Arhiva | 6:13 pm

Soros în afară că e un speculator de bursă – de pe urma căreia s-a îmbogățit fabulos,are și multe fundații ce nu doresc binele Romaniei si care activeaza cu un simt civic corespunzator

10 mai

11165054_2212272325578333_1623389892982816362_o

Organizatorii ONG-isti ce nu doresc decat binele Romaniei si care activeaza cu un simt civic corespunzator pe care ar trebui sa-l aiba orice alt cetatean al acestei tari unde democratia isi etaleaza adevarata fata pe zi ce trece pana cand strigatul poporului va ajunge acolo sus, undeva… de unde va porni schimbarea! Haideti sa le oferim aprecierile noastre si sa nu avem nici un dubiu asupra lor!

Remus Cernea si Claudiu Craciun la GayPride, ce cuplu frumos! Pe Remus il stim toti, un luptator pentru libertatea de exprimare a … nu a tuturor, doar a unora cu care el convietuieste si e compatibil. Claudiu Craciun de asemenea este o vedeta, ne-a reprezentat in parlamentul european in iarna cand au fost protestele, a vorbit in numele tuturor, a transmis mesajul Romaniei ca s-auda fraierii aia de europeni si sa stie si ei ca poporul a iesit in piata, inca odata, la…

Vezi articolul original 4.336 de cuvinte mai mult

Noua Ordine Mondiala dorita de Hitler poate deveni realitate

10 mai

Imagine

Visul cel mai mare al lui Hitler a fost acela de a schimba fata intregii Europe prin introducerea unei noi ordini mondiale.
Pentru ca imaginea completa sa prinda contur si visul “dementului” Hitler sa fie pe deplin inteles, nemtii doreau o Europa unita, un organism supranational unic in care fiecare tara membra sa se bucure de o oarecare autonomie, frontierele urmau sa fie desfiintate pentru ca sinteza economica sa se realizeze si implementarea unui sistem de exercitare a controlului asupra economiei diverselor state pentru evitarea concurentei, dar si a supraproductiei. Acestea erau elementele cheie pe care regimul lui Hitler dorea sa se impuna in noua Europa. Oare nu exista nicio similitudine intre ceea ce insemna in prezent UE si ceea ce isi dorea Hitler acum mai bine de 70 de ani?
Joseph Goebbels, ministrul propagandei in Germania nazista era de parere ca popoarelor din noua Europa trebuie sa…

Vezi articolul original 2.618 cuvinte mai mult

9 Mai este ziua a Europei (hotilor) !

10 mai

c3L3K

9 Mai este ziua Europei , practic se implinesc 57 de ani de cand a intrat in vigoare Tratatul de la Roma (1958). Prima uniune vamală totală, denumită iniţial drept Comunitatea Economică Europeană (informal chiar şi Piaţa Comună), a fost creată prin Tratatul de la Roma în 1957 şi implementată la 1 ianuarie 1958. Aceasta din urmă s-a transformat în Comunitatea Europeană care este în prezent „primul pilon” al Uniunii Europene.
Romani de pretutindeni au sarbatorit integrarea crezand ca le va fi mai bine insa nu multi sunt cei care pot spune ca este ceva schimbat. Astazi prin diferite orase am fost bombardati obsesiv de steagurile albastre ale U.E arborate pe multi din stalpii de iluminat.
De ce? Pentru ca sa ne fie impuse legi pe care nu le putem refuza. Pentru ca romanul sa fie bombardat de nenumarate norme pe care trebuie sa le respecte fara a comenta.
Mai…

Vezi articolul original 999 de cuvinte mai mult

Nu statul în sine este problema, ci corpuţia şi politicile globaliste care ni se impun din Occident

10 mai

11218511_641219849343157_172006458237934284_n

La ora actuală se vorbeşte foarte mult în România de politică de dreapta, măsuri de dreapta, electorat de dreapta şi alte construcţii lexicale în care apare cuvântul “dreapta”. Şi asta nu pentru că poporul român şi politicienii săi ar avea o înclinaţie autentică pentru ideologii politice considerate de dreapta, ci pentru că aceasta este politica oficială impusă de UE şi de Occident în general, mai precis capitalismul neoliberal.

Adevărul este că în ţara noastră nu există nici politicieni de dreapta, nici politici clare de dreapta, nici electorat de dreapta. Acest lucru nici nu ar putea fi cu putinţă într-o ţară cu populaţie în mare majoritate săracă, cu miliardari îmbogăţiţi prin afaceri dubioase cu statul şi o clasă de mijloc străvezie, alcătuită din salariaţi corporatişti şi buticari ameninţaţi în permanenţă de faliment.

La aceşti mici patroni, pe care i-am numit generic buticari, vreau să mă refer în continuare. Acestora le lipseşte…

Vezi articolul original 807 cuvinte mai mult

EMISARUL GERMANIEI LA BUCURESTI,PENALUL KLAUS IOHANNIS SOLICITA IMPERATIV GUVERNULUI CONDUS DE PREMIERUL VICTOR PONTA SA-I CUMPERE DOUA AVIOANE!

10 mai

Administrația Prezidențială este în discuții cu Guvernul pentru cumpărarea a două avioane. 

Primele vizite externe ale proaspătului președinte al României au fost făcute fie prin TAROM, fie cu avioane private. După ce Klaus Iohannis a plecat la Bruxelles, la Consiliul European cu o aeronavă privată, consilierul său, Dan Mihalache, a declarat: „E absolut anormal să nu existe o aeronavă prezidențială. Dacă aș fi în locul dvs l-aș întreba pe fostul președinte de ce a ajuns România în starea în care practic nu are. (…) Pentru asemenea lucruri, întotdeauna o țară găsește resurse. Mie îmi e rușine când mă aflu pe pistă la Bruxelles și când văd că țări mai mici au avioane ale statului. Am conceput un memorandum care să fundamenteze până la urmă o decizie guvernamentală astfel încât și România să aibă o aeronavă de transport. Sper că într-un orizont de timp rezonabil, un asemenea proiect va fi realizat, pentru că e rușinos pentru țară”.

Şicanele dintre premierul Victor Ponta şi fostul preşedinte Traian Băsescu, dar şi lipsa banilor au făcut ca Guvernul să abandoneze, de două ori în ultimii ani, planul de a cumpăra un alt avion prezidenţial. Recent, Administraţia Prezidenţială i-a trimis însă lui Victor Ponta un memorandum pentru a redeschide discuţia în condiţiile în care a cheltuit deja, în primele trei luni ale anului, o treime din bugetul pentru deplasări externe aprobat pentru 2015, închiriind avioane de la TAROM sau de la companii private. Redeschiderea negocierilor este confirmată chiar de Palatul Cotroceni. “Cu privire la viziunea pe termen lung a instituţiei pentru simplificarea situaţiei zborurilor speciale, vă transmitem că Administraţia Prezidenţială are o poziţie definitivată privind formatul de operare a zborurilor speciale. Un dialog pe această temă a fost iniţiat cu reprezentanţi ai Guvernului României”, a răspuns Preşedinţia ziarului „Adevărul”. Potrivit unor surse oficiale, pe termen lung, este luată în calcul cumpărarea a două avioane, unul de dimensiuni medii şi altul mai mic, de rezervă şi care să poată fi folosit şi la antrenamente. Decizia îi aparţine însă Guvernului. Banii cheltuiţi la Cotroceni în trei luni: 270.000 de euro În lipsa unei aeronave pe care demnitarii să o aibă la scară, aşa cum se întâmpla şi în România până în 2012, preşedintele şi premierul au rămas cu trei opţiuni pentru a ajunge la întâlnirile pe care le aveau în străinătate: avioane private, aeronave închiriate de la TAROM sau curse de linie alături de alţi pasageri, după buget. Contractul Preşedinţiei cu TAROM, prin care lui Traian Băsescu i se rezervase o aeronavă Airbus 310 care, nemaifiind folosită de companie, a fost echipată cu sistem de comunicaţii speciale şi botezată „VIP”, a fost şi el reziliat în 2013, în urma unei dispute publice la acea vreme între preşedinte şi ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu. După primele trei luni ale anului, noua Administraţie a tras linie, însumând, aşa cum arată într-un răspuns trimis ziarului „Adevărul”, 1.495.000 de lei (330.000 de euro) cheltuiţi pentru cele 7 deplasări externe ale lui Klaus Iohannis, din care 1.197.000 (aproape 270.000 de euro) au fost cheltuieli pentru transportul aerian al delegaţiilor. În cele trei luni, preşedintele a fost la Berlin, la Paris, la Varşovia, la Kiev, la Chişinău şi de două ori la Bruxelles, un drum dus – întors costând, în medie, 40.000 de euro. Aşa cum arată cifrele, deplasările de final de an ale lui Iohannis depind însă de bunăvoinţa lui Ponta la rectificarea din iunie. Ultimul avion, închiriat de la Ţiriac Air Cu argumentul că “zborurile speciale se execută pe bază de contracte care sunt considerate informaţii clasificate”, Palatul Cotroceni transmite că nu poate face detalia costurile fiecărei deplasări. Surse oficiale susţin însă că în instituţiile de stat există o grilă pentru aproximarea cheltuielilor în care închirierea unei aeronave TAROM pentru două zile cu destinaţie europeană variază între 40.000 şi 60.000 de euro. În această marjă s-a încadrat prima deplasare a preşedintelui spre Bruxelles, pe 15 ianuarie, care a costat 49.000 de euro. Nu însă şi a doua, din februarie, care a ajuns la 90.000 pentru că a inclus o escală de două zile la Paris. Compania aeriană de stat nu este însă câştigătorul automat al contractelor, Preşedinţia având libertatea de a le încredinţa fără licitaţie “în funcţie de criteriile privind capacitatea de transport (numărul de pasageri prevăzuţi în delegaţie) şi asigurarea măsurilor de siguranţă şi securitate aeronautică a zborului”, dar şi de preţ. Dacă în aprilie a luat, pentru un alt zbor spre Bruxelles, un Challenger 300 al companiei Toyo Aviation, a omului de afaceri egiptean Tarek El Feki, săptămâna trecută, preşedintele a plecat în Polonia cu un alt avion privat, un Gulfstream 200, din flota Ţiriac Air. Interiorul avionului privat cu care Klaus Iohannis a zburat pe 8 mai în Polonia. FOTO tiriacholdings.ro Aceleaşi cheltuieli se fac, în paralel, şi la Guvern. „Adevărul” a cerut la Palatul Victoria costurile de deplasarea premierului în Statele Unite, în Golf şi la Strasbourg din acest an, neprimind însă niciun răspuns. Statul dă anual de la 2 la 6 milioane de euro pentru avioane private Guvernul a avut în ultimii ani două tentative de a cumpăra un avion în rate, abandonate însă fără explicaţii publice şi fără a arăta pe ce au fost cheltuiţi, în final, banii alocaţi „Air Force Unu”. În nota de fundamentare a unei ordonanţe din 2013, Guvernul arăta că justificarea pentru care România intra, prin Ministerul Apărării, în negocieri rapide pentru achiziţionarea unei aeronave speciale erau tocmai costurile ridicate ale statului cu închirierea repetată. Calculele Ministerului Finanţelor de la acea vreme arătau că achiziţionarea în leasing a unui avion de mărime medie ar costa anual statul mai puţin decât închirierea, la final Guvernul rămânând şi cu aeronava. Foto Avioane oficiale în lume Concret, în 2011, 2012 şi 2013, Guvernul a cheltuit între 1,5 milioane şi 6 milioane de euro pe an pentru mentenanţa avioanelor închiriate de la TAROM sau de la alte companii cu care au zburat preşedintele şi prim-ministrul în delegaţiile în străinătate. Sumele au fost similare şi în 2014, fără a mai fi însă făcute publice. Aşa a ajuns Guvernul să aloce Ministerului Apărării 4 milioane de euro pentru a achita prima rată a noului „Air Force Unu”. „Noul” avion urma să fie, în preajma anului electoral care venea, unul second-hand de la Guvernul italian, pentru care Victor Ponta l-a desemnat pe Vlad Stoica, şeful Cancelariei sale, să intre în negocieri. Achiziţia a picat însă, fără explicaţii publice, planul B fiind cumpărarea unei aeronave din flota TAROM pe care Guvernul să o echipeze corespunzător şi care să fie folosită doar de preşedinte, de premier, de preşedintele Senatului şi de cel al Camerei Deputaţilor, de miniştri, ca şi de invitaţii lor străini. Ce s-a ales de avionul lui Ceauşescu, moştenit de Băsescu „Carpaţi” a rămas astfel prima şi ultima aeronavă oficială pe care a avut-o România în ultimii 50 de ani. Vechiul Boeing 707-3K1C, vândut în 2012 de Guvern americanilor, a fost recondiţionat şi operează în misiuni militare ale SUA şi ale NATO ca avion cisternă, care alimentează în aer aeronave de luptă. La doi ani după ce fusese scoasă din uz, din cauza zgomotului care depăşea standardele internaţionale şi care făcea imposibilă aterizarea pe aerororturile europene, aeronava prezidenţială a fost cumpărată de compania Omega Air cu 2 milioane de euro. Avea atunci 36 de ani şi îi dusese la bord pe Nicolae Ceauşescu, pe Ion Iliescu, pe Emil Constantinescu şi pe Traian Băsescu. Chiar dacă a luat 2 milioane de euro pe fostul avion oficial, statul a rămas în continuare cu datorii de 750.000 de euro pentru reparaţiile sale istorice Avariată în anii ’90 în urma unor teste, aeronava “Carpaţi” fusese recondiţionată de mai multe ori, în ciuda dificultăţilor ROMAVIA de a găsi piese potrivite, dar avea avantajul amenajării speciale pentru cursele prezidenţiale. Ce o despărţea, în realitate, de un avion oarecare de linie erau un sistem securizat de comunicaţii prin satelit, un congelator de 60 de litri pentru a ţine fructe la rece şi un “apartament” de 20 de metri pătraţi care strângea laolaltă un dormitor în care încăpea doar patul şi o oglindă, o toaletă şi un birou cu patru fotolii şi o lampă. În rest, avionul prezidenţial, ultimul pe care l-a avut România, era o carcasă pentru şase rânduri de scaune în spate, acolo unde stăteau SPP-iştii şi ziariştii, şi patru rânduri de fotolii cu tapiţerie de piele pentru consilieri şi miniştri, aşa-numitul “Salon numărul 1”, altădată “sufrageria”. Traian Băsescu, în biroul din „avionul Carpaţi”, în primul an de mandat. Foto: Adevărul Planul lui Tăriceanu, rămas pe hârtie Prima tentativă de a înlocui aeronavele oficiale i-a aparţinut premierului Călin Popescu Tăriceanu. La propunerea ROMAVIA, CSAT a avizat, în mai 2007, cumpărarea a două avioane cu dotări speciale, unul ca transportor oficial al demnitarilor şi unul de rezervă, aşa cum arată în linii mari şi planul actual. În perioada boom-ului economic, la scară mai mică, se dorea apropierea, ca dotări, de aeronava American Air Force One a liderului de la Casa Albă. Pe hârtie, avioanele aveau radare meteorologice performante şi sisteme anti-rachetă pentru a respinge potenţialele atacuri în zbor şi a indica pilotului traiectoria corectă pentru ieşirea din zona periculoasă, compartimente de călătorie separate pentru demnitar, consilieri şi ofiţerii de protecţie, un dormitor de dimensiuni reduse cu sală de baie, “un birou” de lucru pentru preşedinte sau premier, o magazie de alimente, un punct de prim ajutor şi scară proiprie. În planul ministrului apărării de la acea vreme, Teodor Meleşcanu, erau incluse rezervoarele de combustibil de rezervă şi un sistem de realimentare în zbor, pentru ca avioanele oficiale să nu mai aibă nevoie de escală pentru drumurile transatlantice. Deşi aprobată în CSAT, achiziţia a fost abandonată de teama oprobiului public. Suma vehiculată era de 300 de milioane de euro.

PENALULTEODOR ATANASIU „BIJBOACA” SARE LA BEREGATA BULDOGULUI VASILE BLAGA CARE A DEVENIT CU HAITA PEDELISTA ,PRESEDINTELE NOULUI PNL -BASESCU!

10 mai

Teodor Atanasiu

Co-președintele PNL Vasile Blaga este acuzat de cel mai important lider al vechiului PNL, senatorul Teodor Atanasiu, că nu vrea să ajungă la guvernare, scrie stiripesurse.ro.

De asemenea Atanasiu mai spune că singura șansă a liberalilor să preia guvernarea este doar DNA-ul.

„Dacă faci o comparație și o să-i vedem mâine pe Alina și cu Vasile oriunde lumea e ușor să aleagă între ei doi pe cine să aleagă. Dacă întrebi ce partid s-a reformat și care nu și te uiți la președinți iar e ușor să-ți dai seama cine, și așa mai departe… Deci una peste alta am mai făcut un compromis care să ne fie favorabil nouă. Și ne-a fost până acum. Acum e tras un pic și înapoi. De ce? Acum trebuie să îi dau ceva și PD-ului. Și i-am zis: Hai domnu’ Blaga să facem ceva”, spune Atanasiu.

„Vasile Blaga știe o gramadă de lucruri..în Campania lui Băsescu, în campania cealaltă… Îi e frica că dacă ajungem pe post, în poziție de top, ne ține foarte vulnerabili și atunci preferă să zică că da și să facă ca ba. Că nu zice NU…”, mai spune vechiul lider PNL.

„Hai domnu’ Blaga să facem și noi o majoritate. Până la ora asta eu cu colegii mei am adus 15 (n.r. parlamentari) și el a adus Zero! Credeți că un om care vrea să ajungă acolo și cu influența pe care o are Vasile Blaga nu e în stare să aducă un senator? Vă spun eu că se poate. Deci încet pasul spre guvernare și să sperăm că ne ajută conjunctura juridică și…”, a mai adăugat Atanasiu.

PSD ,PRIN PURTATORUL DE CUVANT ,DEPUTATUL GABRIELA PODASCA,ACUZATII GRAVE LA FUFA PENALA ALINA GORGHIU!

10 mai

PSD îi cere Alinei Gorghiu, copreședinte PNL, să îl suspende din toate funcțiile politice pe președintele CJ Iași, Cristian Adomniței.

„Având în vedere punerea în mișcare a acțiunii penale a Direcției Naționale Anticorupție împotriva președintelui Consiliului Județean Iași Cristian Adomniței și cercetarea acestuia sub control judiciar, Partidul Social Democrat îi solicită Alinei Gorghiu, în calitate de copreședinte al Partidului Național Liberal, să îl suspende pe Cristian Adomniței din toate funcțiile politice deținute. (…) Ar fi un gest de minimă decență”, a spus purtătorul de cuvânt al social-democraților, Gabriela Podașcă.

Ea a subliniat că, în opinia PSD, „lipsa de reacție a Alinei Gorghiu este inadmisibilă și reprezintă ”ipocrizia care conduce astăzi Partidul Național Liberal”.

„Copreședinta PNL ignoră de fapt pur și simplu corupția din propriul partid și în special din cazul Adomniței. (…) Nu o deranjează nici măcar cazul domnului Vosganian, încă neanchetat, fiindcă a fost protejat în mod evident de senatorii PNL”, a spus Podașcă, adăugând că pe Alina Gorghiu nu o deranjează nici faptul că aproape jumătate din colegii ei din PNL, din vechiul PDL, sunt acuzați că ar fi finanțat campaniile electorale din 2012 din banii din șpagă.

Purtătorul de cuvânt PSD a susținut că Alina Gorghiu nu este ”în măsură să dea lecții de moralitate politică nimănui”.

„Firma la care Alina Gorghiu era acționar a primit contracte de la AVAS în perioada în care Alina Gorghiu era încă consilier al președintelui AVAS. (…) Alina Gorghiu nu este în măsură să dea lecții de moralitate politică nimănui, atâta timp cât pe ea nu o deranjează propria corupție din propriul partid. Așa cum ați văzut în stenogramele apărute public, în vreme ce copreședinta PNL-ului vorbește despre unificarea dreptei și coagularea unui mare partid de dreapta, colegii ei se bat pe funcții pe care nici măcar nu le au”, a mai spus Gabriela Podașcă.

De asemenea, președintele Consiliului Național al PSD, Rovana Plumb, îi cere Alinei Gorghiu prin intermediul unei scrisori deschise publicate pe Facebook, să pună capăt tăcerii cu privire la problemele legate de șeful CJ Iași, Cristian Adomniței.

„Tăcerea dumneavoastră în cazul Adomniței este una complice! Deși el este aflat sub control judiciar, a fost ferit chiar și de cea mai mică mustrare din partea dumneavoastră! Cred că în asemenea condiții este legitim să ne întrebăm dacă nu cumva tratamentul preferențial vine ca urmare a susținerii de care v-ați bucurat din partea dânsului pentru conducerea PNL?”, scrie Plumb.

Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, liberalul Cristian Adomniţei, va fi cercetat sub control judiciar, potrivit unei decizii a Tribunalului Iași, care nu este însă definitivă.

Adomniţei este acuzat de favorizarea făptuitorului şi fals intelectual, după ce le-ar fi ajutat pe Cristina Teodora Jinga, director executiv al Direcţiei Proiecte şi Dezvoltare Durabilă din cadrul CJ, şi Carmen Ingrid Irimescu, şeful Serviciului Proiecte şi Parteneriate din Direcţia Proiecte şi Dezvoltare Durabilă tot din CJ, să acopere nereguli privind un contract pentru tipărirea de materiale de promovare a judeţului.

CORPUL DE CONTROL AL PREMIERULUI VICTOR PONTA A SESIZAT DNA IN LEGATURA CU SAVARSIREA A 52 DE FAPTE DE NATURA PENALA IN DOMENIUL FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PUBLICA A STATULUI!

10 mai

Corpul de control al primului ministru a sesizat DNA în legătură cu săvârșirea a 52 de posibile fapte de natură penală în domeniul fondului forestier proprietate publică a statului, fapte săvârșite de angajați ai unor direcții silvice și ai Romsilva.

„Corpul de control al primului ministru a efectuat acțiuni de verificare la direcțiile silvice din județele Bistrița-Năsăud, Maramureș, Mehedinți, Neamț și Suceava în legătură cu valorificarea produselor fondului forestier proprietate publică a statului aflat în administrarea acestor entități precum și la Regia Națională a Pădurilor Romsilva, în legătură cu adoptarea de către acesta, în anul 2009, fără temei legal, a unui regulament. În urma verificărilor efectuate au rezultat indicii privind săvârșirea unui număr de 52 posibile fapte de natură penală”, se arată în raportul Corpului de control.

Guvernul a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în cazul defrişărilor de păduri, aceasta fiind făcută în urma unor verificări efectuate de Corpul de Control al primului-ministru, din perioada 16 martie 2009-31 decembrie 2012.
Potrivit raportului transmis DNA, corpul de control al primului-ministru a efectuat acţiuni de verificare în urma cărora a găsit indicii privind săvârşirea unui număr de 52 posibile fapte de natură penală. Acţiunile au fost făcute la direcțiile silvice din județele Bistrița-Năsăud, Maramureș, Mehedinți, Neamț și Suceava în legătură cu valorificarea produselor fondului forestier proprietate publică a statului aflat în administrarea acestor entități precum și la Regia Națională a Pădurilor Romsilva, în legătură cu adoptarea de către acesta, în anul 2009, fără temei legal, a unui regulament.


Problema defrișărilor ilegale va fi pusă pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), a anunţat ieri preşedintele Klaus Iohannis, arătând că protestul de sâmbătă împotriva despăduririlor abuzive este unul perfect legitim.
„Cred că protestul de astăzi împotriva despăduririlor abuzive este unul perfect legitim. Am hotărât ca această gravă problemă a defrișărilor ilegale să fie pusă pe ordinea de zi a următoarei ședințe a CSAT. Sunt convins că vom reuși nu doar să stopăm fenomenul, dar și că instituțiile statului îi vor identifica și trage la răspundere pe cei vinovați”, a scris Iohannis pe Facebook.
Peste 1.000 de persoane s-au adunat, sâmbătă, la intrarea în Parcul Herăstrău din Piaţa Charles de Gaulle din Capitală, pentru a protesta faţă de tăierile ilegale de păduri, oamenii urmând să plece într-un marş pe traseul Piaţa Victoria – Palatul Cotroceni – Palatul Parlamentului.
Protestatarii au venit cu drapele, pancarte, mulţi dintre aceştia fiind biciclişti. Majoritatea participanţilor sunt tineri între 20 şi 40 de ani.
Liderii protestatarilor au spus că manifestul este unul apolitic: „Aşa cum ne-am mobilizat pentru Roşia Montană şi împotriva exploatării gazelor de şist, aşa ne mobilizăm şi pentru apărarea pădurilor, nu mai sacrificăm comunităţile locale pentru profitul unor companii. Putem mai mult decât să exportăm lemnul în formă brută”, au declarat aceştia, potrivit HotNews.
Mulţimea striga: „Ieşi afară, din ţară!”, „Nu corporaţia face legislaţia!”, „Toate partidele ne taie pădurile”, „Uniţi salvăm pădurile!”, „Codru-i frate cu poporul / Nu cu drujba şi toporul!”, „Asteptăm la DNA / Fabrica de cherestea!”.
Evenimentul a fost iniţiat pe Facebook, el fiind creat de campania Uniţi Salvăm, iar peste 12.000 de persoane şi-au anunţat participarea, numai la protestul din Capitală.
Şi la Cluj-Napoca, peste 800 de persoane au participat la un miting faţă de defrişarea pădurilor, scandând „Romsilva, hoţie, cu Holzindustrie în cărdășie” sau „Moţii se luptă cu hoţii” și criticându-l pe președintele Klaus Iohannis pentru că a trimis Codul Silvic spre reexaminare în Parlament.
Și la Alba Iulia, aproximativ 150 de persoane protestează față de defrișările ilegale, ei plecând într-un marș pe Bulevardul Transilvaniei și scandând lozinci precum „Uniți salvăm pădurea”, „Jos labele de pe pădurile României”, „Nu corporația face legislația”.
Aproximativ 200 de oameni s-au adunat și la Iași, ei plecând în marș pe Bulevardul Ștefan cel Mare, prin fața sediului primăriei, și având bannere pe care scrie „Vrem livezi, păduri curate, nu pământuri defrișate” și scandând, printre altele, „Vrem teii înapoi”. La un moment dat, protestatarii au început să cânte imnul României.
Și la Ploiești, aproximativ 50 de persoane au protestat față de tăierile ilegale de păduri.
Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, spunea că a luat act de acţiunile de protest programate pentru sfârşitul acestei săptămâni faţă de tăierile ilegale de arbori, pe fond susţinerii Codului Silvic şi împotriva monopolului. Declaraţiile au fost făcute în contextul în care Graţiela Gavrilescu anunţa un control al Ministerului Mediului la compania Holzindustrie Schweighofer, prin care se urmăreşte legalitatea achiziţionării de material lemnos tăiat din păduri de către această societate, care operează patru fabrici de prelucrare a lemnului, la Rădăuţi, Sebeş, Siret şi Comăneşti.
Ministrul Mediului a declarat, vineri, că asupra preşedintelui Klaus Iohannis „planează o suspiciune” că nu ar fi de partea românilor pentru că nu a fost de acord cu Codul Silvic votat de Parlament şi a cerut reexaminarea legii.
Codul Silvic este reexaminat de Parlament la cererea preşedintelui Klaus Iohannis. Senatul a respins, săptămâna trecută, modificările solicitate prin cererea de reexaminare şi a votat legea în varianta iniţială.
Proiectul Codului Silvic va fi marţi în dezbaterea comisiei din Camera Deputaţilor, iar PSD îşi menţine poziţia de a adopta un Cod care să prevină şi să sancţioneze defrişări ilegale şi monopolul, a declarat, sâmbătă, premierul Victor Ponta.

Printre neregulile sesizate de Corpul de control se numără infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, fals în declarații, omisiune a sesizării organelor judiciare, fals intelectual, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și intereselor publice, neglijență în serviciu.

Problema defrișărilor ilegale va fi pusă pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis, în contextul în care, sâmbătă, în Capitală şi în mai multe oraşe din ţară au avut loc proteste faţă de despăduririle abuzive.

Klaus Iohannis a cerut reexaminarea Codului Silvic. Senatul a respins, săptămâna trecută, modificările solicitate prin cererea de reexaminare şi a votat legea în varianta iniţială.
Proiectul Codului Silvic va fi marţi în dezbaterea comisiei din Camera Deputaţilor, iar PSD îşi menţine poziţia de a adopta un Cod care să prevină şi să sancţioneze defrişări ilegale şi monopolul, a declarat, sâmbătă, premierul Victor Ponta.

Vezi Sinteza Valorificare Fond Forestier

CORPUL DE CONTROL AL PREMIERULUI VICTOR PONTA A CONSTATAT INTR-UN RAPORT NERERGULI IN CAZUL DEFRISARILOR ILEGALE FACUTE DE COCERNUL AUSTRIAC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL AL CARUI LOBBYST ESTE PENALUL KLAUS IOHANNIS!

10 mai

Iată dovada că Iohannis nu se va opune tăierilor pădurilor şi că serveste intereselor austriece! Klaus Iohannis a refuzat sa promulge modificarile la Codul Silvic

Corpul de control al primului ministru a constatat, în cursul verificărilor făcute în cazul defrişărilor ilegale, o serie de nereguli la Direcţia Silvică Maramureş în care este implicată şi firma austriacă Holzindustrie Schweighofer SRL, potrivit bursa.ro.

Corpul de control al primului ministru a constatat, în cursul verificărilor făcute în cazul defrişărilor ilegale, o serie de nereguli la Direcţia Silvică Maramureş în care este implicată şi firma austriacă Holzindustrie Schweighofer SRL.
În raportul transmis de Guvern, se arată că Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva este abilitată să încheie contracte pe termen lung pentru asigurarea vânzării masei lemnoase pe picior cu agenţii economici care au dobândit acest drept prin licitaţie publică, pentru volume minime de 20.000 mc pe an pe agent economic şi pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 10 ani.
Potrivit raportului, Direcţia Silvică Maramureş a încheiat cu Holzindustrie Schweighofer SRL şi Sitel SA, acte adiţionale la contracte de vânzare – cumpărare pe termen lung a lemnului, fără ca aceste societăţi să facă dovada menţinerii activităţii în domeniul prelucării lemnului. De asemenea, s-a constatat că reprezentanţii Direcţiei Silvice Maramureş nu şi-au exprimat acordul/dezacordul scris cu privire la prestatorii propuşi de către Holzindustrie Schweighofer pentru exploatarea masei lemnoase într-un contract, acceptând agenţi economici care înregistrau datorii faţă de Direcţie.
Totodată, timp de 4 ani, Holzindustrie Schweighofer a exploatat un volum total de 126.292 mc masă lemnoasă pe picior faţă de volumul total de 200.000 mc pe care trebuia să-l exploateze conform contractului, ceea ce a dus la diminuarea veniturilor Romsilva cu 2.152.590,91 lei.
Mai mult, Guvernul a constatat şi tăierea, fără drept, de către societatea Ariana 2003 SRL, în cadrul contractului de vânzare – cumpărare a masei lemnoase pe termen lung încheiat cu Holzindustrie Schweighofer, a unui volum de 224 mc de masă lemnoasă din proprietatea publică a statului aflat în administrarea Direcţiei Silvice Maramureş.
Potrivit raportului transmis de Guvern, la Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Consiliul de Administraţie a adoptat, cu depăşirea competenţelor legale, un regulament privind vânzarea masei lemnoase care se recoltează anual din fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de Romsilva. Raportul arată că Romsilva nu avea competenţa să elaboreze şi să aprobe un astfel de regulament, întrucât nu avea calitatea de „autoritate publică centrală care răspunde de silvicultură”, aceasta fiind deţinută, atunci, de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
Aprobarea Regulamentului a facilitate astfel participarea la licitaţii a unor operatori economici care nu au făcut dovada că „dispun de mijloacele materiale financiare necesare, precum şi de forţă de muncă specializată” necesare exploatării masei lemnoase, în defavoarea celor care îndeplineau condiţiile de participare la procedurile de vânzare a masei lemnoase.
La Direcţia Silvică Bistriţa – Năsăud, Corpul de Control a descoperit că, în perioada 2009 – 2012, Direcţia a beneficiat de suplimentarea volumelor de masă lemnoasă de la alte direcţii silvice, în baza hotărârilor Consiliului de Administraţie al Romsilva, ca urmare a solicitărilor transmise către Romsilva, de către direcţia silvică.
Potrivit raportului Guvernului, Direcţia Silvică Bistriţa – Năsăud a fost singura direcţie silvică din cadrul Romsilva care a beneficiat de suplimentarea cotei de tăiere. Totodată, cu toate că alocarea masei lemnoase s-a realizat şi în vederea exploatării acesteia de către Secţia de exploatare, întreţinere şi reparaţii utilaje Bistriţa, Direcţia Silvică Bistriţa – Năsăud a exploatat cu preponderenţă, în procent de aproape 70%, această masă lemnoasă prin intermediul unor operatori economici cu care a încheiat contracte de prestări servicii de exploatare forestieră.
La Direcţia Silvică Mehedinţi, reprezentanţii au încălcat dispoziţiile legale referitoare la componenţa şi întrunirea comisiilor de preselecţie/licitaţie, arată Guvernul.
Potrivit dispoziţiilor legale aplicabile vânzării masei lemnoase de către Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, comisiile de preselecţie şi licitaţie trebuiau să fie constituite dintr-un număr minim de membri, iar pentru a fi legal întrunite, la şedinţele acestora trebuiau să fie prezente cel puţin trei pătrrimi din numărul de membri.
În legătură cu componenţa comisiilor de preselecţie, Guvernul a constatat că preselecţia unor operatori economici s-a realizat de către comisii care au avut în componenţă un număr mai mic de membri decât cel prevăzut în legislaţia în vigoare la acel moment. Totodată, s-a constatat că la data de 30 octombrie 2009, la comisia de licitaţie au participat doar doi din cei patru membri ai comisiei.
În urma acestei licitaţii au fost încheiate zece contracte de vânzare – cumpărare a mase lemnoase pe picior, în baza cărora Direcţia Silvică Mehedinţi a furnizat 8.928 mp de masă lemnoasă, în valoare totală de 516.947 lei, arată Guvernul.
Guvernul a mai constatat că au fost admişi la licitaţii operatori economici care au depus documentaţii de preselecţie incomplete sau neconforme cu prevederile caietelor de sarcini, operatori economici care nu au făcut dovada achitării garanţiei de contractare, anterior datei licitaţiei, operatori care nu au prezentat atestatul de exploatare, sau societăţi care aveau datorii la bugetul general consolidat al statului sau către Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva sau unităţile acesteia.
Totodată, Guvernul a constatat întocmirea incorectă sau incompletă a unor procese – verbale ale şedinţelor de preselecţii sau licitaţii şi deficienţe în legătură cu aplicarea normelor legale referitoare la cazierul tehnic de exploatare.
În raport se mai arată că au fost admişi la licitaţii operatori economici care nu au ataşat la cererile de înscriere şi cazierele tehnice de exploatare, completate la zi.
Mai mult, s-a constatat vânzarea, de către reprezentanţii Direcţiei Silvice Suceava, prin negociere, a partizilor de masă lemnoasă care au făcut obiectele unor contracte de vânzare – cumpărare „reziliate”, fără a fi supuse unor noi proceduri de licitaţie.
De asemenea, nu au fost percepute penalităţi pentru exploatarea masei lemnoase în afara termenelor prevăzute în autorizaţia de exploatare sau ca urmare a ridicării cu întârziere a autorizaţiilor de exploatare, având drept consecinţă păgubirea bugetului Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva.
Guvernul a mai constatat neefectuarea de controale privind respectarea regulilor silvice de exploatare a masei lemnoase de către reprezentanţii ocoalelor silvice din cadrul Direcţiei Silvice Mehedinţi.
De asemenea, a fost exploatată masă lemnoasă cu încălcarea normelor privind prelungirea duratelor de exploatare a parchetelor sau în afara termenelor prevăzute în autorizaţiile de exploatare, în cadrul ocoalelor silvice din subordinea Direcţiei Silvice Mehedinţi.

*  ACTUALIZARE 11:19
Guvernul a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în cazul defrişărilor de păduri, aceasta fiind făcută în urma unor verificări efectuate de Corpul de Control al primului-ministru, din perioada 16 martie 2009-31 decembrie 2012.
Potrivit raportului transmis DNA, corpul de control al primului-ministru a efectuat acţiuni de verificare în urma cărora a găsit indicii privind săvârşirea unui număr de 52 posibile fapte de natură penală. Acţiunile au fost făcute la direcțiile silvice din județele Bistrița-Năsăud, Maramureș, Mehedinți, Neamț și Suceava în legătură cu valorificarea produselor fondului forestier proprietate publică a statului aflat în administrarea acestor entități precum și la Regia Națională a Pădurilor Romsilva, în legătură cu adoptarea de către acesta, în anul 2009, fără temei legal, a unui regulament.


Problema defrișărilor ilegale va fi pusă pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), a anunţat ieri preşedintele Klaus Iohannis, arătând că protestul de sâmbătă împotriva despăduririlor abuzive este unul perfect legitim.
„Cred că protestul de astăzi împotriva despăduririlor abuzive este unul perfect legitim. Am hotărât ca această gravă problemă a defrișărilor ilegale să fie pusă pe ordinea de zi a următoarei ședințe a CSAT. Sunt convins că vom reuși nu doar să stopăm fenomenul, dar și că instituțiile statului îi vor identifica și trage la răspundere pe cei vinovați”, a scris Iohannis pe Facebook.
Peste 1.000 de persoane s-au adunat, sâmbătă, la intrarea în Parcul Herăstrău din Piaţa Charles de Gaulle din Capitală, pentru a protesta faţă de tăierile ilegale de păduri, oamenii urmând să plece într-un marş pe traseul Piaţa Victoria – Palatul Cotroceni – Palatul Parlamentului.
Protestatarii au venit cu drapele, pancarte, mulţi dintre aceştia fiind biciclişti. Majoritatea participanţilor sunt tineri între 20 şi 40 de ani.
Liderii protestatarilor au spus că manifestul este unul apolitic: „Aşa cum ne-am mobilizat pentru Roşia Montană şi împotriva exploatării gazelor de şist, aşa ne mobilizăm şi pentru apărarea pădurilor, nu mai sacrificăm comunităţile locale pentru profitul unor companii. Putem mai mult decât să exportăm lemnul în formă brută”, au declarat aceştia, potrivit HotNews.
Mulţimea striga: „Ieşi afară, din ţară!”, „Nu corporaţia face legislaţia!”, „Toate partidele ne taie pădurile”, „Uniţi salvăm pădurile!”, „Codru-i frate cu poporul / Nu cu drujba şi toporul!”, „Asteptăm la DNA / Fabrica de cherestea!”.
Evenimentul a fost iniţiat pe Facebook, el fiind creat de campania Uniţi Salvăm, iar peste 12.000 de persoane şi-au anunţat participarea, numai la protestul din Capitală.
Şi la Cluj-Napoca, peste 800 de persoane au participat la un miting faţă de defrişarea pădurilor, scandând „Romsilva, hoţie, cu Holzindustrie în cărdășie” sau „Moţii se luptă cu hoţii” și criticându-l pe președintele Klaus Iohannis pentru că a trimis Codul Silvic spre reexaminare în Parlament.
Și la Alba Iulia, aproximativ 150 de persoane protestează față de defrișările ilegale, ei plecând într-un marș pe Bulevardul Transilvaniei și scandând lozinci precum „Uniți salvăm pădurea”, „Jos labele de pe pădurile României”, „Nu corporația face legislația”.
Aproximativ 200 de oameni s-au adunat și la Iași, ei plecând în marș pe Bulevardul Ștefan cel Mare, prin fața sediului primăriei, și având bannere pe care scrie „Vrem livezi, păduri curate, nu pământuri defrișate” și scandând, printre altele, „Vrem teii înapoi”. La un moment dat, protestatarii au început să cânte imnul României.
Și la Ploiești, aproximativ 50 de persoane au protestat față de tăierile ilegale de păduri.
Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, spunea că a luat act de acţiunile de protest programate pentru sfârşitul acestei săptămâni faţă de tăierile ilegale de arbori, pe fond susţinerii Codului Silvic şi împotriva monopolului. Declaraţiile au fost făcute în contextul în care Graţiela Gavrilescu anunţa un control al Ministerului Mediului la compania Holzindustrie Schweighofer, prin care se urmăreşte legalitatea achiziţionării de material lemnos tăiat din păduri de către această societate, care operează patru fabrici de prelucrare a lemnului, la Rădăuţi, Sebeş, Siret şi Comăneşti.
Ministrul Mediului a declarat, vineri, că asupra preşedintelui Klaus Iohannis „planează o suspiciune” că nu ar fi de partea românilor pentru că nu a fost de acord cu Codul Silvic votat de Parlament şi a cerut reexaminarea legii.
Codul Silvic este reexaminat de Parlament la cererea preşedintelui Klaus Iohannis. Senatul a respins, săptămâna trecută, modificările solicitate prin cererea de reexaminare şi a votat legea în varianta iniţială.
Proiectul Codului Silvic va fi marţi în dezbaterea comisiei din Camera Deputaţilor, iar PSD îşi menţine poziţia de a adopta un Cod care să prevină şi să sancţioneze defrişări ilegale şi monopolul, a declarat, sâmbătă, premierul Victor Ponta.
În raportul transmis de Guvern, se arată că Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva este abilitată să încheie contracte pe termen lung pentru asigurarea vânzării masei lemnoase pe picior cu agenţii economici care au dobândit acest drept prin licitaţie publică, pentru volume minime de 20.000 mc pe an pe agent economic şi pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 10 ani, scrie sursa citată.
Potrivit raportului, Direcţia Silvică Maramureş a încheiat cu Holzindustrie Schweighofer SRL şi Sitel SA, acte adiţionale la contracte de vânzare – cumpărare pe termen lung a lemnului, fără ca aceste societăţi să facă dovada menţinerii activităţii în domeniul prelucării lemnului. De asemenea, s-a constatat că reprezentanţii Direcţiei Silvice Maramureş nu şi-au exprimat acordul/dezacordul scris cu privire la prestatorii propuşi de către Holzindustrie Schweighofer pentru exploatarea masei lemnoase într-un contract, acceptând agenţi economici care înregistrau datorii faţă de Direcţie.
Totodată, timp de 4 ani, Holzindustrie Schweighofer a exploatat un volum total de 126.292 mc masă lemnoasă pe picior faţă de volumul total de 200.000 mc pe care trebuia să-l exploateze conform contractului, ceea ce a dus la diminuarea veniturilor Romsilva cu 2.152.590,91 lei.
Mai mult, Guvernul a constatat şi tăierea, fără drept, de către societatea Ariana 2003 SRL, în cadrul contractului de vânzare – cumpărare a masei lemnoase pe termen lung încheiat cu Holzindustrie Schweighofer, a unui volum de 224 mc de masă lemnoasă din proprietatea publică a statului aflat în administrarea Direcţiei Silvice Maramureş.
Potrivit raportului transmis de Guvern, la Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Consiliul de Administraţie a adoptat, cu depăşirea competenţelor legale, un regulament privind vânzarea masei lemnoase care se recoltează anual din fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de Romsilva. Raportul arată că Romsilva nu avea competenţa să elaboreze şi să aprobe un astfel de regulament, întrucât nu avea calitatea de „autoritate publică centrală care răspunde de silvicultură”, aceasta fiind deţinută, atunci, de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
Aprobarea Regulamentului a facilitate astfel participarea la licitaţii a unor operatori economici care nu au făcut dovada că „dispun de mijloacele materiale financiare necesare, precum şi de forţă de muncă specializată” necesare exploatării masei lemnoase, în defavoarea celor care îndeplineau condiţiile de participare la procedurile de vânzare a masei lemnoase.
La Direcţia Silvică Bistriţa – Năsăud, Corpul de Control a descoperit că, în perioada 2009 – 2012, Direcţia a beneficiat de suplimentarea volumelor de masă lemnoasă de la alte direcţii silvice, în baza hotărârilor Consiliului de Administraţie al Romsilva, ca urmare a solicitărilor transmise către Romsilva, de către direcţia silvică. Potrivit raportului Guvernului, Direcţia Silvică Bistriţa – Năsăud a fost singura direcţie silvică din cadrul Romsilva care a beneficiat de suplimentarea cotei de tăiere. Totodată, cu toate că alocarea masei lemnoase s-a realizat şi în vederea exploatării acesteia de către Secţia de exploatare, întreţinere şi reparaţii utilaje Bistriţa, Direcţia Silvică Bistriţa – Năsăud a exploatat cu preponderenţă, în procent de aproape 70%, această masă lemnoasă prin intermediul unor operatori economici cu care a încheiat contracte de prestări servicii de exploatare forestieră.
La Direcţia Silvică Mehedinţi, reprezentanţii au încălcat dispoziţiile legale referitoare la componenţa şi întrunirea comisiilor de preselecţie/licitaţie, arată Guvernul. Potrivit dispoziţiilor legale aplicabile vânzării masei lemnoase de către Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, comisiile de preselecţie şi licitaţie trebuiau să fie constituite dintr-un număr minim de membri, iar pentru a fi legal întrunite, la şedinţele acestora trebuiau să fie prezente cel puţin trei pătrrimi din numărul de membri.
În legătură cu componenţa comisiilor de preselecţie, Guvernul a constatat că preselecţia unor operatori economici s-a realizat de către comisii care au avut în componenţă un număr mai mic de membri decât cel prevăzut în legislaţia în vigoare la acel moment. Totodată, s-a constatat că la data de 30 octombrie 2009, la comisia de licitaţie au participat doar doi din cei patru membri ai comisiei, potrivit bursa.ro.
În urma acestei licitaţii au fost încheiate zece contracte de vânzare – cumpărare a mase lemnoase pe picior, în baza cărora Direcţia Silvică Mehedinţi a furnizat 8.928 mp de masă lemnoasă, în valoare totală de 516.947 lei, arată Guvernul.

Corpul de control al primului ministru a sesizat DNA în legătură cu săvârșirea a 52 de posibile fapte de natură penală în domeniul fondului forestier proprietate publică a statului, fapte săvârșite de angajați ai unor direcții silvice și ai Romsilva.

Proiectul Codului Silvic va fi marţi în dezbaterea comisiei din Camera Deputaţilor, după ce Senatul a respins, săptămâna trecută, modificările solicitate prin cererea de reexaminare şi a votat legea în varianta iniţială.

KLAUS IOHANNIS ,UN IPOCRIT SI CINIC SE VEDE IN SCHENGEN,CAND EL ASI INREAGA FAMILIE AU CETATENIE GERMANA!,ROMANIA POATE SA ASTEPTE!

10 mai

Președintele Klaus Iohannis a declarat sâmbătă, la recepția cu ocazia Zilei Europei de la Palatul Cotroceni, că, în scurt timp, România va face pași semnificativi pentru a deveni stat membru al spațiului Schengen.

„Am sărbătorit, recent, împlinirea a 10 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, un moment deosebit pentru toți românii, acum cetățeni europeni cu drepturi depline. România este, astăzi, nu doar un stat profund atașat valorilor care definesc Uniunea Europeană și un puternic susținător al adâncirii procesului de integrare europeană, România este o sursă de stabilitate și democrație într-o regiune complicată, un partener angajat în susținerea statului de drept, în apărarea libertății fundamentale și în promovarea economiei de piață. După mai mult de 8 ani de la momentul aderării, putem afirma că am pornit pe un drum ireversibil și am parcurs etape importante. Dar procesul de integrare nu este încă finalizat. Am convingerea că, în scurt timp, vom face pași semnificativi pentru a deveni membri ai spațiului Schengen”, a spus Iohannis.

El a arătat că pe 9 mai se marchează Ziua Europei, sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și proclamarea Independenței de stat a României. De asemenea, șeful statului a amintit că au trecut 65 de ani de la Declarația lui Robert Schuman, care a pus bazele proiectului de integrare europeană, prin crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului.

„Despre Europa s-au spus și se pot spune multe lucruri. Europa cetățenilor este un spațiu al libertății și democrației, al dialogului și diversității, al prosperității și șanselor egale. Aș vrea să folosim acest prilej pentru a reflecta la ce ne dorim să fie Europa pentru fiecare dintre cetățenii săi și cum o putem face mai puternică în serviciul lor. Perioada pe care o traversăm nu este una deloc simplă. Numeroase provocări — de la cele de securitate la cele economice, de la cele instituționale la cele legate de migrație — ne încearcă angajamentul, determinarea și capacitatea de acțiune comună. Trebuie să fim conștienți de ele, dar nu să ne sperie. Nu există construcție durabilă care să nu fi avut de trecut teste și de înfruntat circumstanțe”, a afirmat Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că în fața provocărilor de securitate trebuie să existe solidaritate.

„În fața xenofobiei și extremismului să fim uniți pentru apărarea drepturilor și libertăților, a valorilor toleranței și incluziunii, a unității în diversitate care exprimă cel mai bine esența Uniunii Europene. În fața scepticismului și îndoielii, să fim curajoși în a continua și consolida procesul de integrare europeană și de extindere. În fața dificultăților economice, să răspundem prin soluții comune și instituții eficiente. Avem nevoie de o Uniune Economică și Monetară puternică, cu o Uniune Bancară funcțională. Avem nevoie de o Piață Internă fără bariere și de o Uniune a Energiei care să ne asigure securitatea energetică. Trebuie să consolidăm Spațiul Schengen ca singură opțiune viabilă pentru siguranța cetățenilor noștri. Trebuie să continuăm extinderea Uniunii pentru că astfel vom deveni mai puternici”, a declarat șeful statului.

El a precizat că adoptarea monedei unice euro reprezintă cel mai important proiect de țară după aderarea României la Uniunea Europeană.

„Aderarea la zona euro impune, însă, o pregătire serioasă și un efort susținut și bine coordonat în următorii ani din partea tuturor actorilor relevanți — politici, guvernamentali, bancari. Sunt convins că, în acest fel, vom putea să îndeplinim acest angajament și să răspundem așteptărilor pe care românii le au”, a arătat Iohannis.

În final, el le-a transmis românilor și tuturor cetățenilor europeni „La mulți ani!”.

La recepția de Ziua Europei organizată în grădina Palatului Cotroceni au participat foștii șefi de stat Ion Iliescu și Emil Constantinescu, premierul Victor Ponta, mai mulți membri ai Guvernului, printre care Rovana Plumb, Robert Cazanciuc, Nicolae Bănicioiu și Eugen Teodorovici, membri ai Corpului Diplomatic acreditat la București, politicieni — copreședintele PNL Vasile Blaga, președintele PSRo, Mircea Geoană, șefi de instituții — procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, președintele CSM, Marius Tudose, reprezentanți ai cultelor religioase, cât și ai organizațiilor non-guvernamentale și mass-media.

AGERPRES.

ASTAZI IN POLONIA ARE LOC PRIMUL TUR AL ALEGERILOR PREZIDENTIALE!

10 mai

Polonezii votează duminică în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale, al căror favorit este președintele în exercițiu Bronislaw Komorowski în fața conservatorului Andrzej Duda, relatează AFP.

Foto: (c) Slawomir Kaminski / Agencja Gazeta / REUTERS

Aproximativ 28.000 de secții de vot urmează să fie deschise până la 19.00 GMT. La închiderea lor, un sondaj, comandat de principalele trei canale de televiziune din Polonia, urmează să anunțe primele estimări ale rezultatelor.

Asigurat încă de câteva luni că va câștiga primul tur al alegerilor, președintele Bronislaw Komorowski, de centru dreapta, 62 de ani, nu a întrunit în ajunul scrutinului decât 35%—40% din intențiile de vot ale polonezilor, în timp ce Andrzej Duda, jurist, 42 de ani, candidat al Partidului conservator Dreptate și Justiție (PiS, opoziție) a obținut 27-29%.

Copilul teribil al scrutinului, Pawel Kukiz, un fost rocker de 51 de ani, care dorește să schimbe actualul sistem politic, întrunește în jur de 15% din intențiile de vot, un avans semnificativ după ce obținuse 6%, la începutul lunii aprilie. Alți opt candidați, între care cinci populiști antieuropeni de dreapta, nu au depășit 5%.

Potrivit tuturor sondajelor, Bronislaw Komorowski și Andrzej Duda se vor înfrunta în al doilea tur al alegerilor prevăzut la 24 mai și deci repartizarea voturilor susținătorilor lui Pawel Kukiz va avea un rol important.

AGERPRES

10 MAI – ZIUA REGALITATII CARE MARCHEAZA TREI MOMENTE IMPORTANTE DIN ISTORIA ROMANIEI: INCEPUTUL DOMNIEI LUI CAROLI,INDEPENDENTA DE STAT SI INCORONAREA PRIMULUI REGE AL REGATULUI ROMANIEI!

10 mai

Casa Regală a României organizează pe 10 mai, cu prilejul Zilei Regalităţii, evenimente speciale pentru a marca această sărbătoare.

Timp de opt decenii, între 1866 și până în decembrie 1947, ziua de 10 mai nu a reprezentat doar Ziua Regalității, ci a fost și Ziua Națională a României.

10 mai 1908 — Regele Carol I și prințul moștenitor Ferdinand
Foto: (c) ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI / AGERPRES ARHIVA

În primul rând, 10 mai 1866 a reprezentat ziua sosirii la București a prințului Carol, ales domnitor al României, și, în al doilea rând, după 15 ani, la 10 mai 1881 a fost proclamat Regatul României, Carol I devenind primul rege al României.

Regele Carol I al României
Foto: (c) ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI / AGERPRES ARHIVA

Începând cu domnia lui Carol I (prinț al României: 10 mai 1866 — 10 mai 1881, apoi rege al României: 10 mai 1881-27 septembrie 1914) și continuând cu domniile lui Ferdinand I (28 septembrie/10 octombrie 1914 — 20 iulie 1927), Mihai I (20 iulie 1927 — 8 iunie 1930), Carol al II-lea (8 iunie 1930 — 6 septembrie 1940), și din nou, Mihai I (6 septembrie 1940 — 30 decembrie 1947), ziua de 10 mai a fost sărbătorită de români ca Zi Națională.

10 mai 1946, Regele Mihai I și Regina mamă Elena, la festivitățile prilejuite de Sărbătoarea Națională a României (1866-1947)
Foto: (c) RADOR / AGERPRES ARHIVA

În urma abdicării domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la 11/23 februarie 1866, s-a repus în discuție rațiunile aducerii în România, a unui prinț străin, care aveau drept obiectiv menținerea stabilității interne, a coeziunii și unității naționale, consolidarea autonomiei și pregătirea terenului pentru dobândirea mai rapidă a independenței, pentru modernizarea statului.

Cu acordul Locotenenței Domnești, Ion Ghica, președinte și ministru de externe, în cadrul guvernului provizoriu, l-a propus în calitate de domn al României pe contele Filip de Flandra, fratele regelui Leopold al II-lea al Belgiei.

În urma refuzului acestuia, la 19/31 martie 1866, Ion C. Brătianu s-a deplasat la Dusseldorf, unde i-a făcut aceeași propunere ofițerului Carol de Hohenzollern. Propunerea a fost acceptată și, după plebiscitul național din 2/14-8/20 aprilie 1866, soldat cu un rezultat pozitiv — 635.969 „pentru” și doar 244 ”contra”—, prințul Carol a devenit domnitor al României. La 10 mai 1866, însoțit de Ion C. Brătianu, principele Carol I a intrat în București, fiind primit de o mulțime entuziastă. Drumul a continuat până în dealul Mitropoliei, unde principele Carol a fost întâmpinat de mitropolitul Nifon. După un scurt Te Deum, oficialitățile au intrat în Camera Deputaților; aici Carol I a depus jurământul.

Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese pentru România în plan demografic, economic, social, administrativ, politic și cultural. Unul din primele acte politice ale noului domn a fost proclamarea noii Constituții — la 1 iulie 1866 — una dintre cele mai democrate la aceea vreme, care va rămâne în vigoare până în 1923.

Chiar dacă primii ani de domnie s-au caracterizat printr-o acută instabilitate politică, Carol I s-a implicat în politica internă și externă a țării. Astfel, a stimulat organizarea instituțiilor statale, mai ales a armatei, care va juca un rol decisiv în obținerea Independenței de stat în 1877.

La 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților, care a proclamat Independența de stat a României. În fața Adunării, ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu a declarat: „În stare de răsbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare (…) Așadar domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă”.

După discurs, Adunarea Deputaților a votat o moțiune, cu 79 de voturi pentru și 2 abțineri, prin care lua act că „răsbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială”. Și Senatul a adoptat o moțiune în sensul declarației guvernului, tributul datorat Porții fiind anulat și trecut în contul cheltuielilor pentru armată. Independența României, precum și unirea Dobrogei cu România au fost recunoscute în Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 mart. 1878) și prin Tratatul de la Berlin (13 iulie 1878).

La 10/22 mai 1877 au avut loc, la București, o serie de festivități prilejuite de proclamarea Independenței României. Acestea au fost deschise prin 21 de lovituri de tun și a fost oficiat un Te Deum, la care au asistat domnitorul Carol I, primul ministru, I.C. Brătianu, miniștri, deputați, senatori, membrii înaltului cler, înalți magistrați ai țării.

În aceeași zi a fost instituită prima decorație românească — „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare și civile deosebite aduse statului român.

10 mai 1946; Paradă militară prilejuită de Sărbătoarea Națională a României (1866-1947)
Foto: (c) RADOR / AGERPRES ARHIVA

În 9/21 septembrie 1878, Consiliul de Miniștri a hotărât acordarea titlului de Alteță Regală lui Carol I, realizându-se, astfel, un prim și important pas spre proclamarea Regatului României.

La 10/22 mai 1881, când s-au împlinit 15 ani de la urcarea pe tronul statului român, au avut loc festivități prilejuite de proclamarea Regatului și încoronarea domnitorului Carol I ca rege al României. Evenimentul încoronării a fost anunțat prin 21 de salve de tun. Coroana regelui a fost confecționată din oțelul unui tun capturat la Plevna în 1877, iar cea a reginei a fost realizată din aur, ambele fiind lucrate la Arsenalul Armatei. Primindu-le regele a ținut un discurs în care a apreciat: „Prin serbarea de azi se încheie în mod strălucit o perioadă de 15 ani, bogată în lupte grele și în fapte mari (…) Cu mândrie dar primesc această coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noștri și care a fost sfințită de biserică. O primesc ca simbol al independenței și puterii României !”

10 mai 2012 ; Principesa Margareta, Regele Mihai și Principele Radu la evenimentul ‘Garden Party’, la Palatul Elisabeta, în cadrul manifestărilor organizate de Casa Regală cu prilejul zilei de 10 mai
Foto: (c) VLAD STAVRICA / AGERPRES ARHIVA

După revenirea fostului suveran Mihai I, în România, ziua de 10 mai a fost marcată prin festivități, evenimente culturale, organizate, în principal, la Palatul Elisabeta, de familia regală, dar și depuneri de coroane de flori la statuia lui Carol I din Piața Palatului Regal.

10 mai 2013 ; Principesa Margareta depune un buchet de flori la statuia Regelui Carol I din Piața Palatului Regal
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES ARHIVA

10 mai 2013 ; Evenimentul anual ‘Garden Party’ găzduit de Palatul Elisabeta, care încheie manifestarile organizate cu prilejul Zilei Regalității
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES ARHIVA

Printre acestea se numără Maratonul Regal, care a început de la Palatul Elisabeta, având un traseu de 10,5 kilometri. Startul a fost dat la ora 8.00, de Principele Nicolae, şi se desfăşoară în zona Bd. Kiseleff – Piaţa Victoriei – Bd. Aviatorilor – Parcul Herăstrău – Şos. Bucureşti – Ploieşti.

În jurul prânzului, Familia Regală urmează să depune flori la statuia Regelui Carol I din Piaţa Palatului Regal. La ceremonie participă Principesa Moştenitoare Margareta, Principele Radu, Principesa Maria şi Principele Nicolae.

Începând cu ora 17.00, grădina Palatului Elisabeta va găzdui, pentru cel de-al șaselea an consecutiv, evenimentul Garden Party

La eveniment vor participa şase mii de invitaţi, din toate judeţele ţării, dar şi din Republica Moldova. Vor fi prezente personalităţi politice, din mediul academic, cultural, ştiintific şi politic, personalităţi ale societăţii civile şi mediului de afaceri, reprezentanţi ai Corpului Diplomatic şi ai clerului.
La fel ca în anii precedenți, Yakerii Acrobați își vor da concursul, survolând Palatul Elisabeta. Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale va susține un concert în grădina palatului.
La eveniment vor lua parte Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta, Principele Radu, Principesa Maria şi Principele Nicolae.

Ziua Regalităţii marchează trei momente importante din istoria României, respectiv începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.
Din aprilie anul acesta, printr-o decizie a Camerei Deputaţilor, ziua de 10 Mai este şi zi de sărbătoare naţională.

EMISARUL GERMANIEI LA BUCURESTI ,PENALUL KLAUS IOHANNIS SI PROIECTUL „ADOPTARII MONEDEI UNICE EUROPENE EURO!”

10 mai

 Foto: presidency.ro

La Palatul Cotroceni a avut loc o recepție oferită cu ocazia Zilei Europei.

La eveniment au participat aproape 1.000 de invitaţi, printre aceştia premierul Victor Ponta, Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, fostul președinte Emil Constantinescu, Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, Ministrul Educaţiei, Sorin Mihai Cîmpeanu și Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.

Fostul preşedinte Traian Băsescu nu a onorat invitaţia.

Update: La finalul recepţiei, premierul l-a salutat pe preşedintele statului, iar acesta i-a mulţumit pentru participare. Ulterior, primul-ministru s-a adresat presei afirmând: ”Nu aţi avut ştire, ghinion!”.

În deschiderea evenimentului, preşedintele Iohannis a ținut un discurs în care a arătat că „puține zile din calendar au darul de a vorbi, deopotrivă, despre trecut, prezent și viitor”.

„Marcăm ziua Europei, dar și sfârșitul celui de-al II-lea Război Mondial. Această zi este una aparte și pentru că se împlinesc 238 de ani de la câștigarea Independenței, care s-a obținut cu jertfa a mii de români”, a mai spus Klaus Iohannis.

Textul discursului preşedintelui Klaus Iohannis

„Domnule Preşedinte Ion Iliescu,
Domnule Preşedinte Emil Constantinescu,
Prea Fericirea Voastră,
Înalt Prea Sfinţia Voastră,
Stimaţi reprezentanţi ai cultelor,
Domnule Prim-ministru,
Domnilor miniștri,
Stimaţi membri ai Parlamentului României,
Excelenţele voastre doamnelor şi domnilor ambasadori şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice,
Stimaţi invitați,
Dragi cetățeni europeni,
Doamnelor și domnilor,

Puține zile din calendar au darul de a vorbi deopotrivă despre trecut, prezent și viitor. Puține zile sunt încărcate în egală măsură de amintirea unor evenimente dureroase din istorie, dar și de speranță. 9 mai este o asemenea zi. Mă bucur că avem ocazia de a o celebra împreună și vă mulțumesc că sunteți aici. Marcăm Ziua Europei, dar şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Această zi este, însă, una aparte și pentru că se împlinesc 138 de ani de la momentul proclamării independenţei de stat a României, obţinută cu jertfa a mii de români. Toate acestea se cuvin a fi amintite și onorate astăzi.

Au trecut 65 de ani de la Declarația lui Robert Schuman, care a pus bazele proiectului de integrare europeană, prin crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului. Curajul, viziunea și acțiunea unor lideri politici precum Konrad Adenauer, Robert Schuman, Jean Monnet, Alcide de Gasperi, Walter Hallstein a însemnat începutul celei mai lungi perioade de pace și prosperitate pentru statele care au fost parte din acest proiect.

Stimați invitați,
Doamnelor și domnilor,
Despre Europa s-au spus și se pot spune multe lucruri. Europa cetățenilor este un spațiu al libertății și democrației, al dialogului și diversității, al prosperității și șanselor egale. Aș vrea să folosim acest prilej pentru a reflecta la ce ne dorim să fie Europa pentru fiecare dintre cetățenii săi și cum o putem face mai puternică în serviciul lor. Perioada pe care o traversăm nu este una deloc simplă. Numeroase provocări – de la cele de securitate la cele economice, de la cele instituționale la cele legate de migrație – ne încearcă angajamentul, determinarea și capacitatea de acțiune comună. Trebuie să fim conștienți de ele, dar nu să ne sperie. Nu există construcție durabilă care să nu fi avut de trecut teste și de înfruntat circumstanțe.

În fața provocărilor de securitate trebuie să fim solidari. În fața xenofobiei și extremismului să fim uniți pentru apărarea drepturilor și libertăților, a valorilor toleranței și incluziunii, a unității în diversitate care exprimă cel mai bine esența Uniunii Europene. În fața scepticismului și îndoielii, să fim curajoși în a continua și consolida procesul de integrare europeană și de extindere. În fața dificultăților economice, să răspundem prin soluții comune și instituții eficiente. Avem nevoie de o Uniune Economică şi Monetară puternică, cu o Uniune Bancară funcţională. Avem nevoie de o Piaţă Internă fără bariere. Și de o Uniune a Energiei care să ne asigure securitatea energetică. Trebuie să consolidăm Spaţiul Schengen ca singură opţiune viabilă pentru siguranţa cetăţenilor noştri. Trebuie să continuăm extinderea Uniunii pentru că astfel vom deveni mai puternici.

Doamnelor şi domnilor,
Am sărbătorit, recent, împlinirea a 10 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, un moment deosebit pentru toţi românii, acum cetăţeni europeni cu drepturi depline. România este, astăzi, nu doar un stat profund ataşat valorilor care definesc Uniunea Europeană și un puternic susţinător al adâncirii procesului de integrare europeană, România este o sursă de stabilitate și democrație într-o regiune complicată, un partener angajat în susținerea statului de drept, în apărarea libertății fundamentale și în promovarea economiei de piață. După mai mult de 8 ani de la momentul aderării putem afirma că am pornit pe un drum ireversibil și am parcurs etape importante. Dar procesul de integrare nu este încă finalizat. Am convingerea că, în scurt timp, vom face paşi semnificativi pentru a deveni membri ai Spaţiului Schengen.

Adoptarea monedei unice euro reprezintă, fără îndoială, cel mai important proiect de țară după aderarea României la Uniunea Europeană. Aderarea la zona euro impune, însă, o pregătire serioasă și un efort susținut și bine coordonat în următorii ani din partea tuturor actorilor relevanţi – politici, guvernamentali, bancari. Sunt convins că, în acest fel, vom putea să îndeplinim acest angajament și să răspundem aşteptărilor pe care românii le au. În final, doresc să urez cetăţenilor români şi tuturor cetăţenilor europeni, la mulţi ani! La mulţi ani, Europa!”

CANDELARUL GERMAN ANGELA MERKEL VA FACE O VIZITA OFICIALA ,ASTAZI, LA MOSCOVA UNDE SE VA INTALNI CU PRESEDINTELE RUSIEI ,VLADIMIR PUTIN!

10 mai

Cancelarul german Angela Merkel face astăzi o vizită la Moscova, unde va avea o întrevedere cu preşedintele Vladimir Putin, potrivit Digi24.

În jurul prânzului, cancelarul german va depune o coroană de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut, în memoria militarilor ce şi-au pierdut viaţa în cel de-al Doilea Război Mondial.

Apoi, cei doi lideri vor discuta la Kremlin. Principala temă va fi criza ucraineană, însă pe agendă sunt anunţate şi probleme privind cooperarea ruso-germană în mai multe domenii.

La finalul întâlnirii, cei doi lideri vor susţine o conferinţă de presă comună.

Angela Merkel a refuzat invitaţia liderului de la Kremlin la parada fastuoasă ce a avut loc ieri, de Ziua Victoriei, alăturându-se, astfel, majorităţii liderilor europeni ce au boicotat evenimentul pe fondul implicării Moscovei în criza ucraineană.

MITINGUL DIN CAPITALA A SUTELOR DE MII DE PROTESTANTI IMPOTRIVA DEFRISARILOR ILEGALE DE CATRE FIRMA AUSTRIACA SCHEWEIGHOFER HOLZINDUSTRIE A LOBBYSTULUI KLAUS IOHANNIS L-O BAGAT IN SPERIETI SI A CONVOCAT CSAT!

10 mai

Foto: facebook

Mii de persoane s-au mobilizat în urma unui mesaj postat pe Facebook şi au ieşit în stradă pentru a-şi exprima indignarea faţă de tăierile ilegale de păduri. Ei vor schimbarea Codului silvic astfel încât defrişările ilegale să nu mai fie posibile în România.

În jurul orei 18.00, aceştia au plecat din faţa intrării în Parcul Herăstrău, din Piaţa Charles de Gaulle din Capitală, şi au pornit în marş, urmând să ajungă în Piaţa Victoriei, la Palatul Cotroceni şi, în final, la Palatul Parlamentului.

Update: Protestul împotriva defrișărilor ilegale s-a încheiat în jurul orei 21,00, organizatorii anunțând un nou protest pe 5 iunie, de Ziua Mondială a Mediului.

Mitingul s-a încheiat fără ca protestatarii să solicite o întrevedere cu ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, care își exprimase, pe Facebook, disponibilitatea de a discuta cu o delegație a lor, au declarat pentru Agerpres surse din minister.

Au răspuns la acest apel şi cetăţeni din mai multe oraşe ale ţării, proteste similare având loc şi în Alba-Iulia, Baia Mare, Braşov, Cluj-Napoca, Drobeta-Turnu Severin, Focşani, Galaţi, Iaşi, Mangalia, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Sighişoara, Târgovişte, Timişoara şi Vaslui.

În Capitală, protestatarii au bannere pe care se pot citi mesaje precum: Uniţi salvăm pădurile!, Aşteptăm la DNA fabrica de cherestea!, „Semnează petiţie de-clic.ro”, „Defrişările sunt crimă”, „Pădure pe butuci”, „Partidele ne taie pădurile”.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că problema defrișărilor ilegale va fi discutată în următoarea şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

„Cred că protestul de astăzi împotriva despăduririlor abuzive este unul perfect legitim. Am hotărât ca această gravă problemă a defrișărilor ilegale să fie pusă pe ordinea de zi a următoarei ședințe a CSAT. Sunt convins că vom reuși nu doar să stopăm fenomenul, dar și că instituțiile statului îi vor identifica și trage la răspundere pe cei vinovați”, a scris șeful statului pe Facebook.

 „Sâmbătă, 9 mai, în mai multe oraşe din ţară a avut loc primul protest major împotriva despăduririlor abuzive, care au lăsat România în numai câţiva ani cu mai puţin de jumătate din suprafaţa împădurită pe care o avea în 1989.

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât în România există jumătate din suprafaţa totală de pădure virgină din Uniunea Europeană, iar la nivelul clasei politice avem numai complicităţi cu beneficiarii despăduririlor abuzive, indiferent de guvernanţii care s-au succedat la putere în ultimii 25 de ani. Astfel, în anticamera despăduririlor abuzive – retrocedările ilegale de păduri – îi avem acum pe îndosariaţii Viorel Hrebenciuc, Ilie Sârbu (socrul lui Victor Ponta!), Dan Şova, „Prinţul” Paul, Tudor Chiuariu, Valeriu Stoica etc., dar o complicitate cu cei însetaţi de lemnul românesc ne indică şi gestul recent al preşedintelui Klaus Iohannis de întoarcere către Parlament a legii care punea capăt monopolului companiei austriece Schweighofer Holzindustrie. Vă aşteptăm aşadar la intrarea în Parcul Herăstrău de la Piaţa Charles de Gaulle”, se arată într-o postare pe Facebook.

Pe 27 aprilie, Senatul a respins cererea de re-examinare pe care președintele Klaus Iohannis a transmis-o Parlamentului cu privire la legea care modifică Codul Silvic, adoptând astfel propunerea legislativă în forma trimisă spre promulgare.

Joi, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu, a declarat că speră ca săptămâna viitoare Codul Silvic să treacă de Camera Deputaților.

%d blogeri au apreciat: