Arhiva | 6:32 pm

DOLIU IN FAMIGLIA LUI TRAIAN BASESCU!

9 feb.

Traian Băsescu a participat, alături de soția sa la înmormântarea unchiului său la Cimitirul Central din Constanţa. Acesta era ultimul frate al mamei sale, Dumitru Olteanu, care a decedat sâmbătă seara, la vârsta de 79 de ani.

Traian Băsescu a venit împreună cu soţia, Maria, şi cumnata, Doiniţa. Fostul preşedinte a depus o lumânare şi la mormântul mamei sale,  decedată în luna octombrie 2010.

Mircea Băsescu nu a putut participa la înmormântare din cauză că este în arest la domiciliu. El are trei ore de libertate, de două ori pe săptămână pentru a-și gestiona firma. Având un traseu bine stabilit cu poliția, Mircea Băsescu nu se poate abate de la această regulă.

GUVERNUL VICTOR PONTA A DAT DOVADA DE RESPONSABILITATE FATA DE CETATENII ROMANIEI PRIN REFUZUL UNOR PREVEDERI DE AUSTERITATE PE CARE DELEGATIA FMI-BM SI CE A INCERCAT SA LE IMPUNA,PENTRU A SALVA GRECIA!,DIN PACATE ANALISTUL MILITAR RADU TUDOR NU A INTELES ACEST LUCRU!

9 feb.

Guvernul Ponta dă dovadă de responsabilitate față de cetățeni și de fermitate în negocierile cu FMI, demonstrând astfel că este total diferit de guvernele PDL din trecut, a apreciat, luni, Lia Olguța Vasilescu, vicepreşedintele PSD și primar al municipiului Craiova. 

„Guvernul Ponta a dat astăzi dovadă de responsabilitate față de cetățeni și de fermitate în negocierile cu partenerii noștri internaționali, refuzând o serie de prevederi care ar fi afectat direct situația românilor”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, potrivit romaniatv.net.

Edilul Craiovei a adăugat că solicitările FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană privind o liberalizare a prețului la gaze pentru consumatorii casnici ar fi însemnat costuri mai mari pentru toți românii, iar o restructurare în industria producătoare de energie pe cărbune ar fi afectat puternic acestor sector din România.

Însă, potrivit liderului PSD, Guvernul Ponta, prin modul în care a răspuns solicitărilor reprezentanţii instituţiilor internaţionale, a dat dovadă că este interesat de viitorul românilor și că este total diferit de celelate guverne ale PDL.

„Guvernul va gândi un plan alternativ până în luna aprilie, unul care să nu-i afecteze pe români, pe care îl va înainta partenerilor externi în cadrul negocierilor.

Guvernul Ponta a demonstrat, totodată, că este total diferit de guvernele PDL din trecut, care acceptau orice fel de condiții din partea FMI, indiferent cât de tare ar fi lovit în românii de rând. Acest lucru nu ține doar de atitudine, ci și de faptul că, prin modelul de guvernare în care stimularea economiei și reparațiile sociale merg foarte bine în paralel, România își permite să refuze condiții care ar dăuna nivelului de trai al cetățenilor”, a afirmat vicepreședintele PSD, Lia Olguța Vasilescu.

Premierul Victor Ponta a anunțat, luni, că Executivul nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE în actuala misiune de evaluare, privind solicitările celor două instituții, respectiv creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri din aprilie şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia.

Guvernul Ponta și-a argumentat decizia, susținând că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie.

TRAIAN BASESCU A SACRIFICAT-O PE ELENA UDREA CARE ASTEAPTA CA LA ORA 17,30 SA INCEAPA SEDINTA CAMEREI DEPUTATILOR, PENTRU INCEPEREA URMARII PENALE (3MANDATE) SI INCA 3 MANDATE PENTRU ARESTARE PREVENTIVA! ESTE INCEPUTUL SFARSITULUI REGIMULUI MAFIOT CONDUS DE TRAIAN BASESCU!

9 feb.

Premieră în Parlamentul României. Membrii Camerei Deputaţilor se vor reuni, luni, de la ora 17,00, unde vor trebui să dea şase voturi distincte cu bile pentru solicitările Justiţiei în privinţa Elenei Udrea, dintre care trei pentru începerea urmăririi penale în două dosare şi încă trei pentru arestare preventivă.

„Sunt şase puncte pe ordinea de zi în privinţa doameni Udrea, primul începerea urmăririi penale pentru Gala Bute,al doilea este extinderea pentru luare de mită tot în Gala Bute, al treilea este cererea de arestare pentru gala Bute, al patrulea punct pe ordinea de zi este începerea urmăririi penale în dosarul Microsoft, al cincilea este cererea de reţinere şi arestare preventivă în dosarul Microsoft şi al şaselea schimbarea controlului judiciar în arestare tot pe Microsoft”, a precizat secretarul Camerei, deputatul Nicolae Mircovici.

El a spus că în jurul orei 17,30 va începe şedinţa Camerei Deputaţilor, adăugând că se vor desfăşura şase voturi cu bile.

„Nu este prima dată când se termină târziu, a mai fost odată şedinţă până la ora 1,30. Aici fiecare vot va fi distinct, două voturi cu bile nu se pot desfăşura odată, pentru că nu are cum să primească cineva patru bile odată. Vor fi şase runde de vot”, a explicat Mircovici.

DECLARATIILE DIRECTORULUI INTERIMAR AL SRI FLORIAN COLDEA DUPA CE A PLECAT DE LA COMISIA SRI!

9 feb.

„În ceea ce privește afirmațiile publice din ultima perioadă, am solicitat comisiei permisiunea de a mă retrage, după ce am răspuns fiecărei întrebări. Resping afirmațiile exprimate public la adresa mea și a SRI, pe care le consider denigratoare și lipsite de orice fundament”, a declarat generalul Florian Coldea.

„Orice persoană care are cunoștință despre încălcarea legii să se adreseze Ministerului Public sau comisiei”, a mai spus Coldea.

CONCLUZIILE COMISIEI PARLAMENTARE SRI: ACUZATIILE ELENEI UDREA LA ADRESA LUI FLORIAN COLDEA SUNT NEFONDATE!

9 feb.

Foto: ziuanews.ro

După 5 ore fără 5 minute de audieri, Florian Coldea a dat declaraţii presei. Şedinţa Comisiei parlamentare de control al SRI continuă cu prezentarea anchetei interne din SRI. Trei din cei 4 parlamentari PSD lipsesc de la audieri.

Update: Parlamentarii l-au spălat pe Coldea cu toţi detergenţii din dotare

Aşa cum se anticipa, prestaţia parlamentarilor din Comisia de control al SRI a fost una penibilă şi s-a făcut totul pentru muşamalizarea scandalului Udrea-Coldea. „Nicio întrebare din spaţiul public nu a rămas nediscutată. Tot ce am făcut în cadrul audierilor s-a bazat pe întrebări foarte clare şi pe documente suport. Acuzaţiile din ultimele 10 zile ale doamnei Elena Udrea sunt nefondate. SRI a probat totul cu documente”, a declarat fără să clipească preşedintele comisiei, deputatul PSD Georgian Pop. De menţionat că Pop a îmbrăcat şi haina de analist politic, el mai venind cu un „argument”: „Până acum 10 zile, dna Udrea a avut o cu totul altă părere despre SRI”. Evident, la „declaraţia de presă”, nu s-au dat şi alte amănunte pentru că, „tot ce s-a discutat aici s-a înregistrat şi lucrările comisiei noastre reprezintă documente oficiale ale statului roman, reprezintă documente secrete de stat” (Georgian Pop).

Udrea a fost la sediul SRI

Venit la ultima parte a şedinţei comisiei, senatorul PSD Daneil Savu a declarat că într-adevăr „Elena Udrea a fost pe 10 noiembrie 2014 şi 15 decembrie 2014 la sediul SRI, unde s-a întâlnit cu directorul George Maior. La cererea dânsei, dl director Maior a primit-o şi la discuţii a fost invitat şi dl general Coldea. La nici una din cele două discuţii doamna Udrea nu a discutat aspectele sesizate în declaraţiile sale publice din ultimele zile”, a afirmat Daniel Savu. O declaraţie foarte importantă, pentru că se confirmă astfel ce a spus Elena Udrea, şi anume discuţiile în 3 de la sediul SRI. Trecem peste ultima parte a declaraţiei, însă o întrebare se impune: Elena Udrea – deja ieşită din cursa electorală – pentru ce s-a dus oare la sediul SRI? În niciun caz pentru a-şi etala ultima poşetă cumpărată de la un magazin de firmă. Tot Savu a mai precizat că Florian Coldea a afirmat că nu SRI a organizat filajul de la Paris din februarie 2014, când Elena Udrea şi Alina Bica au fost fotografiate la ieşirea dintr-un magazin.

Coldea neagă totul

După 5 ore fără 5 minute, preşedintele Comisiei parlamentare de control al SRI, deputatul PSD Georgian Pop şi generalul Florian Coldea, director interimar al SRI, au ieşit la declaraţii în faţa presei. Aşa cum era de aşteptat, Florian Coldea a negat absolut toate acuzaţiile aduse de Elena Udrea şi Alina Bica.

„În 2014, într-un an cu puternică încărcătură electorală, SRI şi-a păstrat clar neutralitate; relaţiile dintre SRI şi Justiţie sunt şi se desfăşoară strict în limitele legi; resping categoric orice acuzaţie la adresa SRI apărute în spaţiul public, la adresa SRI şi la adresa mea”.

Coldea a uitat de plângerea la DNA a Elenei Udrea

Generalul Florian Coldea, după ce a negat vehement toate acuzaţiile/dezvăluirile făcute la adresa sa, a mai precizat: „Orice persoană responsabilă care are la cunoştinţă de încălcări ale legii se poate adresa Ministerului Public sau comisiei parlamentare de specialitate”. Să fi uitat oare directorul interimar al SRI că deja a fost depusă (de către Elena Udrea) o plângere în ceea ce-l priveşte la DNA? Reamintim, Elena Udrea a declarat, iar avocata ei a confirmat, s-a depus la DNA o plângere privind intervenţia lui Florian Coldea pe lângă Dorin Cocoş pentru ca acesta să îl sprijine financiar pe Sebastian Ghiţă cu 500.000 de euro, în vederea finanţării postului România TV. Elena Udrea a arătat că banii respectivi au şi fost livraţi prin intermediul lui Alin Cocoş, fiul lui Dorin Cocoş. De asemenea, să fi uitat generalul Florian Coldea că, în faţa judecătorilor, Alina Bica a declarat că, pe vremea când era adjunct la SRI, Coldea ar fi intervenit la ea în favoarea lui Ovidiu Tender.

O declaraţie ciudată a preşedintelui comisiei

Legat de comisia parlamentară, trebuie menţionată o declaraţie ciudată, făcută de preşedintele comisiei atât înainte de începerea audierilor, cât şi la momentul declaraţiilor de presă. Georgian Pop a ţinut să scoată în evidenţă faptul că deşi nu a existat vreo plângere scrisă, un telefon sau orice altă modalitate de sesizare, comisia s-a considerat autosesizată în privinţa acuzaţiilor la adresa lui Florian Coldea. De ce este ciudată declaraţia? Pentru că iniţial s-a vrut audierea lui Florian Coldea încă de lunea trecută, dar audierea a fost amânată pentru a se da timp efectuării anchetei interne din SRI. În plus, conform regulamentelor parlamentare, când se înregistrează evenimente deosebite ce ţin de domeniul de care răspunde o comisie, nu este nevoie de nicio sesizare din partea. Iar când este vorba de o comisie de control, atunci cu atât mai puţin este nevoie de vreo sesizare. Mai trebuie menţionat că de la audieri au lipsit 3 membri ai comisiei: este vorba de senatorul PSD Daniel Savu (fost ofiţet SRI), deputatul UNPR (sau PSD) Liviu Codârlă şi deputatul independent, dar afiliat grupului parlamentar al PSD, Sebastian Ghiţă. Oricum, în ceea ce-l priveşte pe ultimul, liberalii din comisie au cerut ca el să nu participe la audieri, fiind direct implicat în acţiunile de care este acuzat Florian Coldea.

În partea a doua a şedinţei a rămas ca parlamentarilor să le fie prezentate concluziile anchetei interne din SRI legate de acuzaţiile adresate atât fostului director George Maior, cât şi actualului director interimar, Florian Coldea.

LE MONDE:ROMANIA IMPLICATA INTR-UN URIAS SCANDAL FINANCIAR-BANCAR INTERNATIONAL:PE LISTELE DE CLIANTI ALE HBSC DIN ELVETIA,SE REGASESC 219 CLIENTI DIN ROMANIA CARE AVEAU DESCHISE 549 DE CONTURI.UNUL DINTRE ACESTEA DEPASESTE 800 MILIOANE DE DOLARI! SCANDALUL SWISSLEAKS!

9 feb.

MEGASCANDALUL INTERNATIONAL FINANCIARO-BANCAR SWISSLEAKS!

Potrivit România TV, pe listele de clienţi ale HSBC din Elveţia se regăsesc 219 clienţi din România, care aveau deschise 549 de conturi. Unul dintre acestea depăşeşte 800 de milioane de dolari.

HSBC este acuzată că a lucrat cu infractori internaţionali, între care şi traficanţi de arme, cu oameni de afaceri corupţi şi cu polticieni. Sumele totale din întregul sistem depăşesc 100 de miliarde de dolari.

O echipă de jurnalişti din 45 de ţări a desfăşurat o anchetă care scoate la lumină conturile criminalilor, traficanţilor, evazioniştilor, politicienilor şi celebrităţilor.

Printre personalităţile care apare în dosar se numără Regele Mohammed al VI-lea al Marocului, fiul fostului preşedinte francez Francois Miterand, actorul John Malkovich, umoristul francez Gad Elmaleh, prinţul Bahrainului Salman bin Hamad bin Isa Al Khalifa, Rami Makhlouf, văr şi asociat al preşedintelui sirian Bashar al Assad, Vladimir Antonov, fost proprietar al unul club de fotba din Anglai, Margulan Seisembayev, bancher din Kazahstan, Li Xiaolin, fiica fostului premier chinez Li Peng, faimos pentru rolul avut în masacrul din Piaţa Tiananmen, Joseph Fok, judecător la Înalta Curte de Justiţie dink Hong Kong, dar şi prinţul şi prinţesa Michael of Kent, veri cu Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. De asemenea, printre clienţi se numără şi foşti sau actuali politicienidin MArea Britanie, Rusia, Ucraina, Georgia, Kenya, România, India, Liechtenstein, Mexic, Liban, Tunisia, Republica Democrată Congo, Zimbabwe, Rwanda, Paraguay, Djibouti, Senegal, Filipine sau Algeria.

Documentele secrete scot la iveală faptul că HSBC profita din legăturile comerciale cu traficanţi de arme, cu regimurile dictatoriale din lumea a treia, cu traficanţi de diamante de conflict, care finanţează grupările insurgente, şi alţi infractori internaţionali.

HSBC a colaborat cu regimuri discreditate precum cel al fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak, al fostului preşedinte tunisian Ben Ali şi al actualului conducător sirian Bashar al-Assad.

Banca îi reasigura în repetate rânduri pe clienţi că nu va divulga detalii despre conturile lor autorităţilor naţionale, chiar dacă ar fi fost probat faptul că acestea nu erau declarate organelor fiscale. Angajaţii HSBC au discutat cu clienţii inclusiv modalităţile prin care aceştia pot evita să plătească taxe în ţările lor de origine. Cea mai populară metodă era deschiderea ce conturi pe numele unor companii offshore.

Documentele obţinute de ICIJ (International Consortium of Investigative Journalists) prin intermediul publicaţiei franceze Le Monde arată că relaţiile băncii cu clienţii includeau o serie de comportamente ilegale care aveau ca scop ascunderea a sute de milioane de dolari de autorităţile fiscale. Documentele scot la iveală nu numai subterfugiile financiare ale unor politicieni şi infractori, ci şi pe cele folosite de sportivi faimoşi, staruri rock, actori de la Hollywood sau bogătaşi ai lumii.

Michael Schumacher, implicat în scandalul SwissLeaks. Legăturile sale duceau la Bill Clinton

SWISSLEAKS scoate la iveală felul în care unii dintre clienţii HSBC, una dintre cele mai mari din lume, făceau călătorii la Geneva pentru a retrage sume mari de bani, uneori în bancnote folosite. Sume uriaşe erau controlate de traficanţi de diamante, cunoscuţi pentru faptul că operează în zonele de conflict şi vând pietrele preţioase pentru a finanţa grupările de insurgenţi.

HSBC, bancă al cărei sediu central se află la Londra şi care are sucursale în 74 de ţări de pe şase continente, a insistat iniţial ca datele obţinute de jurnalişti să fie distruse. La sfârşitul lunii ianuarie, după ce i-a fost comunicat rezultatul final al anchetei jurnalistice, conducerea HSBC a adoptat o altă poziţie, admiţând faptul că politica băncii  a fost „semnificativ sub standardele epocii”, dar că „în ultimii ani banca a făcut paşi importanţi în implementarea unei reforme şi întru îndepărtarea clienţilor care nu corespundeau standardelor stricte ale HSBC, inclusiv a celor suspectaţi de fraudă fiscală”, ceea ce a dus la o reducere cu aproximativ 70% a numărului de clienţi, după 2007.

Potrivit anchetei, 180.6 miliarde de euro au trecut prin conturile deschise la filiala HSBC Geneva de peste 10.000 de clienţi şi 20.000 de societăţi offshore în perioada 9 noiembrie 2006-31 martie 2007. Documentele doveditoare au fost obţinute de guvernul francez, care, în 2010, le-a transmis şi altor guverne, ceea ce a condus la descoperirea mai multor evazionişti în diferite ţări precum SUA, Spania, Italia, Grecia, Germania, Marea Britanie, Irlanda, India, Belgia şi Argentina.

PRESEDINTELE ALES KLAUS IOHANNIS SI PRIMUL SAU MESAJ CATRE PARLAMENTUL ROMANIEI:S-O INCURCAT „INTRE POPULISM SI ELECTORALISM!”

9 feb.

Luni, în faţa plenului reunit al Parlamentului, Klaus Iohannis a susţinut primul său discurs. Mesajul preşedintelui a avut loc după consultări cu partidele politice, cu preşedinţii celor două Camere şi cu reprezentanţi ai societăţii civile.

Președintele a spus că și-a propus să vină în faţa Parlamentului la începutul fiecărei sesiuni.

Textul discursului președintelui:

Domnule Președinte al Senatului,
Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Domnule Prim-ministru,
Doamnelor şi domnilor miniştri,
Excelenţele voastre, doamnelor şi domnilor ambasadori,
Onoraţi parlamentari,
Doamnelor și domnilor,

Am dorit ca la începutul acestei noi sesiuni parlamentare să mă adresez dumneavoastră, celor care, în urma votului cetățenilor, sunteți parte a organismului reprezentativ suprem, Parlamentul.

Vă rog să priviți prezența mea în fața Camerelor reunite ca pe un semn de deschidere și respect față de puterea legiuitoare. Ca Președinte al României îmi asum astfel o relație de colaborare instituțională corectă și de parteneriat cu Parlamentul. Un asemenea parteneriat răspunde spiritului Constituției și așteptărilor cetățenilor. Dar în același timp are și însemnate rațiuni practice. Puterile statului, deși separate, sunt de fapt chemate să lucreze împreună în serviciul cetățenilor. Progresul unei națiuni nu se poate naște din conflict permanent între cei chemați să o reprezinte, ci din efortul lor comun.

Momentul de astăzi nu va rămâne unul singular în decursul mandatului meu. În spiritul acestui parteneriat, îmi propun să vin în fața dumneavoastră la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, pentru a vorbi despre priorități, despre temele care îi preocupă pe români și despre soluțiile posibile. Nu întâmplător, mesajul transmis astăzi de la tribuna Parlamentului vine după o serie de consultări cu partidele politice, cu Președinții celor două Camere și cu reprezentanți ai societății civile. Acesta este modul în care înțeleg să dau conținut rolului de mediator și integrator al Președintelui.

O spun direct: îmi doresc un Parlament puternic. Pentru că un Parlament slab înseamnă o verigă slabă în construcția democratică. Pentru că un Parlament lipsit de credibilitate nu face decât să îndepărteze cetățenii de politică și să lase loc îndoielii, resemnării sau cinismului. Parteneriatul Președintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituție fundamentală a democrației. Dar este important ca și acțiunile dumneavoastră, deopotrivă, să fie în același sens. Un Parlament ferm în materie de integritate, corect în raport cu cererile justiției, responsabil în actul de legiferare, activ în atribuțiile de control și transparent în conduită va fi, cu siguranță, privit altfel de cetățeni.

Doamnelor și domnilor,
Am constatat cu bucurie că există deschidere față de reformarea instituțiilor politice, pe care o reclamă intrarea într-o nouă etapă a consolidării democratice și pe care cetățenii României o doresc. Dar pentru o transformare profundă de sistem va trebui să renunțăm la câteva practici. În primul rând să renunțăm la populism și la electoralism. Ce înțeleg prin populism? Să propui măsuri care afectează arhitectura statului și instituțiilor fără argumente, doar pentru a atrage voturi. Ce înțeleg prin electoralism? Să gândești măsuri și sisteme de vot de natură să maximizeze câștigul electoral al unui partid sau altuia într-un moment dat. În acest fel nu se poate construi un stat. Trebuie să avem tăria să recunoaștem că din cauza populismului și electoralismului suntem astăzi aici. Nu în sens de vină, ci de responsabilizare, acum când avem șansa de a îndrepta lucrurile.
În unele cazuri, deși se știa că nu sunt eficiente, au fost create reguli care răspundeau unor interese electorale de conjunctură. În alte situații, temerile publicului au fost deliberat alimentate, pentru a distruge, iar conflictul politic a umbrit orice dezbatere așezată. Totul a fost subsumat unui război politic, lipsit de sens pe termen lung, dar consumator de energii și distrugător de speranțe. Ca Președinte al României, pot să afirm în acest context că nu voi uza niciodată de instrumentul referendumului pe teme populiste, doar pentru a aduna voturi.

În ceea ce privește proiectele care îmbracă reforma instituțiilor publice vreau să vă supun atenției câteva chestiuni. Noi, întreaga clasă politică trebuie să reflectăm la rece dacă alegerea dintr-un singur tur de scrutin a președinților de Consilii Județene sau a primarilor a fost o decizie oportună sau nu, dacă a adus administrația mai aproape de cetățean sau nu, dacă a făcut-o mai responsabilă, mai reprezentativă, mai transparentă sau nu. Să reflectăm cu sinceritate asupra consecințelor votului pe listă sau votului uninominal, cum facem ca cetățenii să fie mai bine reprezentați, cum creștem calitatea actului politic. Dacă gândim sistemul electoral pornind de la asemenea deziderate vom putea oferi mai repede și mai temeinic răspunsuri.

Chiar și tema reducerii numărului de parlamentari trebuie scoasă din sfera populismului. Suntem cu toții de acord că actualul sistem a generat un for legislativ supradimensionat. Și ne dorim un parlament mai mic. Dar nu pentru că democrația este prea costisitoare, nu pentru că un întreg corp legiuitor trebuie sancționat sau blamat. Nu. Ci pentru că dorim un Parlament mai eficient și mai reprezentativ. Soliditatea democrației depinde de Parlament, de capacitatea lui de a-și recâștiga rolul și încrederea publicului.

Sunteți chemați să dați un răspuns adecvat și românilor din diaspora. Și în acest caz am constatat că există voință politică din toate părțile. A gândi votul românilor din diaspora în termenii avantajului sau dezavantajului electoral, de tipul cine câte voturi poate lua, așa cum s-a mai întâmplat în trecut, este o capcană pe care cred că avem înțelepciunea să o evităm. Nu este rolul Președintelui să spună care dintre soluțiile tehnice este mai bună. Pentru asta există specialiști, iar pentru decizie există vot. Dar, ca garant al drepturilor și libertăților cetățenilor și ca mediator între stat și societate, este datoria mea să mă asigur că dreptul fundamental la vot al tuturor românilor este respectat, indiferent unde trăiesc ei.

O altă practică la care va trebui să renunțăm, dacă vrem cu adevărat să mișcăm lucrurile în România, este cea a schimbărilor de fațadă, care acoperă conservarea stării de fapt. S-au mai făcut în România cosmetizări de instituții sau mecanisme, pentru ochii publicului, dar care nu au condus la transformări reale. Dacă avem tăria să recunoaștem și acest lucru, vom face încă un pas înainte. Aparența schimbării care ascunde rezistența la schimbare nu este o soluție. Mai devreme sau mai târziu cei care o practică decontează politic la vot, pentru că oamenii văd și înțeleg aceste lucruri. Să nu subestimăm niciodată maturitatea alegătorilor!

Modificarea legislației privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, precum și o nouă lege a partidelor politice trebuie să conducă la o creștere a transparenței, integrității și participării. Dar și la dispariția unor fenomene absolut nedorite precum mita electorală sau turismul electoral. Campaniile electorale nu sunt concursuri de dat găleți și nici festivaluri de resurse nelimitate, despre a căror proveniență toată lumea se întreabă, dar nimeni nu răspunde. Am văzut că la aceste capitole aveți deja propuneri care să facă legislația mai clară, mai transparentă, mai riguroasă când vine vorba despre finanțare și mai flexibilă, mai inclusivă, mai deschisă când vine vorba despre încurajarea participării.

În urma consultărilor cu partidele politice am convenit un calendar, care presupune ca până la sfârșitul acestei sesiuni să avem un nou pachet de legi – privind alegerile locale și parlamentare, votul românilor din diaspora, finanțarea partidelor și campaniilor electorale, legea partidelor. Mă aștept ca acest calendar să fie respectat. În acest fel vom arăta două lucruri: acela că reforma instituțiilor politice a fost demarată și există cadrul pentru ea. Și că atunci când dezbatem și suntem responsabili, chiar dacă avem păreri diferite, putem construi pentru România. Prin respectarea calendarului convenit, Parlamentul României are în această sesiune oportunitatea de a împlini o așteptare, de a avea un prim rezultat concret și de a începe să recâștige în mod autentic încrederea oamenilor.

Schimbarea de legislație nu va fi suficientă singură, ci doar însoțită de o schimbare de conduită, mentalitate și atitudine. Un rol aparte vă revine dumneavoastră, celor din partidele politice, în a gândi modalități de selecție care să pună în valoare performanța, profesionalismul, prestigiul și integritatea. Publicul se uită și evaluează oamenii pe care îi susțineți și promovați în funcții de demnitate publică, de la nivel local până la nivel central.

Doamnelor și domnilor,

Unul dintre punctele importante, unde am constatat că există acord, se referă la răspunsul Parlamentului la solicitările justiției. Discuțiile purtate cu actorii politici îmi dau convingerea că se poate ajunge rapid la o soluție legislativă pentru accelerarea și simplificarea procedurilor pentru cererile de încuviințare a reținerii, arestării sau percheziției parlamentarilor și pentru cele de efectuare a urmăririi penale pentru miniștri și foști miniștri membri ai Parlamentului. Dincolo de aspectul practic, al celerității și transparenței, va fi un semnal de angajament public și voință politică, în raport cu independența justiției și sprijinirea ei în lupta anticorupție.

Doresc, de asemenea, să salut preocuparea de a face schimbări în Regulamentele de funcționare ale celor două Camere, inclusiv faptul că reprezentanții Executivului se angajează să vină în fața Parlamentului.
Este un prim pas pentru ca funcția de control parlamentar să recapete conținutul adecvat și așteptat. Nu un control formal sau aparent, rămas pe hârtie și neexercitat în practică. Ci unul autentic și eficient asupra Guvernului, dar și asupra celorlalte autorități aflate sub control parlamentar. Golirea de fond a acestei funcției afectează autoritatea și prestigiul Parlamentului și reprezintă o pierdere în consolidarea democratică. În același timp, funcția de legiferare a Parlamentului are nevoie să recapete și ea conținut. Echilibrul puterilor în stat presupune ca atributul de legiferare al Executivului să fie unul excepțional, nicidecum curent. Nu este în spiritul democrației și statului de drept nici ca guvernul să asume funcția legislativă, nici ca prin ordonanțe de urgență să facem frecvent excepții de la lege Istoria recentă ne arată că toate partidele, atunci când se află în opoziție, critică folosirea ordonanțelor de urgență, dar când ajung la putere recurg la ele în măsură egală sau chiar mai mare. Despre asemenea lucruri trebuie să spunem adevărul. Și să le punem punct.

Ridic această problemă în contextul în care pe agenda consultărilor mele cu partidele politice s-a aflat și nefericita Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 55/2014. O decizie luată la nivel de Guvern, într-un context la care nu doresc să mă mai refer, s-a întors acum ca un bumerang asupra Parlamentului și a creat o situație juridică aproape imposibil de rezolvat. Aceasta este una din consecințe. O alta este instabilitatea și lipsa de predictibilitate în legislație, care se răsfrânge mai departe în instabilitatea și lipsa de predictibilitate a mediului politic, social și economic. Utilizarea frecventă a ordonanțelor ajunge să aibă, de fapt, efecte directe asupra oamenilor. Cine să investească în România și să creeze locuri de muncă dacă legislația se schimbă mereu? Cine să dezvolte planuri pe termen lung dacă există riscul ca regulile să fie altele de la un an la altul sau chiar de la o lună la alta? Cine să aibă încredere dacă din când în când legea este pusă între paranteze prin ordonanțe? Vă rog să reflectați la aceste lucruri fără a le atașa o conotație politică, ci din perspectiva performanței instituțiilor de care depinde, în ultimă instanță, viața de zi cu zi a cetățenilor noștri.

Doamnelor și domnilor,

Respectul față de instituția Parlamentului se exprimă și în îndeplinirea obligațiilor care îmi revin în calitate de Președinte. În decursul acestei sesiuni voi prezenta Parlamentului Strategia Națională de Apărare, în conformitate cu Legea fundamentală. De asemenea, există din partea mea disponibilitatea de a media teme sensibile, unde lipsa unui dialog a condus la blocaj. O asemenea temă este legea securității cibernetice. Cred că putem găsi un echilibru între nevoia de securitate, crescândă și justificată de noile realități internaționale, și apărarea drepturilor și libertăților inalienabile ale individului, pe care se fundamentează o societate democratică.

Doamnelor și domnilor,

Am spus și doresc să exprim din nou convingerea mea că așteptările mari pot duce la rezultate mari. Atunci când oamenii ne privesc cu atenție și cu speranță avem toate motivele să fim mai mobilizați și mai responsabili. Parteneriatul despre care am vorbit nu înseamnă că vom fi toți de acord cu toate. Pentru asta există mecanisme democratice, majorități și voturi. Este firesc ca fiecare partid să aibă o anumită viziune și temele pe care i le impune orientarea și electoratul propriu. Dar vorbesc despre un parteneriat bazat pe dialog și respect, la care contribuie fiecare, cu abordarea proprie, pentru a lăsa în urmă ceva mai bun. Vă mulțumesc!”

%d blogeri au apreciat: