Arhiva | 6:06 pm

JUDECATORII CCR SI CEI DE LA ICCJ,PROCURORII SEF DE LA DNA SI DIICOT ,APARATORII REGIMULUI BASIST AR TREBUI SA-SI DEA DEMISIA DE ONOARE!,ASTAZI ESTE O ZI CARE MARCHEAZA JOIA NEAGRA ADICA „IN ROMANIA NU EXISTA JUSTITIE INDEPENDENTA SI NICI STAT DE DREPT!

22 ian.

DOI PENALI ,PUTREZI DE BOGATI SI FRATIA REGIMULUI MAFIOT TRAIAN BASESCU CONTINUAT DE  KLAUS IOHANNIS SI TRAIAN BASESCU APARATI DE COMISARUL AMERICAN DE ORIGINE EVREIASCA VICTORIA JANE NUDELMAN , AU FOST „SCAPATI „DE „JUSTITIA ROMANEASCA” CARE NU EXISTA ,DAR ESTE O ORGANIZATIE DE TIP MAFIOT  UN FEL DE SECTA „CORBII NEGRI CU GULERELE ALBE”,DECI STATUL DE DREPT IN ROMANIA NU EXISTA!

CCR

Livia Stanciu

Presedintele CCR Augustin Zegrean a explicat in ce conditii ar putea pleca Toni Grebla de la CCR. El a explicat ca demisia acestuia nu poate fi ceruta de Curte pentru ca este un act unilateral.

„Pentru noi a fost o surpriza uriasa. E prima data cand o persoana din CCR este intr-o asemena situatie. Ne-a socat. N-am stitu asa ceva.

Va preocupa demisia dl. judecator. E un act personal. Daca alege sa isi dea demisia e alegerea dumnealui. Noi nu putem sa ii cerem demisia.

Dumnelui poate fi cercetat fara nicio aprobare de la nimeni. Se cere aprobare pentru arestare sau trimiterea in judecata de la institutia care l-a desemnat la CCR.

Mandatul este suspendat la trimiterea in judecata a judecatorului. Daca e condamnat inceteaza mandatul. Daca nu e condamnat isi reia mandatul”, a explicat Zegrean.

Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Augustin Zegrean, se plânge de presiunile la care sunt supuşi judecătorii contituţionali. Zegrean a relatat şi un episod petrecut în o întâlnire între judecătorii CCR şi reprezentanţii Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

basescu
Traian Băsescu a scăpat de Dosarul Flota! E decizia procurorilor DNA, care au decis clasarea cazului în care fostul președinte era acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual şi delapidare, „întrucât faptele nu există”.

Soluția procurorilor arată că infracţiunea de abuz în serviciu, de care era acuzat Traian Băsescu, nu există. El nu a produs şi nu a determinat producerea vreunui prejudiciu în patrimoniul CNM Petromin SA Constanţa  pentru că navele care fac obiectul dosarului au fost vândute în baza aprobărilor legale date de Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) – acţionarul majoritar al CNM Petromin SA în cadrul procesului de privatizare iniţiat de Guvernul României.

Cu privire la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, se constată că această faptă nu există

În ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare,a rezultat că fostul şef al statului nu şi-a însuşit suma de 500.000 de dolari, aşa cum se arată în actul de învinuire.

„La ultima întâlnire cu reprezentanţii Comisiei Europene, pe MCV, unul dintre judecătorii CCR s-a plâns că se teme că e prea mare presiune şi că îi este frică să fie judecător la CCR. Nu se poate ca la fiecare decizie să apară în public tot felul de persoane şi să ne spună ce decizie să dăm, să ni se atragă atenţia că vom da socoteală, că dacă se întâmplă ceva noi vom fi traşi la răspundere (cu referire la declaraţiile lui Sebastian Ghiţă de miercuri)”, a declarat Zegrean.

sebastian ghita ancheteonline.ro
„Dacă o să se întâmple ceva rău, cine o să răspundă, domnii de la Curtea Constituțională? Îi arătăm cu degetul? Ce putem să le facem?”, a spus Sebastian Ghiță despre decizia Curții Constituționale de a respinge legea securității cibernetice, din așa-numitul pachet de legi „Big Brother”. Deputatul independent a mai spus că judecătorii CCR iau decizii pe baza „antipatiilor”, răspunzând astfel acuzațiilor lui Augustin Zegrean, care declarase anterior că instituția pe care o conduce a fost supusă presiunilor unor politiceni.

„Pricep că, de fiecare dată când înainte de o decizie a judecătorilor orice cetățean comentează, se cheamă că face presiuni sau intervine în justiție. Înțeleg că onorații judecători ai CCR au luat o decizie, e închisă și și-o asumă, chiar dacă astăzi consider că e una greșită. Și nu văd cum mai pot face presiuni asupra lor, de aceea azi cred că legal, constituțional, am dreptul să îmi spun părerea și o să propun și eu o comisie pe care noi, politicienii, să o sesizăm să ne apere onoarea atunci când fac declarații unii judecători despre noi, politicienii. Nu văd de ce domnul Zegrean poate face declarații despre mine, dar eu despre el nu. Nu văd cum eu sunt un cetățean mai presus sau prejos ca acest domn Zegrean. Ne încălzim sub același soare și trebuie să ne respectăm. Nu poate domnul Zegrean să-mi interzică mie ceva și nici eu lui”, a spus Sebastian Ghiță, deputat independent, într-o intervenție telefonică la Digi24.

Președintele Curții Constituționale a declarat astăzi, într-o conferință de presă, că instituția pe care o conduce a fost amenințată prin „declarații excesive”, pe care le-a catalogat ca o formă de agresiune la adresa Curții.

„Cred că în România noastră tremură pereții din instituții. Să fim mai deșteptuți puțin și să nu ne mai lăsăm păcăliți. În instituții lucrează oameni, iar domnul Zegrean reprezintă cu onorabilitate acea instituție. Eu nu fac declarații despre pereți, ci despre oamenii care lucrează în instituții”, a adăugat deputatul.

Sebastian Ghiță consideră că legile „Big Brother” au fost respinse pe baza unor „antipatii”.

„Am spus că eu cred că unii judecători ai CCR sunt influentați de ce au ei în suflețelul lor. Legăturile și le fac ei în mintea și sufletul lor și cred ei că trebuie să judece funcție de antipatiile lor. Știu bine ce am spus și știu și dânșii”, a mai spus el.

Fostul membru PSD a adăugat că „judecătorii CCR au neglijat că ne aflăm într-o lume plină de pericole și au amputat capacitatea statului de a răspunde unor potențiale pericole. S-au folosit de argumentații publice false, că s-ar afecta drepturile și libertățile cetățenilor și că instituțiile statului ar invada viața privată fără mandat de la judecător. Niciodată nu s-a pus problema așa și niciodată nu a fost vorba de așa ceva. Întotdeauna s-a spus că, dacă vreodată, cu mandat de la judecător, statul va dori să afle ce a făcut un cetățean, trebuie să păstrăm date despre acel cetățean, să avem posibilitatea să preluăm și să le analizăm. Mă refer, de exemplu, la legăturile prin sisteme informatice între anumiți cetățeni care s-au gândit sau au făcut vreodată lucruri rele”, a argumentat Sebastian Ghiță.

Deputatul a subliniat că nu poate înțelege decizia Curții de a declara neconstituțională această lege și a întărit că statul este incapabil să răspundă „amenințărilor prezente, reale, în Europa”.

„Dacă o să se întâmple ceva rău, cine o să răspundă, domnii de la Curtea Constituțională? Îi arătăm cu degetul? Ce putem să le facem? Doamna Gorghiu, domnul Orban? Nu cumva sunt iresponsabili politicienii care au atacat la Curte această lege?”, a conchis deputatul.

PNL a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu Legea securității cibernetice, pe motiv că încalcă drepturile la viață privată în spațiul virtual. PNL a contestat cu precădere articolul 17 din lege.

Şeful CCR a nominalizat SRI ca una dintre instituţiile care pus presiune pe CCR, referindu-se la un comunicat prin care Serviciul acuza Curtea de generarea unui vid legislativ.

„Noi analizăm legi şi verificăm dacă sunt conforme cu Constituţia. Nu am spus că aceste legi nu trebuie făcute (legile de tip Big Brother – n.r.), ci doar că trebuie respectate dispoziţiile constituţionale. Nu suntem noi responsabili de vidul legislativ. Este regretabil că suntem acuzaţi după ce pronunţăm decizii. Îi rugăm să se abţină”, a mai declarat şeful CCR.

Reclame

COMUNICATUL DNA.ELENA UDREA IMPLICATA IN DOSARUL MICROSOFT!

22 ian.

elena udrea dna
Potrivit investigatiilor facute in dosarul Microsoft de procurorii DNA, Elena Udrea a scapat de creditul de 3 milioane de euro pe care il invoca presedintele PMP cu ani in urma ca fiind un mare motiv de neliniste pentru ea.

Citeste si: Gabriel Sandu l-a turnat pe Emil Boc, iar fostul premier reacționează: Eu l-am dat afară

Se pare insa, potrivit informatiilor citate de Antena 3 ca in cursul anului 2010, Faur Alexandru, persoană din anturajul lui Gheorghe Stelian, a preluat creanţa aferentă creditului de 3,26 milioane de euro, contractat de Udrea Elena Gabriela la BRD.

Citeste si: Marturie zdrobitoare. Grei din PDL au luat bani in dosarul Microsoft

Ce spune Adriean Videanu despre implicarea sa în Dosarul Microsoft

BOMBA in Dosarul Microsoft: Emil Boc primea 300.000 de euro mita/ SURSE

Din verificarea extraselor de cont, rezultă că, în mai 2012, Dinu Pescariu a efectuat o plată de 2,5 milioane de euro către Stelian Gheorghe, persoană implicată în proiecte imobiliare cu Dorin Cocoş, sotul Elenei Udrea la acea vreme.

SOLUTIE GRESITA SI PARTINICA A DNA-ULUI BASIST: DOSARUL FLOTA NU POT FI CLASAT.TRAIAN BASESCU TRWEBUIE SA RASPUNDA PENAL PENTRU DISPARITIA FLOTEI ROMANESTI!

22 ian.

O decizie majora a fost luata de DNA in cazul dosarului Flota in care era urmarit penal fostul presedinte Traian Basescu.

DOSARUL FLOTA a fost CLASAT. Astfel Basescu scapa de dosarul Flota.

Procurorii au clasat dosarul pentru ca au constatat ca fapta de abuz in serviciu imputata lui Traian Basescu nu exista.

FOSTUL MINISTRU GABRIEL SANDU REGIMUL PENAL AL GUVERNARII PDELISTE SI GREII MAFIEI DIN PDL CARE AU LUAT 4,5 MILIOANE DE EUROI PENTRU CAMPANIA DIN 2009 A LUI TRAIAN BASESCU !,EMIL BOC PRIMEA DE LA GABRIEL SANDU 300.000 DE EURO MITA!

22 ian.

emil boc
Fostul ministru al Comunicatiilor Gabriel Sandu, urmarit penal in dosarul Microsoft, a marturisit procurorilor ca el ii dadea 300.000 de euro mita lui Emil Boc, potrivit Antena 3.

„Pe intreaga durata a mandatului meu am finantat PDL cu sume lunare de 300.000 de euro in total. Aceste sume le-am inmanat direct sefului meu, Emil Boc, primul ministru al Romaniei”, ar fi spus Gabriel Sandu procurorilor.

Citeste si: Marturie zdrobitoare. Grei din PDL au luat bani in dosarul Microsoft

Ce spune Adriean Videanu despre implicarea sa în Dosarul Microsoft

Dosarul Microsoft. Cum a scapat Elena Udrea de creditul de 3 milioane de euro!

El a precizat ca o parte din mita primita in dosarul Microsoft s-a indreptat care PDL. Gabriel Sandu sustine era nevoit sa finanteze partidul pentru a-si pastra functia de ministru dar si pentru a obtine o functie de conducere in partid.

El a lasat sa se inteleaga ca ar fi luat mita ca sa isi recupereze investitiile facute in campanie. Fostul ministru sustine ca ar fi dat peste 4 milioane de euro in campania prezidentiala din 2009 in care a castigat Traian Basescu.

„Recunosc şi admit, de asemenea, că am acceptat să finanţez partidul şi acţiunile sale, pentru a-mi facilita sprijinul politic şi a-mi menţine funcţia de ministru dar şi poziţia în conducerea centrala PDL.Mai precis, în cazul meu, aveam de adus la partid circa 5 milioane de euro, am avansat aceşti bani din fondurile personale, legale, şi le-am recuperat parţial în modalitatea expusă de Claudiu Florică, Dorin Cocoş şi Gheorge Ştefan. Practic eu trebuia sa particip la campania prezidenţială din 2009 cu patru milioane de euro”, ar mai fi spus Sandu.

RAZBUNAREA BASESCULUI NU ARE LIMITE. JUDECATORUL CCR TONI GREBLA PUS SUB ACUZARE DE DNA,IA IN CALCUL DEMISIA!,DE MENTIONAT CA IN CALITATE DE SENATOR A CITIT IN PLENUL PARLAMENTULUI IN 2012 CEREREA DE SUSPENDARE DIN FUNCTIA DE PRESEDINTE AL MAFIOTULUI PENAL TRAIAN BASESCU -IOHANNIS!

22 ian.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de:

Judecatorul Toni Grebla a declarat joi, pe treptele Curtii Constitutionale ca se gandeste la varianta demisiei sale din functia de judecator.

GREBLĂ TONI, senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

– trafic de influenţă, în formă continuată

două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,

– constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate)

În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date şi indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 2010 – 2015, suspectul Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a pretins şi primit de la administratorul mai multor societăţi comerciale, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele:

– în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreținerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5, (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate de omul de afaceri), în echivalent de 56.070 euro;

– în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri

– în 02.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare);

– în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe

Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de omul de afaceri, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.).

În perioada 2010 – 2015, suspectul Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale),  disimulate prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi ale senatorului).

A rezultat că, în mod neîntrerupt, suspectul TONI GREBLĂ a desfăşurat activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu o fermă agricolă situată în județul Gorj şi cu o societate comercială, având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică.

Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană.

În acest sens, membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în afara ţării, acţionând coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit.

În perioada 2014 – 2015, aceştia au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, prev. de art.273 din Legea nr.86/2006 – Codul Vamal.

Suspectului Toni Greblă i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin din partea Departamentul de Informații și Protecție Internă și al Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Judecătorul Curții Constituționale, Toni Greblă, a fost adus cu mandat la DNA și este acuzat de trafic de influență. Greblă este acuzat de procurori că ar fi luat mită 50.000.

Citește și: REACȚII la CCR despre săltarea cu mascații a unui coleg judecător

Citește și: Un judecător CCR, audiat la DNA

Conform legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, procedura prin care un judecător CCR își poate pierde mandatul este următoarea:

Art.66. – (1) Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Competenţa de judecată pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţia sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.

Art.67. – (1) Mandatul de judecător al Curţii Constituţionale încetează:
a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces;
b) în situaţiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcţiei de judecător mai mult de 6 luni;
c) în caz de încălcare a prevederilor art.16 alin.(3) sau ale art.40 alin.(3) din Constituţie, republicată sau pentru încălcarea gravă a obligaţiilor prevăzute la art.64.
(2) Constatarea încetării mandatului, potrivit lit.a), se face de preşedintele Curţii Constituţionale, iar în celelalte cazuri, încetarea mandatului se hotărăşte în plen, cu votul majorităţii judecătorilor Curţii.

Intrebat daca va demisiona Grebla a declarat: „Nu stiu. Deocamdata ma gandesc”.

El a precizat de asemnea ca simpla sa audiere la DNA nu ii afecteaza activitatea de judecator pe care si-o va desfasura azi in mod normal.

Presedintele CCR Augustin Zegrean preciza ca in cadrul sedintei CCR de joi va fi discutat si cazul lui Toni Grebla.

Zegrean, intrebat de o eventuala demisie a colegului sau a precizat ca nu stie ce va face, dar ca situatia in care se afla nu face bine Curtii Constitutionale.

Citeste si: Ce acuzatii i se aduc lui Toni Grebla

Explicatiile lui Grebla privind acuzatiile care i se aduc

Presedintele CCR, prima reactie dupa audierea colegului sau la DNA

Un detaliu interesant este faptul ca Toni Grebla, in calitate de senator, a citit in 2012 a doua solicitare de suspendare a lui Traian Basescu.

GORJEANUL CONSTANTIN BARTOLOMEU SAVOIU,GENERAL IN REZERVA ,UNUL DINTRE CEI MAI INFLUENTI MASONI DIN ROMANIA ,SALTAT DE DNA IN CAZUL JUDECATORULUI TONI GREBLA!

22 ian.

savoiu mason

Unul dintre cei mai cunoscuti masoni din România ar fi implicat în dosarul în care judecatorul CCR, Toni Greblă, ar fi acuzat de trafic de influență de către procurorii DNA.

Gorjeanul Constantin Bartolomeu Săvoiu, general în rezervă, un cunoscut mason, este audiat la DNA, în dosarul lui Toni Mihail Greblă. Revenim cu detalii.

Reamintim faptul că joi dimineata, judecătorul Curţii Constituţionale, fost senator în Parlamentul României, Toni Greblă, a fost adus cu mandat la DNA. Este vorba despre un dosar de trafic de influenţă, potrivit unor surse judiciare.

În acelaşi timp, în acelaşi caz este cercetat şi Ion Bircină.

În perioada 2010-2015, când se afla în funcţia de senator în Parlamentul României, Toni Greblă ar fi primit cu titlul de foloase necuvenite mai multe bunuri din partea lui Ion Bircină, în echivalentul a 57 000 de euro.

Sursele citate de B1 TV au explicat că în perioada 2010 – 2015, Greblă aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a pretins şi primit de la Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele:

în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, service-ul şi asigurarea pentru autoturismul marca BMW Serie 5 (înmatriculat succesiv pe SC Hermes Comimpex SRL, SC Agena Systems S.R.L., SC Electric Service Orient SRL şi SC ELECTRO CONSTRUCT SYSTEM S.R.L. – firme controlate de Bîrcină), în echivalent de 56.070 euro;
în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a postului telefonic înregistrat pe SC Power Plus SRL.
în 02.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul a două rochii de damă, cadou pentru soţia sa);
în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania electorală privind alegerile parlamentare: şase capsatoare, 150.000 de capse, 2/3 km de cordelină de 6 şi alte materiale, toate pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale.
Surslee au explicat că foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Ion Bîrcină , cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.).

Pe de altă parte, sursele au explicat că în perioada 2010 – 2015, Greblă aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18 decembrie 2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), astfel cum sunt reglementate de Legea nr.31/1990 modificată, în mod ocult şi prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate prev. de art.102 lit.b şi c rap. la art.110 şi art.82 alin.1 lit.a din Legea nr.161/2003 (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi senatorului).

în mod neîntrerupt, Greblă a desfăşurat activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu ferma agricolă situată în com. Teleşti, satul Şomăneşti (tarlaua 100, parcela 1), jud. Gorj şi respectiv SC Electra Balistic.R.L. (societate la care fiii săi, au calitatea de asociaţi cu câte 2% fiecare, iar Mihai Prundianu este asociat cu 57%), având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică).

Conform declaraţiilor de avere, Greblă nu recunoaşte existenţa vreunor venituri sau proprietăţi în legătură cu ferma de creştere a struţilor din comuna Teleşti.

Din înscrisurile de la dosar rezultă că ferma agricolă din comuna Teleşti, satul Şomăneşti, se află pe un teren al căror acte de proprietate (titlul de proprietate 101601/10.11.1992, Hotărârea nr.161/14.09.1992) pe numele– soacrei lui Greblă – au fost semnate de către Greblă, în calitate de prefect al jud. Gorj la acea dată şi respectiv de preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, informează evz.ro.

PRESEDINTELE CCR ,AUGUSTIN ZEGREAN A ADMIS CA AUDIEREA JUDECATORULUI TONI GREBLA VA AFECTA IMAGINEA CCR!,DAR IMAGINEA DVS?!

22 ian.

presedintele-ccr-a-zegrean

Judecătorul Curţii Constituţionale, fost senator în Parlamentul României, Toni Greblă, a fost adus joi dimineață la DNA. Acesta ar fi vizat într-un dosar de trafic de influenţă, potrivit unor surse judiciare, citate de evz.ro.

Cu privire la acest aspect, Președintele CCR, Augustin Zegrean, a oferit, în exclusivitate pentru PSnews.ro, un prim punct de vedere despre audierea colegului său, Toni Greblă, la DNA.

Contactat de PSnews.ro, Augustin Zegrean a admis că audierea colegului său ar afecta imaginea CCR.

”Nu pot să spun, nici nu am ajuns inca la birou, sunt in drum spre birou. Nu pot sa ma pronunt (n.r. – in legatura cu eventuala demisie a lui Toni Grebla) pentru ca nu stiu de ce l-au chemat acolo. Sigur că afectează imaginea Curții. Vom vedea  ce se va întâmpla mai departe. Oricine ar fi tulburat”, a precizat șeful CCR pentru PSnews.ro.

Întrebat de o potențială demisie a lui Toni Greblă, Zegrean a precizat că nu se poate pronunța în acest moment.

%d blogeri au apreciat asta: