EURODEPUTATUL PMP ,SIEGFRIED MURESAN IN INTERVIUL ACORDAT PSNEWS A DECLARAT CA SEFUL DNA ,LAURA CODRUTA LASCU FOSTA KOVESI NU ARE PREGATIREA DE A OCUPA FUNCTIA DE PROCUROR GENERAL EUROPEAN LA BRUXELLES!

7 mai

Europarlamentarul PMP, Siegrfried Mureșan, a acordat un interviu corespondentului PSnews.ro în cadrul conferinței organizate la Bruxelles, în care a discutat despre pregătirea funcției de procuror general european și și despre posibilitatea ca Laura Codruța Kovesi să fie considerată o variantă pentru acest post cheie.

Totodată, europarlamentarul PMP a comentat ultimele declarații ale fostului președinte Traian Băsescu și ne-a dezvăluit modul în care acestea se văd de la Bruxelles. În plus, liderul PMP a punctat că nu s-a dezis niciodată de Traian Băsescu, pe teme legate de justiție și lupta DNA împotriva corupție, deși, în ultimele săptămâni, o astfel de ipoteză a fost mult dezbătută de mass-media.

De asemenea, Siegfried Mureșan a subliniat importanța alegerilor locale și parlamentare din 2016 pentru consolidarea credibilității partidului PMP în rândul alegătorilor și nu în ultimul rând a evidențiat importanța schimbării mentalității în rândul tinerilor, dar și a întregii societăți în raport cu piața muncii și mobilitatea necesară în cadrul acestui segment.

Reporter: Săptămâna trecută, Parlamentul European a adoptat un oracol care prevede faptul că va apărea funcția de procuror general european și principala activitate va fi supervizarea cheltultuirii banilor europeni și fraudele cheltuirii banilor europeni.

În primul rând, explicați-ne, pe scurt, importanța unei astfel de funcții. Dumneavoastră credeți că obiectivul va fi atins?

Siegfried Mureșan: Da, da. Evident este important și anume ținta este să se prevină, să se reducă la maximum frauda cu fonduri europene. În momentul de față, cum sunt investigate fraudele cu fonduri europene? Sunt investigate de oficiul european de luptă antifraud, de OLAF, care, însă, nu are prerogativul de a urmări în instanță. Deci, OLAF-ul are următoarele activități: încearcă să prevină frauda cu fonduri europene prin combaterea corupției și așa mai departe.

Deci, prima este chestiunea de prevenție și a doua este chestiunea de investigare, însă OLAF nu are capacitatea de a urmări, nu are competența de a urmări acum în instanță. Deci ei când trag concluzii privind o anchetă trebuie să le pună întotdeauna la dispoziția autorităților naționale din statul respectiv. Deci dacă este o suspiciune de fraudă cu fonduri europene făcută în România de indiferent cine, DNA încheie practic investigația, pune informația la dispoziția autorităților române și nu mai are niciun fel de putere de a urmări dacă se mai întâmplă ceva.

Frauda nu se oprește la granița unui stat, de aceea e nevoie de procurorul european pentru că: a se asigura că duce ancheta până la capăt, aceasta va fi o competență nouă a procurorului european pe care oficiul european de antifraudă nu îl are acum și a se asigura că, dacă tragi concluzia că uite, este o fraudă acolo, dacă dai dosarul autorităților dintr-un stat membru, a te asigura că se întâmplă ceva. Deci, pentru a se asigura că dosarul nu e îngropat.

R: Înțeleg că sunt câteva state care se opun unei astfel de instituții și chiar au apelat la așa numita procedură de cartonaș galben.

S.M: Din mai multe motive. Nu este niciodată ușor pentru niciun om politic, pentru un stat membru să renunțe la competență, să renunțe la putere. Ce noi, la nivel european spuneam, banii europeni sunt ai tuturor cetățenilor Uniunii Europene. Avem nevoie de la nivel European de o autoritate care să apere banul European, că el nu mai este nici ban românesc, nici ban german, el este ban European. Și sunt state membre care pur și simplu nu vor să renunțe la competența de a urmări singuri în instanță aceste dosare. Este Marea Britanie care în principiu dorește oricum o Uniune Europeană care să fie în principiu o uniune economic și o uniune care să aibă prerogative și în domeniul justiției, al afacerilor interne. Primul este Marea Britanie dar sunt și alte state mari care nu trebuiesc, însă, suspectate imediat ca fiind state ce protejează corupția sau oameni politici corupți ci sunt state care pur și simplu nu vor să cedeze competența și fiindcă unele din ele cred că au o capacitate suficientă pentru a urmări acest fenomen la nivel național și spun că autoritatea europeană ar avea o capacitate mai scăzută de a a urmări acest fenomen decât au ei la nivel național, de aceea este necesar ca acest procuror să fie competent, credibil, această instituție. Va fi un procuror, o persoană care este instituție de fapt. Este esențial ca această instituție să fie credibilă, să fie depolitizată, oamenii care lucrează acolo să fie competenți tocmai pentru a face acest proiect și pe apetitul statelor care încă se opun.

R: Concret, se încadrează doamna Kovesi în aceste calități pe care dumneavoastră le-ați enumerat? Ar putea, prin activitatea depusă în România de dumneai, și care vedem că este extrem de apreciată la Bruxelles, să treacă la următoarea etapă și să ajungă într-o astfel de poziție?

S.M: Cred că dezbaterea pentru a crea această instituție cu success acum trebuie să fie depolitizată exact cum am spus mai devreme și doi depersonificată. Nu putem crea o instituție pentru anumite persoane și așa mai departe. Întâi, trebuie creată această instituție. Procesul este următorul: tratatul de la Lisabona a discutat pentru prima dată și stipulează, practic, înființarea acestui procuror european, prin urmare Comisia Europeană care este singura instituție a Uniunii Europene care are drept de inițiativă legislativă, nici noi Parlamentul nici consiliul de miniștri nu avem drept de inițiativă legislativă, de aceea Comisia Europeană a venit cu o propunere, cu o inițiativă legislativă care trebuie adoptată de Parlament și de Consiliu. Noi am adoptat raportul nostru, Parlamentul săptămâna trecută. Este important să fie adoptată în Consiliu, unde exact cum bine spuneți există rezistență din partea unor state membre. Opinia mea, convingerea mea este că discuția acum este cum are de arătat această instituție și după aceea trebuie găsit cel mai bun candidat capabil să îndeplinească acest rol. Dacă politizăm sau personificăm discuția cred că o ducem în direcția greșită.

R: Am o declarație pe care vreau să v-o citesc și să îmi spuneți cum vedeți lucrurile. Aparține domnului fost președinte, Traian Băsescu, făcută în urmă cu câteva zile, și anume: ”Unii se duc la Bruxelles (n.r. – referindu-se la șefii din justiție: la doamna Kovesi și la domnul ministru Cazanciuc) și spun că nu-i ajută nimeni în afară de ambasade. Cum vedeți o astfel de afirmație și în primul rând, lăsând la o parte calitatea partizană de prim vicepreședinte executiv al PMP, cum se văd de la Bruxelles pozițiile unui fost președinte al unui stat membru? Ne-ar putea afecta credibilitatea noastră ca și stat?

S.M: Nu, nu. Credibilitatea noastră ca și stat este evaluată în funcție de modul în care funcționează instituțiile. Ultimul raport al MCV spune foarte exact ce e bun și ce e rău. Și ultimul raport al MCV spune că DNA, Înalta Curte, ANI își îndeplinesc rolul tot mai bine și evaluarea acestor instituții pozitivă. Tot acest raport vede și riscuri legate de statul de drept din România care ține în principal de clasa politică, de majoritatea parlamentară care încă își folosește puterea pentru a fenta câteodată buna funcționare a instituțiilor statului. Deci, credibilitatea noastră decurge din modul cum instituțiile funcționează și de puterea pe care o au în a rezista atacurilor din partea majorității parlamentare când aceste atacuri vin.

R: Ați avut un interviu acordat recent și v-as ruga să ne mai explicați o dată anumite puncte de vedere pe care le-ați asumat public și care au fost interpretate că nu sunt în concordanță cu cele asumate de fostul președinte Traian Băsescu, cel care este văzut ca un protector al partidului din care faceți parte. Cu ce nu sunteți de acord din ce și-a asumat Traian Băsescu în ultima perioadă public?

S.M: Nu m-am gândit ci pur și simplu am spus că domnia sa are mai multă experiență decât mine și domnia sa este cel mai în măsură să își explice punctele de vedere exprimate în ultimele săptămâni legate de instituțiile din România. Nu m-am dezis în niciun fel de domnia sa, nu asta a fost intenția mea, ci eu mi-am spus punctul de vedere și am spus că cred că lupta împotriva corupției trebuie să continue cu hotărâre, cu determinare, evident cu respectarea drepturilor omului, ale persoanelor suspectate de anumite acțiuni pentru că atât timp cât nu ești declarat vinovat de un judecător, cât nu există o sentință definitivă, prezumția de nevinovăție evident trebuie să funcționeze și am spus că lupta împotriva corupției trebuie să continue cu fermitate. Asta a fost și mesajul pe care președintele l-a dat în cazul PMP când a vorbit despre o țară în care politicienilor trebuie să le fie frică de procurori și nu procurorilor de politicieni. În aceste declarații făcute de domnia sa mă regăsesc în totalitate. Nu vreau să speculez, domnia sa este cea mai în măsură să și le explice.

R: În ultimele sondaje PMP este cotat la 2,3 %. Spuneți-ne, pe scurt, cum vedeți și ce țintiți în 2016 pentru că va fi, practic, un an crucial pentru partidul din care faceți parte.

S.M: Eu cred că alegerile locale sunt esențiale pentru PMP. Dacă PMP reușește un scor peste pragul electoral comparabil sau mai bun ca cel de la europarlamentare, chiar și de la prezidențiale, atunci va fi un actor în anul 2016, un actor de luat în seamă pentru alegerile parlamentare. Poate deveni atractiv și putem intra în Parlament. Alegerile locale sunt esențiale pentru viitorul acestui partid și de aceea cred că acțiunea noastră trebuie să fie descentralizată, din acest moment, la nivelul județelor, municipiilor și mai puțin la nivel central. La nivel central partidul trebuie să fie atractiv și să devină convingător dar noi vrem ca PMP să devină la nivel local, județean, principala forță care să se opună acelor politicieni de la nivel local în care oamenii și-au pierdut încrederea. Vreau ca PMP să fie puternic. Am avut întâlnirea regională cu aproape 1000 de oameni la Timișoara în martie, la Galați în aprilie, ambele au fost bune. Deci, trebuie să construim și chiar dacă poate nu se vede la televizor, vă spun că ne întâlnim cu oameni, mergem în țară, mai mult decât o fac alte partide.

R: În rândul noului PNL există numeroase tensiuni între vechii liberali și vechii democrat liberali și există informații că deja ați fi purtat discuții cu mai mulți foști democrat liberali, nemulțumiți de stadiul fuziunii. Cât de reală este o astfel de informație?

S.M: Eu nu am purtat discuții cu niciun democrat liberal nemulțumit despre o eventuală alăturare a domniei lui în partidul nostru. Aș spune următorul lucru: este obligația noastră să credibilizăm partidul și după aceea când vom avea credibilitate în mintea oamenilor vom putea discuta despre lărgirea partidului. Sunt sigur că sunt oameni politici de foarte bună calitate în noul PNL. Pe mulți din ei îi știm venind din vechiul PDL. Sunt oameni politici cu care pot oricând fi partener într-un proiect politic însă cred că poziționarea partidului și credibilizarea lui trebuie făcută de noi acum. Este obligația noastră, datoria noastră să facem asta. După aceea, când oamenii vor ști ce e PMP și de ce să voteze PMP atunci putem extinde această bază și mă regăsesc complet în ceea ce a spus Traian Băsescu în aprilie. Traian Băsescu a spus la Galați în aprilie: Fixați-vă un termen, o dată limită până la care cineva poate candida pe listele PMP. Adică nu vă faceți partid, nu vă clădiți partidul pe oportuniști și nu puneți pe liste de candidați oameni care vin în partid doar pentru a candida. Și n-a făcut o sugestie, el doar a dat un sfat. De aceea spun că trebuie să dăm o identitate și după cine vrea să se alăture acestei identități, dacă este om politic de bună calitate și om politic serios atunci se poate alătura și poate candida. Sunt sigur că în PNL sunt mulți oameni de bună credință, în special din foștii colegi din PDL, care ar merita să candideze pe listele de candiați ale PMP la alegerile din anul următor.

R: Sunteți membru al Comisiei în Parlamentul European pe Republica Moldova. Vis a vis de discuția aceasta de luptă împotriva corupției, și chiar acum a apărut scandalul legat de fraudele din sistemul bancar. Credeți că ar putea fi o variantă pentru ei să vină mai aproape de Occident, dacă ar apela la un procuror general care să fie cetățean european?

S.M: Întrebarea e bună. Cred că și acolo prioritatea trebuie să fie construcția instituțională. Eu am fost acum zece zile la Chișinău și în povestea înregistrată de România sunt private cu mare admirație de părți largi de societate din Republica Moldova. Când eu spun este un proces, am reușit mute dar încă avem multe de făcut, întotdeauna ca răspuns din partea lor a fost da, da, uite cât de multe ați reușit. Deci, încrederea în sistemul de justiție din România în Moldova este foarte mare. Am fost surprins, vă spun deschis. De aceea cred că există la oamenii politici de bună credință disponibilitatea de a învăța din unele practici din România. Am primit inclusive întrebarea foarte concretă: Credeți că poate fi DNA un model pentru autoritățile de luptă împotriva corupției din Republica Moldova? Și răspunsul evident este da. Uniunea Europeană prin acordul de asociere cu Republica Moldova are cel mai complex de arestare în Republica Moldova în a se apropia de Uniunea Europeană dar mai ales în a se întări instituțional și a-și îmbunătăți economia, infrastructura. Putem ajuta cu bani dar și cu expertiză la construcția instituțională cu bune practice din România și alte state. Asta cred că va fi prioritatea acolo, să absorbă bune practici, Uniunea Europeană le pune la dispoziție.

R: Ați afirmat că una dintre cheile succesului, din punctul dumneavoastră de vedere este flexibilitatea și mobilitatea pe piața muncii din România. Cum estimați, cum doriți să educați această categorie socială care ar trebui să fie motorul economiei astfel încât flexibilitatea și mobilitatea forței de muncă să devină o realitate și nu pur și simplu o țintă?

S.M: Vreau ca tineri de vârsta noastră la 25, 30 de ani să învețe în școală lucrurile necesare pentru a-și găsi un loc de muncă. Să nu mai ia totul de bun, datorită presiunii sociale, datorită presiunii din familie. Să identifice acele lucruri care îți fac plăcere și la care ești bun. Să meargă în acel domeniu. E mult mai onorabil să fii un bun maestro decât să fii un absolvent de facultate de drept și șomer sau să practici după aceea o altă meserie sub calificarea ta. Deci, trebuie de mici copii să fie îndrumați spre ceea ce le face plăcere și acolo unde sunt aptitudinile lor. Pentru că nu toți am fi buni avocați. Aici școala are un rol esențial și familia are un rol esențial. La fel, trebuie să li se spună copiilor că nu vei mai ieși la pensie din locul de muncă în care te încadrezi la 25 de ani. Deci această aspirație a societății și de multe ori a părinților, ideea de a găsi un loc de muncă și gata, nu mai există. Ea a fost de actualitate acum 40 de ani, nu mai este de actualitate acum. Acum, lucrăm 3,4,5 ani de zile într-un loc de muncă și după care căutăm altceva. Și eu am un contract de cinci ani cu poporul roman acum, nu știu ce voi face peste cinci ani de zile. Îmi voi pune întrebarea: Îmi face plăcere munca asta sau nu? O fac bine sau nu? Această presiune pusă pe tânăr: să-ți iei bacul, să mergi la facultate, să te îndatorezi la bancă, să te căsătorești, să faci doi copii, această așteptare a societății limitează mult opțiunile. Mobilitatea, flexibilitatea, sunt oarecum ingrediente ale soluției aici.

R: În cât timp credeți că mentalitatea s-ar putea schimba și cât de importantă e clasa politică?

S.M: Nu cred că clasa politică că este importantă în schimbarea mentalității. Cred că societatea își urmează drumul ei, schimbarea mentalității durează mult, a durat mult în România ultimilor 25 de ani. Nu cred că clasa politică poate avea un rol în schimbarea mentalității.

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: