Arhiva | 6:16 pm

PENALUL KLAUS IOHANNIS ESTE SLUGA ADEVARATULUI PRESEDINTE AL STATULUI POLITIENESC CONDUS DE INSTITUTIILE DE FORTA ALE LUI TRAIAN BASESCU.IN ROMANIA,BASISMUL A INVINS SI DEMOCRATIA A MURIT!

7 mai

Generalul SRI Dumitru Dumbrava recunoaste ca Serviciul coopereaza cu judecatorii: “In prezent ne mentinem interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze… suntem angrenati alaturi de procurori, politisti, judecatori…” Generalul confirma ca SRI a inceput, recent, sa investigheze coruptia. Admirati galeria foto a intalnirilor dintre judecatorii de mandate si generalul SRI

Opinia publică, stimulată de câteva televiziuni, speculează despre o eventuală arestare a lui Băsescu. O parte a publicului chiar îşi doreşte această arestare, căci, la noi, în locul judecăţii cât de cât obiective s-au instalat toate variantele imaginabile de wishful thinking (judecata deformată de dorinţă).

Mai întâi, ar fi de observat că ideea de arestare a luat-o, în mentalul colectiv, înaintea ideii de proces juridic în faţa instanţelor. Nu exista această deformare a perceperii justiţiei pe timpul lui Adrian Năstase. Lumea urmărea, fără isterie, desfăşurarea procesului. Unii doreau arestarea fostului premier, indiferent de probe. Alţii, chiar dacă aveau o puternică percepţie a corupţiei din regimul Năstase, erau indignaţi că, după lungi tergiversări, nu apăreau probele concludente ale vinovăţiei fostului premier. Adevărul juridic are şi trebuie să aibă un alt statut, mai nobil, decât adevărul popular.

S-au făcut abuzuri juridice în regimul Băsescu? Probabil că da. Este, acum, bine cunoscut voluntarismul personalităţii fostului preşedinte. În fond, el este cel care, prin acest voluntarism, a stat ani de zile drept model popular pentru mentalitatea wishful thinking.

Are justiţia şi o funcţie educativă în societate? Bineînţeles. Ea este, după şcoală, principala sursă de educaţie socială. Şcoala educă prin modele pozitive. Justiţia educă prin ”modele” negative: infractorul, coruptul, mafiotul etc. Rolul educaţional al justiţiei ar a fi acela de a menţine în societate cotele necesare de frică.

Dar într-o societate coruptă prin majoritatea tradiţiilor sale politice moderne, pe deasupra mai fiind coruptă şi la toate nivelurile conexiunii individ-stat? Care ar fi, într-o astfel de societate, cotele normale de frică? Cu siguranţă că ar trebui să fie mai mari decât sunt aceste cote în societăţi cu un grad mai mic de corupţie.

Cât de mari? Răspunsul la o astfel de întrebare, în România, nu poate fi teoretic. Răspunsul e ceva de sensul văzând şi făcând.

Frica pe care am cunoscut-o sub comunism nu era una faţă de justiţie, ci faţă de injustiţia puternic ideologizată a acelei societăţi.

Cum ar trebui să fie frica într-o versiune democratică a justiţiei? Cine studiază acest fenomen? Avem noi date statistice relevante cu privire la evoluţiile faptelor anti-corupţie în corelaţie cu evoluţiile faptelor de corupţie? Când cresc primele scad celelalte? Nu ştim. Nu avem astfel de studii. Ne-am obişnuit să construim societatea fără să-i studiem tendinţele.

Mai rău: ne-am obişnuit să construim legislaţia în aşa fel încât să permită faptele de corupţie ale clasei politice. Aşa am gândit legea finanţării partidelor. Aşa am gândit legile retrocedării proprietăţilor. Aşa am gândit legea licitaţiilor publice. Aşa am gândit legea privatizărilor. Etc. Când ai legea de partea ta, ce frică să mai ai? Nu-ţi mai trebuie decât puterea şi prinzi tot curajul din lume.

De ce oare nu iniţiază noul preşedinte al României o cercetare a legislaţiei care n-a îngrădit fenomenele de corupţie, ci le-a stimulat? Evident, o cercetare nepolitizată a acestei legislaţii. De ce nu cercetează nimeni în România cauzele legislative ale posibilităţii de a făptui corupţie, dar cu legea în mână? De ce, oare, vrem să îngrădim, mereu, efecte şi nu mergem la cauze?

O dezbatere publică despre cauzele corupţiei însămânţate în legi este, azi, absolut necesară. Era necesară şi ieri. Va fi şi mâine. Simte cineva urgenţa acestei necesităţi?

Mai vreti explicatii despre faptul ca marile parchete ocolesc unele activitati cu adevarat de mare coruptie din Romania? De ce unii judecatori coopereaza cu procurorii si serviciile contrar legii si normelor europene? Un interviu acordat saptamana trecuta de generalul Dumitru Dumbrava , seful Directiei Juridice a SRI, confirma “secretul lui Polichinelle” din Romania, si anume ca SRI s-a implicat nepermis de mult, peste lege, pe zona infractiunilor de coruptie, si ca, atentie, implicarea Serviciului a depasit faza de urmarire penala, mergand pana la urmarirea judecatorilor ori colaborarea cu acestia. Cand serviciile de informatii ajung sa creada ca ele sunt chemate sa instaureze legea, exista riscul major ca statul respectiv sa se transforme intrunul politienesc. Asa se intampla pe vremea Securitatii – cand Directia a VI-a de Cercetari penala a Directiei Securitatii Statului incalecase procuratura, militia si instantele de judecata. Si asta pentru ca serviciile de informatii – parte a puterii Executive – nu au voie sa se imixtioneze in activitatea puterii judecatoresti reprezentata exclusiv de judecatori. Recunoasterile de maxima gravitate ale generalului Dumitru Dumbrava explica pe deplin prezenta sa constanta din ultimii ani pe la toate evenimentele cu judecatorii cu functii de conducere din ICCJ si marile instante, precum si prezenta vestitului general SRI Florian Coldea in aceleasi medii. Ce cauta SRI pe relatia cu judecatorii? Ce cauta SRI pe relatia infractiunilor de coruptie, cand activitatea acestui serviciu este limitata prin lege la categoria infractiunilor ce tin de siguranta nationala? Exista o singura explicatie: aceea ca in timpul regimului lui Traian Basescu, asa cum presa a fost inclusa in randul vulnerabilitatilor la siguranta nationala (lucru de neconceput in orice tara democrata) asa si infractiunile de coruptie au fost interpretate pe langa lege ca fiind un atentat la siguranta nationala, iar SRI a fost lasat sa zburde, probabil gratie unei decizii CSAT nepublice, nu doar in relatia cu procurorii (care ar fi fost de inteles intrucat serviciile si procurorii sunt parte a puterii Executive), dar si in relatia cu judecatorii, care reprezinta puterea judecatoresca. Asa ca nu mai mira pe nimeni ca judecatori de prim rang se inchina in fata SRI, declara in proiectele lor de candidatura la inalte functii ca vor strange relatiile cu SRI, iar SRI (parte in dosarele in care se solicita mandate de interceptare pe siguranta nationala) a ajuns sa aiba intalniri regulate, de lucru, si chiar sa ii instruiasca pe judecatorii de mandate – activitati ce reies din multele fotografii postate pe siteul oficial al ICCJ. Toate acestea fara sa se mai fereasca de ochiul opiniei publice.

Iata fragmente din interviul generalului SRI Dumitru Dumbrava acordat siteului juridice.ro, cu mentiunea ca la finalul articolului puteti viziona o galerie foto din care puteti observa cum generalul SRI Dumbrava ii instruieste pe unii judecatori de mandate, care solutioneaza dosare in care SRI este parte sau a operat interceptari si actiuni de filaj care constituie probatoriul din respectivele cauze:

Saltul de la sustinerea activitatilor de urmarire penala la activitatea de judecata

Dumitru Dumbrava: “Fenomenul coruptiei, ca amenintare la adresa securitatii nationale, a intrat relativ recent in portofoliul SRI. Incercam sa ne convingem ca este doar o etapa, determinata de persistenta acestui fenomen social si, mai ales, de consecintele grave pe care le genereaza, data fiind amploarea sa deosebita, cu forme variate si complexe manifestate la toate nivelurile societatii. Angajarea SRI in aceasta lupta, pana la urma, de asanare morala a societatii s-a facut ca structura de suport a autoritatilor judiciare cu atributii in materie si ma bucur ca, in prezent, nivelul de incredere si calitate a cooperarii a atins o cota de neimaginat intr-un trecut nu prea indepartat. Saltul evolutiei in acest demers a fost facut odata cu adoptarea unui concept integrat in combaterea coruptiei, focalizand secvential instrumentele investigative pe toata lungimea lantului trofic judiciar. Concret, daca in urma cu cativa ani consideram ca ne-am atins obiectivul odata cu sesizarea PNA, de exemplu, daca ulterior ne retrageam din campul tactic odata cu sesizarea instantei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) ca misiunea noastra a fost incheiata,in prezent ne mentinem interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze. Aceasta maniera de lucru, in care suntem angrenati alaturi de procurori, politisti, judecatori, lucratori ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveala punctual si aspecte care tin de coruptia sistemului judiciar, in limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, in opinia mea, ca sistemul judiciar isi dezvolta anticorpii necesari vindecarii acestei patologii. Sa nu uitam ca, inainte de orice, procurorii sunt cei care instrumenteaza diferitele fapte de coruptie savarsite de catre magistrati, iar niste judecatori ii condamna

(…)

Am vorbit putin inainte de o anumita patologie si incep uneori sa cred ca savarsirea unor fapte de coruptie este o boala care macina societatea romaneasca, dupa ce decimeaza constiintele unor oameni indeobste educati, absolventi de drept, care s-ar putea revendica unei elite. Da, ati amintit de rasaduri, excursii… Eu imi amintesc de un Ipad, telefoane mobile… Uneori este vorba despre functii inalte sau materiale de constructii – in functie de creativitatea mituitorului, miza aflata in joc si rezistenta magistratului supus unei astfel de presiuni. SRI acorda sprijin DNA, DIICOT si structurilor locale ale Ministerului Public, fie informativ, fie tehnic, sens in care suntem, pe buna dreptate, mentionati in acele comunicate. De aici si pana la a considera ca suntem cu ochii pe toti actorii sistemului judiciar e cale lunga si, oricum, este mai mult o perceptie care, este drept, poate avea si efecte disuasive.

Realitatea este ca, in foarte putine cazuri de coruptie in sistemul judiciar, SRI pleaca de la un anumit magistrat corupt. Am spune mai degraba ca, aplecandu-ne asupra fenomenului, am determinat analitic cateva pattern-uri infractionale care apar ca niste anomalii in sistem. Acestea fac obiectul efortului nostru investigativ, iar schemele infractionale sunt apoi decriptate pas cu pas, identificand actorii si partiturile jucate de acestia, fie ca este vorba de politisti, de procurori, judecatori și, de ce nu, SRI-isti. Un lucru nu inceteaza sa ma uimeasca de fiecare data. Sunt momente in care toate ecranele televiziunilor de stiri se ingalbenesc de breaking-news-uri. Ei bine, pe acest fond, maladiv, hepatic, sunt unii care privesc si-si numara banii primiti drept mita, crezandu-se imuni la reactia autoritatilor. Vestea proasta pe care le-o dau este ca statul roman si-a dezvoltat sistemul imunitar, iar SRI este unul dintre anticorpii bine dezvoltati si echipati pentru insanatosirea societatii si eliminarea coruptiei. In alta ordine de idei, aceste comunicate trebuie privite ca o recunoastere a muncii desfasurate in tacere, cu profesionalism si dedicare de catre personalul Serviciului. Dat fiind ca situatiile in care un ofiter SRI poate sa vorbeasca despre ceea ce face pentru tara nu sunt multe, aceste comunicate reprezinta, in fapt, o minima recompensa pentru aceia care, ani la rand, isi dedica viata asigurarii linistii cetatenilor.

(…)

Capabilitatile SRI sunt extinse sau contrase atat cat permite cadrul normativ in vigoare. Sigur ca totdeauna este loc de imbunatatiri, atat timp cat creativitatea mereu surprinzatoare a infractorilor induce o dinamica alerta de imbunatatire a acelor pattern-uri de care am vorbit. Ultimele update-uri legislative survenite, de punere in aplicare a noilor Coduri, au condus la o aliniere a legislatiei specifice la standarde, inclusiv in materia garantiei si protectiei drepturilor omului, unanim acceptate la nivel comunitar, international in societati democratice consacrate. Operam cu instrumentele juridice puse la indemana de Legiuitor, sub control democratic, cu speranta ca, pe masura adaptarii societatii, in acord cu evolutiile tehnologice, vom avea la dispozitie si alte instrumente normative cu care deja opereaza agentii similare din UE. Din aceasta perspectiva, salutam initiativa Administratiei Prezidentiale care a inteles ca, in domeniul securitatii nationale, realitatile evolueaza intotdeauna mai rapid decat normele juridice si a decis sa se implice in procesul de reanalizare a pretinselor legi „Big Brother”, recent declarate neconstitutionale de catre Curte. Speram ca aceasta implicare va permite depasirea blocajului in care ne aflam in prezent.

(…)

Nu vreau sa fiu patetic. Ne stim prea bine pozitia in acest angrenaj al institutiilor de forta ale statului in care SRI este doar o piesa. Nu stim daca cea mai importanta, dar, in multe cazuri, esentiala pentru aceasta batalie cu fenomenul coruptiei.

(…)

Faptul ca in Romania nu am avut atentate teroriste, faptul ca nu avem evolutii ale crimei organizate spre fenomene violente intalnite in unele tari vecine se datoreaza muncii sutelor de ofiteri care, dupa o zi de munca, adorm cu sentimentul datoriei implinite. Uneori, dupa ce „zapeaza” intre talk-show-urile tarzii, unde activitatea lor e denigrata, criticata ori blamata de specialisti care emit judecati de valoare fara sa aiba in fapt niciun instrument sau argument care sa le valideze judecatile.”

Iata probele cooperarii SRI cu judecatorii in “statul de drept” numit Romania!

Intalniri dintre generalul Dumbrava si judecatorii de mandate din Romania la marile instante, inclusiv la Tribunalul Bucuresti. Printre protagonisti: fosta vicepresedinta a ICCJ Rodica Aida Popa, si seful serviciului tehnic de ascultari al DNA Horatius Baias (alta parte in dosarele judecartorilor), precum si numerosi judecatori de mandate de la curtile de apel din tara!

SRI ii scoleste pe judecatorii de mandate, in dosarele carora SRI e parte! Atentie! Din circa 4000 de solicitari/an de mandate din partea SRI, judecatorii ICCJ nu au respins niciodata vreo asemenea solicitare, indiferent daca vizati erau politicieni, jurnalisti, ministri, magistrati… Va mai mirati de ce? 

CU ACORDUL TACIT AL POSTACULUI SEF DE PE FACEBOOK,PENALUL TRAIAN BASESCU SE DA DE GOL,CRITICAND PE PARLAMENTARI „OPRITI-VA IMBECILILOR!”STATUL POLITIENESC BASISTO–IOHANNIST DE TIP NEONAZIST ATACA DEMOCRATIA IN ROMANIA!

7 mai

Traian Băsescu

Într-un mesaj pe Facebook, fostul președinte Traian Băsescu îi critică pe parlamentari pentru că vor să schimbe codul penal şi codul de procedură penală.

”Opriți-vă, imbecililor!
Un grup de parlamentari a început o bătălie nemiloasă cu codul penal și cu justiția pentru a înlocui sintagma “suspiciuni rezonabile” cu sintagma “indicii temeinice”. Eu, ca om politic, susțin că formularea actuală trebuie să rămînă pentru că dă un spectru foarte larg de apreciere judecătorului. Încercarea de a-l încorseta pe judecător în criterii înguste, la aprecierea arestării preventive, ar fi o greșeală și, în mod categoric, problema sistemului nostru judiciar nu este aici, deci opriți-vă!
Personal, cred că problema sistemului judiciar este chiar la parte din judecători, la mentalitatea lor legată de propria independență sau de propria lor putere.
La bordul navelor de mare tonaj, există o vorbă, care, cred eu, este aplicabilă și judecătorilor și ea sună așa: “La bordul navei, între pavilion și Dumnezeu este doar comandantul “. În toată istoria Marinei, nimeni n-a îndrăznit vreodată să-l pună și pe secund între pavilion și Dumnezeu.
Parafrazînd, “În justiție, între lege și soarta unui om, pe de o parte, și Dumnezeu, pe de altă parte, este doar judecătorul”. La fel ca și la comandantul de navă, alături de judecător, nu încape secundul, adică nici procurorul, nici ofițerul SRI, nici avocatul , nici atmosfera creată de televiziuni, uneori chiar cu sprijinul generos al procurorilor, nici opinia publică, nici foștii ofițeri acoperiți dintre judecători și procurori, nici politicienii.
Mai mult ca oricînd justiția are nevoie de judecătorul care este singur pe baricada legii și a conștiinței lui, precum comandantul pe puntea de comandă.”, a scris fostul președinte pe pagina lui de Facebook..

ELENA UDREA PLASATA IN AREST LA DOMICILIU. TINERELU’BOSOROGEL CU SANGE DE VIPERA PENALUL TRAIAN BASESCU O POATE VIZITA DIN NOU!

7 mai

Instanța supremă a decis joi că Elena Udrea va fi judecată în continuare în arest la domiciliu.

Judecătorii au decis astfel înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu în cazul lui Udrea, trimisă în judecată pentru fapte de corupție în dosarul „Gala Bute”. Decizia este definitivă.

Update: Elena Udrea a părăsit Penitenciarul de Femei Târgșor

„Faptul că eu, Elena Udrea am putut să ies astăzi pe această poartă arată că justiţia mai are o şansa, ca justiţia mai poate să fie dreaptă”, a declarat astăzi fostul ministru la ieşirea din penitenciarul de la Târgşor.
„Cred că e un moment bun să le mulţumesc celor care au vorbit cu onestitate despre situaţia care mă aflu, celor care m-au susţinut. În special preşedintelui Traian Băsescu, care a crezut în mine”, a spus Elena Udrea.

Udrea a declarat, de asemenea, că intenţionează să rămână în politică pentru că „sunt foarte multe lucruri de schimbat, lucruri de îndreptat”. Elena Udrea a deplâns situaţia unor femei aflate în penitenciar, afirmând că e nevoie de mai multă atenţie atunci când se aplică legea.

„M-am întâlnit în arest cu femei care erau acuzate de infracţiuni economice: contabile, directoare economice luate la grămadă, luni de zile femei care nu au fost o dată chemate să dea declaraţii, femei care aveau copii acasă şi care plângeau în fiecare noapte că stăteau acolo şi nu înţelegeau de ce nu pot sta măcar acasă, alături de copiii lor. Ar trebui să fim mult mai atenţi la modul în care aplicăm legea şi la instrumentele pe care le folosim”, a explicat Udrea.

„Aici, la Târgşor, conducerea este formată din oameni minunaţi care încearcă să compenseze cu foarte mult suflet lipsa resurselor”, a mai spus Udrea referitor la condiţiile din penitenciarul din care a fost eliberată.

Fostul ministru a spus că se simte bucuroasă și că probabil ţine de destin faptul că a trebuit să treacă prin această experienţă.

„Foarte multe lucruri nu le-am ştiut, le-am tratat superficial. Am văzut oameni care vorbesc despre arest fără să cunoască. Aşa am fost şi eu. Am considerat că nu trebuie să cunosc. Acesta cred că a fost destinul meu. Să cunosc aceste condiţii şi să pot să fac ceva pentru oamenii de aici. Pornind de la condiţiile în care sunt cazaţi, până la legile care trebuie schimbate. Astazi sunt 10.000 de oameni care își pun speranța că, ieșind de aici, o să fac ceva și pentru ei”, a spus Udrea.
Întrebată ce i-a lipsit, ea a spus că i-a lipsit libertatea, dar știa ce o așteaptă pentru că este parte din clasa politică și știe ce se poate întâmpla.

„Eu știam ce mă așteaptă, nu am fost surprinsă, de un an și ceva știam. Doar sunt parte a clasei politice și știu ce se poate întâmpla. Dacă ar fi să penalizam clasa politică ar trebui să fiu printre ultimii. (..)Voi rămâne în politică pentru că sunt foarte multe lucruri de schimbat şi de îndreptat. Faptul că Elena Udrea a fost arestată, nu înseamnă că s-a făcut justiţie, aşa cum vor unii să spună. Cred că este nevoie de justiţie, dar justiţia nu trebuie să se facă ca o răzbunare, ci să fie în conformitate cu legea şi cu dreptatea”, a spus Udrea.

Joi, judecătorii au dispus, de asemenea, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu şi în cazul fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi a lui Tudor Breazu, administratorul moșiei de la Nana al Elenei Udrea.

Udrea, încarcerată la Penitenciarul de Femei Târgșor, scapă astfel de gratii. Deputata se afla în arest preventiv din 25 februarie.

Elena Udrea s-a mai aflat în arest la domiciliu, în dosarul Microsoft. La acea vreme, Traian Băsescu dezvăluia că i-a făcut acesteia o vizită la domiciliu

PRESEDINTELE C.J .IASI ,CRISTIAN ADOMNITEI,PENALUL BASIST RIDICAT DE DNA IN TIMP CE SE AFLA IN TRAFIC!

7 mai

Cristian Adomniței, președintele CJ Iași, a fost ridicat cu mandat, în timp ce se afla în trafic, pentru a fi dus la DNA – Serviciul Teritorial Iași.

Adomniței va fi audiat, cel mai probabil, într-un dosar privind contracte de achiziții publice.
Alte două persoane ar mai fi fost duse la sediul DNA pentru audieri, printre care s-ar afla Teodora Jinga, şefa Direcţiei de Proiecte Europene din cadrul CJ Iaşi.

Update: Adomniţei, care în jurul orei 16.00 se afla încă în sediul DNA Iaşi pentru a fi audiat, susţine că a fost chemat să dea declaraţii în faţa procurilor şi că are sentimentul că este „singurul din sat care nu ştie ce se întâmplă în jurul său”. „Am fost chemat la audieri şi aştept pe hol. Am sentimentul acela că sunt singurul din sat care nu ştie şi nu înţelege ce se întâmplă în jurul său”, a spus Adomniţei, citat de Mediafax..

Pe 15 aprilie, la CJ Iași au fost făcute mai multe percheziţii, fiind vizate de procurori nu mai puţin de 21 de adrese din municipiul Iași.

În dosar sunt vizate suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție și a unor infracțiuni de fals, comise în perioada 2013-2015.

Reteaua samsarilor imobiliari din jurul lui Iohannis

7 mai

iohannis-1_02036700

Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP), impreuna cu corpul de control al premierului au demarat o ancheta asupra modului in care s-au facut unele retrocedari la Sibiu, ca urmare a unor articole publicate de ziarul nostru si preluate apoi de o mare parte a presei. Un caz controversat asupra caruia se vor apleca inspectorii de la ANRP este si restituirea ( a se citi instrainarea) muzeului Brukenthal catre Biserica Evanghelica, fapt intamplat in 2005. Este vorba despre un muzeu, care face parte din patrimoniul national, aflat in subordinea Ministerului Culturii, care a fost retrocedat unei entitati private. Situatia actuala a acestei institutii de cultura romaneasca este cel putin curioasa deoarece este finantata in continuare de la bugetul de stat( aici fiind vorba despre salariile angajatiilor, investitii de restaurare si intretinere a cladirilor), dar toate veniturile incasate in urma expozitiilor, manifestarilor, plata vizitatori, intra in buzunarul Bisericii Evanghelice. O formula de…

Vezi articolul original 2.991 de cuvinte mai mult

Adoptarea euro, un pas spre înstrăinarea resurselor strategice

7 mai

euro_843515

La ce bun mai ai politică fiscală când ți-ai pierdut dreptul să faci propria politică economică și monetară?

„Odată cu aderarea la UE România a pierdut dreptul la o politică economică proprie. Vezi cât de greu s-au acceptat derogări pentru populație la calendarul liberalizării prețurilor la gaze, creșterea cotei de energie verde care ne-a umflat facturile la electricitate, cum mor încet-încet rămășițele industriei românești pentru că autoritățile n-au voie să umble la ajutoarele de stat. Oricum, naționalismul economic e ceva rău „ne avertizează” prompt cerberii media. Ne rămăsese politca monetară-mulțumită căreia în timpul crizei am putut să mai reglăm câte ceva cu ajutorul cursului nelăsând totul pe seama reducerilor de salarii și pensii și creșterii impozitelor ca în Grecia, și politica fiscală pe care oricum am folosit-o până acum mai mult în folosul intereselor corporatiste (vezi redevențele minuscule la petrol și gaze, cota unică, preconizata renunțare la taxa pe stâlp…

Vezi articolul original 716 cuvinte mai mult

JURNALISTUL DE LA ANTENA 3 ,ADRIAN URSU DESPRE MEGADOSARUL DE SPALARE DEBANI BASESCU -CASUNEANU „ESTE O LOVITURA SOC DATA MAFIOTULUI TRAIAN BASESCU SI CAMARILEI SALE DIN CARE FACE PARTE SI FAMIGLIA SA!

7 mai

Fostul Președinte al României, Traian Băsescu, este pe cale să mai primească o nouă lovitură din partea procurorilor. Se pare că pe numele fostului șef de la Cotroceni ar putea să mai apară un dosar penal, după cel în care este acuzat de șantaj la adresa Gabrielei Firea și respectiv cel de abuz în serviciu din perioada în care era primar general.

Potrivit celor de la antena3.ro, procurorul General redeschide dosarul în care fostul preşedinte Traian Băsescu este acuzat de spălare de bani. Mai exact este vorba de cauza care priveşte tranzacţiile imobiliare cu omul de afaceri Costel Căşuneanu.

Jurnalistul Antena 3, Adrian Ursu, a precizat miercuri seară, într-o intervenție telefonică în emisiunea „Sinteza Zilei”, că „este o lovitură șoc. E vorba despre dosarul de spălare de bani Băsescu-Cășuneanu. Se redeschide dosarul. Procurorul General s-a sesizat din oficiu”. În această speță ar urma să fie cerute audierea tuturor persoanelor în cauză, inclusiv a lui Traian Băsescu și a fiicei sale mai mari, Ioana Băsescu, mai notează sursa citată.

Tiberiu Nițu cere înlăturarea ca nelegală a rezoluției de închidere a dosarului, pe motiv că nu există fapta și trimiterea la Tribunalul București a dosarului unde ar urma să fie confirmată redeschiderea cauzei penale.

Citește și: EXCLUSIV – Dovada că dosarul de spălare de bani al președintelui a fost închis nelegal. ONPCSB a clasat lucrarea pe motiv că Băsescu se bucura de imunitate, întrucât este președintele României. La acea dată președinte era Iliescu!

În 9 august 2000, Traian Băsescu şi omul de afaceri Costel Căşuneanu au cumpărat de la acelaşi proprietar câte un teren de 3.700 de mp în Aleea Privighetorilor. Terenul era situat chiar lângă Grădina Zoologică, una dintre cele mai scumpe zone ale Capitalei, preţul pieţei fiind la acea dată de aproximativ 200 euro/mp. Dar Traian Băsescu plăteşte un preţ ireal de mic: 1.483.244.000 de lei vechi. În aceeaşi zi, Căşuneanu plăteşte aceluiaşi proprietar, pentru aceeaşi suprafaţă, de patru ori mai mult, notează antena3.ro.

Doi ani mai târziu, la 14 octombrie 2002, Băsescu vinde acest teren la preţul exorbitant de circa 12 miliarde de lei vechi, în condiţiile în care boom-ul imobiliar nu se declanşase. Cumpărătorul este Gabriela Blaj din Oituz. Într-o declaraţie făcută în faţa camerelor de filmat, Băsescu a recunoscut ulterior că adevăratul cumpărător era Căşuneanu.

Banii din această tranzacţie sunt folosiţi de Traian Băsescu pentru a justifica cumpărarea vilei din Otopeni contra a 280.000 de dolari, vilă pe care a donat-o fiicei sale Ioana.

Afacerile s-au petrecut în perioada în care Traian Băsescu era ministru al Transporturilor şi apoi Primar General al Capitalei, instituţii cu care firmele lui Căşuneanu au avut nenumărate contracte pe bani publici.

Tranzacţiile Băsescu-Căşuneanu au intrat în atenţia Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor care a deschis, în septembrie 2004, un dosar. Numai că dosarul a fost clasat imediat după ce Traian Băsescu a devenit preşedinte.

EDILUL SUSPENDAT AL CONSTANTEI ,RADU MAZARE PESIMIST JOI CAND INSTANTA SUPREMA CREDE CA II VA PRELUNGI ARESTUL PREVENTIV CUI NCA 30 DE ZILE!

7 mai

Joi este o zi importantă pentru edilul suspendat al Constanței, Radu Mazăre.

Mai exact, primarul află dacă rămâne după gratii sau nu, în contextul în care săptămâna trecută, judecătorii Curţii Supreme i-au prelungit şederea în arestul preventiv cu inca 30 de zile, la solicitarea procurorilor DNA, notează b1.ro.

Radu Mazăre a fost arestat în 2 aprilie și atunci a fost emis un mandat de arestare şi pentru prietenul sau, omul de afaceri Sorin Strutinsky.

Edilul se află în arest preventiv din data de 2 aprilie, el fiind cercetat pentru trei infractiuni de luare de mita, doua de conflict de interese si abuz in serviciu.

EURODEPUTATUL PMP ,SIEGFRIED MURESAN IN INTERVIUL ACORDAT PSNEWS A DECLARAT CA SEFUL DNA ,LAURA CODRUTA LASCU FOSTA KOVESI NU ARE PREGATIREA DE A OCUPA FUNCTIA DE PROCUROR GENERAL EUROPEAN LA BRUXELLES!

7 mai

Europarlamentarul PMP, Siegrfried Mureșan, a acordat un interviu corespondentului PSnews.ro în cadrul conferinței organizate la Bruxelles, în care a discutat despre pregătirea funcției de procuror general european și și despre posibilitatea ca Laura Codruța Kovesi să fie considerată o variantă pentru acest post cheie.

Totodată, europarlamentarul PMP a comentat ultimele declarații ale fostului președinte Traian Băsescu și ne-a dezvăluit modul în care acestea se văd de la Bruxelles. În plus, liderul PMP a punctat că nu s-a dezis niciodată de Traian Băsescu, pe teme legate de justiție și lupta DNA împotriva corupție, deși, în ultimele săptămâni, o astfel de ipoteză a fost mult dezbătută de mass-media.

De asemenea, Siegfried Mureșan a subliniat importanța alegerilor locale și parlamentare din 2016 pentru consolidarea credibilității partidului PMP în rândul alegătorilor și nu în ultimul rând a evidențiat importanța schimbării mentalității în rândul tinerilor, dar și a întregii societăți în raport cu piața muncii și mobilitatea necesară în cadrul acestui segment.

Reporter: Săptămâna trecută, Parlamentul European a adoptat un oracol care prevede faptul că va apărea funcția de procuror general european și principala activitate va fi supervizarea cheltultuirii banilor europeni și fraudele cheltuirii banilor europeni.

În primul rând, explicați-ne, pe scurt, importanța unei astfel de funcții. Dumneavoastră credeți că obiectivul va fi atins?

Siegfried Mureșan: Da, da. Evident este important și anume ținta este să se prevină, să se reducă la maximum frauda cu fonduri europene. În momentul de față, cum sunt investigate fraudele cu fonduri europene? Sunt investigate de oficiul european de luptă antifraud, de OLAF, care, însă, nu are prerogativul de a urmări în instanță. Deci, OLAF-ul are următoarele activități: încearcă să prevină frauda cu fonduri europene prin combaterea corupției și așa mai departe.

Deci, prima este chestiunea de prevenție și a doua este chestiunea de investigare, însă OLAF nu are capacitatea de a urmări, nu are competența de a urmări acum în instanță. Deci ei când trag concluzii privind o anchetă trebuie să le pună întotdeauna la dispoziția autorităților naționale din statul respectiv. Deci dacă este o suspiciune de fraudă cu fonduri europene făcută în România de indiferent cine, DNA încheie practic investigația, pune informația la dispoziția autorităților române și nu mai are niciun fel de putere de a urmări dacă se mai întâmplă ceva.

Frauda nu se oprește la granița unui stat, de aceea e nevoie de procurorul european pentru că: a se asigura că duce ancheta până la capăt, aceasta va fi o competență nouă a procurorului european pe care oficiul european de antifraudă nu îl are acum și a se asigura că, dacă tragi concluzia că uite, este o fraudă acolo, dacă dai dosarul autorităților dintr-un stat membru, a te asigura că se întâmplă ceva. Deci, pentru a se asigura că dosarul nu e îngropat.

R: Înțeleg că sunt câteva state care se opun unei astfel de instituții și chiar au apelat la așa numita procedură de cartonaș galben.

S.M: Din mai multe motive. Nu este niciodată ușor pentru niciun om politic, pentru un stat membru să renunțe la competență, să renunțe la putere. Ce noi, la nivel european spuneam, banii europeni sunt ai tuturor cetățenilor Uniunii Europene. Avem nevoie de la nivel European de o autoritate care să apere banul European, că el nu mai este nici ban românesc, nici ban german, el este ban European. Și sunt state membre care pur și simplu nu vor să renunțe la competența de a urmări singuri în instanță aceste dosare. Este Marea Britanie care în principiu dorește oricum o Uniune Europeană care să fie în principiu o uniune economic și o uniune care să aibă prerogative și în domeniul justiției, al afacerilor interne. Primul este Marea Britanie dar sunt și alte state mari care nu trebuiesc, însă, suspectate imediat ca fiind state ce protejează corupția sau oameni politici corupți ci sunt state care pur și simplu nu vor să cedeze competența și fiindcă unele din ele cred că au o capacitate suficientă pentru a urmări acest fenomen la nivel național și spun că autoritatea europeană ar avea o capacitate mai scăzută de a a urmări acest fenomen decât au ei la nivel național, de aceea este necesar ca acest procuror să fie competent, credibil, această instituție. Va fi un procuror, o persoană care este instituție de fapt. Este esențial ca această instituție să fie credibilă, să fie depolitizată, oamenii care lucrează acolo să fie competenți tocmai pentru a face acest proiect și pe apetitul statelor care încă se opun.

R: Concret, se încadrează doamna Kovesi în aceste calități pe care dumneavoastră le-ați enumerat? Ar putea, prin activitatea depusă în România de dumneai, și care vedem că este extrem de apreciată la Bruxelles, să treacă la următoarea etapă și să ajungă într-o astfel de poziție?

S.M: Cred că dezbaterea pentru a crea această instituție cu success acum trebuie să fie depolitizată exact cum am spus mai devreme și doi depersonificată. Nu putem crea o instituție pentru anumite persoane și așa mai departe. Întâi, trebuie creată această instituție. Procesul este următorul: tratatul de la Lisabona a discutat pentru prima dată și stipulează, practic, înființarea acestui procuror european, prin urmare Comisia Europeană care este singura instituție a Uniunii Europene care are drept de inițiativă legislativă, nici noi Parlamentul nici consiliul de miniștri nu avem drept de inițiativă legislativă, de aceea Comisia Europeană a venit cu o propunere, cu o inițiativă legislativă care trebuie adoptată de Parlament și de Consiliu. Noi am adoptat raportul nostru, Parlamentul săptămâna trecută. Este important să fie adoptată în Consiliu, unde exact cum bine spuneți există rezistență din partea unor state membre. Opinia mea, convingerea mea este că discuția acum este cum are de arătat această instituție și după aceea trebuie găsit cel mai bun candidat capabil să îndeplinească acest rol. Dacă politizăm sau personificăm discuția cred că o ducem în direcția greșită.

R: Am o declarație pe care vreau să v-o citesc și să îmi spuneți cum vedeți lucrurile. Aparține domnului fost președinte, Traian Băsescu, făcută în urmă cu câteva zile, și anume: ”Unii se duc la Bruxelles (n.r. – referindu-se la șefii din justiție: la doamna Kovesi și la domnul ministru Cazanciuc) și spun că nu-i ajută nimeni în afară de ambasade. Cum vedeți o astfel de afirmație și în primul rând, lăsând la o parte calitatea partizană de prim vicepreședinte executiv al PMP, cum se văd de la Bruxelles pozițiile unui fost președinte al unui stat membru? Ne-ar putea afecta credibilitatea noastră ca și stat?

S.M: Nu, nu. Credibilitatea noastră ca și stat este evaluată în funcție de modul în care funcționează instituțiile. Ultimul raport al MCV spune foarte exact ce e bun și ce e rău. Și ultimul raport al MCV spune că DNA, Înalta Curte, ANI își îndeplinesc rolul tot mai bine și evaluarea acestor instituții pozitivă. Tot acest raport vede și riscuri legate de statul de drept din România care ține în principal de clasa politică, de majoritatea parlamentară care încă își folosește puterea pentru a fenta câteodată buna funcționare a instituțiilor statului. Deci, credibilitatea noastră decurge din modul cum instituțiile funcționează și de puterea pe care o au în a rezista atacurilor din partea majorității parlamentare când aceste atacuri vin.

R: Ați avut un interviu acordat recent și v-as ruga să ne mai explicați o dată anumite puncte de vedere pe care le-ați asumat public și care au fost interpretate că nu sunt în concordanță cu cele asumate de fostul președinte Traian Băsescu, cel care este văzut ca un protector al partidului din care faceți parte. Cu ce nu sunteți de acord din ce și-a asumat Traian Băsescu în ultima perioadă public?

S.M: Nu m-am gândit ci pur și simplu am spus că domnia sa are mai multă experiență decât mine și domnia sa este cel mai în măsură să își explice punctele de vedere exprimate în ultimele săptămâni legate de instituțiile din România. Nu m-am dezis în niciun fel de domnia sa, nu asta a fost intenția mea, ci eu mi-am spus punctul de vedere și am spus că cred că lupta împotriva corupției trebuie să continue cu hotărâre, cu determinare, evident cu respectarea drepturilor omului, ale persoanelor suspectate de anumite acțiuni pentru că atât timp cât nu ești declarat vinovat de un judecător, cât nu există o sentință definitivă, prezumția de nevinovăție evident trebuie să funcționeze și am spus că lupta împotriva corupției trebuie să continue cu fermitate. Asta a fost și mesajul pe care președintele l-a dat în cazul PMP când a vorbit despre o țară în care politicienilor trebuie să le fie frică de procurori și nu procurorilor de politicieni. În aceste declarații făcute de domnia sa mă regăsesc în totalitate. Nu vreau să speculez, domnia sa este cea mai în măsură să și le explice.

R: În ultimele sondaje PMP este cotat la 2,3 %. Spuneți-ne, pe scurt, cum vedeți și ce țintiți în 2016 pentru că va fi, practic, un an crucial pentru partidul din care faceți parte.

S.M: Eu cred că alegerile locale sunt esențiale pentru PMP. Dacă PMP reușește un scor peste pragul electoral comparabil sau mai bun ca cel de la europarlamentare, chiar și de la prezidențiale, atunci va fi un actor în anul 2016, un actor de luat în seamă pentru alegerile parlamentare. Poate deveni atractiv și putem intra în Parlament. Alegerile locale sunt esențiale pentru viitorul acestui partid și de aceea cred că acțiunea noastră trebuie să fie descentralizată, din acest moment, la nivelul județelor, municipiilor și mai puțin la nivel central. La nivel central partidul trebuie să fie atractiv și să devină convingător dar noi vrem ca PMP să devină la nivel local, județean, principala forță care să se opună acelor politicieni de la nivel local în care oamenii și-au pierdut încrederea. Vreau ca PMP să fie puternic. Am avut întâlnirea regională cu aproape 1000 de oameni la Timișoara în martie, la Galați în aprilie, ambele au fost bune. Deci, trebuie să construim și chiar dacă poate nu se vede la televizor, vă spun că ne întâlnim cu oameni, mergem în țară, mai mult decât o fac alte partide.

R: În rândul noului PNL există numeroase tensiuni între vechii liberali și vechii democrat liberali și există informații că deja ați fi purtat discuții cu mai mulți foști democrat liberali, nemulțumiți de stadiul fuziunii. Cât de reală este o astfel de informație?

S.M: Eu nu am purtat discuții cu niciun democrat liberal nemulțumit despre o eventuală alăturare a domniei lui în partidul nostru. Aș spune următorul lucru: este obligația noastră să credibilizăm partidul și după aceea când vom avea credibilitate în mintea oamenilor vom putea discuta despre lărgirea partidului. Sunt sigur că sunt oameni politici de foarte bună calitate în noul PNL. Pe mulți din ei îi știm venind din vechiul PDL. Sunt oameni politici cu care pot oricând fi partener într-un proiect politic însă cred că poziționarea partidului și credibilizarea lui trebuie făcută de noi acum. Este obligația noastră, datoria noastră să facem asta. După aceea, când oamenii vor ști ce e PMP și de ce să voteze PMP atunci putem extinde această bază și mă regăsesc complet în ceea ce a spus Traian Băsescu în aprilie. Traian Băsescu a spus la Galați în aprilie: Fixați-vă un termen, o dată limită până la care cineva poate candida pe listele PMP. Adică nu vă faceți partid, nu vă clădiți partidul pe oportuniști și nu puneți pe liste de candidați oameni care vin în partid doar pentru a candida. Și n-a făcut o sugestie, el doar a dat un sfat. De aceea spun că trebuie să dăm o identitate și după cine vrea să se alăture acestei identități, dacă este om politic de bună calitate și om politic serios atunci se poate alătura și poate candida. Sunt sigur că în PNL sunt mulți oameni de bună credință, în special din foștii colegi din PDL, care ar merita să candideze pe listele de candiați ale PMP la alegerile din anul următor.

R: Sunteți membru al Comisiei în Parlamentul European pe Republica Moldova. Vis a vis de discuția aceasta de luptă împotriva corupției, și chiar acum a apărut scandalul legat de fraudele din sistemul bancar. Credeți că ar putea fi o variantă pentru ei să vină mai aproape de Occident, dacă ar apela la un procuror general care să fie cetățean european?

S.M: Întrebarea e bună. Cred că și acolo prioritatea trebuie să fie construcția instituțională. Eu am fost acum zece zile la Chișinău și în povestea înregistrată de România sunt private cu mare admirație de părți largi de societate din Republica Moldova. Când eu spun este un proces, am reușit mute dar încă avem multe de făcut, întotdeauna ca răspuns din partea lor a fost da, da, uite cât de multe ați reușit. Deci, încrederea în sistemul de justiție din România în Moldova este foarte mare. Am fost surprins, vă spun deschis. De aceea cred că există la oamenii politici de bună credință disponibilitatea de a învăța din unele practici din România. Am primit inclusive întrebarea foarte concretă: Credeți că poate fi DNA un model pentru autoritățile de luptă împotriva corupției din Republica Moldova? Și răspunsul evident este da. Uniunea Europeană prin acordul de asociere cu Republica Moldova are cel mai complex de arestare în Republica Moldova în a se apropia de Uniunea Europeană dar mai ales în a se întări instituțional și a-și îmbunătăți economia, infrastructura. Putem ajuta cu bani dar și cu expertiză la construcția instituțională cu bune practice din România și alte state. Asta cred că va fi prioritatea acolo, să absorbă bune practici, Uniunea Europeană le pune la dispoziție.

R: Ați afirmat că una dintre cheile succesului, din punctul dumneavoastră de vedere este flexibilitatea și mobilitatea pe piața muncii din România. Cum estimați, cum doriți să educați această categorie socială care ar trebui să fie motorul economiei astfel încât flexibilitatea și mobilitatea forței de muncă să devină o realitate și nu pur și simplu o țintă?

S.M: Vreau ca tineri de vârsta noastră la 25, 30 de ani să învețe în școală lucrurile necesare pentru a-și găsi un loc de muncă. Să nu mai ia totul de bun, datorită presiunii sociale, datorită presiunii din familie. Să identifice acele lucruri care îți fac plăcere și la care ești bun. Să meargă în acel domeniu. E mult mai onorabil să fii un bun maestro decât să fii un absolvent de facultate de drept și șomer sau să practici după aceea o altă meserie sub calificarea ta. Deci, trebuie de mici copii să fie îndrumați spre ceea ce le face plăcere și acolo unde sunt aptitudinile lor. Pentru că nu toți am fi buni avocați. Aici școala are un rol esențial și familia are un rol esențial. La fel, trebuie să li se spună copiilor că nu vei mai ieși la pensie din locul de muncă în care te încadrezi la 25 de ani. Deci această aspirație a societății și de multe ori a părinților, ideea de a găsi un loc de muncă și gata, nu mai există. Ea a fost de actualitate acum 40 de ani, nu mai este de actualitate acum. Acum, lucrăm 3,4,5 ani de zile într-un loc de muncă și după care căutăm altceva. Și eu am un contract de cinci ani cu poporul roman acum, nu știu ce voi face peste cinci ani de zile. Îmi voi pune întrebarea: Îmi face plăcere munca asta sau nu? O fac bine sau nu? Această presiune pusă pe tânăr: să-ți iei bacul, să mergi la facultate, să te îndatorezi la bancă, să te căsătorești, să faci doi copii, această așteptare a societății limitează mult opțiunile. Mobilitatea, flexibilitatea, sunt oarecum ingrediente ale soluției aici.

R: În cât timp credeți că mentalitatea s-ar putea schimba și cât de importantă e clasa politică?

S.M: Nu cred că clasa politică că este importantă în schimbarea mentalității. Cred că societatea își urmează drumul ei, schimbarea mentalității durează mult, a durat mult în România ultimilor 25 de ani. Nu cred că clasa politică poate avea un rol în schimbarea mentalității.

FOSTUL SEF AL „DRAGII ANI” A LUI TRAIAN BASESCU ,HORICA GEORGESCU RAMANE DUPA GRATII!

7 mai

Horia Georgescu, fostul şef al Agenției Naționale de Integritate , mai face o încercare de a ieşi din închisoare.

Astfel, magistraţii Curţii Supreme verifică, joi, legalitatea măsurilor preventive în dosarul în care fostul şef al ANI a fost trimis în judecată, potrivit antena3.ro.

Georgescu a mai cerut înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar, însă magistraţii i-au respins cererea.

Fostul şef al ANI este acuzat de trei infracţiuni de abuz în serviciu.

ELENA UDREA RAMANE IN SPATELE GRATIILOR!

7 mai

Elena Udrea se află în spatele gratiilor din 25 februarie, fiind acuzată de abuz în serviciu, tentativă de folosire a unor documente sau declaraţii false pentru obţinerea de fonduri europene, folosire a influenţei pentru obţinere de foloase necuvenite şi luare de mită.

Elena Udrea află, joi, dacă poate pleca din penitenciarul Târgşor. Udrea a contestat prelungirea arestului preventiv, iar instanţa a rămas de marţi în pronunţare, potrivit antena3.ro

TAYLOR SWIFT – STYLE!

7 mai

ELLIE GOULDING – LOVE ME LIKE IT YOU DO!

7 mai

MAJOR LAZER & DJ SNAKE – LEAN ON!

7 mai

BRUCE SPRINGSTEEN – DANCING IN THE DARK!

7 mai

%d blogeri au apreciat: