Arhiva | 6:12 pm

Klaus Iohannis : Ne-am luat tara inapoi

26 mart.

10330404_1507655219518114_6947762516908924282_n

Dragi fani iohanis (că băsisti stiu că nu vă place să vă spun)….Felicitări !
Ati reușit să vă luați țara înapoi ….!!!

Bravo învingătorilor…!un început demn de niște apărători ai libertății ce sunteti!
Luați-vă țara, duceți-o unde vreți voi…dar vă spun,nu o luați de la mine sau de la alte câteva milioane….Pentru ca s-ar putea ca ea sa nu mai fi fost de mult a noastră …!
Faceți ce vreti cu ea…Jucați-va cât vreti cu ea!
Eu sunt sătul  sa mai cred că am fi putut scăpa cu toții de un sistem pe care il urâm cu toții …cel basist!
Daca voi nu credeți ca el se va perpetua acum ….asta e!
Răul s-a făcut deja!!!!
Eu zic asa ….glorie vouă învingătorilor…!
Si…..Trăiască băsismul de rit nou…!

 1496732_761620387226527_6384369472842835253_n

Nu stiu daca putea sa declare ceva mai sinistru dupa castigarea alegerilor, ca minoritar german in Ardeal. Sau cum ascund masonii adevarul…

Vezi articolul original 920 de cuvinte mai mult

Senatorii Romaniei NU au obstructionat actul de justitie. Nimeni nu poate impune unui senator al Romaniei cum sa voteze.

26 mart.

Hai ca se poate!

senat 1

In atentia ambasadelor SUA, Marii Britanii, Olandei si a presedintelui Romaniei, domnul Klaus Werner Johannis

Daca excelente lor, domnii ambasadori aiSUA, Marii Britanii si Olandei vor citi Constitutia Romaniei vor putea observa ca, prin votul lor, senatorii romani NU au blocat actul de justitie in cazul senatorului Dan Sova.

Ii informam pe excelente lor, domnii ambasadori ai SUA, Marii Britanii si Olandei ca, procurorii DNA au DREPTUL si LIBERTATEA TOTALA de al cerceta, in stare de libertate si de al trimite in judecata pe senatorul Dan Sova.

Asadar, actul de justitie in cazul senatorului Sova continua, daca desigur si procurorii DNA care ii instrumenteaza dosarul doresc acest lucru, prin continuarea cercetarii sau daca cercetarea este finalizata prin trimiterea in judecata urmata de condamnare sau declararea nevinovatiei.

Excelentele lor, domnii ambasadori aiSUA, Marii Britanii si Olandeivor putea sa afle, daca citesc Constitutia Romaniei, ca inArticolul 69

Vezi articolul original 1.232 de cuvinte mai mult

GENERATIA FACEBOOK,CEI CARE SE LAUDAU CA L-AU FACUT PE MALACUL SAS KLAUS IOHANNIS PRESEDINTE ISI MANIFESTA NEMULTUMIREA DUPA CE ACESTA ERA LA DINEUL REGAL ,IAR EI FOSTII BASISTI DEVENITI IOHANNISTI, MANIFESTAU IN STRADA IMPOTRIVA VOTULUI DIN SENAT !

26 mart.

Iohannis atacat de generația Facebook pentru prezența la dineul regal: Noi eram in strada si protestam...

Utilizatorii de Facebook, cei care se lăudau că l-au făcut președinte pe Klaus Iohannis își manifestă acum nemulţumirea de șeful statului, după cen acesta a participat la dineul oferit de Casa Regală cu ocazia aniversării principesei Margareta, în timp ce ei erau în stradă protestând pentru votul din Senat.

Fotografia publicată pe pagina oficială de Facebook a președintelui Klaus Iohannis, în care apare alături de soția sa, Principesa Margareta și principele Duda a fost distribuită de mai multe persoane alături de comentariul: „Ieri seară, în timp ce Șova aghesmuia liber, majestățile lor...”
Postarea a primit câteva zeci de comentarii ale unor internauți nemulțumiți care îl criticau pe șeful statului că se afișează alături de Familia Regală, mai ales de principele Duda, dar și pentru faptul că nu a ieșit în piață alături de cei care protestau la Universitate.

Comentariile sunt unele mai acide decât altele: „N-am cerut noi un presedinte decorativ? n-am zis noi ca prea se baga Presedintele Basescu si zgândărea toate gunoaiele ? De-acu trai neneaca pe calu Fury ! receptii , delegatii si capul in nori; din 2 in 2 zile cel mult o postare pe FB, dar una blajina….Toti guzganii rozalii pot juca ceardas pe masa ca motanu-i dus de-acasa”, a scris un in ternaut.

Între timp un altul spune că: „Problema nu e ca s-a dus acolo, sau ca sotia lui are bratara de aur sau cat de lunga este rochia! Problema e ca nu si-a facut aparitia fizic sa condamne public ce s-a intamplat. Din partea mea si daca statea acasa, tot rau era. Detaliile astea sunt in plus! „.

Și prezența primei doamne Carmen Iohannis a fost ironizată de internauții care nu au uitat gafa vestimentară de la ceremonia de investire a lui Iohannis în funcția de președinte. ” Bine ca macar si-a pus rochia lunga sotia presedintelu”. „Da’ ce bratara uriasa de aur are saraca doamna carmen…” sau „Prima doamna a descoperit fusta lunga! a facut un compromis pt aceasta ocazie, si-a luat o rochita lunga ca din ea sa-si scoata dupa aia inca doua fustite! aia economie!”

IPP CRITICA PNL,PSD SI PE KLAUS IOHANNIS PENTRU CA PROTEJEAZA INTERESELE SENATORULUI DAN SOVA SI ALE PNL IN INTERESUL DE GRUP MAFIOT SI IN DETRIMENTUL INTERESULUI NATIONAL!

26 mart.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) critică  PNL ,PSD și pe președintele Klaus Iohannis pentru că protejează interesele senatorului Dan Șova și ale PNL, în detrimentul interesului național.

Foto: (c) IPP / Facebook

„Atitudinea senatorilor care au votat împotriva cererii de arestare preventivă pentru Dan Coman Șova, mai ales a senatorilor PNL care, din diferite motive oculte, au ajuns să gireze o asemenea situație de respingere a solicitării procurorilor DNA, prin vot sau prin absență (10 senatori PNL nu au participat la vot), este un nou act de confirmare că actuala clasă politică este mai apropiată de modele politice estice, cu influențe discreționare ale politicului în justiție (Rusia, China șamd)”, se arată într-un comunicat al IPP remis, joi, AGERPRES.

IPP subliniază că sunt regretabile tertipurile efectuate de reprezentanți PSD și PLR de numerotare greșită a volumelor dosarelor, interpretare discreționară a majorităților necesare ridicării imunității, numirea actului adoptat cu o titulatură în afara legii și în final refuzul semnării hotărârii.

„IPP îi atenționează pe parlamentari că toate aceste acțiuni ar putea constitui și ele obiectul unor potențiale dosare penale. Toate situațiile curente de corupție, mai ales cele în care sunt implicați parlamentari și miniștri sunt urmărite de toți partenerii externi dar și de alegătorii români iar parlamentarii își permit să ignore această realitate în numele protejării unor interese de partid”, menționează în sursa citată.

Organizația neguvernamentală precizează că îngrijorător este și comportamentul președintelui Klaus Iohannis pe care „nu îl revoltă situația în care a ajuns România, nemaiavând credibilitate externă în ce privește susținerea politică coerentă a eforturilor anticorupție”.

IPP afirmă că o „simbolică” reacție pe Facebook a președintelui Iohannis a venit abia după ce reprezentanții a cinci ambasade la București au criticat clar și ferm acest nou „act de sfidare” a justiției, părând că șeful statului a postat o opinie ca urmare a reacțiilor partenerilor diplomatici.

„Institutul pentru Politici Publice își face datoria de a semnala partidelor politice parlamentare, mai ales celor pe care alegătorii, în număr impresionant de mare, la ultimele alegeri, le-au creditat enorm (actuala opoziție), asupra consecințelor sacrificării interesului național pentru o cauză politică, indiferent care este aceea. Partidele politice sunt principalele responsabile pentru degradarea încrederii partenerilor externi în determinarea cu care România acționează în domeniul anticorupției”, conchide IPP.

AGERPRES

CE ARE SULA CU PREFECTURA. PENALUL KLAUS IOHANNIS ACEST „MASCARICI DI DIASPORA” INCALCA CONSTITUTIA ROMANIEI DIN REA-CREDINTA ADRESANDU-SE CCR PENTRU CAZUL SOLUTIONARII EXCEPTIEI DE NECONSTITUTIONALITATE IN CAZUL SENATORULUI DAN SOVA!

26 mart.

Sediul materiei

Soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate sau controlul de constituţionalitate a posteriori este reglementat de art.146 lit.d) din Constituţie şi de art.29-33 din Legea nr.47/1992.

În cadrul acestui tip de control, Curtea hotărăşte atât asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă, în vigoare, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, cât şi cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului.

Autorii sesizării

Excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată:

– de către părţile unui litigiu;

– din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial;

– de procuror, în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă;

– de Avocatul Poporului, direct.

klaus iohannis semneaza decrete
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, solicită Curtii Constitutionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispozițiile legale cu Constituția în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere/arestare a unui deputat/senator, cu consecința blocării activității puterii judecătorești. Atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan-Coman Sova a condus la un blocaj institutional prin imposibilitatea desfășurării procedurilor judiciare și a înfăptuirii actului de justitie, se arată în scrisoarea domnului Președinte Klaus Iohannis.

*****

Cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis joi, 26 martie a.c., preşedintelui Curţii Constituţionale, domnul Augustin Zegrean, o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte.

Vă transmitem textul integral al cererii:
____________________

Bucureşti, 26 martie 2015

Domnului Augustin Zegrean

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

În conformitate cu prevederile Art. 146 lit. e) şi ale Art. 80 din Constituţia României, republicată, precum şi ale Art. 11 alin. (1) pct. A lit. e), Art. 34, Art. 35 şi Art. 36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, formulez următoarea:

CERERE DE SOLUŢIONARE A
CONFLICTULUI JURIDIC DE NATURĂ CONSTITUŢIONALĂ
dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte

I. Temeiul legal:
1. CONSTITUŢIA
Art. 61 alin. (1) – Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.
Art. 76 alin. (2) – Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră.
Art. 80 alin. (2) – Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice.
Art. 133 alin. (1) – Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției.
Art. 146 – Curtea Constituţională are următoarele atribuţii: (…) e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii; (…).
Art. 147 alin. (4) – Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.

2. LEGEA nr. 47/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată
Art. 11 alin. (1) pct. A lit. e) – (1) Curtea Constituţională pronunţă decizii, hotărâri şi emite avize, după cum urmează: A. Decizii, în cazurile în care: (…) e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii; (…).
Art. 34. – (1) Curtea Constituţională soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Cererea de soluţionare a conflictului va menţiona autorităţile publice aflate în conflict, textele legale asupra cărora poartă conflictul, prezentarea poziţiei părţilor şi opinia autorului cererii.
Art. 35. – (1) Primind cererea, preşedintele Curţii Constituţionale o va comunica părţilor aflate în conflict, solicitându-le să îşi exprime, în scris, în termenul stabilit, punctul de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia, şi va desemna judecătorul-raportor. (2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, preşedintele Curţii Constituţionale stabileşte termenul pentru şedinţa de judecată şi citează părţile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilită de preşedintele Curţii Constituţionale chiar dacă vreuna dintre autorităţile publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere. (3) Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecătorul-raportor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin. (1), a probelor administrate şi a susţinerilor părţilor.
Art. 36. – Decizia prin care se soluţionează conflictul juridic de natură constituţională este definitivă şi se comunică autorului sesizării, precum şi părţilor aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

II. Starea de fapt:

În conformitate cu prevederile Art. 72 alin. (2) din Constituție, republicată, cele două Camere ale Parlamentului au fost sesizate de ministrul Justiției, potrivit legii, cu cereri de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor deputați și senatori în dosare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție. La data de 25 martie a.c., pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a fost înscrisă cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a deputatului Theodor-Cătălin Nicolescu aprobată cu 174 de voturi pentru și 99 de voturi împotrivă, hotărârea fiind adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (2) din Constituție. La aceeași dată, pe ordinea de zi a Senatului au fost înscrise două cereri de încuviințare a reținerii și arestării preventive pentru doi senatori, respectiv pentru Darius Bogdan Vâlcov și Dan-Coman Șova. Supusă la vot, cererea referitoare la domnul Darius Bogdan Vâlcov a întrunit 97 de voturi pentru și 48 de voturi împotrivă, 5 fiind anulate, iar hotărârea a fost adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (1) din Constituție; supusă la vot, cererea referitoare la domnul senator Dan-Coman Șova a primit 79 de voturi pentru, 67 de voturi contra și 5 anulate și, motivat de faptul că nu a întrunit voturile senatorilor, această cerere a fost respinsă. Aplicarea diferită a normelor legale și regulamentare referitoare la majoritatea necesară încuviințării acestor cereri a creat un statut juridic diferențiat între deputați și senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) și ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituție, republicată, ce consacră un statut nediferențiat deputaților față de senatori. În mod concret, în timp ce la Camera Deputaților, asupra cererilor de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor deputați s-a hotărât, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majorității deputaților prezenți, la Senat, asupra cererilor de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor senatori s-a hotărât, potrivit Art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majorității senatorilor. În acest mod, una dintre cererile menționate a fost respinsă de Senat, pe motiv că acestea nu au întrunit numărul de voturi necesare adoptării.

III. În drept:

Solicităm Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra existenţei unui conflict juridic de natură constituţională ivit între autoritatea judecătorească, reprezentată în cauză de către Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, și ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituție, republicată.
Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, noţiunea de conflict juridic de natură constituţională constă în „acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor” (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Astfel, pentru a interveni Curtea Constituţională în vederea soluţionării unui conflict apreciem că sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiţii, respectiv:
a) conflictul să fie între autorităţi publice;
b) conflictul să fie juridic;
c) conflictul să fie de natură constituţională.

Cu referire la prezenta cerere, condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională sunt îndeplinite, pentru motivele pe care le vom arăta în continuare.
Autorităţile mai-sus enunţate, respectiv Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul, respectiv Camera Deputaților și Senatul, sunt autorităţi publice, fiind reglementate în Titlul III „Autorităţile publice” din Constituţie.
Conflictul este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă inacțiunea Parlamentului prin care nu a fost pusă în acord legea organică cu dispozițiile Legii fundamentale.

În ceea ce privește cererile de reţinere, arestare sau percheziţie a senatorilor referitor la majoritatea necesară aprobării prin hotărâre a acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi:
– Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi;
– Art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul majorităţii membrilor săi;
– Art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor prezenți.
Prin Decizia Curții Constituționale nr. 392/2007 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituțională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În același sens, menționăm și Decizia Curții Constituționale nr. 990/2008 privind constituționalitatea dispozițiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) – referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menționate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, întrucât Constituția nu prevede în această situație o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri.

Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale (exprimate, în cazul de față, și printr-o jurisprudență constantă a acesteia) generează, în conformitate cu dispozițiile Art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, obligația de respectare a acestora de către toate autoritățile publice, pe cale de consecință, Parlamentul avea obligația de a modifica Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul avea obligația de a modifica și Art. 173 din regulamentul propriu de organizare și funcționare.

În consecință, conflictul ivit este unul de natură constituţională, purtând asupra competențelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) și ale Art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, avea obligația constituțională de a modifica dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Această omisiune a generat un regim juridic diferit în soluționarea cererilor de încuviințare a reținerilor și arestării preventive a unui deputat față de un senator și a condus la un blocaj instituțional prin imposibilitatea desfășurării procedurilor judiciare și a înfăptuirii actului de justiție. Astfel, prin raportare la o majoritate – în esență neconstituțională – Parlamentul a blocat posibilitatea instanțelor de judecată/procurorului de a se pronunța asupra temeiurilor cererii de arestare preventivă/reținerii în condițiile prevăzute de lege, prin prisma imperativului asigurării intereselor urmăririi penale sau a judecății, și a fost încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și cel al obligativității unui comportament loial al autorităților publice față de Constituție.

În considerarea argumentelor expuse mai sus, vă solicit să constataţi existenţa unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, conflict ivit ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispozițiile legale cu Constituția în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere/arestare a unui deputat/senator, cu consecința blocării activității puterii judecătorești.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS – WERNER IOHANNIS

Obiectul excepţiei

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe imperative stabilite prin legea organică a Curţii Constituţionale [art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992]:

– să fie o lege sau ordonanţă ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă. Prin urmare, doar actele cu caracter legislativ fac obiectul controlului de constituţionalitate, nu şi actele administrative. Acestea din urmă pot fi supuse controlului de legalitate exercitat de instanţele judecătoreşti;

– legea sau ordonanţa ori dispoziţia criticată să fie în vigoare. Prin Decizia nr.766/2011, Curtea Constituţională a constatat că sintagma „în vigoare” este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare;

– legea sau ordonanţa ori dispoziţia criticată trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. Evident că această cerinţă nu se aplică în cazul în care Avocatul Poporului ridică excepţia de neconstituţionalitate;

– legea sau ordonanţa ori dispoziţia criticată să nu fi fost constatată ca fiind neconstituţională printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

Atunci când excepţia nu îndeplineşte cerinţele menţionate anterior, instanţa este obligată să respingă printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu poate cere, în timpul dezbaterilor din şedinţa publică ori prin notele scrise depuse la dosar, extinderea obiectului excepţiei, deoarece, potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra dispoziţiilor legale menţionate în încheierea prin care instanţa sesizează Curtea cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, în caz contrar sesizarea nefiind legală.

De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, autorul excepţiei nu poate să invoce în faţa Curţii un alt temei constituţional, care nu are nicio legătură cu cel invocat în sesizare şi nici nu este o dezvoltare a acestuia, întrucât aceasta ar avea  semnificaţia ridicării unei excepţii direct în faţa Curţii, eludându-se astfel prevederile art.29 din Legea nr.47/1992, ceea ce este inadmisibil.

Sesizarea Curţii Constituţionale

Sesizarea Curţii Constituţionale se face de către instanţă, prin încheiere, sau direct de către Avocatul Poporului, prin adresă însoțită de motivarea excepției.

Sesizarea Curţii Constituţionale de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate se face printr-o încheiere distinctă, în original sau în copie certificată, care trebuie să cuprindă punctele de vedere ale părţilor şi opinia instanţei asupra excepţiei, şi să fie însoţită de dovezile depuse de părţi. Dispozitivul încheierii trebuie să se refere la soluţia instanţei cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale. [art.29 alin.4 din Legea nr.47/1992, art.1 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.3 din 9 februarie 2010, art.1 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.26 din 16 decembrie 2010].

Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, de către instanţă, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare.

Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată trebuie să trimită Curţii Constituţionale numele părţilor din proces şi datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.

Documentele comunicate în copie de către instanţa în faţa căreia a fost ridicată excepţia trebuie certificate de către aceasta prin consemnarea menţiunii “conform cu originalul” pe fiecare filă. (art.2 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.3 din 9 februarie 2010).

Sesizarea Curţii cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului privind constituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă, în vigoare, se face printr-o adresă însoțită de motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, cu precizarea dispoziţiilor criticate şi a temeiurilor de constituţionalitate invocate.

Procedura

După ce primeşte încheierea de sesizare, preşedintele Curţii Constituţionale desemnează judecătorul-raportor.

Încheierea prin care a fost sesizată Curtea se comunică:

– preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului,

– Guvernului

– şi Avocatului Poporului,

indicându-le data până la care aceste autorităţi pot să trimită punctul lor de vedere. Punctul de vedere al Guvernului se prezintă numai sub semnătura primului-ministru.

În cazul în care Curtea Constituţională este sesizată direct de Avocatul Poporului, comunicarea sesizării în scopul trimiterii punctelor de vedere se face:

– preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului

– şi Guvernului.

Judecătorul desemnat ca raportor este obligat să ia măsurile necesare pentru administrarea probelor la data judecăţii.

Totodată, judecătorul-raportor verifică dacă sunt îndeplinite cerinţele referitoare la sesizare şi, dacă este cazul, solicită completarea actului de sesizare, stabilind şi termenul în care instanţa să răspundă.

Judecătorul-raportor sau, ulterior, Plenul Curţii Constituţionale, dacă apreciază că este necesar, poate să solicite instanţei trimiterea dosarului în care s-a ridicat excepţia sau a oricărui act, în copie certificată, din acest dosar [art.47 alin.(3) din Regulament şi art.3 din Hotarârea Curţii Constituţionale nr.3 din 9 februarie 2010].

Judecătorul-raportor poate solicita consultaţii de specialitate unor personalităţi sau unor instituţii, cu aprobarea prealabilă a preşedintelui Curţii Constituţionale.

Magistratul-asistent întocmeşte proiectul de raport.

Judecătorul-raportor, analizând proiectul de raport, punctele de vedere, soluţiile din doctrina şi jurisprudenţa română şi străină, precum şi oricare alt element necesar dezbaterilor, întocmeşte un raport scris asupra cauzei.

Termenul de depunere a raportului nu poate depăşi, de regulă, 90 de zile de la data înregistrării sesizării.

Judecata are loc la termenul stabilit, pe baza actelor cuprinse în dosar, cu înştiinţarea părţilor şi a Ministerului Public.

Întocmirea conceptelor de citare şi emiterea procedurilor de chemare în faţa Curţii Constituţionale se fac imediat după fixarea termenului de judecată, pentru cauzele de natură urgentă, sau cel mai târziu a doua zi lucrătoare, în celelalte cauze.

Înştiinţarea părţilor se poate face prin citaţie, precum şi prin alte modalităţi operative, respectiv telefonic, telegrafic, prin fax, poştă electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigură, după caz, transmiterea textului actului supus comunicării ori înştiinţarea pentru prezentarea la termen, precum şi confirmarea primirii actului, respectiv a înştiinţării, dacă părţile au indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop. Dacă încunoştinţarea s-a făcut telefonic, grefierul va întocmi un referat în care va arăta modalitatea de încunoştinţare şi obiectul acesteia.

Pe formularul de citaţie se menţionează expres că prezentarea părţii în faţa Curţii Constituţionale nu este obligatorie.

În cazul persoanelor care au domiciliul sau sediul în străinătate, citarea se face în limba română.

Cu cel puţin 10 zile înaintea şedinţei, magistratul-asistent verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare ataşate la dosar şi dispune măsurile necesare, după caz.

În cazul în care constată nereguli procedurale, magistratul-asistent îl informează pe preşedintele Curţii Constituţionale.

Participarea procurorului la judecată este obligatorie.

Părţile pot fi reprezentate prin avocaţi cu drept de a pleda la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi anume avocaţi definitivi care au o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani de la definitivare.

Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai judecătorii care au participat la dezbateri şi magistratul-asistent desemnat în dosar.

Numai în caz de admitere a excepţiei, Curtea se va pronunţa şi asupra constituţionalităţii altor dispoziţii din actul atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate dispoziţiile menţionate în sesizare.

Tipul actului emis

În cadrul acestei atribuţii, Curtea Constituţională pronunţă, în conformitate cu prevederile art.11 alin.(1) lit. A. d) din Legea nr.47/1992, o decizie. Aceasta se ia cu votul majorităţii judecătorilor Curţii.

Comunicarea deciziei

Deciziile prin care se respinge excepţia de neconstituţionalitate se comunică:

– instanţei care a sesizat Curtea Constituţională sau

– Avocatului Poporului, după caz.

Deciziile prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare se comunică:

– celor două Camere ale Parlamentului;

– Guvernului;

– instanţei care a sesizat Curtea Constituţională; în cazul în care la data comunicării deciziei Curţii Constituţionale cauza se află pe rolul altui organ judiciar, instanţa comunică acestuia decizia;

– autorităţilor publice implicate.

Efectele deciziei

Potrivit art.147 alin.(1) lit.c) din Constituţie, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

Toate deciziile pronunţate în cadrul acestei atribuţii pot fi accesate în pagina de căutare.

LULUTZA DE LA DNA NU CUNOSTE LEGEA FUNDAMENTALA A ROMANIEI, CONSTITUTIA: PROCURORII DNA NU REPREZINTA INSTANTELE JUDECATORESTI,DAR LULUTZA IN EXCES DE ZEL,FACE PLANGERE LA CCR IN CAZUL SENATORULUI DAN SOVA!

26 mart.

kovesi mediafax2
În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție – doamna Laura Codruța Kövesi a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Camerei Deputaților, pentru formularea cererii de încuviințare a reținerii și arestării preventive a deputatului MARKO ATTILA GABOR, cu privire la săvârșirea a 3 infracțiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

Cererea procurorilor anticorupție are în vedere faptul că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:

La data de 12.01.2015, Guvernul României – Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la faptul că, în decursul anului 2009, Curtea de Conturi a României a efectuat un control la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, control ce a avut ca obiect fundamentarea și utilizarea fondurilor alocate pentru plata despăgubirilor în anul 2008, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii nr. 247/2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor.

În cursul anului 2008, inculpatul MARKO ATTILA GABOR, împreună cu ceilalți membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a emis în cazul a trei dosare, titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor și nici prevederile art. 10 alin. 6 și 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obținerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii și cesionarii drepturilor de despăgubire.

Concret:

– La data de 04.12.2008, în condițiile sus menționate, membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor au aprobat raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Neculai Nistor, în dosarul înregistrat sub. nr. 8745/CC/2006, prin care a fost stabilită o valoare a terenului în suprafață de 55.390 metri pătrați de 84.546.000 lei (1526 lei/ metru pătrat), prin supraevaluarea acestuia cu suma de 13.127.430 euro, echivalentul a 48.399.522 lei, prejudiciind cu această sumă bugetul de sta și facilitând obținerea unor avantaje patrimoniale de către două persoane.

– La data de 10.11.2008, în condițiile sus menționate, membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor au aprobat raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Drulă Dorin Cornel, în dosarul de despăgubire înregistrat sub nr. 26600/CC/2006, prin care a fost stabilită o valoare a terenului de 1.535 metri pătrați și construcție demolată de 2.137.636 euro, respectiv 7.851.965 lei, prin supraevaluarea acestora cu suma de 1.730.554 euro, echivalentul a 6.510.865 lei prejudiciind cu această sumă bugetul de stat și facilitând obținerea unor avantaje patrimoniale necuvenite de către o persoană.

– La data de 02.09.2008, în condițiile sus menționate, membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor au aprobat raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Hanu Alexandru-Florin în dosarul de despăgubire nr. 13653/FFCC/2008, prin care a fost stabilită o valoare a terenului de 20,5 hectare, situat pe raza fostei comune Dudești – Cioplea, actualmente sector 3 București, de 104.640.072 euro (375.050.942 lei) prin supraevaluarea acestuia cu suma de aproximativ 60 milioane euro, prejudiciind cu această sumă bugetul de stat și facilitând obținerea unor avantaje patrimoniale necuvenite de către trei persoane.

Precizăm că anterior, Camera Deputaţilor a încuviinţat arestarea preventivă a inculpatului Marko Attila Gabor pentru infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, într-un alt dosar penal (comunicat nr. 1808/VIII/3 din 15 decembrie 2014), faţă de care procurorii anticorupție au dispus disjungerea şi continuarea cercetărilor în prezenta cauză, în care cercetările au fost extinse şi cu privire la infracțiunile menționate mai sus.

Din ansamblul activităţilor desfăşurate până în prezent, a rezultat că inculpatul se sustrage activităţilor de urmărire penală, părăsind teritoriul României.

Cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a fost formulată având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul de procedură penală.

Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care efectuează cercetări în cauză, împreună cu dosarul cauzei, în copie certificată.

KLAUS IOHANNIS : ” PENTRU MINE CASA REGALA, NU REPREZINTA NUMAI O PAGINA ESENTIALA DIN ISTORIA TARII NOASTRE,CI SI UN SIMBOL AL VALORILOR PE CARE LE ADMIR!”

26 mart.

Președintele Klaus Iohannis a participat miercuri, împreună cu soția sa, Carmen Iohannis, la dineul oficial oferit de Casa Regală la Castelul Peleș, el afirmând că familia regală reprezintă nu numai o pagină esențială din istoria țării noastre, ci și un simbol al valorilor pe care le admiră.

„Împreună cu soția mea am participat aseară la dineul oficial oferit de Casa Regală la Castelul Peleș, cu ocazia zilei de naștere a principesei moștenitoare Margareta. Pentru mine, familia regală reprezintă nu numai o pagină esențială din istoria țării noastre, ci și un simbol al valorilor pe care le admir: respect față de oameni, putere de a trece peste nedreptăți și greutăți, generozitate și bunăcuviință”, a scris Iohannis joi pe Facebook.

Dineul face parte din seria activităților organizate de Casa Regală cu ocazia zilei de naștere a principesei moștenitoare.

Miercuri, principesa Margareta a decorat, în numele regelui Mihai, o serie de personalități marcante ale vieții publice și instituții culturale și de învățământ din România și din Republica Moldova.

Astfel, în cadrul unei ceremonii, principesa Margareta a înmânat șase tipuri de decorații unui număr de 25 de personalități și instituții culturale și de învățământ din România și din Republica Moldova. Printre cei decorați s-au numărat academicienii Ionel Haiduc, Gheorghe Duca, Mugur Isărescu, guvernator al BNR, și Anders Lindberg, care au primit Ordinul Coroana României în grad de comandor.

AGERPRES

%d blogeri au apreciat asta: