORTODOXE ROMANE,DANIEL DE ZIUA NASTERII MANTUITORULUI IISUS HRISTOS!

25 dec.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, consideră că prezența celor trei Magi de la Răsărit, călăuziți de Stea, la ieslea Nașterii Domnului ne arată că cercetarea Universului duce la Dumnezeu, Creatorul lui, Lumea nefiind întâmplare, ci creație a divinității.

„Ei arată și faptul că Lumea, întreg Universul, dacă este cercetată cu atenție, ne duce spre Dumnezeu, Creatorul ei. Lucrarea artistului se vede în opera sa. Prezența Creatorului se vede în Creația Sa. Magii aceștia prefigurează nu numai adunarea popoarelor în Biserica lui Hristos, ci și faptul că cercetând Universul cu multă atenție toate cercetările adevărate mărturisesc că Lumea nu este hazard, o întâmplare, ci este un limbaj al lui Dumnezeu, fără cuvinte, către om”. (…) Deci, toate vorbesc despre Dumnezeu”, a afirmat, joi, patriarhul Daniel, în predica la Slujba Nașterii Domnului, oficiată la Catedrala Patriarhală.

Întâistătătorul BOR a subliniat că „magii, care reprezintă popoare care n-au primit ca și poporul evreu, în mod direct, reveleția, (….) fiind interesați de splendoarea și frumusețea Universului (…) au învățat de la Stea să se închine lui Hristos, Soarele Dreptății”.

„Ei nu au citit Sfintele Scripturi, dar au citit în mersul stelelor prezența unei stele neobișnuite”, a spus patriarhul.

Preafericitul Părinte consideră că prezența celor trei Magi la nașterea lui Iisus „ne arată dimensiunea cosmică a înțelepciunii Pruncului Iisus care a creat Universul și acum coboară pe pământ ca să salveze din păcat și moarte pe oamenii păcătoși și muritori, pentru a le dărui Viața Veșnică în Împărăția Cerurilor”.

Potrivit patriarhului Daniel, Nașterea Domnului reprezintă o sărbătoare a darurilor.

„Sărbătoarea aceasta a Nașterii Domnului este Sărbătoarea Darurilor, sărbătoarea răspunsului nostru la iubirea darnică și milostivă a lui Dumnezeu, care a trimis pe unicul său fiu în Lume, ca să ne mântuiască”, a mai spus patriarhul.

AGERPRES

PAPA FRANCISC A ROSTIT JOI LA ORELE 13,00,IN PIATA SFANTUL PETRU DE LA VATICAN IN PREZENTA A PESTE 10.000 DE PELERINI MESAJUL DE CRACIUN „URBI ET ORBI!”

25 dec.

Papa Francisc a cerut joi, în apelul său tradițional de Crăciun, încetarea „persecuțiilor brutale”, a masacrelor și a luărilor de ostatici, din Orientul Mijlociu și până în Nigeria, precum și a violențelor, traficului și abuzurilor ale căror victime sunt copiii, transmite AFP.

Foto: (c) Max Rossi/REUTERS

În mesajul său ‘Urbi et Orbi’, care a pus accent pe violențele fundamentaliste în lume, Papa Francisc a cerut încetarea ‘persecuțiilor brutale’ ale grupării Statul Islamic împotriva ‘grupurilor etnice și religioase’ în Irak și Siria și a deplâns faptul că ‘numeroase persoane (sunt) ținute ostatice sau masacrate’ în Nigeria.

El și-a exprimat de asemenea regretul că ‘mulți copii sunt victime ale violențelor și traficului’ și a condamnat recentul atentat sângeros asupra unei școli din Pakistan, soldat cu moartea a 149 de persoane, dintre care 136 de copii.

„Există prea mulți copii victime ale abuzurilor, care au loc sub ochii noștri și în tăcerea noastră complice”, a spus Papa. Vizibil emoționat, Suveranul Pontif a amintit de „copiii masacrați în bombardamente, inclusiv în locul unde s-a născut Fiul Domnului” (Pământul Sfânt) și de „tăcerea lor neputincioasă care strigă sub tăișul sabiei”.

Denunțând „indiferența”, Papa Francisc a deplâns de asemenea copiii „uciși înainte de a vedea lumina”, condamnând în mod direct avortul. „Fie ca Iisus să-i salveze pe mult prea numeroșii copii victime ale violențelor, ale traficului de ființe umane sau obligați să devină soldați. Fie ca El să le aducă alinarea familiilor copiilor uciși în Pakistan în această săptămână”, a spus Papa.

Suveranul Pontif a făcut apel la dialog între israelieni și palestinieni și le-a mulțumit de asemenea celor care ajută victimele epidemiei de Ebola, reînnoindu-și „invitația urgentă de a asigura asistență și terapiile necesare”, potrivit AFP.

Papa i-a îndemnat și pe ucraineni să „depășească tensiunile, să învingă ura și să întreprindă un nou drum al fraternității și reconcilierii”.

„Într-adevăr, există atâtea lacrimi de acest Crăciun”, a deplâns Suveranul Pontif, rugându-se ca „puterea divină să topească duritatea” inimilor bărbaților și femeilor din întreaga lume, „cufundați în mondenitate și indiferență”.

Zeci de mii de persoane au fost prezente în Piața Sf. Petru din Vatican pentru a asista la mesajul tradițional al Papei.

AGERPRES.

PAPA FRANCISC CELEBREAZA CRACIUNUL INGRIJORAT DE SITUATIA CRESTINILOR IN ORIENTUL MIJLOCIU!

25 dec.

Papa Francisc a îndemnat creștinii, miercuri, în liturghia de Crăciun să dea dovadă de „sensibilitate” și „bunăvoință” în situațiile „cele mai dificile”, inclusiv în conflicte, în timp ce creștinii din Orient sărbătoresc în acest an Nașterea lui Christos în mijlocul violențelor, transmite AFP.

Foto: (c) Max Rossi/REUTERS

În vârstă de 78 de ani, Jorge Bergoglio a celebrat a doua sa liturghie de Crăciun la Vatican în cadrul încărcat de simboluri și monumental al Bazilicii Sfântul Petru, în prezența a circa 5.000 de credincioși.

Intrat în procesiune în bazilică în sunetele tradiționalului „Kalenda”, cânt gregorian anunțând Nașterea lui Christos, Suveranul Pontif a ridicat o pânză ce acoperea o statuie a lui Iisus copil, purtată de doi băieți, unul sirian și celălalt libanez.

Mai târziu, în genunchi, cufundat în rugăciune, Papa Francisc a ascultat „Et incarnatus est” din Messa în do minor de Wolfgang Amadeus Mozart.

În predica sa, Sfântul Părinte i-a invitat pe cei 1,2 miliarde de catolici să nu cedeze mâniei în viața lor și să arate empatie pentru persoanele aflate în dificultate: „Doamne, dă-mi harul sensibilității în cele mai dificile circumstanțe ale vieții, dă-mi harul apropierii în fața oricăror nevoi, bunăvoință în orice conflict”.

Rugăciunea universală a fost rostită în mai multe limbi, printre care chineză și arabă.

Miercuri după-amiază, Papa Francisc a telefonat refugiaților irakieni din Kurdistan.

„Dragi frați, sunt alături de voi, foarte aproape, din plinul inimii. Dumnezeu vă dă mângâierea afecțiunii sale”, le-a spus el.

Cu o zi înainte, Suveranul Pontif și-a exprimat profunda îngrijorare în legătură cu soarta creștinilor din Orientul Mijlociu, în special din Irak și Siria, unde jihadiștii își înmulțesc actele de violență, atacând mai ales minoritățile religioase.

Într-o lungă scrisoare adresată creștinilor din Orient, Papa i-a îndemnat la „perseverență” și dialog interreligios, în pofida dificultăților.

AGERPRES.

MARELE PRAZNIC AL NASTERII DOMNULUI ESTE SARBATORIT DE BISERICA ORTODOXA LA 25 DECEMBRIE (DUPA CALENDARUL GREGORIAN) SAU 7 IANUARIE (DUPA CALENDARUL IULIAN)!

25 dec.

Marele praznic al Nașterii Domnului este sărbătorit în Biserica Ortodoxă la 25 decembrie (după calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (după calendarul iulian) în fiecare an. „Cerul și pământul astăzi s-au împreunat; născându-se Hristos, astăzi Dumnezeu pe pământ a venit și omul la cer s-a suit”. (Vecernia praznicului, Litie, glas 1)

Foto: (c) doxologia.ro

În Bethleem (aram — casa pâinii) s-a săvârșit marea taină a dreptei credințe: „Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălțat întru slavă” (I Tim. III, 16).

Interior din Biserica Nașterii Domnului din Bethleem
Foto: (c) doxologia.ro

Eveniment unic în istoria omenirii, petrecut pe vremea regelui Irod cel Mare, stăpân peste Galileea (Nazaretul) și Iudeea (unde era Bethleemul), amândouă regiunile făceau parte din Imperiului Roman și erau guvernate de către un procurator Quirinius. Imperiul era condus de Octavian Augustus (27 î.Hr-14 d.Hr), reorganizator al administrației și armatei.

În acea perioadă, a fost dispusă de autorități organizarea unui un recensământ, fiecare trebuind să meargă în cetatea lui de origine pentru a se declara. Printr-un astfel de procedeu se stabilea o bază de date pentru impozitarea populației și a terenurilor.

Potrivit Sfintei Scripturi și Sfintei Tradiții, mergând cu Iosif de la Nazaret la Bethleem, spre a împlini porunca autorităților, Sfânta Fecioară Maria a născut pe Iisus într-un staul de animale de la marginea cetății.

Acolo, la marginea câmpului, în noaptea sfântă, îngerul a vestit păstorilor Nașterea Mântuitorului lumii. Tot atunci și tot acolo, în pragul colibei în care se afla pruncul sfânt, s-au oprit cei trei magi din lunga lor călătorie, spre a lăsa, lângă copilul sărac, daruri împărătești. Asupra celor trei se oprește Sfântul Ioan Gură de Aur (Chrysostomul), arhiepiscop al Constantinopolului (347-407), atunci când vorbește de nașterea Fiului. Nebunie o numește părintele călătoria celor trei perși care, altfel, erau stăpâniți de vrăji și de eresuri, o nebunie a fost închinarea și întrebarea pe care aceștia o fac lui Irod, despre nașterea pruncului împărat, întrebare care aduce panică mare între iudei, suficientă să pună viața magilor în pericol, nemaivorbind de viața copilului.

‘Trebuie multă osârdie și rugăciune, spre a putea înțelege după cuviință această Evanghelie” — spune Sfântul Ioan, pentru că până aici aparențele au fost necuviincioase. Toate acestea s-au întâmplat așa, și nu altfel, pentru că Dumnezeu a dorit să facă cunoscut cine este și pentru ce a venit Fiul, de la bun început. Au fost magi pentru că astfel, prin ei, lumea păgână, tributară miturilor și magiei, a fost adusă la închinare și la cunoștința singurului Dumnezeu Cel în Treime Închinat.

Nu au avut frică în fața împăratului pentru că modul în care Dumnezeu a ales să le vestească Nașterea și, implicit, restaurarea firi omenești, a fost fără urmă de suspiciune pentru cei trei magi. Steaua, care le-a fost trimisă și care le-a vestit vestea cea bună și i-a condus până în fața pruncului, i-a încredințat pe deplin, pentru că ea le era proprie, era una din valorile pe care magii lumii orientale o cultivau. Dumnezeu le-a vorbit în limba lor, erau încredințați, nu mai aveau frică pentru nimic.


Închinarea magilor
Foto: (c) doxologia.ro

„Magii au trecut înainte” — spune marele Părinte al Bisericii—, „Așadar lor să le urmăm noi. Să ne depărtăm de păgânătate, pentru ca să vedem pe Hristos, precum și ei s-au depărtat de patria lor cea păgânească, spre a-l vedea pe el. Să părăsim lucrurile pământești ca și Magii, care, după ce au părăsit Persia, au văzut pe soarele dreptății. Așadar lasă toate și aleargă la Vithleem. De ești păstor și te vei duce acolo vei vedea pruncul în colibă. De ești împărat și nu te duci acolo, și porfira nu-ți va folosi nimica. De ești înțelept, și acestea nu te pot împiedica de a te duce acolo și a te închina fiului lui Dumnezeu; căci acestea foarte bine se potrivesc cu înțelepciunea”. (Predici la duminici și sărbători — Sfântul Ioan Gură de Aur)

Nașterea Domnului (adică întruparea lui Dumnezeu) face parte din cele 12 sărbători domnești (sau praznice împărătești) ale Bisericii Ortodoxe, a treia mare sărbătoare după cea de Paști și de Rusalii.

Sărbătoarea anuală a nașterii cu trup a Domnului Iisus Hristos este cel dintâi praznic împărătesc cu dată fixă, în ordinea cronologică a vieții Mântuitorului.

Nașterea Domnului, numită și Crăciunul, pare a fi cea dintâi sărbătoare specific creștină, dintre cele ale Mântuitorului, deși nu este tot atât de veche ca Paștile sau Pogorârea Sfântului Duh sau (Cincizecimea sau Rusaliile).

Ultimele două sărbători au totuși întâietate încă din timpul creștinismului primar apărut într-o lume care punea accentul pe ziua morții și a învierii divinităților adorate, iar nu pe ziua nașterii lor. De aceea, cultul Mântuitorului în Biserica primară era concentrat în jurul morții și al Învierii Sale. Calendarele creștine păstrează de asemenea în amintirea posterității, nu datele nașterii mucenicilor și ale sfinților, ci datele morții lor. De aceea, Nașterea Domnului este considerata în general ca o sărbătoare de origine mai nouă decât Paștile. Vechimea ei se poate urmări retrospectiv în documente până pe la sfârșitul secolului III.

AGERPRES

SARBATORIREA CRACIUNULUI LA ROMANI.CRESTINII CELEBREAZA LA 25 DECEMBRIE NASTEREA MANTUITORULUI IISUS HRISTOS!

25 dec.

Dintre sărbătorile de iarnă, cea mai așteptată este Crăciunul, reprezentând o adevărată renaștere sufletească, creștinii celebrând la 25 decembrie Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos.

Foto: (c) PAULA NEAMTU/AGERPRES FLUX

La această sărbătoare sfântă, toți creștinii își reîmprospătează sufletul cu amintirile copilăriei, revenindu-le în minte zăpezile bogate și prevestitoare de rod îmbelșugat, colindele și clinchetele de clopoței, mirosul proaspăt de brad, dar și de cozonaci, nerăbdarea așteptării darurilor sub pomul de Crăciun, toate acestea creând o atmosferă de basm, liniște sufletească și iubire.

Scena Nașterii Domnului este prezentată la Târgul de Crăciun, 2014
Foto: (c) PAULA NEAMTU/AGERPRES FLUX

În cultura românească, Crăciunul este un personaj cu trăsături bivalente: are puteri miraculoase, specifice zeilor și eroilor din basme, dar și calități și defecte specifice oamenilor. Ca persoană profană, este un om bătrân, un păstor bătrân cu barba de omăt, vecin cu Moș Ajun, fratele său mai mic. Sub influența creștinismului, Crăciunul apare și ca figură apocrifă: s-a născut înaintea tuturor sfinților, este mai mare peste ciobanii din satul în care s-a născut Hristos și altele. Legendele Nașterii Domnului zugrăvesc peisajul etnografic al unui sat pastoral unde trăia Moș Crăciun și avea case mari, grajduri, coșare și târle pentru vite. Pe neașteptate, în acest sat liniștit sosește o femeie necunoscută care, simțind că i-a venit vremea să nască, bate la poarta casei lui Moș Ajun și îi cere găzduire. Motivând că este om sărac, acesta o trimite la fratele său bogat, Moș Crăciun. Acesta, fără să știe că femeia este Maica Domnului, nu o primește sau o trimite să nască în grajdul vitelor.

Crăciuneasa ajută străina să nască, faptă pedepsită de Crăciun cu tăierea mâinilor din coate. Când Moș Crăciun află că în grajdul său s-a născut Domnul Iisus, se căiește și cere iertare lui Dumnezeu devenind primul creștin, sfântul cel mai bătrân, soțul femeii care a moșit-o pe Maria.

La apariția creștinismului, Crăciunul era un zeu atât de venerat încât nu a putut fi exclus cu desăvârșire din Calendarul Popular și din conștiința oamenilor care adoptaseră credința în Hristos. Prin tot ceea ce face, Crăciunul se opune sau împiedică nașterea pruncului Iisus întrucât venirea Lui presupune mai întâi plecarea (moartea) Moșului, tradițiile contemporane despre Moșul darnic și bun, încărcat cu daruri multe, fiind influențe livrești pătrunse în cultura populară.


De Crăciun au loc o serie de practici atestate în toate zonele țării, care au în centrul lor colindele și mesele rituale.

Crăciunul mai este numit și sărbătoarea familiei; este ocazia când toți se reunesc, părinți, copii, nepoți își fac daruri, se bucură de clipele petrecute împreună în jurul mesei, cu credința că prin cinstirea cum se cuvine a sărbătorilor vor avea un an mai bogat.

ANDRE RIEU – HOME FOR CHRISTMAS TRAILER!

25 dec.

ANDRE RIEU – DECEMBER LIGHTS!

25 dec.

%d blogeri au apreciat asta: