Arhiva | 5:36 pm

LA CONFERINTA DE PRESA DE LA BRUXELLES KLAUS IOHANNIS A AVUT…..”GHINION!”

20 mart.

iohannis bruxelles
Două incidente au avut loc în timp ce președintele Klaus Iohannis a susținut o conferință de presă la Bruxelles.

Presedintele Klaus Iohannis si-a intrerupt de doua ori, cateva zeci de secunde, conferinta de presa de la Bruxelles, dupa CE, deoarece in sala de conferinte a pornit un televizor al televiziunii interne si apoi i-a sunat telefonul unui jurnalist.

Presedintele Iohannis si-a inceput discursul la conferinta de presa sustinuta la Bruxelles la finalul Consiliului European, insa s-a oprit la scurt timp deoarece in sala de presa a pornit pe neasteptate un televizor al televiziunii cu circuit intern, din cadrul Consiliului European.

Seful statului si-a intrerupt discursul si a asteptat pana cand unul dintre membrii staff-ului prezidential a reusit sa opreasca televizorul, iar apoi si-a continuat conferinta.

Iohannis si-a intrerupt discursul in fata a peste 20 de jurnalisti pentru a doua oara, dupa ce unui ziarist aflat in primul rand a inceput sa-i sune telefonul.

Daca prima data Klaus Iohannis s-a enervat facand o grimasa, de aceasta data presedintele a asteptat pana cand jurnalistul si-a scos telefonul din buzunar si l-a oprit, dupa care a continuat sa vorbeasca, schitand un zambet, noteaza stirileprotv.ro

VIOREL HREBENCIUC ESTE DIN NOU IN LIBERTATE!

20 mart.

Viorel Hrebenciuc a scăpat de după gratii. Magistraţii de la Curtea Supremă au decis ca fostul lider social democrat să fie plasat în arest la domiciliu. Viorel Hrebenciuc a fost eliberat în această după amiază din penitenciarul Rahova.

La ieșirea din pușcărie, fostul lider PSD a confundat Penitenciarul Codlea cu numele șefului adjunct al SRI, Florian Coldea.

”A fost o experiență la mai mule penitenciare, printre care și Penitenciarul Coldea, pardon, Codlea. Nu există niciun prejudiciu pentru statul român. Romsilva susține că nu a fost păgubită. Sunt trimis în judecată și îmi voi arăta nevinovoția. Fiul meu nu are nicio vină în acest dosar. Dacă făceam denunțuri, eram demult acasă. ”, a spus Hrebenciuc.

În luna ianuarie, fostul deputat PSD, Viorel Hrebenciuc, şi fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, şi-au recunoscut parţial faptele de care sunt acuzaţi, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, respectiv trafic de influență, spălare de bani și complicitate la aceste fapte.

Hrebenciuc a stat în arest preventiv din 29 octombrie 2014.

REPUBLICA PROCURORILOR ROMANIA.MOTIVE INCREDIBILE. DE CE CER PROCURORII ARESTAREA LAUREI VOICU,AVOCATA FOSTEI SEFE ANTIMAFIA ALINA BICA!

20 mart.

laura voicu
Avocata Alinei Bica, Laura Voicu a fost retinuta joi pentru fapte de coruptie. Ea este acuzata ca favorizat făptuitorului (n.r. o clienta arestata preventiv tot pentru fapte de coruptie) și instigare la infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități. Procurorii DNA au cerut arestarea sa preventiva in acest dosar, iar judecatorii Curtii de Apel Bucuresti urmeaza sa dea o decizie vineri pe aceasta solicitare.

Alaturi de avocata Laura Voicu in dosar este urmarit penal si stagiarul sau pentru exercitarea fara drept a unei profesii, anume cea de avocat. Aceasi acuzatie a dus la inceperea urmaririi penale de catre DNA impotriva unei alte avocate care o reprezenta pe aceeasi clienta ca a Laurei Voicu – Deaconu Georgiana.

De fapt tocmai faptul ca s-a inceput urmarirea penala impotriva fostei avocate a inculpatei Deaconu Georgiana, Laura Voicu i-a preluat cazul.

Citeste documentul integral aici: Referat arestare Laura Voicu.pdf

Concret Laura Voicu este acuzata ca l-a trimis pe stagiarul sau Learciu Niculae la DNA sa o reprezinte in absenta ei pe Deaconu Georgiana. Avocata ceruse initial sa fie folosit un avocat din oficiu in absenta ei dar acest lucru nu mai putea fi facut spun procurorii pentru Laura Voicu era deja desmenata ca avocat al inculpatei.

Procurorii DNA au sesizat ca stagiarul Laurei Voicu face parte dintr-un barou care, sustin ei, este nerecunoscut in Romania, desi in alte tari membrii acestui Barou Constitutional pot sa isi exercite profesia de avocat. In referatul de arestare al procurorilor DNA acestia intuiesc deja ca acest argument ar putea fi folosit de Laura Voicu in apararea sa si il considera o sfidare a legii din Romania si un motiv in plus sa fie arestata.

„Folosind în mod nelegitim prerogativele profesiei de avocat, inculpata a creat, cu abilitate, aparențele unei situații de legalitate, a disimulat adevăratele sale intenții într-o atitudine pozitivă, de depunere de diligență în vederea desfășurării cu celeritate a urmăririi penale, situație care a sperat să se întoarcă, asemenea unui bumerang, împotriva organelor de urmărire penală.

Îndrăzneala sa este cu atât mai mare cu cât a imaginat acest scenariu pentru a acorda sprijin unui inculpat aflat în arest preventiv, cercetat de DNA pentru fapte al căror prejudiciu estimat este de ordinul milioanelor de euro.

Deși nu a dat declarații după ce i-au fost aduse la cunoștință acuzațiile, este clar că inculpata își legitimează acțiunea pe ideea de discriminare a membrilor „baroului constituțional”, cărora ar trebui să li se permită să exercite profesia în aceleași condiții ca și cei ai baroului „tradițional” și va argumenta că acești așa ziși „avocați” sunt recunoscuți ca atare de barouri din țări ale Uniunii Europene.

Însăși o astfel de idee arată dispreț față de lege și practica instanțelor românești.

Inculpata ignoră decizii ale instanței supreme, ale Curții Constituționale, ca și însăși hotărârea de condamnare – definitivă – a conducătorului și fondatorului „baroului constituțional” pentru săvârșirea infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii, în încriminarea vechiului cod penal.

Această atitudine denotă duplicitate și lipsă de loialitate față de comunitatea profesională în cadrul căreia își câștigă existența, întrucât dacă VOICU LAURA crede cu tărie în nedreptatea făcută membrilor baroului constituțional, ar fi trebuit să renunțe la calitatea de avocat în Baroul București, să se înscrie și să profeseze în celălalt, cu atât mai mult cu cât actele sale atestă „convingerea” că apartenența la baroul BOTA dă dreptul de a profesa în mod legal avocatura”, se arata in referatul procurorilor DNA.

In incheiere procurorii sugereaza ca prin nearestarea Laurei Voicu s-ar naste sentimentul ca „statul si-a abandonat cetatenii iar justitia este neputincioasa”.

„Dacă autorităţile nu ar răspunde în mod ferm şi prompt unui asemenea tip de atitudine, s-ar putea crea impresia lipsei de reacţie, în ciuda aşteptărilor cetăţenilor care sunt îndreptăţiţi să spere la luarea unei poziţii adecvate din partea acestora şi la naşterea unui sentiment că statul şi-a abandonat cetăţenii, iar că justiţia este neputincioasă”, se mai arata in referatul procurorilor

GAULEITERUL NAZI KLAUS IOHANNIS SI SECTA ” LOIALI PANA LA CAPAT!”

20 mart.

Aţi auzit de secta LPC? Sunt indivizii care îşi zic „Loiali Până la Capăt”, în speranţa că respectivul capăt nu va fi la Rahova. Nişte conaţionali care se autodefinesc prin raportare la Traian Băsescu, pentru că au dezvoltat un soi ciudat de reflex pavlovian: cum îşi aduc aminte de fostul preşedinte, cum aplaudă, cad în reverii/adoraţie, muşcă, după caz.

Convingerea populară, pe care involuntar o împărtăşesc, este că avem de-a face cu nişte cazuri irecuperabile. Totuşi, îmi permit un mic exerciţiu creştinesc de futiliate. Sunt sincer preocupat de pericolul ca oamenii din secta LPC să rămână în curând fără cute pe creier, din cauza autoflagelării logice şi morale. Dincolo de efortul de a face elogiul manelismelor lui Traian Băsescu (cum bine spune Ovidiu Raeţchi), LPC-iştii mai au un scop în viaţă: să-şi exprime dezamăgirea/îngrijoarea/revolta că Iohannis nu se comportă ca predecesorul său la Cotroceni.

Bunăoară, zilele aceasta, principala problemă a sectei LPC e că Iohannis şi-a luat soţia cu el la Bruxelles. Ba mai mult, culme a tupeului prezidenţial, nici nu informează presa despre tot ce-i trece prin cap, poate chiar cu apelative precum „păsărică” şi „ţigancă împuţită”, aşa cum făcea Băsescu. În ritmul acesta, fanii ex-preşedintelui urmează să se dedea şi la alte dilemele primejdioase: De ce se uită Iohannis cu ambii ochi în aceeaşi direcţie? De ce nu are chelie? De ce nu are o fiică agramată? De ce nu se încuscreşte cu interlopii? Să-i fie ruşine! #Neserios #Neserios #Neserios!

De cele mai multe ori, am putea găsi resursele de condescendenţă necesare în relaţia cu secta LPC. Nu şi când vine vorba de jurnaliştii loviţi de loialitatea asta înţeleasă pe dos. Simpatici ca o durere de măsea, jurnaliştii LPC sunt însăşi personificarea pe invers a latinescului „Amic Plato, sed magis amica veritas”. Şi dacă ajunge o durere de măsea pentru a te îndoi de bunătatea Creatorului, doi-trei „lepecişti” de presă te fac să deschizi televizorul pe Antena 3, pentru contrabalansare mentală.

Nu trag mare nădejde că am făcut altceva decât să-mi pierd timpul cu o constatare inutilă sau să-i enervez pe membrii sectei LPC. Norocul meu e că nu sunt mulţi, că eu sunt călit în faţa înjurăturilor şi nici să fiu numit pe nedrept „iohannist” nu e cea mai mare tragedie. Ţinând cont de caracterul patologic al chestiunii (LPC), mi s-ar părea incorect să avem vreo supărare. Chiar din contră. Ar trebui să dăm frâu liber caracterului milos şi să-i ajutăm pe bieţii oameni. Propun aşadar să le oferim martorilor lui El Comandante o bucată de ţară (Insula Mare a Brăilei, de exemplu, le-ar ajunge) să-şi facă o republică a lor, să-şi vadă visul cu ochii, să-l proclame pe Traian Băsescu preşedinte etern, despot luminat, whatever.

AU APARUT STENOGRAMELE CONFRUNTARILOR CARE AU AVUT LOC JOI LA DNA INTRE ELENA UDREA SI DENUNTATORII SAI,CARE O INGROAPA!

20 mart.

Au apărut stenogramele confruntărilor care au avut loc joi la DNA între Elena Udrea și denunțătorii săi. Stenogramele apar în referatul procurorilor care cer prelungirea arestului preventiv în cazul deputatei, cerere ce se va judeca luni. La confruntarea de la DNA s-a discutat și despre geanta cu 900.000 de euro, presupusa șpagă de la Adrian Gărdean pentru Elena Udrea.

Stenograme:

„Cu privire la infracţiunile de luare de mită, pe parcursul confruntărilor efectuate inculpaţii Topoliceanu Ana Maria, Gardean Adrian, Lungu Ştefan şi Nastasia Gheorghe au recunoscut săvârşirea infracţiunilor ce li se impută şi au indicat participaţia inculpatei Udrea Elena Gabriela la pretinderea şi primirea sumelor de bani.

Inculpata Topoliceanu Ana Maria a arătat:

„Întrebare: Din banii primiţi de dumneavoastră de la societatea Consmin prin intermediul lui Lungu Ştefan şi Breazu Tudor aţi dat o partea doamnei UDREA ELENA GABRIELA?

Răspuns: Pe toţi, într-o formă sau alta.

Întrebare: Dacă în perioada 2010-2012 aţi achitat bunuri şi servicii de care a beneficiat doamna UDREA ELENA GABRIELA?

Răspuns: Da, inclusiv din banii de la Consmin.

Întrebare: În ce formă şi în ce împrejurări dădeaţi banii proveniţi de la Consmin doamnei UDREA ELENA GABRIELA, aşa cum aţi susţinut?

Răspuns: O parte a fost excursia la Danai, o altă parte cash. Au mai fost situaţii în care îi plăteam salariul lui Breazu Tudor.

Întrebare: Plăţile cash unde se făceau, de câte ori şi de ce sume era vorba?

Răspuns: La ea acasă, la minister, cred că de două ori, eu suma totală am văzut-o când am văzut actele, cred că în jur de 10000 euro fiecare.”

Cu acelaşi prilej, inculpatul Gardean Adrian a arătat:

„Întrebare: Dacă aţi întâlnit-o pe doamna UDREA ELENA GABRIELA în cursul anului 2011 la pensiunea domnului Nastasia Gheorghe şi dacă aţi avut vreo discuţie cu aceasta referitoare la plata unor sume de bani, iar, în caz afirmativ, în ce a constat această discuţie?

Răspuns: Da, am avut o discuţie, ne-am întâlnit la începutul anului 2011 la cabana domnului Nastasia. Am avut o discuţie forate scurtă referitor la derularea lucrărilor de la Straja, cred că ne întorceam de la inaugurarea gondolei de la Vulcan, ocazie cu care a fost făcută o vizită şi pe domeniul schiabil de la Straja. Ulterior, spre seară, am ajuns la cabana domnului Nastasia. A fost o discuţie scurtă, de câteva minute, cred că Ştefan Lungu m-a prezentat doamnei, am rămas cu domnul Nastasia şi cu doamna Udrea. Nu aş putea să redau 100% discuţia, dar din înţelegerea mea, domnul Nastasia urma să se ocupe de derularea în continuare a contractului, de plăţi şi de sponsorizări. Având în vedere că se derulase anterior un alt contract finanţat de minister, iar Lungu Ştefan îmi spusese că trebuie să fac plăţi de aproximativ 10% prin intermediul firmei sale, ceea ce s-a şi întâmplat, în acest context am înţeles că referirea doamnei Udrea la sponsorizări se referea la plăţi similare. De altfel, cred că acesta este şi scopul pentru care am fost invitat.

Întrebare: Ţineţi minte termenii folosiţi de doamna UDREA ELENA GABRIELA?

Răspuns: Mi-a rămas în minte termenul „sponsorizare”. Nu am definit exact ce înseamnă sponsorizarea, dar oricum ceea ce am plătit ulterior nu a fost sub forma unui contract de sponsorizare.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Este posibil ca ideea aceasta de sponsorizare să vă fi venit în minte după ce aţi citit acuzaţiile care vi s-au adus de procurori în dosarul Gala Bute şi anume că aţi sponsorizat firma lui Rudel Obreja?

Răspuns: Cred că nu am fost acuzat de procurori pentru Gala Bute, acuza care mi s-a adus a fost doar pentru contractele cu Ştefan Lungu pentru domeniile schiabile Borsec şi Cavnic.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: E posibil ca ideea de sponsorizare să vă fi venit în minte după ce aţi aflat că se cercetează sponsorizarea Galei Bute?

Răspuns: Contractele pe care le aveam înainte erau oarecum mascate prin faptul că achiziţionam sau cumpăram produse prin firma lui Ştefan Lungu. Ulterior, când s-a întâmplat publicitatea şi nu sponsorizarea cu Rudel Obreja, nu a fost pentru Gala Bute, ci pentru o gală de box care s-a desfăşurat ulterior. Ce înţelesesem eu din experienţa cu autorităţile publice de până la momentul respectiv, cota de 10% avea un caracter general. La momentul discuţiei cu doamna Udrea, nu am înţeles exact ce urma să vizeze sponsorizarea, mă aşteptam la orice, o firmă, un cămin de bătrâni, urma ca destinaţia să îmi fie indicată de domnul Nastasia, aşa cum s-a şi întâmplat.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Ce sponsorizare v-a indicat domnul Nastasia să faceţi?

Răspuns: Nicio sponsorizare. Mi-a indicat o sumă de bani pe care trebuie să o aduc, în principiu 10%, nu am adus întreaga sumă de bani pentru că nu dispuneam de ea la momentul respectiv, iar în completare mi-a indicat să fac o sponsorizare, dar ulterior i-am spus că nu se poate şi că vom face un contract de publicitate pentru un eveniment ulterior.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: În scurta aceea discuţie, cumva aţi simţit că vă şi condiţionez proiectul de aceste sponsorizări?

Răspuns: Percepţia mea vis-a-vis de derularea contractelor până atunci era că în zona ministerului erau mai multe persoane implicate care pe undeva cereau pentru campanii electorale, diferite sponsorizări, un procent de 10%, confirmat până atunci de contractele deja finalizate sau în curs de execuţie. Cu siguranţă că am înţeles că acel contract probabil nu era finanţabil dacă eu nu ajungeam să îmi onorez această obligaţie de plată, adică acel 10% despre care ştiam că se dă.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Dacă eu i-am spus domnului Gardean că derularea acelui contract este condiţionată de sponsorizări?

Răspuns: Nu aş putea reda 100% cuvintele, dar a fost ceva de genul „va fi nevoie de o sponsorizare”. Nu a fost o condiţionare clară de genul „dacă nu dai sponsorizarea, nu primeşti banii” de către doamna Udrea, eu am înţeles-o ca fiind o condiţionare într-un context general.”

Pe parcursul confruntării, inculpatul Lungu Ştefan a dat următoarele răspunsuri la întrebările care i-au fost adresate:

„Întrebare: Ştia doamna UDREA ELENA GABRIELA că o parte din banii primiţi de dumneavoastră, fie de la Termogaz, fie de la Consmin,erau folosiţi pentru plata unor bunuri sau a unor servicii de care a beneficiat Partidul Democrat Liberal?

Răspuns: În mod direct, nu ştiu dacă avea cunoştinţă, dar prin intermediul lui TOPOLICEANU ANA MARIA cu care aveam relaţia directă, pentru că nu am avut o relaţie financiară cu doamna Udrea, am înţeles că da.

Întrebare: Dacă au beneficiat persoane din Partidul Democrat Liberal, inclusiv doamna Udrea, de serviciile de monitorizare media achiziţionate de la Zăinescu Alin?

Răspuns: Da.

Întrebare pentru inculpatul LUNGU ŞTEFAN: Aţi achiziţionat printuri de mari dimensiuni folosite la Convenţia PDL la care a fost aleasă în funcţia de preşedinte doamna Udrea?

Răspuns: Da.

Întrebare: doamna Udrea Elena îl cunoştea pe Cosmin Dragomir, administratorul lui SC Total Media Prod SRL şi ştia că acesta realizează materiale promoţionale pentru partid?

Răspuns: Da.

Întrebare: ştiţi dacă domnul Cosmin Dragomir i s-a plâns doamnei Udrea de întârzieri în plata serviciilor prestate pentru partid?

Răspuns: Da, îmi aduc aminte că s-a plâns, existau momente de întârziere a plăţilor. Ştiu acest lucru de la Cosmin Dragomir.

Întrebare: Dacă dumneavoastră aţi avut discuţii cu angajaţi ai ministerului care au afirmat că organizarea Galei Bute era nelegală şi dacă aceste persoane au adus aceste împrejurări la cunoştinţa ministrului Udrea?

Răspuns: Da, au fost momente în care funcţionarii au reclamat imposibilitatea de a se încadra în limitele legale, dar, de cele mai multe ori, persoana care intervenea era George Nastasia, înţelegând că era omul cu semnătura. Da, persoanele acuzau o anume presiune referitoare la acest eveniment. În şedinţe erau ridicate toate problemele, la unele din aceste şedinţe participa şi doamna Udrea.

Întrebare pentru inculpatul LUNGU ŞTEFAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: puteţi preciza care erau criticile sau contestările acestor persoane legate de gală? Ce reclamau aceste persoane că nu se poate face sau că ar fi ilegal?

Răspuns: de cele mai multe ori, au fost critici legate de modalitatea de achiziţie realizată cu firma lui Rudel Obreja, de neînţelegerile legate de specificul evenimentului şi de desele întârzieri datorate reformulărilor din documentele galei. Ştiu că au fost critici cu privire la faptul că iniţial era vorba de Federaţia Română de Box, iar ulterior de firma lui Rudel Obreja şi cu privire la faptul că acesta era suspendat de Federaţia Internaţională de Box.”

Inculpatul Nastasia Gheorghe a indicat următoarele împrejurări:

Întrebare: Aţi asistat la discuţia care a avut loc la începutul anului 2011 la pensiunea dumneavoastră între UDREA ELENA GABRIELA şi GARDEAN ADRIAN, iar, în caz afirmativ, s-a discutat cu acest prilej despre realizarea unor sponsorizări şi în ce context?

Răspuns: Da, am asistat. S-a discutat la modul general, doamna Udrea l-a întrebat pe domnul Gardean dacă există posibilitatea să facă anumite sponsorizări.

Întrebare: Aţi primit de la GARDEAN ADRIAN o geantă conţinând suma de 900.000 euro în toamna anului 2011, iar, în caz afirmativ, ce aţi făcut cu aceasta?

Răspuns: Da. Suma era spusă de Gardean, eu nu am verificat şi am dus-o doamnei Udrea.

Întrebare: Doamna Udrea ştia că urma să vă întâlniţi cu GARDEAN ADRIAN pentru primirea sumei menţionate?

Răspuns: Nu ştiu dacă ştia, pentru că relaţia lui GARDEAN ADRIAN era mai mult cu Ştefan Lungu. Doamna Udrea îmi spusese mie cu ocazia discuţiei care a avut loc la ziua mea să ţin legătura cu Gardean cu privire la sponsorizări.

Întrebare: V-a spus domnul GARDEAN ADRIAN că va încheia un contract de publicitate cu firma lui Rudel Obreja şi cuantumul acestuia? Aţi transmis acest lucru doamnei Elena Udrea?

Răspuns: Da, mi-a spus când a venit cu geanta. Când am dus geanta am şi transmis doamnei Udrea că urma să facă o sponsorizare pentru Gala Bute. Nu îmi aduc aminte dacă a precizat suma.

Întrebare: Ştiţi de ce urma să sponsorizeze domnul Gardean firma lui Rudel Obreja şi de ce trebuia transmis acest lucru doamnei Elena Udrea?

Răspuns: Rudel Obreja făcea presiuni că nu îşi încasase tot contractul pe care îl avusese cu ministerul.

Întrebare: GARDEAN ADRIAN urma să facă această sponsorizare în contul sponsorizărilor despre care discutase cu doamna Udrea la ziua dumneavoastră?

Răspuns: Da.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE: Dumneavoastră, în calitate de persoană împuternicită cu drept de semnătură în locul ministrului, eraţi cel care lua deciziile cu privire la alocarea fondurilor în cadrul programului „Ski în România”?

Răspuns:Nu, eu aveam delegare de competenţă să semnez în locul ministrului documentele pe care trebuia să le semneze ministrul. Nu coordonam şi nu am coordonat niciodată programul „Ski în România”, lucru care se poate verifica şi în fişa postului şi nu eu făceam alocările pentru UAT-uri. Alocările se făceau la propunerile direcţiei de specialitate de către doamna ministru.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Puteţi spune ce fel de geantă era, ce mărime, ce culoare, ce fel de închidere prezenta şi care era cupiura banilor despre care pretindeţi că mi i-aţi dat în toamna anului 2011?

Răspuns: Era o geantă de culoare închisă, cred că neagră, detalii referitoare la sistemul de închidere nu am reţinut şi nici nu am deschis-o, astfel încât nu ştiu care era cupiura banilor. Mărimea era apropiată de cea a unei genţi diplomat. Nu îmi amintesc alte detalii cu privire la această geantă. Gardean Adrian este cel care mi-a spus că în acea geantă erau 900.000 euro. Categoric geanta nu era din pânză.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: dacă la momentul la care aţi fi adus geanta mai era cineva la uşa cabinetului sau în cabinet?

Răspuns: În cabinet nu mai eram nimeni, în afara cabinetului, în faţa uşii, era o secretară, nu îmi aduc aminte care dintre acestea.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea apărătorului inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Cât a durat din momentul în care a luat geanta de la Gardean şi până în momentul în care a intrat în cabinetul ministrului şi a lăsat geanta?

Răspuns: Imediat după ce a plecat domnul Gardean, am luat geanta şi am dus-o la cabinet la doamna ministru. Nu ştiu, cred că au trecut 5-10 minute.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea apărătorului inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Ce i-aţi spus doamnei ministru când aţi predat geanta?

Răspuns: Că este de la domnul Gardean şi că a spus că va face şi sponsorizare în Gala Bute. I-am spus şi ce mi-a spus domnul Gardean că este în interiorul genţii.

Postacii Elenei Udrea:

„Întrebare: Ştiaţi că Breazu Tudor, Cristi Călugăru, postacii şi materialele promoţionale erau plătite de către doamna TOPOLICEANU ANA MARIA?

Răspuns: Pe Breazu Tudor îl plăteam eu. Dacă au fost situaţii în care l-a plătit TOPOLICEANU ANA MARIA, în mod cert ulterior banii aceia au fost recuperaţi de TOPOLICEANU ANA MARIA. Cristi Călugăru ştiu că primea bani de la partid şi separat, în afara contractului. În total probabil că era această sumă de 3000 de euro. Suma din afara contractului era plătită de TOPOLICEANU ANA MARIA, din ce ştiu eu, din bani de la partid, de unde se făceau toate plăţile. Erau situaţii în care partidul deţinea fonduri care nu erau înregistrate în contabilitate şi care proveneau, de exemplu, din contribuţiile de la sectoare, din donaţiile membrilor şi au fost şi cazuri în care candidaţii au contribuit cu sume de bani. Au fost situaţii în care aceşti bani nu se înregistrau. Deşi nu se ţinea o evidenţă a acestor sume, conducătorul fiecărui sector ştia cu cât a contribuit, astfel încât nu era dificil de ţinut socoteala. Este posibil ca o evidenţă a sumelor neînregistrate în contabilitate să fi fost ţinută şi de contabila. Nu ştiu cu cât erau plătiţi postacii. Ştiu doar că au funcţionat câteva luni în perioadă de campanie electorală, erau studenţi din partid care iniţial au lucrat gratis, dar era ineficient şi apoi s-a luat decizia să fie plătiţi şi nu aş şti să vă spun la cât ajungeau sumele, probabil la cât a spus TOPOLICEANU ANA MARIA. Presupun că postacii erau plătiţi din aceeaşi bani care se foloseau la partid.

Întrebare: Primeaţi de la Cristi Călugăru o situaţie detaliată lunar cu numărul de comentarii ale postacilor şi cu sumele plătite acestora?

Răspuns: Posibil da, dar nu stăteam să le citesc având în vedere că erau mii de comentarii.

Întrebare: Ştiţi dacă domnul Horaţiu Ţica a făcut asemenea donaţii neînregistrate sau a plătit cheltuieli ale partidului?

Răspuns: Nu cunosc personal, dar cred că a fost candidat la consiliul general şi este posibil să fi făcut. Se întâmpla şi se întâmplă la toate partidele, fără excepţie, ca firme şi persoane care doresc să facă donaţii sau sponsorizări să nu vrea să apară în această calitate, de teama repercusiunilor politice ori a scandalului mediatic care s-ar declanşa ca urmare a asocierii cu un partid sau altul. În acest context, puteau fi firme şi persoane care să fi sprijinit campania PDL, fără să fi dorit ca lucrul acestea să fie cunoscut în mod public. Dacă voi identifica vreun caz, voi face precizări.”

SCRISOARE DESCHISA A ROMANILOR DIN UKRAINA CARE II DAU O PALMA MORALA LUI KLAUS IOHANNIS EMISARUL GERMANIEI DUPA CE ACESTA I-A IGNORAT!

20 mart.

Anatol Popescu, președintele asociației Naţional-Culturale „BASARABIA” a Românilor din regiunea Odesa, a trimis o scrisoare deschisă președintelui României, dl Klaus Iohannis.

Aceștia îi atrag atenția șefului statului că autoritățile ucrainene au desăvârșit opera de „deznaționalizare” începută de sovietici, după al doilea război mondial. Reamintim că Ucraina este beneficiara directă a tratatului Ribbentrop-Molotov, 41% din teritoriile românești furate prin intermediul acestui pact germano-rus, aparținând acestui stat.

Azi, la 24 de ani de independenţă a statului ucrainean – vecin şi prieten al României, în Sudul Basarabiei mai există doar cinci (5!!!) şcoli în care procesul de învăţământ se desfăşoară integral în limba română (dar tot cu titulatura de „moldovenească”, impusă de Kiev). Autorităţile ucrainene continuă şi la un sfert de veac de independenţă să dezbine românitatea din Ucraina în români şi „moldoveni”, cu un scop aproape deschis promovat de a se debarasa de această insulă spirituală a latinităţii din marea popoarelor slave. După logica majorităţii guvernanţilor de pe Nipru, eu – Popescu din Sudul Basarabiei nu ar trebui să fiu de acceaş naţionalitate cu un Popescu din Herţa, spre exemplu. Situaţia este aproape identică şi în regiunea Cernăuţi, unde se ucrainizează câte o şcoală pe an. Probleme similare le regăsim şi în domeniul culturii româneşti, al mass-media în limba română din Ucraina„, scrie Anatol Popescu.

Românul mai arată că autoritățile ucrainene practică cenzura, interzicând activitatea ansamblului românesc  „Dor Basarabean” din Erdek-Burnu / Utkonosovka, raionul Ismail, „pentru un motiv absurd – prezenţa brâului tricolor la costumul popular românesc!”

Autorităţile continuă să susţină aberanta propagandă moldovenistă că brâul tricolor la costumul popular naţional ar „româniza moldovenii din Ucraina”. Nici pe parcursul ultimului an, cu toată ardoarea declarată a autorităţilor de democratizare şi desovietizare a Ucrainei nu s-a schimbat absolut nimic în ce priveşte situaţia românităţii din Ucraina, dezbinată şi deznaţionalizată cu aceeaşi perseverenţă”, afirmă reprezentantul românilor din Ucraina.

Președintelui Iohannis i se aduce aminte de faptul că românii din sudul Ucrainei au fost lăsați de izbeliște, din 1997 încoace. Ultimul care i-a vizitat a fost președintele Constantinescu!

„În final aş dori să vă aduc la cunoştinţă, Stimate Domnule Preşedinte al României, că unicul preşedinte al Ţării care a fost vreodată la românii din Sudul Basarabiei a fost Emil Constantinescu, imediat după semnarea Tratatului de bună vecinătate cu Ucraina, în iulie 1997. De atunci românii de aici nu au mai văzut la faţă niciun preşedinte român, niciun ministru de externe, niciun ambasador al Ţării!”, notează Anatol Popescu.

În încheiere, Popescu speră că președintele îi va vizita totuși pe românii din Basarabia de Sud, acum aflată în componența Ucrainei.

„Sperăm ca acea ignoranţă, de care aţi dat dovadă faţă de românii din Ucraina vizitând Kievul fără a saluta măcar românii din statul nostru de cetăţenie, să fie motivată de o pregătire a unei vizite oficiale pe care o veţi face inclusiv la românii din Sudul Basarabiei. În acest sens vă aşteptăm la Ismail, Reni sau Chilia – NU la Odesa. Vă aşteptăm în sânul comunităţii de români, la noi acasă, în Basarabia Istorică, în calitate de Preşedinte al tuturor românilor”.

Iată textul integral:

SCRISOARE DESCHISĂ

Excelenţa Voastră,
S-a întâmplat să mă nasc cu numele Popescu, la un deceniu distanţă până la destrămarea de jure a imperiului sovietic-comunist, pe pământ românesc furat de unii şi abandonat de alţii – Basarabia Istorică / Sudul Basarabiei / Bugeac, azi compus din cele 9 raioane dintre Dunăre şi Nistru ale regiunii Odesa.
Am avut noroc: norocul să fiu adus pe lume, alături de doi fraţi mai mari, de părinţi şcoliţi în acea adevărată „Mecca a românităţii din URSS” – oraşul Chişinău. Întorşi acasă de la studii au profesat o viaţă în satul de unde au plecat, fiind, fără exagerare, profesori de elită în şcoala care s-a încăpăţânat să rămână românească pe toată perioada sovietică. La încheierea celei de-a doua conflagraţii mondiale în Sudul Basarabiei se mai preda în limba română în 62 de şcoli, în localităţile cu populaţie majoritară românească – oraşe şi sate. După dispariţia de jure a Uniunii Sovietice, Ucraina independentă şi suverană a moştenit doar 18 din acele şcoli româneşti, aflate doar în sate, preponderent în cele trei raioane de la Dunăre – Reni, Ismail şi Chilia, URSS reuşind să extirpe învăţământul românesc din oraşele Bugeacului, rusificând 44 (!!!) de şcoli româneşti. Se vorbea, în primii ani de independenţă a statului ucrainean chiar de o posibilitate de a redeschide clase româneşti în şcolile rusificate de comunişti, atât de democrată şi europeană se întrezărea perspectiva!…
În 1997 comunitatea românească din Sudul Basarabiei s-a trezit abandonată pentru a doua (sau a câta!?) oară: a fost semnat foarte simbolic, la Ismail – pe pământ basarabean, Tratatul de bună vecinătate româno-ucrainean. Foarte bine pentru ambele state independente şi suverane, mai ales în perspectiva aderării la NATO şi Uniunea Europeană a statului român. Până aici, însă. Tratatul nu a adus nici beneficii, nici garanţii suplimentare pentru cele trei mari comunităţi istorice autohtone româneşti rămase în Ucraina – cele din Maramureşul Istoric, Nordul Bucovinei, ţinutul Herţa, Hotin şi Sudul Basarabiei – în total peste jumătate de milion de români. Văzându-se dezlegat la mâini, Kievul a reactivat politica de deznaţionalizare de odinioară a Kremlinului, impunând în sistemul de învăţământ românesc din regiunea Odesa predarea obligatorie într-o limbă aparent „diferită” de cea română, dar cu urmări catastrofale – limba „moldovenească” în grafie latină, bazându-se pe prevederile articolului 13 din constituţia Republicii Moldova şi pe ideile moldovenismului propagat cu înverşunare la Tiraspol.
Astfel, în plin proces de renaştere naţională şi revenire la rădăcini au fost succesiv rusificate sau ucrainizate în totalitate şcolile din Furmanca şi Chitai – două din cele patru sate româneşti din raionul Chilia. Tot după semnarea Tratatului bilateral a început procesul de ucrainizare a celorlalte şcoli, introducându-se clase cu predare în limba de stat, în detrimentul limbii române „moldovenizate”… Azi, la 24 de ani de independenţă a statului ucrainean – vecin şi prieten al României, în Sudul Basarabiei mai există doar cinci (5!!!) şcoli în care procesul de învăţământ se desfăşoară integral în limba română (dar tot cu titulatura de „moldovenească”, impusă de Kiev). Autorităţile ucrainene continuă şi la un sfert de veac de independenţă să dezbine românitatea din Ucraina în români şi „moldoveni”, cu un scop aproape deschis promovat de a se debarasa de această insulă spirituală a latinităţii din marea popoarelor slave. După logica majorităţii guvernanţilor de pe Nipru, eu – Popescu din Sudul Basarabiei nu ar trebui să fiu de acceaş naţionalitate cu un Popescu din Herţa, spre exemplu. Situaţia este aproape identică şi în regiunea Cernăuţi, unde se ucrainizează câte o şcoală pe an. Probleme similare le regăsim şi în domeniul culturii româneşti, al mass-media în limba română din Ucraina.
În prezent, în procesul de destrămare de facto a URSS, încă mai avem şi cazuri de cenzură, de interdicţie a evoluării pe scenele din Ucraina a unicei formaţii artistice cu implicare în promovarea culturii tradiţionale româneşti în Sudul Basarabiei. Timp de 10 ani de zile este blocată (neoficial, desigur) activitatea Ansamblului Folcloric „Dor Basarabean” din Erdek-Burnu / Utkonosovka, raionul Ismail, pentru un motiv absurd – prezenţa brâului tricolor la costumul popular românesc! Autorităţile continuă să susţină aberanta propagandă moldovenistă că brâul tricolor la costumul popular naţional ar „româniza moldovenii din Ucraina”. Nici pe parcursul ultimului an, cu toată ardoarea declarată a autorităţilor de democratizare şi desovietizare a Ucrainei nu s-a schimbat absolut nimic în ce priveşte situaţia românităţii din Ucraina, dezbinată şi deznaţionalizată cu aceeaş perseverenţă.
Domnule Preşedinte,
Apreciem eforturile depuse de statul român de a sprijini aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei, cu atât mai mult apreciem iniţiativele pe care le aveţi, alături de preşedintele Petro Poroşenko, în stabilizarea relaţiilor şi contactelor bilaterale dintre România şi Ucraina. În acest sens, cu siguranţă veţi găsi şi sprijinul unei părţi considerabile ale comunităţilor româneşti autohtone.
Cu părere de rău, însă, nu la fel de bine stau lucrurile în plan local, în sânul românităţii, după cum bine cunoaşteţi. Situaţia poate evolua în bine doar cu aportul comun al tuturor factorilor de decizie din cele două state. Niciodată, însă, nu vom ajunge la o abordare sinceră şi la deschiderea spre cooperare în domeniile vitale pentru românii din Ucraina, fără a consulta în acest sens reprezentaţii comunităţilor.
Pentru a se ocupa de problemele minorităţilor naţionale de pe teritoriul său un stat naţional trebuie, în primul rând, să le poarte de grijă propriilor conaţionali din alte state. Până în prezent Ucraina nu a instituţionalizat într-o formulă viabilă relaţia cu diaspora ucraineană, iar reacţia autorităţilor ucrainene la relaţiile fireşti ale diverselor minorităţi naţionale cu statele înrudite ale acestora este una de „îngrijorare şi permanentă suspiciune”. Acest fapt este vizibil mai ales în ce priveşte relaţiile statelor vecine ale Ucrainei cu etnicii români, maghiari, ruşi, polonezi. În unele cazuri aceste îngrijorări sunt bine fondate (anexarea de teritorii de Federaţia Rusă, în numele creării unei „lumi ruse”), în altele – cum este cazul statului român şi a românilor din Ucraina – sunt aberaţii ordinare şi speculaţii politice pe diverse tematici revizioniste, căzute în desuetudine de o bună perioadă de timp.
Din experienţa de colaborare cu autorităţile statului român în ce priveşte sprijinul românilor din Ucraina, în domeniul culturii şi a învăţământului în limba română în Sudul Basarabiei am constatat, însă, o reală inechitate în ce priveşte abordarea de către factorii de decizie de la Bucureşti a românilor rămaşi după momentul 1940 de partea răsăriteană a Ţării. Românii din teritoriile istorice româneşti aflate azi în componenţa Ucrainei trebuie să aibă cel puţin acelaş tratament şi să fie la fel de prioritari pentru naţiunea română precum sunt şi românii din Republica Moldova. Nu uitaţi că românii din Republica Moldova au limba română limbă de stat, învăţământ, cultură, mass-media în limba română!!! Fapt care nu se poate compara cu situaţia românilor din Ucraina, sub nicio formă! Să nu uităm că actualmente 41% din teritoriile înstrăinate în urma pactului Molotov-Ribbentrop se află în Ucraina, iar populaţia românească din aceste teritorii nu-i venită aici de bună voie, la muncă de sezon sau în căutarea paradisului pierdut. Suntem români autohtoni de mii de ani, nu colonişti sau diaspora.
În urma celor reflectate vă rugăm să luaţi în calcul, Domnule Preşedinte, o eventuală restructurare a metodelor de abordare de la Bucureşti a problematicii comunităţilor istorice/tradiţionale/autohnoe româneşti din vecinătatea României, inclusiv a comunităţilor istorice româneşti din Ucraina. Dacă nu în perioada de facto de război şi ocupaţie neo-sovietică în Ucraina, în vecinătatea imediată a unei regiuni compact populate şi de către etnicii români, atunci când vor mai deveni prioritare relaţiile de sprijin ale statului român pentru românii rămaşi aici?!
Vorbim de 8 ani de zile de un for al românilor de pretutindeni, având în spate o lege dedicată românilor din străinătate, care obligă autorităţile române să ACŢIONEZE, să înfiinţeze INSTITUŢII REPREZENTATIVE ALE ROMÂNILOR DIN STRĂINĂTATE, să consulte, prin intermediul unui CONGRES AL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI şi a unui CONSILIU permanent al acestora inclusiv reprezentanţii românilor din Ucraina! Guvernanţii nu vor putea niciodată să AJUTE efectiv românii din vecinătate şi din diaspora, fără să înţeleagă ce-i doare cel mai mult şi care sunt domeniile şi proiectele vitale ale comunităţilor româneşti. Adeseori diurnele pentru o deplasare peste Atlantic ale miniştrilor sau ale secretarilor de stat responsabili cu relaţiile cu românii de pretutindeni sunt suficiente pentru editarea pe parcursul unui an calendaristic a unui ziar românesc sau a unei redacţii de televiziune sau post de radio în limba română!
Identic stau lucrurile şi în sfera diplomatică: pe parcursul mai multor ani de zile unii diplomaţii români şi şefi de misiuni diplomatice iau „poziţia struţului speriat” în faţa autorităţilor ucrainene, evitând să abordeze tematica „deranjantă” a respectării drepturilor minorităţii naţionale române, îmbrăţişând o atitudine comodă de muncă de birou. Mai ales acest lucru îl simţim noi – comunitatea românească din Sudul Basarabiei, zonă prin care trece drumul european de peste 300 km care leagă Odesa de Galaţi, împânzită de localităţi româneşti prin care nu intră şi nu opreşte un diplomat român de la Consulatul General al României de la Odesa, de „teama” (sau comoditatea!) de a nu deranja autorităţile românofobe, şi de a nu fi acuzaţi, cumva, de aceeaş „românizare a moldovenilor”… Acum este cazul de a reînnoi echipa Ministerului Afacerilor Externe cu diplomaţi tineri, cu viziuni normale, europene, în locul „atotcunoscătorilor de limbă rusă”, şcoliţi la Moscova în perioada războiului rece, care sunt plasaţi în misiunile diplomatice române din spaţiul ex-sovietic.
În final aş dori să vă aduc la cunoştinţă, Stimate Domnule Preşedinte al României, că unicul preşedinte al Ţării care a fost vreodată la românii din Sudul Basarabiei a fost Emil Constantinescu, imediat după semnarea Tratatului de bună vecinătate cu Ucraina, în iulie 1997. De atunci românii de aici nu au mai văzut la faţă niciun preşedinte român, niciun ministru de externe, niciun ambasador al Ţării!
Sperăm ca acea ignoranţă, de care aţi dat dovadă faţă de românii din Ucraina vizitând Kievul fără a saluta măcar românii din statul nostru de cetăţenie, să fie motivată de o pregătire a unei vizite oficiale pe care o veţi face inclusiv la românii din Sudul Basarabiei. În acest sens vă aşteptăm la Ismail, Reni sau Chilia – NU la Odesa. Vă aşteptăm în sânul comunităţii de români, la noi acasă, în Basarabia Istorică, în calitate de Preşedinte al tuturor românilor.

Anatol Popescu
Preşedinte al Asociaţiei Naţional-Culturale „BASARABIA” a Românilor din regiunea Odesa

LIBERALUL BASIST LUDOVIC ORBAN VA AJUNGE COLEG CU ELENA UDREA INTR-UN DOSAR DNA!

20 mart.

ludovic orban incruntat
Unul dintre cei mai silitori „scriitori” de la DNA ar putea să le aducă probleme serioase unor foşti miniştri. Unul dintre cei vizaţi este liberalul Ludovic Orban, care ar putea ajunge coleg cu Elena Udrea într-un dosar.

Omul de afaceri Nelu Iordache, unul dintre cei care s-au pricopsit cu numele de „rege al asfaltului”, este gata să vorbească despre contractul pentru construcţia şoselei Transaplina. 270 de milioane de euro din bugetul statului s-au dus către firma Ronstrade în afacerea Transalpina, în perioada în care Orban era ministrul Transporturilor. Expertizele care există deja în dosarul de la DNA arată un prejudiciu de 100 de milioane de euro, scrie ziarul Naţional. Paguba rezultă din degradarea imediată a unor porţiuni de drum, dar mai ales de plata unor lucrări fictive, care pur şi simplu nu s-ar fi efectuat în realitate. Mai mult, lucrarea nu a fost predată oficial nici măcar în ziua de astăzi, în urmă intrării Romstrade în insolvenţă, în dată de 5 octombrie 2012, suspendandu-se contractul de executare a lucrărilor de modernizare a DN 67 C Bengeşti – Sebeş.

Potrivit sursei citate, Nelu Iordache, patronul Romstrade, nu s-a sfiit să-l denunţe pe Ludovic Orban. Dar liberalul nu este singurul menţionat de Iordache. Un rol important înportant în plăţile pentru Transalpina l-ar fi avut şi Elena Udrea, care s-ar putea alege astfel cu noi probleme la DNA.

%d blogeri au apreciat asta: