Arhiva | 6:32 pm

PENALUL KLAUS IOHANNIS AFLAT SUB ABURII DE ALCOOL AL VINULUI DE MADEIRA ,S-O TREZIT CA FIIND TRAIAN BASESCU II : SOLICITAND REEXAMINAREA LEGII FINANTARII PARTIDELOR POLITICE!,DAR CE NU FACE UN FOST INSPECTOR SCOLAR AJUNS CU AJUTORUL SISTEMULUI PRIMAR SI ACUM „PRESEDINTE ALES”! DACA TACEA ,FILOZOF RAMANEA „GHINION”!

10 apr.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a trimis Parlamentului cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Textul integral al cererii:

Domnului Călin Popescu-Tăriceanu

Președintele Senatului

În temeiul Articolului 77 alineatul (2) din Constituţia României, republicată, formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE

asupra

Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale

Legea transmisă spre promulgare aduce modificări şi completări substanțiale Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Necesitatea reformării instituțiilor politice prin crearea unui cadru legislativ cât mai clar în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, bazat pe integritate și pe claritate a normei juridice, impune, însă, reexaminarea de către Parlament a unora dintre dispozițiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006, atât sub aspectul concordanței cu principiile și normele constituționale referitoare la partidele politice, cât și sub aspectul clarității normelor juridice. De asemenea, legea transmisă spre promulgare ridică probleme și din perspectiva respectării procedurii parlamentare de adoptare a legilor, precum și sub aspectul transparenței în dezbaterile parlamentare, ca principiu intrinsec al funcției de legiferare a Parlamentului.

1. Art. I pct. 1 din legea transmisă spre promulgare – respectiv Art. 1 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 334/2006 – introduce principiul independenţei partidelor politice şi al candidaţilor. În absenţa unor clarificări suplimentare cu privire la conţinutul noţiunii de „independenţă” acesta pare a nu fi corelat cu principiul pluralismului politic prevăzut în Art. 8 alin. (1) din Constituţie. Partidele politice canalizează opţiunile politice ale cetăţenilor şi este greu de crezut că ar putea fi independente faţă de influenţe politice. Pe de altă parte, partidele politice îşi propun şi au vocaţia guvernării, ceea ce înseamnă că nu pot fi indiferente faţă de puterea de stat. Candidaţii pe care îi propun partidele politice nu pot fi independenţi faţă de acestea, conceptul de candidat independent utilizat în cadrul legilor electorale vizând tocmai persoanele care nu au susţinerea unui partid politic.

2. Art. I pct. 2 din legea transmisă spre promulgare – Art. 3 din Legea nr. 334/2006 – prevede printre sursele de finanțare a activităţii unui partid politic și împrumuturile în bani de la persoane fizice şi juridice, inclusiv în numerar. Posibilitatea legală conferită partidelor politice de a recurge la împrumuturi de la persoane fizice, inclusiv în numerar, dar şi de la persoane juridice – altele decât instituţiile de credit (supuse supravegherii prudenţiale şi unor cerinţe minime de administrare a riscurilor nerambursării împrumuturilor) – poate fi o normă juridică de natură să perpetueze dependenţa mediului politic de mediul de afaceri şi poate fi de natură să eludeze plafoanele stabilite atât pentru împrumuturi, cât şi pentru donaţii (eventual, prin donaţii deghizate sub formă de împrumuturi), a căror restituire nu va fi solicitată.

Sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, pentru unitate de reglementare, considerăm că împrumuturile ca sursă de finanțare a partidelor politice ar fi putut fi reglementate într-o secţiune distinctă în cadrul Capitolului II intitulat „Finanţarea privată”.

3. Art. I pct. 4 din legea transmisă spre promulgare – alin. (4) al Art. 4 din Legea nr. 334/2006 – prevede că partidele politice au obligaţia de a publica în Monitorul Oficial al României, până la data de 30 aprilie (față de 31 martie, cum prevede în prezent Legea nr. 334/2006), cuantumul total al veniturilor din cotizaţii obţinute în anul fiscal precedent, precum şi lista membrilor de partid care au plătit în anul fiscal precedent cotizaţii a căror valoare însumată depăşeşte 10 salarii minime brute pe ţară. În opinia noastră, această modificare operată în conținutul Art. 4 alin. (4) din Legea nr. 334/2006 se impune a fi corelată și cu Art. 11 alin. (3), precum şi cu Art. 13 alin. (4) din același act normativ – asupra cărora nu s-a intervenit legislativ. Pe de altă parte, această modificare nu este pusă de acord nici cu prevederile Art. I pct. 37 (art. 36 alin. 3 din Legea nr. 334/2006) din legea transmisă la promulgare, potrivit cărora raportul anual al Autorității Electorale Permanente se publică până la data de 31 martie a anului următor.

4. Art. I pct. 5 din legea transmisă la promulgare – Art. 5 alin. (9) din Legea nr. 334/2006 – poate fi interpretat în sensul că este permisă acceptarea donaţiilor de bunuri materiale ori sume de bani sau prestarea de servicii gratuite, făcute cu scopul evident de a obţine un avantaj politic, cu consecinţa încălcării principiului pluralismului politic, prevăzut în Art. 8 alin. (1) din Constituţie; aceasta cu atât mai mult cu cât o asemenea interdicție este expres reglementată în actualul Art. 5 alin. (11) din Legea nr. 334/2006, ale cărui prevederi sunt reluate în Art. 5 alin. (9) din legea transmisă la promulgare.

5. Art. I pct. 6 din legea transmisă spre promulgare – Art. 5² alin. (2) din Legea nr. 334/2006 – prevede că donaţiile în bani cu sarcina de a achiziţiona clădiri cu destinaţia de sediu al partidului politic sunt exceptate de la condiţiile prevăzute la Art. 5 alin. (2), (3), (4) şi (5); totodată, Art. 5 indice 2 alin. (3) prevede că partidul politic are obligaţia de a îndeplini sarcina prevăzută la alin. (2) în termenul şi condiţiile prevăzute de contractul de donaţie.

În opinia noastră, coroborarea prevederilor menționate conduce la concluzia că neîndeplinirea sarcinii de către partidul donatar în termenul şi în condiţiile prevăzute de contractul de donaţie şi neexercitarea de către donator a acţiunii în executarea sarcinii ori a acţiunii în revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii în termenul general de prescripţie au drept consecinţă directă eludarea Art. 5 alin. (2), (3), (4) şi (5) şi depăşirea valorilor maxime ale donaţiilor ce pot fi primite într-un an fiscal. Acţiunea în executarea sarcinii, precum şi acţiunea în revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii sunt subordonate principiului disponibilităţii ce guvernează procesul civil, la care este de presupus că donatorul nu va recurge niciodată, atunci când donaţia este făcută cu scopul evident de a obţine un avantaj politic, cu aceeași consecinţă a încălcării principiului pluralismului politic prevăzut în Art. 8 alin. (1) din Constituţie.

6. Pentru unitate de redactare, semnalăm că dispozițiile Art. I pct. 8 din legea transmisă la promulgare – Art. 9 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 – se referă numai la donatori, în condiţiile în care lista prevăzută la alin. (1) la care se face trimitere în alin. (2) al Art. 9 îi are în vedere şi pe împrumutători.

7. Art. I pct. 16 din legea transmisă spre promulgare – Art. 18 alin. (3) din Legea nr. 334/2006- prevede că subvenţiile de la bugetul de stat acordate partidelor politice nu sunt supuse executării silite prin poprire. În opinia noastră, această normă creează premisele încălcării principiului egalei protecţii a proprietăţii private indiferent de titular, prevăzut în Art. 44 alin. (1) din Constituţie. Întrucât veniturile rezultate din subvenţiile de la bugetul de stat pot finanţa activităţi specifice pentru un anume partid în baza unor contracte cu diverşi furnizori nu este justificată exceptarea acestora de la executarea silită. În fapt, atunci când se încheie un contract cu un furnizor pentru realizarea unor activităţi specifice, partidul politic ar trebui să îşi bazeze decizia pe un anumit cuantum al veniturilor sale, care include şi subvenţiile de la bugetul de stat. Ca atare, creanţele împotriva partidelor politice ar trebui să fie exigibile ţinând cont de veniturile partidelor politice existente la momentul executării silite, fără a se lua în considerare sursa respectivului venit.

8. Art. I pct. 25 din legea transmisă spre promulgare – Art. 26 din Legea nr. 334/2006 – reglementează regimul juridic al mandatarului financiar, atât pentru partidele politice, cât și pentru candidaţii independenţi. Menționăm că Art. 27 din Legea nr. 334/2006 – care rămâne nemodificat prin legea transmisă la promulgare – stipulează: „Prevederile Art. 26 se aplică în mod corespunzător și candidaţilor independenţi.” Pentru evitarea paralelismului în reglementare, față de noul conținut normativ al Art. 26 se impune completarea legii cu un nou punct, prin care să se dispună abrogarea Art. 27.

9. Prin Art. I pct. 33 – 40 sunt aduse modificări dispoziţiilor din Capitolul V ce reglementează controlul finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Astfel, prin abrogarea Art. 35 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, care stabilea competenţa Curţii de Conturi de a controla, alături de Autoritatea Electorală Permanentă, respectarea prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice, se aduce atingere dispoziţiilor Art. 140 alin. (1) din Constituţie. Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile în care o parte din veniturile partidelor politice provin de la bugetul de stat, abrogarea Art. 35 alin. (2) din lege echivalează cu limitarea competenţei Curţii de Conturi, aşa cum a fost aceasta stabilită prin Constituţie.

În plus, Art. 35 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 are o logică substanţială în sensul în care combină expertiza Autorității Electorale Permanente cu privire la specificul activităţilor electorale şi expertiza Curţii de Conturi cu privire la administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare ale sectorului public, ceea ce are ca efect un control mult mai eficient asupra modului în care partidele politice înţeleg să respecte legislaţia specifică. În consecință, prin această modificare, Curtea de Conturi nu-şi va mai putea exercita atribuţia constituţională de control privind subvenţiile de la bugetul de stat şi rambursarea sumelor în condiţiile Art. 38¹ nou introdus prin pct. 40, aceasta întrucât potrivit Art. 38 indice 1 alin. (6) se rambursează chiar şi sumele cheltuite „suplimentar” la nivel central, fără a se stipula ce reprezintă şi în ce condiţii pot fi efectuate aceste cheltuieli suplimentare.

De asemenea, modificările de la Art. 35 alin. (31) şi alin. (32) sunt susceptibile de încălcarea principiul egalităţii, introducând o discriminare între angajaţii Autorităţii Electorale Permanente, care nu se justifică prin prisma situaţiei specifice doar a acestei categorii de personal, raportat la scopul legii. Totodată, în absenţa unor clarificări suplimentare, nu se înţelege de ce doar acest personal ar fi învestit cu exerciţiul autorităţii publice, în condiţiile în care Autoritatea Electorală Permanentă este autoritate publică în întregul său şi, ca atare, întreg personalul de specialitate realizează atribuţii de autoritate publică, aşa cum sunt acestea prevăzute de lege.

Un alt aspect pe care îl supunem reexaminãrii Parlamentului vizeazã prevederile Art. 351 alin. (1) potrivit cãrora: „Pentru a verifica legalitatea veniturilor și cheltuielilor partidelor politice, Autoritatea Electoralã Permanentã poate solicita documente și informații de la persoanele fizice și juridice care au prestat servicii, gratuit sau contra cost partidelor politice, precum și de la orice instituție publicã”. Aceastã reglementare ar trebui revizuitã în sensul în care documentele și informațiile pe care le poate solicita Autoritatea Electoralã Permanentã trebuie sã fie în legãturã exclusiv cu activitãțile partidelor politice care privesc obținerea de venituri și realizarea de cheltuieli. Altfel, în forma actualã, se poate interpreta cã Autoritatea Electoralã Permanentã poate cere orice document de la persoane fizice ori juridice de drept privat sau instituții publice sub pretextul verificãrii legalitãții veniturilor și cheltuielilor partidelor politice, ceea ce ar echivala cu o extindere semnificativã a atribuțiilor Autoritãții Electorale Permanente.

Prevederile Art. 38 indice 1 din legea transmisă la promulgare stabilesc regula conform căreia rambursarea sumelor aferente cheltuielilor efectuate de partidele politice în campania electorală se face de Autoritatea Electorală Permanentă în urma atingerii unui prag minim de 3% din voturile valabil exprimate la nivel naţional (pentru alegerile parlamentare, alegerile pentru Parlamentul European şi alegerile pentru Preşedintele României), respectiv a unui prag minim de 3% din voturile valabil exprimate prin cumularea voturilor pentru toate consiliile locale şi de sector ale Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru candidaturile de primar, respectiv primar general al Municipiului Bucureşti (pentru alegerile locale). În contextul în care legislaţia electorală urmează a fi modificată, urmărindu-se printre altele reducerea numărului de membri fondatori pentru înfiinţarea unui partid politic, precum şi posibilitatea de a înfiinţa partide exclusiv la nivel local, care să propună candidaţi numai în alegerile locale, atunci pragul de 3% impus pentru alegerile locale ar trebui reevaluat, în sensul oferirii posibilităţii ca el să fie aplicat şi cu privire la rezultatele electorale obţinute doar la nivelul unor consilii locale ori judeţene. Totodată, introducerea posibilităţii rambursării cheltuielilor de campanie reprezintă o finanţare importantă de la bugetul de stat a campaniilor electorale. Această formă de finanţare nu a beneficiat de un studiu de impact al legii asupra alocării fondurilor publice şi nici de o dezbatere publică, având în vedere modalitatea de inserare a textului în propunerea legislativă.

10. În ceea ce priveşte procedura legislativă, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale prin conţinutul său normativ face parte din categoria legilor organice, fiind incidente dispoziţiile Art. 73 alin. (3) lit. b) din Constituţia României, republicată, iar în aplicarea Art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul care a respins această inițiativă legislativă în ședința din data de 25.02.2014. Ulterior, în data de 18.03.2015, această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor, însă cu amendamente ce modificau semnificativ textul propunerii, amendamente aduse în cadrul Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Practic, modificările şi completările aduse ca urmare a acceptării amendamentelor depuse în Comisia comună au schimbat însăşi substanţa iniţiativei legislative în forma adoptată de Camera Deputaților față de cea dezbătută de Senat. De exemplu, în cadrul Comisiei comune au fost introduse reguli importante cu privire la procedura de rambursare a sumelor aferente cheltuielilor efectuate de partidele politice, precum şi alte reguli privind alocarea spaţiilor pentru sediile centrale şi locale ale partidelor politice, fără ca aceste modificări să fi fost avute în vedere de iniţiatorii propunerii legislative şi fără să fi fost dezbătute în Plenul Senatului. Faptul că aceste amendamente au fost votate în cadrul unei comisii comune din care fac parte deputaţi şi senatori nu acoperă obligaţia rezultată din principiul bicameralismului de a dezbate în plenul celor două Camere modificările esenţiale aduse textului iniţiativei legislative. Comisia comună rămâne un organism de lucru al celor două Camere şi are doar obiectivul de a elabora propunerile legislative privind legile electorale, privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale (conform Art. 1 alin. (1) din Hotărârea Parlamentului nr. 18/2013).

Aşadar, modificările aduse în cadrul Comisiei comune schimbă fundamental substanţa textului propunerii legislative, nu au fost avute în vedere de către iniţiatorii propunerii legislative şi nici nu au fost dezbătute în cadrul Senatului, ca primă Cameră sesizată, aspecte care constituie încălcări ale principiului bicameralismului, aşa cum a fost prevăzut în Constituţie şi interpretat de Curtea Constituţională printr-o bogată jurisprudenţă. Din această perspectivă, considerăm că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, fiind adoptată numai de către Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament, în conformitate cu principiul bicameralismului, consacrat de prevederilor Art. 61 alin. (2) din Constituție, republicată.

Având în vedere necesitatea clarificării aspectelor de mai sus şi ţinând cont de competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS – WERNER IOHANNIS

Reclame

AFLAT IN SEJUR PE BANII PUBLICI , IN INSULELE MADEIRA, PENALUL KLAUS IOHANNIS PRIMESTE MESAJ DE LA PENALU’MISU VOICU DIN NOUL PD-L CARE O FOST PARTAS CU ROBERTA ANASTASE L-A TAIEREA SALARIILOR SI A PENSIILOR!

10 apr.

Aflat în vacanță în Madeira, Klaus Iohannis primește un mesaj de la PNL! Liberalii se declară de acord cu cererea şefului statului de reexaminare a Legii finanţării partidelor şi campaniilor electorale, subliniind că solicitarea nu pune în discuţie principiile fundamentale ale actului normativ, ci implică necesitatea unor corecturi în sensul creşterii transparenţei şi a unui control mai strict cu privire la fondurile publice, afirmă vicepreşedintele formaţiunii Mihai Voicu.

„PNL susţine aprobarea cererii de reexaminare şi, chiar dacă suntem minoritari în comisia de Cod electoral, suntem convinşi că şi celelalte partide o vor sprijini. În acest sens, PNL cere urgentarea reanalizării acestei legi în contextul în care în data de 15 aprilie este convocată următoarea şedinţă a comisiei”, afirmă vicepreşedintele PNL într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, PNL atrage atenţia că legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale a fost unul dintre actele normative pentru care formaţiunile politice s-au angajat să fie adoptate în această sesiune parlamentară cu ocazia consultărilor de la Palatul Cotroceni din luna ianuarie.

„PNL a propus ca finanţarea partidelor să se realizeze în bareme limitate cu decontarea de la bugetul de stat tocmai pentru a rupe definitiv legăturile necurate între candidat şi sponsor, care sunt suspectate, pe bună dreptate, de opinia publică. Această soluţie este preluată din practica mai multor state europene”, precizează Voicu.

Conform comunicatului, raţiunea propunerii este „aceea de a limita cheltuielile exacerbate din campaniile electorale şi, în acelaşi timp, de a interzice orice fel de practică de mită electorală”.

„Credem că într-o discuţie mult mai atentă asupra legii finanţării campaniilor, cu participarea efectivă a ONG-urilor interesate de această temă, putem avea o soluţie legislativă mult mai bună, care să nu mai ridice nimănui semne de întrebare”, conchide vicepreşedintele PNL.

Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat vineri Parlamentului reexaminarea legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale „atât sub aspectul concordanţei cu principiile şi normele constituţionale referitoare la partidele politice, cât şi sub aspectul clarităţii normelor juridice”.

EMISARUL GERMANIEI LA BUCURESTI ,KLAUS IOHANNIS ISI PLATESTE TAINUL: L-O PROPUS PE EMIL HUREZEANU AMBASADOR AL ROMANIEI LA BERLIN!

10 apr.

Președintele Klaus Iohannis nu îi uită pe cei care l-au ajutat în campania electorală. Jurnalistul Marius Tucă susține că președintelui Klaus Iohannis i-a fost propus jurnalistul Emil Hurezeanu, pentru funcția de ambasador al României la Berlin.

”Surse apropiate Administrației Prezidențiale informeaza că jurnalistului Emil Hurezeanu i-a fost propus de către președintele Klaus Iohannis ocuparea postului de ambasador al României în Germania”, scrie Marius Tucă, pe blogul personal.

Emil Hurezeanu a fost unul dintre jurnaliștii care l-au susținut pe Klaus Iohannis în campania electorală, iar la anumite evenimente a fost și unul dintre vorbitorii care îl lăudau pe Iohannis. În campanie se zvonea că Hurezeanu este unul dintre sfetnicii lui Iohannis pe teme de politică externe și comunicare externă.

PREMIERUL VICTOR PONTA A ANUNTAT CA PLEACA IN VACANTA DE PASTI!,ATRIBUTIILE DE COORDONARE A GUVERMULUI AU FOST DELEGATE VICEPREMIERULUI GABRIEL OPREA!

10 apr.

Victor Ponta şi-a delegat din nou, prin decizie, atribuţiile de coordonare a Guvernului către vicepremierul Gabriel Oprea, pentru perioada 9-13 aprilie 2015, în care se va afla în vacanţă de Paşti.

„Având în vedere că nu o să ne vedem câteva zile, vă urez dumneavoastră Paște fericit și sărbători fericite. Și de marți suntem înapoi la treabă, la muncă. Că e nevoie să mai și muncim, după ce sărbătorim”, a afirmat premierul la finalul discursului ținut la Palatul Victoria, la lansarea campaniei de informare privind planul de implementare a programului „Garanția pentru Tineret”, cu sprijin de la Comisia Europeană — Directoratul General Ocupare, Afaceri Sociale și Incluziune,

Victor Ponta a anunţat anterior că Guvernul îşi va relua activitatea normală marţi, 14 aprilie, după sărbători.

Întrebat de presă unde va petrece Paştele, în contextul în care informaţia era că acesta va pleca în SUA, premierul Ponta a răspuns că va sta cu familia într-un loc în care speră sa nu fie găsit.

În perioada în care premierul va fi plecat, președintele Klaus Iohannis se va întorce din scurta vacanță exotică din Madeira.

PUPILA LUI TRAIAN BASESCU ,ELENA UDREA FACE PASTELE IN ARESTUL POLITIEI CAPITALEI!

10 apr.

Contestația Elenei Udrea la menținerea arestului preventiv în dosarul Galei Bute a fost respinsă, vineri, de magistrații Înaltei Curți. 

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, vineri, ca Elena Udrea să rămână în arest, astfel că fostul ministru va petrece Sărbătorile Pascale în arestul Poliției.

Decizia de vineri poate fi atacată cu recurs de către Elena Udrea.

SENZATIONAL! ,LULUTZA LASCU FOSTA KOVESI ,SEFA DNA I-O UNIT PE TRAIAN BASESCU SI ANTENA 3!

10 apr.

La mijlocul acestei săptămâni, Laura Codruţa Kovesi a acordat 4 interviuri în două zile şi a avut şi unele intervenţii telefonice pe posturi tv

La mijlocul acestei săptămâni, Laura Codruţa Kovesi a acordat 4 interviuri în două zile şi a avut şi unele intervenţii telefonice pe posturi tv

Băsescu şi Mircea Badea, pe aceeaşi lungime de undă. Şefa DNA, o creaţie a lui Traian Băsescu, a preluat o parte dintre tezele care i-au adus fostului preşedinte numeroase critici. Accente totalitariste în discursul lui Kovesi.

Băsescu, pe aceeaşi lungime de undă cu Badea

La mijlocul acestei săptămâni, Laura Codruţa Kovesi a acordat 4 interviuri în două zile şi a avut şi unele intervenţii telefonice pe posturi tv. Niciodată în România un procuror şef, al doilea practic în ierarhie, nu a ieşit aşa masiv în media. În interviurile date Laura Codruţa Kovesi a făcut însă o serie de afirmaţii care au generat o reaţie dură la Antena 3 – Mircea Badea, într-una dintre puţinele sale emisiuni în care a lăsat deoparte elementele ce ţin de pamflet sau băşcălie, a desfiinţat-o pe şefa DNA, dar, în paralel, reacţii violente a avut şi Traian Băsescu. Este pentru prima oară după 10 ani când Antena 3 se află pe aceeaşi linie cu Traian Băsescu.

Procurorii, pe aceeaşi baricadă cu judecătorii

Încă o dată, aș vrea să apreciez colaborarea (DNA – n.a.) cu Înalta Curte și în special cu doamna președinte Livia Stanciu (…) În ultimii ani, Înalta Curte de Casație și Justiție a reușit să devină cea mai importantă instanță din România. Este instanța care dă tonul”.

Legat de această afirmaţie, şi Badea, şi Băsescu, dar nu sunt singurele voci, susţin că nu se mai poate vorbi de o justiţie independentă dacă procurorul şi judecătorul sunt într-o relaţie de colaborare. „Prin formularea, noi suntem pe aceeaşi baricadă, procurori şi judecători în lupta împotriva corupţiei. Dacă astăzi am ajuns să gândim că procurorul şi judecătorul sunt pe aceeaşi baricadă, fie el şi în lupta anticorupţie, atunci nu mai avem justiţie” (Traian Băsescu). Toţi cei care critică aceste afirmaţii ale şefei DNA au dreptate. Într-un proces, există două tabere opuse, inculpatul apărat de un avocat vs persoana fizică vătămată sau statul prejudiciat apărat de procuror şi judecătorul care trebuie să împartă dreptatea.

Accente totalitariste

În primul rând, DNA nu arestează. Nu procurorii au competență să aresteze, ci instanțele de judecată. Ce înseamnă acest lucru (…) Înseamnă că o propunere a procurorului este întotdeauna cenzurată de un judecător. Dacă este nevoie să arestăm 10.000 de oameni, arestam 10.000 de oameni. Daca ei comit fapte de competenţa DNA (…) Denunţători erau încă de când era în vigoare Codul din 1968, el este apărat de pedeapsă pentru că a dezvăluit o faptă penală (…) Această clauză de nepedepsire există din 1968, în Codul Penal (…) V-am spus, cu 75% a crescut situația denunțurilor. De ce în 2015 problema denunțătorului este atât de importantă și în 2014 sau 2013 nu a fost? Pentru că dosarele se soluționau la fel, la fel se aplica această clauză de nepedepsire, la fel se făceau denunțuri, sunt foarte multe dosare – o să găsiți și în 2012, și în 2013”.

Şi aici cele două tabere diametral opuse, reprezentantul Antenei 3 şi fostul preşedinte, au fost pe aceeaşi lungime de undă, subliniind că arestarea preventivă reprezintă excepţia, şi nu regula, atacând inclusiv „show”-urile televizate cu politicieni încătuşaţi. Traian Băsescu chiar a plusat: a foştilor miniştri Decebal Traian Remeş, Ioan Mureşan, Sorin Pantiş, Relu Fenechiu, a fostului premier Adrian Năstase sau a lui Dan Voiculescu, care au fost condamnaţi, dar au fost judecaţi în libertate. Nici Badea, şi nici Băsescu însă nu remarcă două aspecte. În primul rând Kovesi se contrazice. Ea spune că procurorii nu arestează, ci propun arestarea preventivă. Este corect, dar propunerea poate fi considerată într-un fel ca fiind voinţa de a aresta. Iar când Kovesi spune că „dacă este nevoie să arestăm 10.000 de oameni, arestăm 10.000 de oameni”, practic se contrazice singură. Dar această afirmaţie are şi un clar iz de gândire totalitarist. Şi acest lucru nu a fost remarcat de criticii lui Kovesi. Să consideri că 10.000 de „gulere albe” (95% din cei care ajung la DNA sunt din această categorie) sunt pericol pentru ordinea publică, au mijloace de a influenţa actul de justiţie, este deja prea mult. De asemenea foarte rar, criticii şefei DNA au observat că în limbajul ei (dar şi al tuturor procurorilor) nu există o clarificare a situaţiilor în care o persoană este pericol pentru ordinea publică. Procurorii DNA fac referire la fapte, or, când se cere arestarea preventivă, faptele trebuie trecute în planul secund.

Referirea la existenţa „instituţiei” denunţătorului încă din Codul penal comunist şi acceptarea fără amendamente a acestei situaţii reprezintă o altă latură e elementelor de gândire totalitaristă a şefei DNA. Laura Codruţa Kovesi nu are dreptate nici când se întreabă de ce „problema denunţătorului” nu a deranjat în 2012 şi 2013. Din două motive nu are dreptate: 1: în perioada 2012 şi 2013 toate dosarele mari, în special cele care vizau zona de influenţă a lui Traian Băsescu, nu au fost lucrate, cei în cauză fiind protejaţi cu largul concurs inclusiv al dnei Kovesi; 2. Dacă în 2015 situaţia denunţurilor a crescut cu 75%, este clar că în dosarele din anii trecuţi – cele care au văzut luminile rampei – au fost puţine şi chiar au trecut relativ neobservate. Dar pentru şefa DNA nu este un motiv de laudă faptul că au crescut cu 75% denunţurile, pentru că acest aspect demonstrează o slabă calitate a activităţii procurorilor.

Tema atacului la adresa instituţiilor

„Am văzut persoane care ne atacă ştiind că avem anumite rigori în comunicare şi avem un cod deontologic pe care trebuie să îl respectăm. Persoana ştie că eu nu pot să ies să comentez pe cazuri particulare. E foarte simplu să îţi iei ţintă şeful DNA, SRI, ÎCCJ, pentru că ei nu pot ieşi la televizor”

– Laura Codruţa Kovesi.

„Nu ai voie să ai păreri despre justiţie deşi în justiţie sunt destul de lucruri care sunt departe de a fi ce trebuie. Şi vă spune un om care a fost zece ani preşedintele României. Dar tentaţia liderilor justiţiei, fie că vorbim de Înalta Curte de Casaţie, de Parchetul General, de DNA. Este să nu mişte nimeni în front. Nimeni nu are voie să vorbească. Ei au devenit un soi de dumnezeii naţiuni care dau lecţii la toţi şi se ocupă mai mult de a înăbuşi orice formă de dezbatere la nivel politic despre justiţie şi dacă vreţi la nivel public” (Traian Băsescu) „Este singura categorie profesională din România care nu răspunde când greşeste. Un alt mare neajuns este că şi procurorii sunt magistraţi” (Antena 3 – Mircea Badea). Din nou trebuie să le dăm dreptate celor doi (şi nu numai) care nu sunt de acord ca procurorii să beneficieze de „imunitate” la critici. Dar din nou trebuie să facem apel la memorie şi să arătăm că imunitatea la a critica procurorii a fost patentată tot de Traian Băsescu. Pe vremea când avea cu totul alte interese.

Kovesi şi „imunitatea” parlamentară

„Să fie eliminată complet (imunitatea parlamentară -n.r.). Nu e normal ca un vot al unor politicieni să blocheze justiţia sau să se substituie justiţiei. Orice cerere de arestare pe care procurorii o fac este supusă controlului judecătoresc. Dacă vorbim de solicitări de arestare preventivă, atunci avem un tratament preferenţial în favoarea parlamentarilor. Un cetăţean care nu e parlamentar şi care comite acelaşi gen de faptă poate fi arestat oricând. Un parlamentar poate comite orice faptă de corupţie pentru că Parlamentul poate proteja şi nu votează arestarea preventivă. Este o aplicare preferenţială a legii”, spune procurorul şef al DNA. Replicile identice (Antena 3-Traian Băsescu) sună astfel:

„Doamna Kovesi vine şi spune că parlamentarii nu ar trebui să mai aibă imunitate la arestare, că atât au imunitate. Exact acelaşi tip de imunitate are şi Kovesi. Dacă un procuror se va gândi să o bage în arest preventiv, trebuie să se ducă la CSM să ceară autorizaţie. În nesimţirea ei merge şi face propaganda asta stalinistă cu parlamentarii” (Mugur Ciuvică – Antena 3). „Eu sunt de acord cu doamna Kovesi că din punct de vedere penal nu trebuie să existe protecţia Parlamentului (…) Trebuie să avem garanţia că nu sunt procurorii care şi-au făcut un titlul de glorie din a pune scalpul de oameni politici la cingătoare. Sau de oameni de afaceri importanţi. (…) Trebuie să existe nişte garanţii de echilibru. Acesta este un stat de drept corect în care puterile sunt în echilibru una faţă de alta. Şi, repet, nici un politician corupt nu trebuie menajat” (Traian Băsescu).

Legat de afirmaţiile şefei DNA, se poate spune – şi aici sunt multe alte opinii în acest sens – că a lansat pe piaţă o manipulare de zile mari, este adevărat, o manipulare inventată acum câţiva ani de Traian Băsescu. Este vorba de formularea, „Nu e normal ca un vot al unor politicieni să blocheze justiţia sau să se substituie justiţiei”. Nu este vorba de nicio blocare a justiţiei, pe următoarele considerente:

orice senator şi deputat poate fi urmărit penal şi trimis în judecată fără să fie necesară vreo aprobare senatorii şi deputaţii care au fost miniştri, şi care sunt acuzaţi de fapte comise în perioada în care nu erau miniştri, sau fără vreo legătură cu activitatea ministerială (cazul Vâlcov) pot fi urmăriţi penal şi trimişi în judecată fără să fie necesară vreo aprobare.

Deci nu este vorba de vreo blocare a justiţiei. De fapt, actul de justiţie se înfăptuieşte în instanţă, după trimiterea în judecată. Singurul lucru care trebuie într-adevăr schimbat îl constituie eliminarea cererii de urmărire penală pentru senatorii şi deputaţii foşti miniştri care sunt acuzaţi de fapte comise în timpul mandatului de ministru şi în legătură cu respectivul mandat (cazurile Vosganian şi Borbely).

În ceea ce priveşte aprobarea Parlamentului pentru percheziţie şi arestare preventivă a senatorilor şi deputaţilor, aici nu este vorba de imunitate, ci de garanţii judiciare prevăzute în Constituţie. Astfel de prevederi există în toate statele civilizate pentru a proteja reprezentanţii aleşi de abuzuri de orice natură. Eventual, când se va revizui Constituţia, s-ar putea scoate aprobarea pentru percheziţie şi aprobarea pentru începerea urmăririi penale pentru categoria mai sus amintită. Practic aceste două prevederi nu se regăsesc în legislaţiile unor state din UE. Dar tot la acest capitol trebuie spus că Laura Codruţa Kovesi dezinformează când spune doar parlamentarii sunt cei care beneficiază (repetăm nu este vorba de imunitate, ci de garanţii judiciare) de aprobare pentru arestarea preventivă. Şefa DNA uită să spună că aprobare pentru arestare preventivă este necesară şi pentru procurori şi judecători, CSM-ul fiind organismul care dă aceste aprobări.

IN SFANTA SI MAREA ZI DE VINERI,CREDINCIOSII PRAZNUIESC INFRICOSATOARELE PATIMI ALE MANTUITORULUI IISUS HRISTOS!

10 apr.

În Sfânta și Marea zi de Vineri, credincioşii prăznuiesc înfricoșătoarele Patimi ale Mântuitorului Iisus Hristos.
În Vinerea Mare, numită în popor și Vinerea Neagră, nu se oficiază Sfânta Liturghie, fiind o zi aliturgică, în care se ţine post total.
Dimineaţa, Epitaful este scos din Sfântul Altar şi aşezat în mijlocul bisericii, pe o masă. După ce sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și Sfântul Epitaful, credincioşii trec de trei ori pe sub această masă, rememorând trecerea prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a ridica din păcat pe cei adormiţi.

În centrul acestei slujbe stă Prohodul (slujba de înmormântare), o serie lungă de cântări bisericeşti în formă de versuri, care reprezinta încheierea unei adevarate drame care începe cu prinderea Mântuitorului şi se sfârşeşte cu punerea Lui în mormânt.
Tot în Vinerea Mare are loc procesiunea în timpul căreia, în dangăt de clopot şi toacă, biserica se înconjoară cu Sfântul Epitaf (o pânză care reprezintă scena punerii în mormânt a Mântuitorului), moment ce simbolizează cortegiul de îngropare a trupului Mântuitorului. La final, Epitaful va fi aşezat pe Sfânta Masă din Altar, unde va rămâne până în miercurea din ajunul Înălţării Domnului.
Începând cu seara Floriilor şi până în Vinerea Mare, în biserică s-au săvârşit Deniile, slujbe nocturne închinate Patimilor şi Răstignirii lui Iisus Hristos, momente ce preced Sărbătoarea Învierii Domnului.

Denia de Joi seară este cunoscută și drept Denia celor 12 Evanghelii.
Sinaxarul rezumă conţinutul celor 12 evanghelii care se cititesc la această slujbă, în care sunt celebrate Patimile Mântuitorului nostru Iisus Hristos: scuipările, lovirile peste față, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oțetul, piroanele, sulița și înainte de toate Crucea și moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce de tâlharul recunoscător, care a fost răstignit împreună cu El, potrivit basilica.ro.
În chip firesc, ele stăruie îndelung asupra smereniei negrăite şi pogorârii (kenozei) cele necuprinse de minte, a Domnului, scrie creştinortodox.ro.
„Cel ce Se îmbracă cu lumina ca şi cu o haină, stat-a gol la judecată şi a primit palme peste obraz, din mâinile pe care le-a zidit” (Antifon 10). „Astăzi a fost spânzurat pe lemn, Cel ce a spânzurat pământul pe ape; cu cununa de spini a fost încununat Împăratul îngerilor, cu porfira mincinoasă este îmbrăcat Cel ce îmbracă cerul cu nori…”. (Antifon 15).
„Fiecare mădular al sfântului Trup a răbdat ocara pentru noi; Capul – spini, faţa – scuipări, obrazul – loviri cu palme, gura – gustarea oţetului cel amestecat cu fiere, urechile – hulele cele păgâneşti, spatele – biciuiri, şi mâna – trestie, întinsorile a tot trupul pe cruce şi cuie, încheieturile şi coasta – suliţa”. (la Laude).
„Văzându-Te pe Tine, Cuvinte, spânzurând pe Cruce, Fecioara cea fără prihană, tânguindu-se cu milă ca o maică, s-a rănit la inimă cu amar, şi suspinând cu durere din adâncul sufletului, zgâriindu-şi obrazul, se chinuia… ”.(Stihoavna).
Însusi Domnul îi întreba cu mâhnire şi nedumerire: „Poporul meu, ce am făcut vouă? Sau cu ce v-am suparat? Pe orbii voştri i-am luminat, pe cei leproşi i-am curaţit, pe cei morţi i-am înviat! Poporul meu, ce am făcut vouă? Şi cu ce Mi-aţi răsplătit? În loc de mană, cu fiere; în loc de apă, cu oţet; în loc să Mă iubiţi, pe Cruce M-aţi pironit!” (Antifon, 12).

În Sfânta Sâmbătă prăznuim îngroparea lui Hristos cu trupul şi pogorârea la iad cu sufletul, învingând moartea, iar seara are loc slujba Învierii când credincioşii cântă “Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.

%d blogeri au apreciat asta: