Arhiva | 10:39 am

SURVIVOR – EYE OF THE TIGER!

7 mai

KISS – I WAS MADE FOR LOVIN’ YOU!

7 mai

DEF LEPPARD – HYSTERIA!

7 mai

MESAJUL GAULEITERULUI NAZI ,PENALUL KLAUS IOHANNIS CU OCAZIA ANIVERSARII A 25 DE ANI DE LA INFIINTAREA SPP!

7 mai

Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înfiinţarea Serviciului de Protecţie şi Pază.

Iohannis precizează în acest mesaj că acest Serviciu „a devenit o structură modernă şi eficientă, iar rolul şi misiunile sale s-au extins în mod semnificativ pe plan intern şi internaţional.” 

„Doamnelor şi Domnilor generali, ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri şi salariaţi civili,

7 mai este o zi deosebită pentru dumneavoastră, în special anul acesta, când instituţia împlineşte 25 de ani de la înfiinţare. Serviciul de Protecţie şi Pază este una dintre structurile importante ale sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Remarc modul în care instituţia a evoluat în această perioadă, adaptându-şi pregătirea şi intervenţia în funcţie de riscuri şi ameninţări. Astfel, Serviciul a devenit o structură modernă şi eficientă, iar rolul şi misiunile sale s-au extins în mod semnificativ pe plan intern şi internaţional. Apreciez capacitatea de acţiune şi curajul dovedit de angajaţii Serviciului de Protecţie şi Pază în misiunile specifice, precum şi contribuţia adusă la organizarea, pe teritoriul României, a unor evenimente de anvergură, unele cu participare internaţională. Apreciez, totodată, performanţele cadrelor instituţiei în asigurarea protecţiei demnitarilor ONU în diferite teatre de operaţii internaţionale. Dovada recunoașterii lor este aceea că Serviciului de Protecţie şi Pază i s-a încredințat pregătirea de specialitate a personalului de securitate al Naţiunilor Unite, lucru care face cinste României.

Într-o lume în permanentă schimbare, marcată de pericolele manifestărilor teroriste la adresa democraţiei şi a drepturilor omului, îmi exprim convingerea că Serviciul de Protecţie şi Pază va continua să-şi îndeplinească la standarde înalte misiunile specifice.

În aceste clipe aniversare, vă urez mult succes în activitate. La mulţi ani!”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

PENALUL PENALILOR TRAIAN BASESCU UN AL TREILEA MEGADOSAR PENAL IN LEGATURA CU TRANZACTII ILEGALE DE SPALARE DE BANI COPERITE DE ONPCSB!

7 mai

În cursul zilei de miercuri, jurnaliștii Antena3 au prezentat informația că Procurorul General al României, Tiberiu Nițu, s-a autosesizat și a solicitat redeschiderea dosarului în care fostul Președinte, Traian Băsescu, este acuzat de spălare de bani.

Tiberiu Nițu cere înlăturarea ca nelegală a rezoluției de închidere a dosarului, pe motiv că nu există fapta și trimiterea la Tribunalul București a dosarului unde ar urma să fie confirmată redeschiderea cauzei penale.

Jurnalistul Antena 3, Adrian Ursu, a precizat miercuri seară, într-o intervenție telefonică în emisiunea „Sinteza Zilei”, că „este o lovitură șoc. E vorba despre dosarul de spălare de bani Băsescu-Cășuneanu. Se redeschide dosarul. Procurorul General s-a sesizat din oficiu”. În această speță ar urma să fie cerute audierea tuturor persoanelor în cauză, inclusiv a lui Traian Băsescu și a fiicei sale mai mari, Ioana Băsescu, mai notează sursa citată.

PSnews.ro a solicitat, în urmă cu câteva zile, Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor să ofere informații privind stadiul  lucrării demarate de Grupul de Investigatii Politice, condus de Mugur Ciuvică, referitoare la dosarul lui Traian Băsescu instrumentat de această instituție.

”În baza legii 544/ 2001, va rugam sa ne precizati care este stadiul lucrarii demarate in urma sesizarii trimise de Grupul de Investigatii Politice, in data de 28.07.2014 si inregistrata la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor sub nr. CXIV 2212/28.07.2014.

Va rugam sa ne precizati daca lucrarea a fost clasata sau a fost trimisa catre institutiile abilitate.

In cazul in care lucrarea a fost trimisa catre institutiile abilitate, va rugam sa ne precizati care sunt acestea.

Mentionam ca sesizarea privea anumite tranzactii realizate de Basescu Traian.”, se arată în solicitarea PSnews.ro transmisă O.N.P.C.S.B..

AMICUL LUI TRAIAN BASESCU ,PENALUL KLAUS IOHANNIS DA IN LIBERALI : „NU TREBUIAU SA-L SUSPENDE IN 2012 PE TRAIAN BASESCU!”

7 mai

Klaus Iohannis și-a criticat colegii pentru evenimentul din 2012.

Liderul liberal a declarat că NU trebuia făcută nici suspendarea președintelui Traian Băsescu, nici referendumul de demitere a acestuia.

”Nu am fost în nicio tabără politică, în 2012 am fost independent politic. În 2012 eu am fost un observator independent a ceea ce s-a întâmplat pentru că nu am fost nici în USL, nici în partea pro-Băsescu”, a spus Klaus Iohannis. 
”Toată acțiunea a fost la limita Constituției. Procedura a fost absolut inutilă și prost inspirată. Nu trebuia făcută nici suspendarea și nici referendumul”, a completat acesta. 

DOVADA CA DOSARUL DE SPALARE DE BANI A MAFIOTULUI TRAIAN BASESCU ,PRIVIND TRANZACTIA IMOBILIARA CU AMICUL SAU ,OMUL DE AFACERI COSTEL CASUNEANU A FOST INCHIS NELEGAL DE CATRE ONPCSB!

7 mai

  Dovada că dosarul de spalare de bani al lui Traian Basescu, privind tranzacția imobiliară cu omul de afaceri Costel Cașuneanu, a fost închis nelegal de catre Oficiul National de Prevenire și Combatere a Spălarii Banilor (ONPCSB), în perioada în care aceasta instituție era condusă de Iulian Dragomir, cel care avea să devină peste cațiva ani judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Traian Băsescu a scăpat de acest dosar pe motiv că se bucură de imunitatea conferită de funcția de președinte, înainte de a ajunge însă președintele României. Iar acest lucru este cât se poate de limpede, după cum se va putea vedea în continuare. Sa vedem deci cum s-au derulat evenimentele!

În 17 decembrie 2004, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălarii Banilor a dispus clasarea dosarului de spălare de bani în ceea ce-l privește pe Traian Băsescu. Decizia a fost dispusă prin semnatura șefului Oficiului de la acea vreme, Iulian Dragomir, cunoscut în rândul opiniei publice ca fiind cu “Nașu’-n suflet” și cel care în prezent este judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Dragomir a aprobat clasarea dosarului lui Băsescu pe motiv de imunitate prezidențială. De altfel, în documentul ONPCSB se precizează următoarele:

De asemenea, precizăm că, în urma alegerilor prezidențiale desfasurate în data de 12.12.2004, Traian Băsescu a câștigat votul majoritar și în conformitate cu prevederile art. 82 (1) din Constituția României, rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României a fost validat de Curtea Constituțională.

Fața de cele prezentate, în baza art.84 alin.2 din Constituția României, Președintele României se bucură de imunitate”.

Într-adevăr actualul președinte câștigase alegerile din 12 decembrie 2004, dar nu era încă președinte al României. Iar asta nu o spunem noi, ci o dovedesc documentele oficiale, inclusiv cele ale Președintiei.

Citeste hotararea integrala a ONPCSB privind dosarul de spălare bani a lui Traian Băsescu 

Băsescu nu era președinte al României în momentul în care dosarul i-a fost închis pe motiv de imunitate

Așadar, Traian Băsescu a caștigat alegerile pentru funcția de președinte al României, desfașurate în două tururi, la 28 noiembrie 2004 si 12 decembrie 2004. Alegerile au fost validate de Curtea Constituțională în data de 16 decembrie 2004, prin Hotararea nr. 35.

Hotararea CCR privind validarea alegerilor prezidențiale din 2004 

Ce s-a intâmplat apoi? În data de 20 decembrie 2004, în Parlamentul României au loc mai multe evenimente privind alegerea unui nou președinte al României.

In 20 decembrie 2004, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului este prezentată de către președintele CCR Hotărarea de validare a alegerii președintelui României. Tot atunci, Traian Băsescu depune jurământul în fața Parlamentului României:

Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporul român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, independenţa, suveranitatea, unitatea naţională, integritatea teritorială a României.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!

În aceeași zi de 20 decembrie 2004, președintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, dă citire declarației Parlamentului cu privire la depunerea jurământului de către președinte:

Camera Deputaţilor şi Senatul, întrunite în şedinţă comună, la data de 20 decembrie 2004, în vederea depunerii jurământului de către candidatul la Preşedinţia României, a cărui alegere a fost validată de către Curtea Constituţională prin hotărârea nr.35/16 decembrie 2004, ţinând seama de actul de validare întocmit în conformitate cu prevederile art.25 alin.2 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, al cărui conţinut a fost prezentat în faţa Parlamentului de către domnul Ioan Vida, preşedintele Curţii Constituţionale, constatând că domnul Traian Băsescu a depus jurământul prevăzut la art.82 alin.2 din Constituţie, iau act de începerea exercitării de către domnul Traian Băsescu a mandatului de preşedinte al României.

Semnează preşedintele Camerei Deputaţilor Adrian Năstase, preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu”.

Vezi: Ordinea de zi a Parlamentului din 20 decembrie 2004

Revenind la începerea mandatului de președinte al lui Traian Băsescu. Mulți ar putea spune că Traian Basescu a devenit președinte al României la 12 decembrie 2004, data alegerilor. Sau poate la 16 decembrie 2004, data când a fost adoptată Hotărârea 35 a CCR de validare a alegerilor, publicată în Monitorul Oficial nr.1212 din 16 decembrie 2004. Nici una dintre aceste zile nu coincide cu începerea mandatului de președinte al lui Traian Basescu.

Data la care mandatul de președinte începe este ziua în care se depune jurământul în fața Parlamanetului. Iată ce prevede Constituția României:

ARTICOLUL 82

(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională.

(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

ARTICOLUL 83

(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.

(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

Lucrurile sunt deci clare. Mandatul de președinte al lui Traian Basescu a început în data de 20 decembrie 2004, ziua în care a depus jurământul. De altfel, acest lucru este confirmat chiar de CV-ul lui Traian Basescu de pe site-ul Administrației Prezidențiale, în care se precizează că acesta a devenit președinte al României la 20 decembrie 2004.

Vezi CV-ul lui Traian Băsescu de pe site-ul Administrației Prezidențiale

Rezultă în aceste condiții un lucru de necombătut: dosarul de spălare de bani a fost închis de ONPCSB-ul condus de Iulian Dragomir cu trei zile înainte ca Băsescu să devină președintele României. Cu alte cuvinte, lui Băsescu i-a fost închis dosarul pe motiv de imunitate, de care însa acesta nu se bucura. În 17 decembrie 2004, ziua în care dosarul de spalare de bani a fost clasat, președintele României era Ion Iliescu.

Deci, cum putea sa aibă imunitate o persoană care la acea dată nu era nici parlamentar și nici președinte? Nu putea, iar evenimentele prezentate mai sus demonstrează că dosarul de spălare de bani a fost închis nelegal.

În final trebuie să amintim că dosarul a fost redeschis de curând că urmare a unei plangeri facută de Mugur Ciuvica, președintele Grupului de Investigatii Politice.

MINISTRUL DE EXTERNE BOGDAN AURESCU IN VIZITA OFICIALA LA BUDAPESTA!

7 mai

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a vorbit, în cadrul unui interviu acordat Agerpres, despre vizita de lucru pe care o efectuează joi la Budapesta, ocazie cu care va avea consultări cu omologul ungar, Peter Szijjarto.

Ministrul Aurescu a declarat că unul dintre cele mai importante puncte de pe agendă este Protocolul Comitetului de specialitate româno-ungar de cooperare privind problemele minorităților naționale.

”Suntem (…) îngrijorați de soarta românilor din Ungaria, a căror identitate culturală este amenințată, motiv pentru care tergiversarea lucrărilor Comitetului poate avea consecințe grave asupra lor. În mod specific, am în vedere asigurarea la un standard adecvat a educației în limba română la toate nivelurile de învățământ, precum și finanțarea adecvată a presei de limba română (…). Sunt importante pentru noi și măsurile pe care statul ungar trebuie să le adopte și să le pună în aplicare cu fermitate pentru eradicarea fenomenului de etno-business care erodează identitatea națională”, a declarat Bogdan Aurescu.

Întrebat în ce stadiu se află Protocolul Comitetului de specialitate româno-ungar de cooperare privind problemele minorităților naționale, Bogdan Aurescu a răspuns: „Vă pot asigura că partea română și-a manifestat în permanență deschiderea și dorința de a lucra și obține rezultate în cadrul Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităților naționale, format pe care Guvernele României și Ungariei l-au creat tocmai pentru a colabora, ca niște parteneri adevărați, în asigurarea conservării și promovării identității minorității române din Ungaria și a celei maghiare din România.

Apelurile repetate ale părții române pentru continuarea activității Comitetului în vederea finalizării Protocolului celei de a 8-a sesiuni au rămas, perioade îndelungate, fără răspuns, deși am început acest exercițiu încă din 2011, ultimul Protocol fiind semnat în 2009. Partea română nu poate fi de acord cu acest tip de abordare, de a plasa în subsidiar activitatea acestui Comitet, care în sine reprezintă un cadru de dialog și abordare consensuală, la nivel bilateral, a problemelor persoanelor aparținând minorităților naționale. Consider că abordarea de tip consensual, care corespunde pe deplin normelor și principiilor de drept internațional care guvernează relațiile dintre state și cooperarea internațională în acest domeniu specific, așa cum o indică și Raportul din octombrie 2001 al Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei privind tratamentul preferențial al minorității înrudite de către state, este superioară oricăror abordări unilateraliste.

Am aniversat de curând, la 29 aprilie, 20 de ani de când România a ratificat Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, principalul instrument juridic al Consiliului Europei în domeniu. România a fost primul stat care a ratificat această convenție în mai puțin de 3 luni de la data la care a fost adoptată, respectiv semnată de România (1 februarie 1995).

Politicile României în materie de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, definite încă de la începutul anilor ’90, urmează îndeaproape filosofia Convenției, România promovând acțiuni concrete pentru protejarea identității etnice, culturale, lingvistice, religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale care trăiesc în mod tradițional pe teritoriul României. Interculturalitatea, ca idee fundamentală prin care Convenția-cadru urmărește asigurarea dialogului, a întrepătrunderii între diversele culturi care se manifestă într-un spațiu dat, a reprezentat și reprezintă firul călăuzitor al măsurilor pe care România înțelege să le promoveze în favoarea minorităților naționale de pe teritoriul său.

Această abordare interculturală — care este opusă conceptului de segregare, de izolare a minorităților, inclusiv sub forma autonomiei pe criteriu etnic, ce nu face parte din standardele europene actuale în domeniul protecției minorităților — are în vedere contribuția deosebită a tuturor minorităților naționale de pe teritoriul României la definirea societății românești.

Modelul românesc de interculturalitate, de diversitate culturală și de dialog interetnic se fundamentează tocmai pe măsurile pe care România le adoptă pentru a valoriza identitatea etnică, lingvistică, religioasă, culturală specifică a fiecărei persoane care se definește ca aparținând unei minorități naționale, respectiv pe implicare a acestora în luarea deciziilor în interesul întregii societăți românești. România rămâne puternic angajată în promovarea diversității, a culturii dialogului și a respectului față de celălalt.

Chiar președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, a evidențiat, săptămâna trecută, la Cluj, cu prilejul acestei aniversări, abordarea pozitivă și constructivă a României în ceea ce privește protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

Suntem însă îngrijorați de soarta românilor din Ungaria, a căror identitate culturală este amenințată, motiv pentru care tergiversarea lucrărilor Comitetului poate avea consecințe grave asupra lor. În mod specific, am în vedere asigurarea la un standard adecvat a educației în limba română la toate nivelurile de învățământ, precum și finanțarea adecvată a presei de limba română, ‘Foaia Românească’, spre exemplu, având o tradiție de peste 60 de ani în promovarea identității etnice, culturale, lingvistice a minorității române din Ungaria. Sunt importante pentru noi și măsurile pe care statul ungar trebuie să le adopte și să le pună în aplicare cu fermitate pentru eradicarea fenomenului de etno-business care erodează identitatea națională.

Tocmai de aceea am insistat asupra necesității continuării activității Comitetului de specialitate, iar lucrările sale să fie consemnate în protocoale semnate de co-președinții celor două părți. Avem realizări care se cuvine a fi evidențiate și planuri de viitor care trebuie să fie asumate de cele două Guverne. Sper că eforturile din ultimele luni pentru negocierea și finalizarea Protocolului celei de a 8-a sesiuni a Comitetului de specialitate vor face posibilă finalizarea acestui document în contextul creat de vizita mea la Budapesta din 7 mai 2015.

Importanța acestui document bilateral este evidentă. Sunt convins că, atât pentru România, cât și pentru Ungaria, acest Protocol este un document care poate arăta, mai ales în contextul internațional actual, că două state europene pot colabora, cu bună credință, în protejarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorităților naționale. Ar fi o dovadă a parteneriatului nostru în promovarea celor mai bune practici în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și a faptului că minoritatea românească din Ungaria și minoritatea maghiară din România sunt punți de legătură care aduc mai aproape țările și popoarele noastre”

Nu în ultimul rând ministrul Aurescu a vorbit despre temele care se mai află pe agenda bilaterală.

„Foarte multe și foarte importante. Sper să reușim să le abordăm pe toate. Avem o agendă pe care subiecte economice, cum ar fi comerțul bilateral, investițiile reciproce în economiile noastre, conectarea autostrăzilor, noul program bilateral de cooperare transfrontalieră pentru perioada 2014-2020, securitatea energetică și formatele bilaterale de lucru sectoriale, ocupă un loc foarte important.

Cred că avem câteva realizări cu care ne putem mândri și ar trebui ca opinia publică ungară să le cunoască, deoarece acestea sunt cele care dau cu adevărat substanță relației noastre bilaterale. Mă voi referi pe scurt la ele.

Astfel, comerțul nostru bilateral s-a situat, din nou, în jurul cifrei de 7,3 miliarde de euro, foarte aproape de un nou record în relațiile noastre economice.

De asemenea, Guvernul român a aprobat, în urmă cu o săptămână, programul bilateral de cooperare transfrontalieră pentru perioada 2014-2020, agreat cu partea ungară și sperăm ca Guvernul ungar să aprobe cât mai rapid posibil acest program, astfel încât să-l putem trimite Comisiei Europene pentru comentarii și să fim în măsură să începem, la sfârșitul acestui an, implementarea acestui program în beneficiul cetățenilor țărilor noastre din zona eligibilă a programului.

Totodată, în urma reuniunii grupului nostru de lucru pentru autostrăzi, suntem aproape de a finaliza proiectul nostru de a avea o autostradă care traversează frontiera dintre țările noastre. Suntem, așadar, optimiști că acest lucru va deveni realitate în viitorul cât mai apropiat.

În ceea ce privește securitatea energetică, România continuă să urmărească și să acorde atenție deosebită tuturor inițiativelor regionale în direcția diversificării aprovizionării — atât rute, cât și, foarte important, surse — care se conformează principalelor obiective de securitate energetică ale UE. Din această perspectivă, consider că decizia de creare a unei Uniuni a Energiei, formulată la Consiliul European din luna martie, proiect care acordă o importanță deosebită securității energetice, reprezintă un punct de plecare extrem de important către acțiunea viitoare a Uniunii în scopul diversificării rutelor și surselor de aprovizionare energetică.

În același timp, opinia noastră este că orice discuție despre noi proiecte de infrastructură energetică trebuie să se întemeieze pe obiectivele strategice ale UE (constituirea Uniunii Energiei, legislația UE în domeniul energiei, viitorul Ucrainei ca țară de tranzit, dezvoltarea Coridorului Sudic) și posibilitatea accesării de sprijin financiar european.

Împreună cu Ungaria și alte state partenere — Azerbaijan, Georgia — România este în curs de a analiza, ca urmare a prezentării studiului de fezabilitate în luna decembrie a anului trecut, realizarea proiectului AGRI LNG care urmărește să aducă resurse energetice din zona Mării Caspice către piața europeană. Sperăm să vedem evoluții ale acestui proiect în anul 2015.

România continuă să susțină alimentarea cu energie a statelor din regiune din surse diversificate și sigure, având în vedere, în egală măsură, potențialul intern și accesarea de noi surse de aprovizionare. În acest context, subliniem potențialul Mării Negre, inclusiv platoul continental românesc, ca viitoare sursă de energie pentru regiune”, a declarat Bogdan Aurescu.

%d blogeri au apreciat: