Arhiva | 6:16 pm

PENALUL KLAUS IOHANNIS ESTE SLUGA ADEVARATULUI PRESEDINTE AL STATULUI POLITIENESC CONDUS DE INSTITUTIILE DE FORTA ALE LUI TRAIAN BASESCU.IN ROMANIA,BASISMUL A INVINS SI DEMOCRATIA A MURIT!

7 mai

Generalul SRI Dumitru Dumbrava recunoaste ca Serviciul coopereaza cu judecatorii: “In prezent ne mentinem interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze… suntem angrenati alaturi de procurori, politisti, judecatori…” Generalul confirma ca SRI a inceput, recent, sa investigheze coruptia. Admirati galeria foto a intalnirilor dintre judecatorii de mandate si generalul SRI

Opinia publică, stimulată de câteva televiziuni, speculează despre o eventuală arestare a lui Băsescu. O parte a publicului chiar îşi doreşte această arestare, căci, la noi, în locul judecăţii cât de cât obiective s-au instalat toate variantele imaginabile de wishful thinking (judecata deformată de dorinţă).

Mai întâi, ar fi de observat că ideea de arestare a luat-o, în mentalul colectiv, înaintea ideii de proces juridic în faţa instanţelor. Nu exista această deformare a perceperii justiţiei pe timpul lui Adrian Năstase. Lumea urmărea, fără isterie, desfăşurarea procesului. Unii doreau arestarea fostului premier, indiferent de probe. Alţii, chiar dacă aveau o puternică percepţie a corupţiei din regimul Năstase, erau indignaţi că, după lungi tergiversări, nu apăreau probele concludente ale vinovăţiei fostului premier. Adevărul juridic are şi trebuie să aibă un alt statut, mai nobil, decât adevărul popular.

S-au făcut abuzuri juridice în regimul Băsescu? Probabil că da. Este, acum, bine cunoscut voluntarismul personalităţii fostului preşedinte. În fond, el este cel care, prin acest voluntarism, a stat ani de zile drept model popular pentru mentalitatea wishful thinking.

Are justiţia şi o funcţie educativă în societate? Bineînţeles. Ea este, după şcoală, principala sursă de educaţie socială. Şcoala educă prin modele pozitive. Justiţia educă prin ”modele” negative: infractorul, coruptul, mafiotul etc. Rolul educaţional al justiţiei ar a fi acela de a menţine în societate cotele necesare de frică.

Dar într-o societate coruptă prin majoritatea tradiţiilor sale politice moderne, pe deasupra mai fiind coruptă şi la toate nivelurile conexiunii individ-stat? Care ar fi, într-o astfel de societate, cotele normale de frică? Cu siguranţă că ar trebui să fie mai mari decât sunt aceste cote în societăţi cu un grad mai mic de corupţie.

Cât de mari? Răspunsul la o astfel de întrebare, în România, nu poate fi teoretic. Răspunsul e ceva de sensul văzând şi făcând.

Frica pe care am cunoscut-o sub comunism nu era una faţă de justiţie, ci faţă de injustiţia puternic ideologizată a acelei societăţi.

Cum ar trebui să fie frica într-o versiune democratică a justiţiei? Cine studiază acest fenomen? Avem noi date statistice relevante cu privire la evoluţiile faptelor anti-corupţie în corelaţie cu evoluţiile faptelor de corupţie? Când cresc primele scad celelalte? Nu ştim. Nu avem astfel de studii. Ne-am obişnuit să construim societatea fără să-i studiem tendinţele.

Mai rău: ne-am obişnuit să construim legislaţia în aşa fel încât să permită faptele de corupţie ale clasei politice. Aşa am gândit legea finanţării partidelor. Aşa am gândit legile retrocedării proprietăţilor. Aşa am gândit legea licitaţiilor publice. Aşa am gândit legea privatizărilor. Etc. Când ai legea de partea ta, ce frică să mai ai? Nu-ţi mai trebuie decât puterea şi prinzi tot curajul din lume.

De ce oare nu iniţiază noul preşedinte al României o cercetare a legislaţiei care n-a îngrădit fenomenele de corupţie, ci le-a stimulat? Evident, o cercetare nepolitizată a acestei legislaţii. De ce nu cercetează nimeni în România cauzele legislative ale posibilităţii de a făptui corupţie, dar cu legea în mână? De ce, oare, vrem să îngrădim, mereu, efecte şi nu mergem la cauze?

O dezbatere publică despre cauzele corupţiei însămânţate în legi este, azi, absolut necesară. Era necesară şi ieri. Va fi şi mâine. Simte cineva urgenţa acestei necesităţi?

Mai vreti explicatii despre faptul ca marile parchete ocolesc unele activitati cu adevarat de mare coruptie din Romania? De ce unii judecatori coopereaza cu procurorii si serviciile contrar legii si normelor europene? Un interviu acordat saptamana trecuta de generalul Dumitru Dumbrava , seful Directiei Juridice a SRI, confirma “secretul lui Polichinelle” din Romania, si anume ca SRI s-a implicat nepermis de mult, peste lege, pe zona infractiunilor de coruptie, si ca, atentie, implicarea Serviciului a depasit faza de urmarire penala, mergand pana la urmarirea judecatorilor ori colaborarea cu acestia. Cand serviciile de informatii ajung sa creada ca ele sunt chemate sa instaureze legea, exista riscul major ca statul respectiv sa se transforme intrunul politienesc. Asa se intampla pe vremea Securitatii – cand Directia a VI-a de Cercetari penala a Directiei Securitatii Statului incalecase procuratura, militia si instantele de judecata. Si asta pentru ca serviciile de informatii – parte a puterii Executive – nu au voie sa se imixtioneze in activitatea puterii judecatoresti reprezentata exclusiv de judecatori. Recunoasterile de maxima gravitate ale generalului Dumitru Dumbrava explica pe deplin prezenta sa constanta din ultimii ani pe la toate evenimentele cu judecatorii cu functii de conducere din ICCJ si marile instante, precum si prezenta vestitului general SRI Florian Coldea in aceleasi medii. Ce cauta SRI pe relatia cu judecatorii? Ce cauta SRI pe relatia infractiunilor de coruptie, cand activitatea acestui serviciu este limitata prin lege la categoria infractiunilor ce tin de siguranta nationala? Exista o singura explicatie: aceea ca in timpul regimului lui Traian Basescu, asa cum presa a fost inclusa in randul vulnerabilitatilor la siguranta nationala (lucru de neconceput in orice tara democrata) asa si infractiunile de coruptie au fost interpretate pe langa lege ca fiind un atentat la siguranta nationala, iar SRI a fost lasat sa zburde, probabil gratie unei decizii CSAT nepublice, nu doar in relatia cu procurorii (care ar fi fost de inteles intrucat serviciile si procurorii sunt parte a puterii Executive), dar si in relatia cu judecatorii, care reprezinta puterea judecatoresca. Asa ca nu mai mira pe nimeni ca judecatori de prim rang se inchina in fata SRI, declara in proiectele lor de candidatura la inalte functii ca vor strange relatiile cu SRI, iar SRI (parte in dosarele in care se solicita mandate de interceptare pe siguranta nationala) a ajuns sa aiba intalniri regulate, de lucru, si chiar sa ii instruiasca pe judecatorii de mandate – activitati ce reies din multele fotografii postate pe siteul oficial al ICCJ. Toate acestea fara sa se mai fereasca de ochiul opiniei publice.

Iata fragmente din interviul generalului SRI Dumitru Dumbrava acordat siteului juridice.ro, cu mentiunea ca la finalul articolului puteti viziona o galerie foto din care puteti observa cum generalul SRI Dumbrava ii instruieste pe unii judecatori de mandate, care solutioneaza dosare in care SRI este parte sau a operat interceptari si actiuni de filaj care constituie probatoriul din respectivele cauze:

Saltul de la sustinerea activitatilor de urmarire penala la activitatea de judecata

Dumitru Dumbrava: “Fenomenul coruptiei, ca amenintare la adresa securitatii nationale, a intrat relativ recent in portofoliul SRI. Incercam sa ne convingem ca este doar o etapa, determinata de persistenta acestui fenomen social si, mai ales, de consecintele grave pe care le genereaza, data fiind amploarea sa deosebita, cu forme variate si complexe manifestate la toate nivelurile societatii. Angajarea SRI in aceasta lupta, pana la urma, de asanare morala a societatii s-a facut ca structura de suport a autoritatilor judiciare cu atributii in materie si ma bucur ca, in prezent, nivelul de incredere si calitate a cooperarii a atins o cota de neimaginat intr-un trecut nu prea indepartat. Saltul evolutiei in acest demers a fost facut odata cu adoptarea unui concept integrat in combaterea coruptiei, focalizand secvential instrumentele investigative pe toata lungimea lantului trofic judiciar. Concret, daca in urma cu cativa ani consideram ca ne-am atins obiectivul odata cu sesizarea PNA, de exemplu, daca ulterior ne retrageam din campul tactic odata cu sesizarea instantei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) ca misiunea noastra a fost incheiata,in prezent ne mentinem interesul/atentia pana la solutionarea definitiva a fiecarei cauze. Aceasta maniera de lucru, in care suntem angrenati alaturi de procurori, politisti, judecatori, lucratori ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveala punctual si aspecte care tin de coruptia sistemului judiciar, in limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, in opinia mea, ca sistemul judiciar isi dezvolta anticorpii necesari vindecarii acestei patologii. Sa nu uitam ca, inainte de orice, procurorii sunt cei care instrumenteaza diferitele fapte de coruptie savarsite de catre magistrati, iar niste judecatori ii condamna

(…)

Am vorbit putin inainte de o anumita patologie si incep uneori sa cred ca savarsirea unor fapte de coruptie este o boala care macina societatea romaneasca, dupa ce decimeaza constiintele unor oameni indeobste educati, absolventi de drept, care s-ar putea revendica unei elite. Da, ati amintit de rasaduri, excursii… Eu imi amintesc de un Ipad, telefoane mobile… Uneori este vorba despre functii inalte sau materiale de constructii – in functie de creativitatea mituitorului, miza aflata in joc si rezistenta magistratului supus unei astfel de presiuni. SRI acorda sprijin DNA, DIICOT si structurilor locale ale Ministerului Public, fie informativ, fie tehnic, sens in care suntem, pe buna dreptate, mentionati in acele comunicate. De aici si pana la a considera ca suntem cu ochii pe toti actorii sistemului judiciar e cale lunga si, oricum, este mai mult o perceptie care, este drept, poate avea si efecte disuasive.

Realitatea este ca, in foarte putine cazuri de coruptie in sistemul judiciar, SRI pleaca de la un anumit magistrat corupt. Am spune mai degraba ca, aplecandu-ne asupra fenomenului, am determinat analitic cateva pattern-uri infractionale care apar ca niste anomalii in sistem. Acestea fac obiectul efortului nostru investigativ, iar schemele infractionale sunt apoi decriptate pas cu pas, identificand actorii si partiturile jucate de acestia, fie ca este vorba de politisti, de procurori, judecatori și, de ce nu, SRI-isti. Un lucru nu inceteaza sa ma uimeasca de fiecare data. Sunt momente in care toate ecranele televiziunilor de stiri se ingalbenesc de breaking-news-uri. Ei bine, pe acest fond, maladiv, hepatic, sunt unii care privesc si-si numara banii primiti drept mita, crezandu-se imuni la reactia autoritatilor. Vestea proasta pe care le-o dau este ca statul roman si-a dezvoltat sistemul imunitar, iar SRI este unul dintre anticorpii bine dezvoltati si echipati pentru insanatosirea societatii si eliminarea coruptiei. In alta ordine de idei, aceste comunicate trebuie privite ca o recunoastere a muncii desfasurate in tacere, cu profesionalism si dedicare de catre personalul Serviciului. Dat fiind ca situatiile in care un ofiter SRI poate sa vorbeasca despre ceea ce face pentru tara nu sunt multe, aceste comunicate reprezinta, in fapt, o minima recompensa pentru aceia care, ani la rand, isi dedica viata asigurarii linistii cetatenilor.

(…)

Capabilitatile SRI sunt extinse sau contrase atat cat permite cadrul normativ in vigoare. Sigur ca totdeauna este loc de imbunatatiri, atat timp cat creativitatea mereu surprinzatoare a infractorilor induce o dinamica alerta de imbunatatire a acelor pattern-uri de care am vorbit. Ultimele update-uri legislative survenite, de punere in aplicare a noilor Coduri, au condus la o aliniere a legislatiei specifice la standarde, inclusiv in materia garantiei si protectiei drepturilor omului, unanim acceptate la nivel comunitar, international in societati democratice consacrate. Operam cu instrumentele juridice puse la indemana de Legiuitor, sub control democratic, cu speranta ca, pe masura adaptarii societatii, in acord cu evolutiile tehnologice, vom avea la dispozitie si alte instrumente normative cu care deja opereaza agentii similare din UE. Din aceasta perspectiva, salutam initiativa Administratiei Prezidentiale care a inteles ca, in domeniul securitatii nationale, realitatile evolueaza intotdeauna mai rapid decat normele juridice si a decis sa se implice in procesul de reanalizare a pretinselor legi „Big Brother”, recent declarate neconstitutionale de catre Curte. Speram ca aceasta implicare va permite depasirea blocajului in care ne aflam in prezent.

(…)

Nu vreau sa fiu patetic. Ne stim prea bine pozitia in acest angrenaj al institutiilor de forta ale statului in care SRI este doar o piesa. Nu stim daca cea mai importanta, dar, in multe cazuri, esentiala pentru aceasta batalie cu fenomenul coruptiei.

(…)

Faptul ca in Romania nu am avut atentate teroriste, faptul ca nu avem evolutii ale crimei organizate spre fenomene violente intalnite in unele tari vecine se datoreaza muncii sutelor de ofiteri care, dupa o zi de munca, adorm cu sentimentul datoriei implinite. Uneori, dupa ce „zapeaza” intre talk-show-urile tarzii, unde activitatea lor e denigrata, criticata ori blamata de specialisti care emit judecati de valoare fara sa aiba in fapt niciun instrument sau argument care sa le valideze judecatile.”

Iata probele cooperarii SRI cu judecatorii in “statul de drept” numit Romania!

Intalniri dintre generalul Dumbrava si judecatorii de mandate din Romania la marile instante, inclusiv la Tribunalul Bucuresti. Printre protagonisti: fosta vicepresedinta a ICCJ Rodica Aida Popa, si seful serviciului tehnic de ascultari al DNA Horatius Baias (alta parte in dosarele judecartorilor), precum si numerosi judecatori de mandate de la curtile de apel din tara!

SRI ii scoleste pe judecatorii de mandate, in dosarele carora SRI e parte! Atentie! Din circa 4000 de solicitari/an de mandate din partea SRI, judecatorii ICCJ nu au respins niciodata vreo asemenea solicitare, indiferent daca vizati erau politicieni, jurnalisti, ministri, magistrati… Va mai mirati de ce? 

CU ACORDUL TACIT AL POSTACULUI SEF DE PE FACEBOOK,PENALUL TRAIAN BASESCU SE DA DE GOL,CRITICAND PE PARLAMENTARI „OPRITI-VA IMBECILILOR!”STATUL POLITIENESC BASISTO–IOHANNIST DE TIP NEONAZIST ATACA DEMOCRATIA IN ROMANIA!

7 mai

Traian Băsescu

Într-un mesaj pe Facebook, fostul președinte Traian Băsescu îi critică pe parlamentari pentru că vor să schimbe codul penal şi codul de procedură penală.

”Opriți-vă, imbecililor!
Un grup de parlamentari a început o bătălie nemiloasă cu codul penal și cu justiția pentru a înlocui sintagma “suspiciuni rezonabile” cu sintagma “indicii temeinice”. Eu, ca om politic, susțin că formularea actuală trebuie să rămînă pentru că dă un spectru foarte larg de apreciere judecătorului. Încercarea de a-l încorseta pe judecător în criterii înguste, la aprecierea arestării preventive, ar fi o greșeală și, în mod categoric, problema sistemului nostru judiciar nu este aici, deci opriți-vă!
Personal, cred că problema sistemului judiciar este chiar la parte din judecători, la mentalitatea lor legată de propria independență sau de propria lor putere.
La bordul navelor de mare tonaj, există o vorbă, care, cred eu, este aplicabilă și judecătorilor și ea sună așa: “La bordul navei, între pavilion și Dumnezeu este doar comandantul “. În toată istoria Marinei, nimeni n-a îndrăznit vreodată să-l pună și pe secund între pavilion și Dumnezeu.
Parafrazînd, “În justiție, între lege și soarta unui om, pe de o parte, și Dumnezeu, pe de altă parte, este doar judecătorul”. La fel ca și la comandantul de navă, alături de judecător, nu încape secundul, adică nici procurorul, nici ofițerul SRI, nici avocatul , nici atmosfera creată de televiziuni, uneori chiar cu sprijinul generos al procurorilor, nici opinia publică, nici foștii ofițeri acoperiți dintre judecători și procurori, nici politicienii.
Mai mult ca oricînd justiția are nevoie de judecătorul care este singur pe baricada legii și a conștiinței lui, precum comandantul pe puntea de comandă.”, a scris fostul președinte pe pagina lui de Facebook..

ELENA UDREA PLASATA IN AREST LA DOMICILIU. TINERELU’BOSOROGEL CU SANGE DE VIPERA PENALUL TRAIAN BASESCU O POATE VIZITA DIN NOU!

7 mai

Instanța supremă a decis joi că Elena Udrea va fi judecată în continuare în arest la domiciliu.

Judecătorii au decis astfel înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu în cazul lui Udrea, trimisă în judecată pentru fapte de corupție în dosarul „Gala Bute”. Decizia este definitivă.

Update: Elena Udrea a părăsit Penitenciarul de Femei Târgșor

„Faptul că eu, Elena Udrea am putut să ies astăzi pe această poartă arată că justiţia mai are o şansa, ca justiţia mai poate să fie dreaptă”, a declarat astăzi fostul ministru la ieşirea din penitenciarul de la Târgşor.
„Cred că e un moment bun să le mulţumesc celor care au vorbit cu onestitate despre situaţia care mă aflu, celor care m-au susţinut. În special preşedintelui Traian Băsescu, care a crezut în mine”, a spus Elena Udrea.

Udrea a declarat, de asemenea, că intenţionează să rămână în politică pentru că „sunt foarte multe lucruri de schimbat, lucruri de îndreptat”. Elena Udrea a deplâns situaţia unor femei aflate în penitenciar, afirmând că e nevoie de mai multă atenţie atunci când se aplică legea.

„M-am întâlnit în arest cu femei care erau acuzate de infracţiuni economice: contabile, directoare economice luate la grămadă, luni de zile femei care nu au fost o dată chemate să dea declaraţii, femei care aveau copii acasă şi care plângeau în fiecare noapte că stăteau acolo şi nu înţelegeau de ce nu pot sta măcar acasă, alături de copiii lor. Ar trebui să fim mult mai atenţi la modul în care aplicăm legea şi la instrumentele pe care le folosim”, a explicat Udrea.

„Aici, la Târgşor, conducerea este formată din oameni minunaţi care încearcă să compenseze cu foarte mult suflet lipsa resurselor”, a mai spus Udrea referitor la condiţiile din penitenciarul din care a fost eliberată.

Fostul ministru a spus că se simte bucuroasă și că probabil ţine de destin faptul că a trebuit să treacă prin această experienţă.

„Foarte multe lucruri nu le-am ştiut, le-am tratat superficial. Am văzut oameni care vorbesc despre arest fără să cunoască. Aşa am fost şi eu. Am considerat că nu trebuie să cunosc. Acesta cred că a fost destinul meu. Să cunosc aceste condiţii şi să pot să fac ceva pentru oamenii de aici. Pornind de la condiţiile în care sunt cazaţi, până la legile care trebuie schimbate. Astazi sunt 10.000 de oameni care își pun speranța că, ieșind de aici, o să fac ceva și pentru ei”, a spus Udrea.
Întrebată ce i-a lipsit, ea a spus că i-a lipsit libertatea, dar știa ce o așteaptă pentru că este parte din clasa politică și știe ce se poate întâmpla.

„Eu știam ce mă așteaptă, nu am fost surprinsă, de un an și ceva știam. Doar sunt parte a clasei politice și știu ce se poate întâmpla. Dacă ar fi să penalizam clasa politică ar trebui să fiu printre ultimii. (..)Voi rămâne în politică pentru că sunt foarte multe lucruri de schimbat şi de îndreptat. Faptul că Elena Udrea a fost arestată, nu înseamnă că s-a făcut justiţie, aşa cum vor unii să spună. Cred că este nevoie de justiţie, dar justiţia nu trebuie să se facă ca o răzbunare, ci să fie în conformitate cu legea şi cu dreptatea”, a spus Udrea.

Joi, judecătorii au dispus, de asemenea, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu şi în cazul fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi a lui Tudor Breazu, administratorul moșiei de la Nana al Elenei Udrea.

Udrea, încarcerată la Penitenciarul de Femei Târgșor, scapă astfel de gratii. Deputata se afla în arest preventiv din 25 februarie.

Elena Udrea s-a mai aflat în arest la domiciliu, în dosarul Microsoft. La acea vreme, Traian Băsescu dezvăluia că i-a făcut acesteia o vizită la domiciliu

PRESEDINTELE C.J .IASI ,CRISTIAN ADOMNITEI,PENALUL BASIST RIDICAT DE DNA IN TIMP CE SE AFLA IN TRAFIC!

7 mai

Cristian Adomniței, președintele CJ Iași, a fost ridicat cu mandat, în timp ce se afla în trafic, pentru a fi dus la DNA – Serviciul Teritorial Iași.

Adomniței va fi audiat, cel mai probabil, într-un dosar privind contracte de achiziții publice.
Alte două persoane ar mai fi fost duse la sediul DNA pentru audieri, printre care s-ar afla Teodora Jinga, şefa Direcţiei de Proiecte Europene din cadrul CJ Iaşi.

Update: Adomniţei, care în jurul orei 16.00 se afla încă în sediul DNA Iaşi pentru a fi audiat, susţine că a fost chemat să dea declaraţii în faţa procurilor şi că are sentimentul că este „singurul din sat care nu ştie ce se întâmplă în jurul său”. „Am fost chemat la audieri şi aştept pe hol. Am sentimentul acela că sunt singurul din sat care nu ştie şi nu înţelege ce se întâmplă în jurul său”, a spus Adomniţei, citat de Mediafax..

Pe 15 aprilie, la CJ Iași au fost făcute mai multe percheziţii, fiind vizate de procurori nu mai puţin de 21 de adrese din municipiul Iași.

În dosar sunt vizate suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție și a unor infracțiuni de fals, comise în perioada 2013-2015.

Reteaua samsarilor imobiliari din jurul lui Iohannis

7 mai

iohannis-1_02036700

Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP), impreuna cu corpul de control al premierului au demarat o ancheta asupra modului in care s-au facut unele retrocedari la Sibiu, ca urmare a unor articole publicate de ziarul nostru si preluate apoi de o mare parte a presei. Un caz controversat asupra caruia se vor apleca inspectorii de la ANRP este si restituirea ( a se citi instrainarea) muzeului Brukenthal catre Biserica Evanghelica, fapt intamplat in 2005. Este vorba despre un muzeu, care face parte din patrimoniul national, aflat in subordinea Ministerului Culturii, care a fost retrocedat unei entitati private. Situatia actuala a acestei institutii de cultura romaneasca este cel putin curioasa deoarece este finantata in continuare de la bugetul de stat( aici fiind vorba despre salariile angajatiilor, investitii de restaurare si intretinere a cladirilor), dar toate veniturile incasate in urma expozitiilor, manifestarilor, plata vizitatori, intra in buzunarul Bisericii Evanghelice. O formula de…

Vezi articolul original 2.991 de cuvinte mai mult

Adoptarea euro, un pas spre înstrăinarea resurselor strategice

7 mai

euro_843515

La ce bun mai ai politică fiscală când ți-ai pierdut dreptul să faci propria politică economică și monetară?

„Odată cu aderarea la UE România a pierdut dreptul la o politică economică proprie. Vezi cât de greu s-au acceptat derogări pentru populație la calendarul liberalizării prețurilor la gaze, creșterea cotei de energie verde care ne-a umflat facturile la electricitate, cum mor încet-încet rămășițele industriei românești pentru că autoritățile n-au voie să umble la ajutoarele de stat. Oricum, naționalismul economic e ceva rău „ne avertizează” prompt cerberii media. Ne rămăsese politca monetară-mulțumită căreia în timpul crizei am putut să mai reglăm câte ceva cu ajutorul cursului nelăsând totul pe seama reducerilor de salarii și pensii și creșterii impozitelor ca în Grecia, și politica fiscală pe care oricum am folosit-o până acum mai mult în folosul intereselor corporatiste (vezi redevențele minuscule la petrol și gaze, cota unică, preconizata renunțare la taxa pe stâlp…

Vezi articolul original 716 cuvinte mai mult

JURNALISTUL DE LA ANTENA 3 ,ADRIAN URSU DESPRE MEGADOSARUL DE SPALARE DEBANI BASESCU -CASUNEANU „ESTE O LOVITURA SOC DATA MAFIOTULUI TRAIAN BASESCU SI CAMARILEI SALE DIN CARE FACE PARTE SI FAMIGLIA SA!

7 mai

Fostul Președinte al României, Traian Băsescu, este pe cale să mai primească o nouă lovitură din partea procurorilor. Se pare că pe numele fostului șef de la Cotroceni ar putea să mai apară un dosar penal, după cel în care este acuzat de șantaj la adresa Gabrielei Firea și respectiv cel de abuz în serviciu din perioada în care era primar general.

Potrivit celor de la antena3.ro, procurorul General redeschide dosarul în care fostul preşedinte Traian Băsescu este acuzat de spălare de bani. Mai exact este vorba de cauza care priveşte tranzacţiile imobiliare cu omul de afaceri Costel Căşuneanu.

Jurnalistul Antena 3, Adrian Ursu, a precizat miercuri seară, într-o intervenție telefonică în emisiunea „Sinteza Zilei”, că „este o lovitură șoc. E vorba despre dosarul de spălare de bani Băsescu-Cășuneanu. Se redeschide dosarul. Procurorul General s-a sesizat din oficiu”. În această speță ar urma să fie cerute audierea tuturor persoanelor în cauză, inclusiv a lui Traian Băsescu și a fiicei sale mai mari, Ioana Băsescu, mai notează sursa citată.

Tiberiu Nițu cere înlăturarea ca nelegală a rezoluției de închidere a dosarului, pe motiv că nu există fapta și trimiterea la Tribunalul București a dosarului unde ar urma să fie confirmată redeschiderea cauzei penale.

Citește și: EXCLUSIV – Dovada că dosarul de spălare de bani al președintelui a fost închis nelegal. ONPCSB a clasat lucrarea pe motiv că Băsescu se bucura de imunitate, întrucât este președintele României. La acea dată președinte era Iliescu!

În 9 august 2000, Traian Băsescu şi omul de afaceri Costel Căşuneanu au cumpărat de la acelaşi proprietar câte un teren de 3.700 de mp în Aleea Privighetorilor. Terenul era situat chiar lângă Grădina Zoologică, una dintre cele mai scumpe zone ale Capitalei, preţul pieţei fiind la acea dată de aproximativ 200 euro/mp. Dar Traian Băsescu plăteşte un preţ ireal de mic: 1.483.244.000 de lei vechi. În aceeaşi zi, Căşuneanu plăteşte aceluiaşi proprietar, pentru aceeaşi suprafaţă, de patru ori mai mult, notează antena3.ro.

Doi ani mai târziu, la 14 octombrie 2002, Băsescu vinde acest teren la preţul exorbitant de circa 12 miliarde de lei vechi, în condiţiile în care boom-ul imobiliar nu se declanşase. Cumpărătorul este Gabriela Blaj din Oituz. Într-o declaraţie făcută în faţa camerelor de filmat, Băsescu a recunoscut ulterior că adevăratul cumpărător era Căşuneanu.

Banii din această tranzacţie sunt folosiţi de Traian Băsescu pentru a justifica cumpărarea vilei din Otopeni contra a 280.000 de dolari, vilă pe care a donat-o fiicei sale Ioana.

Afacerile s-au petrecut în perioada în care Traian Băsescu era ministru al Transporturilor şi apoi Primar General al Capitalei, instituţii cu care firmele lui Căşuneanu au avut nenumărate contracte pe bani publici.

Tranzacţiile Băsescu-Căşuneanu au intrat în atenţia Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor care a deschis, în septembrie 2004, un dosar. Numai că dosarul a fost clasat imediat după ce Traian Băsescu a devenit preşedinte.

%d blogeri au apreciat asta: