Arhiva | 5:56 pm

PROCURORII DNA AU EFECTUAT PRINELE CINCI RETINERI IN DOSARUL DE FRAUDARE A FONDURILOR EUROPENE DIN CONTRACTUL SEMNAT IN 2011 , IN TIMPUL REGINULUI BASESCU-BOC DE PRIMARUL SIBIULUI KLAUS IOHANNIS!

3 mart.

iohannis primar
Procurorii DNA au efectuat primele rețineri în dosarul de fraudare a fondurilor europene dintr-un contract semnat de Klaus Iohannis pe vremea când era primar al Sibiului.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu datele de 02.03.2015 respectiv 03.03.2015, a inculpaților:

IORDACHE MIHAIL, administrator al SC Cast SRL, cu privire la săvârșirea infracțiunilor concurente de:

– folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,

– înșelăciune,

– omisiunea de a furniza, cu știință, datele cerute potrivit legii pentru obținerea de fonduri europene, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept a acestor fonduri;

LUTHER SIMONA MARIANA, reprezentant legal al SC Passavant Roediger Romania SRL, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de omisiune de a furniza cu știință datele cerute potrivit legii pentru obținerea de fonduri europene, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept a acestor fonduri;

BEȘCHIA GEORGETA-DANIELA, notar public, cu privire la săvârșirea infracțiunilor concurente de:

– abuz în serviciu, în formă continuată, (3 acte materiale),

– complicitate la tentativa de săvârșire a infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,

– complicitate la tentativa de săvârșire a infracțiunii de înșelăciune,

– abuz în serviciu, în formă continuată, (2 acte materiale),

– complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,

– complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune;

BUZEA VALERIA DOINA, notar public, cu privire la săvârșirea infracțiunilor concurente de:

– abuz în serviciu, în formă continuată (2 acte materiale),

– complicitate la tentativa de săvârșire a infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,

– complicitate la tentativa de săvârșire a infracțiunii de înșelăciune,

– abuz în serviciu,

– complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,

– complicitate săvârșirea infracțiunii de înșelăciune;

TUDORACHE CRISTINA, cu privire la săvârșirea infracțiunilor concurente de:

– complicitate la tentativa de săvârșire a infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,

– complicitate la tentativa de săvârșire a infracțiunii de înșelăciune,

– fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (56 acte materiale),

– complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,

– complicitate săvârșirea infracțiunii de înșelăciune,

– fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (11 acte materiale),

– fals în înscrisuri sub semnătură privată (2 infracțiuni).

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:

1. La data de 06 aprilie 2011, între Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, în calitate de autoritate contractată și SC Apa Canal SA Sibiu, în calitate de beneficiar, a fost încheiat prin Programul Operațional Sectorial de Mediu – POS Mediu 2007-2013, contractul având ca obiect „Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județele Sibiu și Brașov” în valoare totală de 421.453.177 lei fără TVA, din care 322.483.325,81 lei finanțare nerambursabilă.

În cadrul acestui contract, SC Apă Canal SA Sibiu a încheiat un număr de 11 contracte de lucrări și patru contracte de servicii.

În ceea ce privește contractul având ca obiect proiectarea, elaborarea documentațiilor pentru obținere avize și autorizații, DTAC, construcție „Stație de Epurare Ape Menajere Pentru Localitatea Ocna Sibiului”, s-a publicat anunțul SEAP nr. 139441/5.10.2012. Conform celor înscrise în anunțul de participare, contractul era finanțat în proporție de 76,54% fonduri europene prin Programul Operațional Sectorial de Mediu – POS MEDIU 2007-2013.

Pentru calificare, în ceea ce privește procedura licitației, agenții economici trebuiau să demonstreze, sub sancțiunea excluderii, faptul că au o „experiență similară”, respectiv că: „în ultimii 5 ani au dus la bun sfârșit lucrări de execuție a cel puțin unei stații de epurare a apei uzate cu o capacitate de minim 2000 PE”, în cadrul unor contracte de proiectare și execuție.

La licitația organizată în data de 4 decembrie 2012, s-a prezentat și SC De Construcții Napoca SA care a și câștigat licitația, dovedind „experiența similară” prin susținerea acordată, în condițiile art. 190 din OUG 34/2004, de către un terț susținător, societate comercială înregistrată în Liban.

De documentația respectivă, întocmită în fals, s-a ocupat un presupus reprezentant al terțului susținător împreună cu inculpata Tudorache Cristina, pe baza înțelegerii cu reprezentanții SC De Construcții Napoca SA.

Toate documentele întocmite în fals, care au produs efecte juridice, au fost autentificate la birourile inculpatelor Buzea Valeria Doina și Beșchia Georgeta Daniela, care și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, prin încălcarea prevederilor legale referitoare la legalizarea diverselor acte.

Despre documentele depuse în cadrul procedurii a luat cunoștință inculpatul Dimitriu Ștefan Florea, în calitate de administrator al SC De Construcții Napoca SA, care le-a contrasemnat, inclusiv pe cele falsificate, deși la dosarul de achiziție a fost identificată o împuternicire prin care era mandată o altă persoană pentru semnarea oricărui document din procedura atribuirii contractului. În urma verificărilor efectuate a rezultat că această persoană nu a semnat niciun document în numele SC De Construcții Napoca SA.

Întrucât, pe parcursul executării contractului, s-au înregistrat nereguli și întârzieri, SC Apă Canal SA s-a adresat societății susținătoare, în vederea implicării acesteia în executarea contractului, conform prevederilor legale. La acea solicitare, firma respectivă a răspuns că procura de reprezentare este falsă și că ei înțeleg să nu-și îndeplinească obligațiile din contract.

La data de 31 decembrie 2013, SC Apă Canal SA Sibiu a reziliat contractul respectiv.

2. SC Hidro Prahova SA, al cărei acționar majoritar este Consiliul Județean Prahova, a fost beneficiarul finanțării europene alocate prin Programul Operațional Sectorial de Mediu – POS MEDIU, proiectului „Extinderea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare în județul Prahova”, în valoare totală de 822.819.366 lei din care 548.313.554 lei contribuție POS MEDIU 2007-2013, și 274.505.812 lei, contribuție beneficiar.

În calitate de beneficiar al acestui proiect, SC Hidro Prahova SA a organizat, prin intermediul Unității de Implementare a Proiectelor – UIP din cadrul companiei, licitațiile pentru atribuirea tuturor contractelor de consultanță și execuție.

În anul 2012, comisia de evaluare a ofertelor constituită la nivelul SC Hidro Prahova SA, din cele 7 oferte conforme depuse pentru atribuirea contractului de lucrări nr. 1 Breaza, a declarat câștigătoare oferta unei asocieri de firme: SC Cast SRL și aceeași societate libaneză.

Ulterior adjudecării licitației, reprezentanții firmei libaneze au solicitat oficial retragerea din Asociere, cerere care nu a fost acceptată de reprezentanții SC HIDRO PRAHOVA SA Ploiești, întrucât experiența tehnică a asocierii a fost asigurată de această societate.

Până în luna noiembrie 2013, Asocierea desemnată câștigătoare nu a efectuat nicio lucrare.

Pe parcursul aceluiași an, reprezentanții firmei libaneze au încercat să cesioneze 49% din partea lor de contract celor de la SC CAST SRL, soluție neacceptată însă de către SC HIDRO PRAHOVA SA Ploiești.

La fel, s-a încercat cesionarea a 94,98% din contract către SC Passavant Roediger România SRL, soluție de asemenea neacceptată.

Abia la data de 31 decembrie 2014, SC HIDRO PRAHOVA SA Ploiești a acceptat cesionarea, de către societatea libaneză, a procentajului de 49% din întreaga lucrare către societatea Passavant Roediger Romania SRL.

Prealabil încheierii acestui contract însă, prin reprezentanții desemnați, SC Cast SRL a încheiat, la data de 25 noiembrie 2013, un alt contract ascuns cu SC Passavant Roediger Romania SRL, prin care Asocierea de firme cesiona un procentaj de 97% din contractul semnat cu SC Hidro Prahova, ignorând astfel soluția de respingere.

Acest contract, necomunicat SC Hidro Prahova, a fost cel care a produs efecte între părți, dovadă faptul că:

– la data de 14.03.2014, la doar o zi după ce s-a încasat avansul de 7.705.590,96 lei, suma de 7.474.407,23 lei a fost transferată în contul escrow aparținând SC Passavant Roediger Romania SRL, deschis în baza contractului din 25.11.2013;

– în aceeași zi în contul SC Cast SRL este virată suma de 231.167,73 lei reprezentând 3% din valoarea avansului.

La data de 18.03.2014 SC Passavant Roediger Romania SRL a virat în contul SC Cast SRL suma de 350.251,06 lei.

Din partea SC Passavant Roediger Romania SRL, atât contractul cât și deschiderea contului Escrow au fost semnate de inculpata Luther Simona Mariana.

Și de această dată, întreaga documentație a fost falsificată de către același presupus reprezentant al firmei libaneze împreună cu inculpata Tudorache Cristina, pe baza înțelegerii cu administratorul SC CAST SRL SC, inculpatul Iordache Mihail.

Toate documentele întocmite în fals, care au produs efecte juridice au fost autentificate la birourile inculpatelor Buzea Valeria Doina și Beșchia Georgeta Daniela, care și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, prin încălcarea prevederilor legale referitoare la legalizarea diverselor acte.

De asemenea, procurorii anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând de la data de 03 martie 2015, a inculpatului DIMITRIU ȘTEFAN FLOREA, administrator al SC De Construcții Napoca SA, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

– tentativă la săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei,

– tentativă la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul DIMITRIU ȘTEFAN FLOREA trebuie să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte la organul de urmărire, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat,

b) să informeze de îndată organul judiciar cu privire la schimbarea locuinței,

c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat,

d) să nu părăsească Municipiul Cluj-Napoca, decât cu încuviințarea prealabilă a organelor judiciare,

e) să nu se apropie de persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar și să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu acestea,

f) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

Inculpatului i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.

În cauză procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea SRI Sibiu.

Inculpaților i s-a adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, urmând ca inculpații Tudorache Cristina, Iordache Mihail, Luther Simona Mariana, Beșchia Georgeta-Daniela și Buzea Valeria Doina să fie prezentați la data de 03 martie 2015, Curții de Apel Alba-Iulia, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Reclame

PUSTANUL DIN LISA ,MIHAITA GADEA FOLOSESTE TELEVIZIUNEA IN REGLAREA DE CONTURI INTRE „GASTI”: „NENOROCITILOR ANTENA 3 E AICI!”

3 mart.

Directorul Antenei 3 Mihai Gâdea a făcut paradă luni seară de audiențele înregistrate de postul TV în luna februarie, un nou prilej pentru acesta de a se răfui cu Traian Băsescu și „camarila lui”.

„Toată ziua lumea stă și se uită la Antena 3, toți cei care sunt 18+, peste 18 ani, postul Antena 3 este postul nr 1 în România, toată lumea în luna februarie a stat să urmărească ce se întâmplă la Antena 3 (…) Creșterile sunt uriașe, raportat la orice, la luna anterioară, la anul precedent (…) Aceasta este lovitura năprasnică pentru Băsescu și toată camarila lui (…) din 2010, postul acesta crește și crește și crește de la an la an. Acesta e un lucru care-l doare cumplit pe Băsescu. Antena 3 e aici? Da, nenorociților, e aici”, a declarat Gâdea, citat de site-ul reportervirtual.ro.

După ce Antena 3 a fost proclamat „cel mai urmărit post din România”, Mihai Gâdea a admis însă că lucrurile nu stau chiar așa.

„Bun. Suntem foarte aproape de Antena 1 și PRO TV după media, cu noapte, cu zi, cum se fac aceste medii”, a spus directorul Antena 3, conform sursei citate.

DIRECTORUL FBI ,JAMES COMEY AFLAT LA BUCURESTI A AVUT MARTI DIMINEATA O INTREVEDERE CU PRESEDINTELE ALES KLAUS IOHANNIS SI PREMIERUL VICTOR PONTA!

3 mart.

Directorul FBI, James Comey, aflat la București, a avut, marţi dimineaţă, o întrevedere cu preşedintele Klaus Iohannis, urmând ca apoi să participe la o reuniune cu premierul Victor Ponta, potrivit unor surse oficiale, citate de Mediafax.

La întâlniri participă și şefii serviciilor româneşti de informaţii, însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Dean Thompson, şi vicepremierul cu atribuţii pe zona siguranţei, Gabriel Oprea.

UN MCV DE CARE S-O ALES PRAFUL:ROMANIA SI BULGARIA VOR RAMANE SINGURELE TARI MONITORIZATE:UE A DEVENIT O DICTATURA!

3 mart.

În urmă cu exact un an, Comisia Europeană condusă de Jose Manuel Barroso propunea crearea unui mecanism pentru protejarea statului de drept în toate statele membre UE. Era vorba despre un sistem inspirat în bună măsură din Mecanismul de Cooperare și Verificare, instituit pentru doar două state ale Uniunii – România și Bulgaria.

Miezul propunerii Comisiei Barroso era utilizarea articolului 7 al Tratatului UE – cel care prevede suspendarea dreptului de vot în Consiliul European pentru statul membru UE care încalcă constant prevederile legislației europene. La momentul respectiv, principalul stat vizat de o asemenea posibilă măsură era Ungaria condusă de guvernul Viktor Orban, iar principala promotoare a noului MCV paneuropean era comisarul pentru Justiție Viviane Reding – o măsură aplicată doar împotriva Austriei, după cooptarea la guvernare a partidului de extremă dreapta condus de Jorg Heider, la inceputul anilor 2000.

Propunerea acestui MCV mascat este mai veche, din 2013, și aparține Germaniei, Finlandei, Olandei (state care s-au opus constant aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen) și Danemarcei. Esența propunerii pleacă de la ideea că aderarea, în 2013, a Croației fără constrângerile impuse de un MCV ar putea stârni nemulțumiri la Sofia și la București, vociferări care ar putea fi controlate tocmai prin impunerea, de formă, a unui sistem de monitorizare pentru toate statele membre UE.

De toate aceste demersuri atât de insistente în urmă cu doi ani s-a ales praful. La un an de la ultima propunere a Comisiei, capitalele statelor membre au arătat limpede că se opun monitorizării de la Bruxelles. În cadrul Consiliului UE din decembrie 2014, statele membre au decis ca nu va exista un mecanism comun european, iar violarea principiilor statului de drept nu va face decât obiectul unei monitorizări anuale a Consiliului Afaceri Generale (care reunește miniștrii de Externe). Și nu numai Consiliul UE s-a opus acestui mecanism, ci însăși noua Comisie Europeana condusă de Jean-Claude Juncker. Prim-vicepreședintele Comisiei, olandezul Frans Timmermans, susține că ”experiența a arătat că nu avem nevoie de noi mecanisme de monitorizare, ci de îmbunătățirea capacității UE de a interveni în anumite tipuri de situații și crize legate de statul de drept”.

În mod paradoxal, singura instituție europeană care mai susține propunerea unui MCV paneuropean, cu cedarea a și mai multă suveranitate de către statele membre, este Parlamentul European, singura institutie legitimata democratic a UE. Însă opiniile sunt împărțite, atât timp cât eurodeputați britanici din partidul lui Nigel Farage susțin că ”UE nu are ce să-i învețe pe englezi despre democrație, drepturi fundamentale și statul de drept”, iar deputați greci din SYRIZA susțin că țara lor a devenit o colonie îndatorată, că UE este cea care pune în pericol valorile democratice și că ”atunci când comisarul Katainen spune cu nerușinare că nu se va schimba politica față de Grecia, UE devine o dictatură”.

PRIMUL CSAT CONDUS DE PRESEDINTELE ALES ,KLAUS IOHANNIS ,PREZENT A FOST SI GENERALUL FLORIAN COLDEA: ” CE DECIZII S-AU LUAT!”

3 mart.

CSAT a aprobat, marţi, propunerile premierului Victor Ponta, referitoare la intrarea şi staţionarea pe teritoriul României, în mai-iunie 2015, a unor forţe şi mijloace ale armatei portugheze, cuprinzând patru aeronave F16 Falcon şi aproximativ 150 militari şi civili, din misiunile de Poliţie Aeriană NATO.

 

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) s-a reunit, marţi, la ora 15.00 la Palatul Cotroceni, în prima şedinţă din mandatul preşedintelui Klaus Iohannis. La întâlnire a fost prezent atât noul şef al SRI, Eduard Hellvig, cât şi prim-adjunctul SRI Florian Coldea, până luni director interimar al Serviciului.

La şedinţa participă toți membrii CSAT: premierul Victor Ponta, vicepremierul şi ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, ministrul Economiei,Mihai Tudose, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, şeful SRI, Eduard Hellvig, şeful Statului Major General, general Nicolae Ciucă, consilierul prezidenţial pentru Securitate Naţională, George Scutaru, secretarul CSAT, general Ion Oprişor şi prim-adjunctul directorului Serviciului de Informaţii Externe, general Silviu Predoiu.

Președința anunța luni că pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse tematici referitoare la
• Starea de securitate din Ucraina. Implicaţii pentru România;
• Stadiul proceselor de asociere politică şi economică cu Uniunea Europeană şi de integrare euroatlantică a statelor din Balcanii de Vest;
• Stadiul îndeplinirii Programului multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României;
• Proiectul de lege privind planificarea apărării;
• Concluziile rezultate în urma desfăşurării exerciţiilor şi antrenamentelor de mobilizare, în anul 2014, pentru verificarea stadiului pregătirii populaţiei, economiei şi a teritoriului pentru apărare;
• Activitatea Consiliului Operativ al Securităţii Cibernetice, în anul 2014, şi evoluţiile înregistrate în spaţiul cibernetic;
• Activitatea Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO, în anul 2014;
• Regulamentul de organizare şi funcţionare al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO;
• Provocările actuale generate de migraţie în contextul securitar din zone cu potenţial terorist;
• Activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în anul 2014;
• Stadiul îndeplinirii hotărârilor adoptate de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2014.

PENALUL PENALILOR ,PUSCARIABILUL TRAIAN BASESCU I-O FELICITAT PE PEMPISTII SAI CARE NU L-AU VOTAT PE OMUL LUI VOICULESCU,EDUARD RAUL HELLVIG CA DIRECTOR SRI: „AU SALVAT DEMOCRATIA!”

3 mart.

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat marți la sediul PMP că a venit aici să îi felicite pe pemepiști că „au salvat democrația”, deoarece prin votul lor au ales să nu fie ales în unanimitate Eduard Hellvig șef al SRI.

„Am venit să îi felicit că ieri au salvat democrația – au făcut să nu fie unanimitate la votul pentru Hellvig. Cum ar fi sunat – „director SRI votat în unanimitate” – ar fi fost ridicol. Așa partid mic cum sunt au avut curajul să facă acest lucru”, a spus Traian Băsescu la plecarea de la PMP.

Eduard Hellvig a fost validat luni de către Parlament ca director al SRI cu 498 de voturi “pentru” şi 15 “împotrivă”. Numirea lui Hellvig a fost contestată în Parlament și de Călin Popescu Tăriceanu.

CIRCULA PE NET . A PATRA SCRISOARE DESCHISA ADRESATA DE SENATORUL INDEPENDENT VALER MARIAN: ” NU VA LASATI INCONJURAT DOMNULE KLAUS IOHANNIS!”

3 mart.

Klaus Iohannis

V-am trimis cele trei scrisori precedente (prima, referitoare la anumiţi consilieri ai dvs., a doua, referitoare la şefii de servicii secrete moşteniţi de la predecesorul dvs. Traian Băsescu, iar a treia, referitoare la şefii de parchete numiţi în 2013 de ex-preşedintele Băsescu, în tandem cu premierul Ponta) pentru a vă pune în temă şi a lua deciziile pe care le aşteaptă majoritatea românilor care şi-au investit speranţele în edificarea unei Românii normale sub preşedinţia dvs. Am făcut acest demers şi cu intenţia de a nu ajunge la final de mandat în postura de a afirma ca fostul preşedinte Emil Constantinescu că aţi fost înfrânt de sistemul serviciilor secrete sau de a declara ca fostul preşedinte Traian Băsescu că serviciile secrete tind să devină incontrolabile.

Luaţi aminte la experienţele lui Constantinescu şi Iliescu!

Realizând o retrospectivă, se cuvine semnalat că fostul preşedinte Emil Constantinescu a numit şefi de servicii secrete sau consilieri pe probleme de apărare şi siguranţă naţională persoane fără competenţă şi experienţă în materie, care nu au reuşit să le reformeze şi să le controleze în timpul mandatului său. Astfel, director al SRI l-a numit pe Costin Georgescu, de profesie inginer, care la data respectivă deţinea funcţia de director economic al Societăţii R, care edita cotidianul România Liberă. Director al SIE l-a numit pe Catălin Harnagea, de profesie jurnalist, care la data respectivă deţinea funcţia de şef al Secţiei Investigaţii de la ziarul România Liberă. Iar şef al SPP l-a numit pe Nicu Anghel, fost ofiţer în Ministerul Apărării Naţionale, care a fost dat afară din armată înainte de 1989 după ce se remarcase la Satu Mare prin escapade bahice şi amoroase. În importanta funcţie de consilier prezidenţial pentru apărare şi siguranţă naţională, ex-preşedintele Constantinescu l-a numit pe Dorin Marian, de profesie inginer geolog, care obţinuse un master în Ştiinţe Politice la Jackson State University din Minnesota (SUA), dar nu avea experienţă în domeniul securităţii naţionale sau al relaţiilor internaţionale. Nici fostul preşedinte Ion Iliescu nu a numit oameni deosebiţi de competenţi şi experimentaţi în fruntea serviciilor secrete în ultimul său mandat. Director al SRI l-a numit pe senatorul Radu Timofte, fost ofiţer de grăniceri, trecut în rezervă înainte de 1989 cu gradul de maior, care a avut tangenţă cu domeniul doar în calitate de preşedinte al Comisiei parlamentare de supraveghere a activităţii SRI. Director al SIE l-a numit pe domnul Gheorghe Fulga, fost profesor de socialism ştiinţific, iar la data respectivă profesor de ştiinte politice la Universitatea din Braşov. Iar consilier pe probleme de apărare şi siguranţă naţională l-a numit pe generalul Ioan Talpeş, de profesie istoric militar, fost director al SIE în mandatul său prezidenţial precedent (1992-1996), care a activat până în 1989 la Institutul de Istorie Militară, sub comanda generalului Ilie Ceuşescu.

Aşa cum am arătat în scrisoarea a doua, ex-preşedintele Traian Băsescu a numit în fruntea serviciilor secrete oameni insuficient calificaţi şi obedienţi, mulţi dintre ei şantajabili, pe care i-a promovat , protejat şi folosit pentru a exercita un control autoritar asupra partidelor politice şi instituţiilor fundamentale ale statului (parlament, guvern, autoritatea judecătorească). Sub preşedinţia lui Traian Băsescu, unele servicii secrete, îndeosebi SRI , dar şi SIE şi SPP au fost implicate în acţiuni de poliţie politică pe care nu şi le-au permis în timpul predecesorilor săi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. Foştii presedinţi Iliescu şi Constantinescu nu au recurs şi nu au potenţat serviciile secrete nici măcar pe sfert comparativ cu Traian Băsescu. În timpul celor doua mandate prezidenţiale ale lui Traian Băsescu, îndeosebi principalul serviciu secret al României, SRI, a căutat să controleze nu numai clasa politică, ci şi justiţia, presa şi zona afacerilor.

Controlul politicului

Astfel, SRI a fost implicat în facerea şi desfacerea de partide politice şi de majorităţi parlamentare, prin intervenţii oculte asupra unor parlamentari sau lideri de partide. Exemplul cel mai elocvent este UNPR, care a fost înfiinţat în 2010 prin racolarea de parlamentari de la PSD şi de la PNL. Fostul director al SRI, George Maior, şi primul său adjunct, generalul Florian Coldea, actualul director interimar al SRI, au fost în relaţii deosebit de apropiate cu generalul Gabriel Oprea, preşedintele UNPR ,care a intrat în 2010 în coaliţia de guvernare iniţiată de PDL şi condusă de ex-preşedintele Traian Băsescu, iar în2012 acontribuit la răsturnarea guvernului condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi s-araliat guvernului USL condus de premierul Victor Ponta. Maior şi Oprea erau legaţi şi prin faptul că au fost amandoi naşi de căsătorie ai premierului Ponta la cele două mariaje ale acestuia. Nu este lipsit de interes, sub acest aspect, faptul că în 2010 Victor Ponta intenţiona să intre în UNPR cu un grup de politicieni apropiaţi în cazul în care nu ar fi fost ales preşedinte al PSD. De altfel, înfrângerea lui Mircea Geoană şi alegerea lui Victor Ponta în fruntea PSD la Congresul din februarie2010 acompărut multora drept o operaţiune orchestrată de serviciile secrete. Ba, chiar se poate spune că frâiele PSD au fost preluate de fosti ofiţeri ai serviciilor secrete, având în vedere că Victor Ponta a fost ofiţer acoperit al SIE în perioada 1997-2001, iar socrul său Ilie Sarbu, liderul Grupului parlamentar al PSD din Senatul României, a fost înainte de 1989 colaborator al Securităţii, sub numele conspirativ “Ovidiu Marinescu“, iar apoi ofiţer deplin conspirat al CIE (serviciul de spionaj al Securităţii). Pentru a realiza controlul clasei politice şi al instituţiilor fundamentale ale statului, conform unor ofiţeri care au activat în SRI, generalul Coldea a emis în anul 2009 (an cu alegeri prezidenţiale) un ordin secret ilegal privind monitorizarea tutror politicienilor, de la prim-ministru, miniştri şi parlamentari până la preşedinţi de consilii judeţene şi primari de municipii, oraşe şi comune, excepţie facând doar preşedintele României. În acelaşi timp SRI a tratat cu superioritate clasa politică, începând cu Parlamentul, precum şi opnia public, nerespectând dispoziţiile constituţionale şi legale privind exercitarea controlului parlamentar asupra acestui serviciu secret, prin neprezentarea în fiecare an a raportului de activitate în faţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului în perioada leadership-ului Maior-Coldea. Astfel, în perioada 2007-2012 nu a fost prezentat nici un astfel de raport şi, de abia în decembrie 2013, SRI a prezentat în faţa Parlamentului rapoartele de activitate pe ultimii şase ani, fapt ce poate fi considerat nu numai o sfidare a bunului simţ, ci şi o sfidare a democraţiei, a statului de drept şi a supremaţiei puterii legiuitoare. Din păcate, în ultimii ani a devenit tot mai vizibil şi faptul că importanta comisie parlamentară de supraveghere a activităţii SRI s-a metamorfozat într-o comisie de apărare a acestui serviciu secret faţă de membrii Parlamentului şi faţă de opinia publică.

Controlul procesului electoral

Deosebit de grav este că SRI şi alte servicii secrete au fost implicate şi în procesul electoral în timpul celor două mandate prezidenţiale ale lui Traian Băsescu. Astfel, în calitate de prim adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea a fost depistat că a întocmit note scrise, în scop de şantaj şi de compromitere, referitor la trei judecători de la Curtea Constituţională după ce aceştia au acordat aviz favorabil cererii de suspendare a preşedintelui Băsescu în aprilie 2007. Iar, după suspendarea surpriză din iulie 2012, generalul Coldea a constituit o celulă de criză care livra zilnic materie primă pentru apariţiile publice ale preşedintelui suspendat şi, concomitent, alimenta agenţi acoperiţi din massmedia cu materiale de denigrare a adversarilor politici din USL şi de dezinformare a opiniei publice naţionale şi internaţionale. În zilele de după scrutinul prezidenţial din 6 decembrie din 2009, câştigat la limită şi într-un mod foarte contestat de către Traian Băsescu, pentru a împiedica depunerea şi judecarea unei contestaţii din partea PSD pentru anularea rezultatelor alegerilor, generalul Coldea a orchestrat blocarea în trafic şi reţinerea ilegală a unui senator social-democrat, care ulterior a fost demonizat mediatic şi urmărit penal până la arestarea şi condamnarea sa pentru pretinse fapte de corupţie (alături de un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la care se bănuia că a apelat în vederea înregistrării şi judecării contestaţiei respective).

La fel, primul adjunct al directorului SIE, generalul Silviu Predoiu, a fost acuzat că a coordonat ofiţerii SIE implicaţi în măsluirea votului din străinătate în favoarea lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale din 2009, îndeosebi la ambasada României din Paris. Iar la adresa directorului STS, generalul Marcel Opriş, au fost lansate acuzaţii că serviciul pe care îl conducea a manipulat rezultatul alegerilor prezidenţiale în noaptea de 6/7 decembrie 2009 în favoarea preşedintelui în funcţie, în cadrul unei operaţiuni având numele de cod “Taurul”.

Controlul altor servicii secrete

În ultimul manadat prezidenţial a lui Traian Băsescu SRI a reuşit să-şi impună un control tentacular şi asupra altor servicii secrete. În cursul anului 2009, în fruntea unităţii informative a SPP a fost numit, în urma unui concurs dubios , colonelul Costin Nedelea , un subaltern apropiat al generalului Florian Coldea, iar un alt subaltern al acestuia, locotenent – colonelul Marius Stere, a fost numit şeful unui serviciu din SPP. De asemenea, în vara anului2014 afost împuternicit la comanda serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne un alt subaltern apropiat al generalului Coldea, colonelul Gheorghe Nicolae. Sugestiv este şi că, în ultimii ani, George Maior şi Florian Coldea au insistat să se realizeze unificarea principalelor două servicii secrete ale României, SRI şi SIE, pentru a deţine un control total. Totodată, SRI a căutat să exercite un anumit control şi asupra Inspectoratului General al Poliţiei Române, potrivit unor surse din Ministerul Afacerilor Interne, care susţin că generalul Florian Coldea îl presa telefonic (îndeosebi pe TO) aproape zilnic pe chestorul Petre Tobă, şeful Poliţiei Române, adresându-i diverse solicitări sau sugestii privind organizarea unor acţiuni de cercetare penală.

Controlul justiţiei

Controlul cel mai extins şi evident al SRI a fost exercitat însa asupra Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, îndeosebi în perioada în care acestea s-au aflat sub conducerea doamnei Laura Codruţa Kovesi, când aceste instituţii au devenit anexe ale principalului serviciu secret al ţării. Nu întâmplător s-a vehiculat în ultimii ani că DNA a devenit Secţia Penală sau Divizia Penală a SRI. Este indubitabil că SRI a devenit principalul declanşator şi catalizator al anchetelor efectuate de DNA, care se bazează în principal pe înregistrările furnizate de acest serviciu. Se poate vorbi chiar de un rol discreţionar al SRI, şefii acestui serviciu având posibilitatea să decidă persoanele, instituţiile şi domeniile în legătură cu care să fie sesizată DNA, fiind plauzibile astfel recentele afirmaţii ale deputatei Elena Udrea că generalul Florian Coldea, care a fost şeful de facto al principalului serviciu secret, ajuns să deţină şi informaţiile şi cătuşele. Sunt veridice şi afirmaţiile deputatei Udrea privind relaţiile apropiate al generalului Florian Coldea cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, anterior procuror general al României, pe care subsemnatul le-am devoalat cu câţiva ani în urmă, în declaraţiile politice intitulate “Generalul Coldea, câinele de pradă al democraţiei” şi “Laura Codruţa Kovesi , procuror general din milă şi din mită portocalie”. În aceste declaraţii am arătat că această apropiere a fost confirmată de faptul că acestia au sărbătorit împreună ziua de naştere a generalului Coldea în seara zilei de 21 septembrie 2008, ocazie cu care au fost implicaţi într-un accident de circulaţie pe Bulevardul Ştefan cel Mare, cauzat de pierderea controlului volanului şi soldat cu avarierea gravă a autoturismului de serviciu pe care îl conducea primul adjunct al directorului SRI, faptă pentru care a primit rapid soluţie de neîncepere a urmăririi penale de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aflată în subordinea doamnei Kovesi.

Ilustrativ şi grav este că şefii SRI şi implicit ex-preşedintele Traian Băsescu au căutat să-şi exercite controlul asupra şefilor Parchetului General şi al DNA prin depistarea unor aspecte mai intime din viaţa acestora care-i făceau şantajabili. Astfel, Laura Codruţa Kovesi a putut fi şanatajată cu dosarul de urmărire informativă al fostului său soţ, Eduard Kovesi, om de afaceri din Sibiu, de care a divorţat după un an de la promovarea sa în funcţia de procuror general al României, după ce SRI l-a acuzat că ar fi furnizat date şi informaţii de interes operativ unui ofiţer de informaţii maghiar, devenit ulterior europarlamentar din partea Ungariei. De asemenea, Kovesi a putut fi şantajată cu dosarul de urmărire informativă a tatălui său, Ioan Lascu, care a deţinut timp de 30 de ani funcţia de procuror şef al Parchetului din Mediaş, oraş cunoscut ca fief al afacerilor cu gaz metan din România. SRI a căutat să îl şantajeze şi pe fostul procuror şef al DNA, Daniel Morar, referitor la relaţia sa apropiată cu o subalternă pe care a promovat-o şefă de serviciu teritorial al DNA.

Influenţa şi implicarea SRI în activitatea parchetelor au fost devoalate recent şi de fostul procuror şef al DIICOT, Alina Bica, care a declarat, după arestarea sa în megadosarul ANRP, că generalul Florian Coldea i-ar fi solicitat să-l informeze permanent despre evoluţia dosarului penal al omului de afaceri Ovidiu Tender, în cazul Rafo – Carom, lucru pe care l-a facut lunar prin note scrise personal pe coli A4 în biroul acestuia de la SRI. Sau, mai grav, Alina Bica a declarat că generalul Coldea i-a solicitat să găsească o soluţie de achitare a lui Ovidiu Tender, pe care tocmai ea îl trimisese în judecată pentru infracţiuni de crimă organizată, dar i-a răspuns şi i-a promis acestuia că s-ar putea obţine doar o soluţie de condamnare cu suspendare condiţionată.

Generalul Coldea a căutat să-şi extindă tentaculele inclusiv asupra Ministerului Justiţiei, un subaltern al său din Direcţia SRI Dâmboviţa (Florin Andronache), fiind numit consilier al actualului ministru de justiţie, Robert Cazanciuc. Sugestiv este şi faptul că generalul Coldea a avut o influenţă considerabilă şi asupra preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, referitor la care există suspiciuni ca ar fi ofiţer acoperit al SRI.

Controlul presei

SRI a exercitat în ultimii ani un control fără precedent în epoca postcomunistă şi asupra presei din România. Fostul director George Maior a recunoscut, chiar cu mult aplomb, spre final de mandat că SRI a avut şi are ofiţeri acoperiţi în presă, fiind ilustrative în acest sens cazurile jurnaliştilor Valentin Zaschievici, fost redactor şef adjunct la Jurnalul Naţional, şi Robert Turcescu, fost realizator şi moderator la Europa FM, Realitatea TV şi B1 TV. SRI a fost implicat inclusiv în înfiinţarea şi finanţarea unor televiziuni, potrivit unor declaraţii recente ale deputatei Elena Udrea şi ale jurnalistului Radu Moraru, cunoscut ca moderator la Antena 3 şi B1 TV, iar ulterior ca director al posturilor de televiziune 10 TV şi Naşul TV. În acest sens Elena Udrea a afirmat că generalul Florian Coldea i-a solicitat fostului său soţ Dorin Cocoş să finanţeze cu suma de 500.000 euro postul de televiziune Romania TV, aparţinând deputatului Sebastian Ghiţă.

Iar jurnalistul Radu Moraru a afirmat recent că a fost sabotat de SRI când a înfiinţat postul de televizune 10 TV, la care s-a asociat cu patronul RCS-RDS, Zoltan Teszari, prin exercitarea de presiuni asupra acestuia pentru a renunţa la asociere, iar ulterior şefii SRI i-au sugerat să se asocieze cu omul de afaceri Dumitru Nicolae zis Niro (arestat ulterior pentru fapte de corupţie în dosarul Microsoft). Totodată, Radu Moraru a afirmat că postul de televiziune Digi 24, înfiinţat şi finanţat de patronul RDS-RCS, s-ar afla sub controlul SRI în ce priveşte politica editorială. Moraru a mai dezvăluit faptul că, după alegerile prezidenţiale din decembrie 2009, directorul SRI George Maior i s-a confesat că s-ar fi bătut cu ”mogulii răi”, ceea ce constituie încă o dovadă privind imixtiunea SRI în presă, prin favorizarea respectiv defavorizarea anumitor trusturi media. Aşa se explică faptul divulgat de surse din serviciile secrete că, în cursul anului 2010, SRI a declanşat, cu concursul DGIPI si ANAF, o amplă şi insidioasă operaţiune de monitorizare şi de vulnerabilizare a presei centrale şi locale critice din România.

Controlul afacerilor

Apar tot mai multe dovezi că SRI a urmărit să aibă un control cât mai substanţial şi asupra zonei afacerilor. O dovadă concludentă în acest sens sunt afacerile înfloritoare, cuantificate prin contracte de sute de milioane de euro, ale deputatului Sebastian Ghiţă, cunoscut drept un apropiat al şefilor SRI şi devenit membru de bază al comisiei parlamentare de supraveghere a activităţii a acestui serviciu, referitor la care au apărut zilele trecute documente privind posibila sa racolare de către un serviciu secret. Un început de dovadă îl constituie şi declaraţiile deputatei Elena Udrea privind relaţiile apropiate cu şefii SRI ale fostului său soţ Dorin Cocoş, care era invitat frecvent la sediul instituţiei, îndeosebi în zile de sâmbătă şi duminică. Un alt argument rezultat din afirmaţiile Elenei Udrea sunt relaţiile generalului Coldea cu omul de afaceri Culiţă Tărâţă, fost deputat şi preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, căruia i-ar fi solicitat să finanţeze un institut de sondare a opiniei publice cu suma de 500 000 de euro pentru realizarea unui sondaj. Din declaraţiile fostului procuror şef al DIICOT, Alina Bica, transpar relaţiile apropiate şi interesate dintre generalul Coldea şi omul de afaceri Ovidiu Tender, condamnat recent la o pedeapsă de 11 ani de închisoare. Relevante în acest sens sunt şi afirmaţiile jurnalistului Radu Moraru privind relaţiile sefilor SRI cu oamenii de afaceri Zoltan Teszari şi Dumitru Nicolae, zis Niro, care patronau sau finanţau anumite trusturi media. Se cuvine acordată atenţie şi susţinerii lui Radu Moraru că şefii SRI au controlat lumea afacerilor cu concursul deputatului Sebastian Ghiţă, al preşedintului ANAF, Gelu Diaconu, şi al ministrului de interne, Gabriel Oprea.

Nu trebuie să suni un procuror, ci doar pe generalul Coldea

Fostul preşedinte Traian Băsescu a afirmat cu obstinaţie că n-a sunat niciodată vreun procuror pentru a influenţa vreo anchetă, dar nici nu era cazul având în vedere influenţa pe care generalul Florian Coldea, care-i manifesta obedienţă totală, o avea asupra procurorilor şefi de la Parchetul General şi DNA. Ca atare, Traian Băsescu nu trebuia să sune nici un procuror, fiind suficient să-l sune în legătură cu orice anchetă pe generalul Coldea.

Cum se explică faptul că SRI şi DNA au tergiversat sau au muşamalizat în timpul manadatelor sale anumite dosare privind privatizările strategice în care au fost implicati apropiaţi ai săi? Ilustrativ în acest sens este dosarul ALRO, în care foştii săi consilieri prezidenţiali Elena Udrea şi Theodor Stolojan, precum şi omul de afaceri Dorin Cocoş, au primit neînceperea urmăriirii penale de la un procuror apropiat şi promovat de procurorul general Laura Codruţa Kovesi, după ce şeful Diviziunii Economice al SRI a refuzat să execute mandatele de interceptare telefonică a acestora solicitate şi obţinute de fostul procuror şef al DIICOT, Ciprian Anastasiu, care, din acest motiv, a fost dat afară din parchet de către procurorul general Kovesi, la stăruinţa generalului Coldea. Cum se explică faptul că SRI şi DNA nu i-au instrumentat nici un dosar fostului preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar, cunoscut drept un apropiat al preşedintelui Traian Băsescu, al şefului Comunităţii Naţionale de Informaţii de la Palatul Cotroceni, Daniel Moldoveanu, şi al generalului Florian Coldea, în perioada în care a deţinut această funcţie, cu privire la implicarea sa în acte de corupţie sau de contrabandă cu carburanţi, ţigări, legume şi fructe, ş.a.?

Ori, cum se explică faptul că, în perioada marilor tunuri de la ANRP, în care funcţia de preşedinte al acestei instituţii a fost deţinută de pedelista Crinuţa Dumitrean (2009-2011), SRI şi DNA nu i-au instrumentat nici un dosar penal acesteia sau politicienilor şi samsarilor care au cauzat prejudicii estimate la circa 4 miliarde de euro? Mai mult, cum se explică faptul că, în a doua parte a anului 2012, în pofida solicitărilor oficiale, SRI nu a furnizat nicio informaţie Comisiei de anchetă a activităţii Autorităţii Naţionale de Restituire a Proprietăţilor pe perioada 2009-2012 (la care am deţinut funcţia de preşedinte), deşi ofiţeri de informaţii au semnalat că în timpul guvernării PDL a fost cauzat statului român un prejudiciu de mai multe miliarde de euro? Menţionez că, în data de 1 iunie 2012, am făcut o declaraţie de presă intitulată “Un nou risc de dispariţie: Crinuţa Dumitrean“, prin care am avertizat inclusiv SRI că prin retrocedările frauduloase de la ANRP a fost cauzat un prejudiciu de peste două miliarde de euro şi că exista riscul dispariţiei din ţară preşedintei Crinuţa Dumitrean, precum şi al distrugerii unor înscrisuri din arhiva acestei instituţii. Atunci directorul SRI George Maior a vituperat şi mi-a transmis că fabulez, printr-o cunoştinţă comună de la Cluj, dar ulterior toate aceste afirmaţii au fost confirmate: a fost stabilit un prejudiciu de patru miliarde de euro, Crinuţa Dumitrean a plecat o perioadă în SUA şi a existat o tentativă de incediere a arhivei ANRP (devoalată recent şi de şeful Guvernului din acea perioadĂ, Mihai Răzvan Ungureanu). Cum se explică faptul că SRI şi DNA nu au instrumentat niciun dosar legat de devalizarea aproape totală a Fondului Proprietatea, la care a devenit preşedinte al consiliului de administraţie fostul ambasador al SUA la Bucureşti, Mark Gitteinstein, cunoscut drept un avocat înfocat al şefilor Parchetului General, DNA, ANI şi SRI? Cum se explică faptul că, după legiferarea restitutio in integrum în 2005, SRI şi DNA nu s-au implicat mulţi ani în problema retrocedărilor frauduloase, care au atins valori de zeci de miliarde de euro şi au dobândit caracter de crimă organizată, prin constituirea unor reţele în care şi-au dat mâna moştenitori neîndreptăţiţi, afacerişti bogaţi, avocaţi, notari, judecători şi chiar ofiţeri de informaţii? Sau, cum se explică lipsa de preocupare a SRI şi DNA faţă de marile retrocedări frauduloase efectuate în Transilvania, sub tutela politică a UDMR, pe atunci aliatul la guvernare al PDL, către urmaşi ai foştilor grofi maghiari care au fost despăgubiţi de statul român în perioada interbelică, după procesul optanţilor?

Afară, în stradă, cu câinele de pradă!

Domnule preşedinte, am căutat, cu posibilităţile mele limitate, să vă prezint mecanismul diabolic de control al instituţiilor fundamantale ale statului şi ale societăţii româneşti în ansamblu, care a fost pus în operă de predecesorul dvs. Traian Băsescu folosindu-l ca instrument principal pe generalul Florian Coldea, şeful de facto al SRI. După analiza celor prezentate în această scrisoare, cred că se poate spune că generalul Florian Coldea a fost câinele de pradă sau inamicul numărul unu al democraţiei româneşti, acesta făcându-se vinovat de încălcarea Constituţiei şi mai ales a drepturilor omului de-o manieră fără precedent după 1989. Afectarea democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale ale omului de către generalul Coldea, prin obedienţa manifestată faţă de fostul preşedinte Traian Băsescu, a constituit un risc pentru securitatea naţională şi impune schimbarea sa de urgenţă din fruntea SRI. Nu faceţi compromisul de a-l menţine pe generalul Coldea în funcţia de prim adjunct al directorului SRI. Deşi potrivit apropiaţilor săi este sperios din fire şi complexat, având probleme cu coloana vertebrală şi la propriu nu numai la figurat, prin ceea ce a făcut în calitate de şef de facto al SRI, generalul Coldea a ajuns să fie asemuit, inclusiv sub aspect psihosomatic, cu temutul Lavrenti Beria, fostul şef al NKVD (predecesorul KGB) în perioada cea mai atroce a dictaturii lui Stalin. Grav şi periculos este faptul că, în ultimii ani, în închipuirea lor, şefii SRI George Maior şi Florian Coldea au ajuns să se creadă mari geostrategic şi salvatori ai patriei, ceea ce constituie un precedent periculos. Să nu uităm că Maior a exhibat înalte aspiraţii politice, dorind să devină premier al României imediat după alegerile prezidenţiale din decembrie 2009, după demisia premierului Emil Boc la începutul anului 2012 şi după alegerile alegerile prezidenţiale din 2014 (în cazul în care acestea erau câştigate de Victor Ponta).

În concluzie, ca şi George Maior, generalul Coldea nu este de neînlocuit şi cred că poate fi găsit şi numit în locul său un ofiţer profesionist, vertical, onest, patriot şi atlantist, de factura generalului Ionel Ciucă, pe care l-aţi numit, după învestirea dvs. în funcţie, şef al Marelui Stat Major General al Armatei.

Senator independent

Valer Marian

%d blogeri au apreciat asta: