Arhiva | 6:06 pm

MINORITARUL KLAUS IOHANNIS S-O INTALNIT MARTI LA COTROCENI CU NEMBRII GRUPULUI PARLAMENTAR AL MINORITATILOR NATIONALE!

19 mai

Preşedintele Klaus Iohannis, s-a întâlnit marți la Palatul Cotroceni, cu membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale, pentru o discuție „pe teme de interes pentru minoritățile naționale din România”, anunță Administrația Prezidențială într-un comunicat.

„Cu această ocazie, Președintele României a transmis întreaga sa apreciere pentru eforturile organizațiilor minorităților naționale și cele ale Grupului parlamentar de a promova constant valori și principii democratice și europene, pentru deschiderea permanentă către cooperare, dialog și construcție împreună cu reprezentanții majorității. În opinia sa, minoritățile naționale au reprezentat constant un factor de echilibru și stabilitate în sistemul politic din România în ultimii 25 de ani”, se menționează în comunicat.

Iohannis „și-a exprimat convingerea că acest model de cooperare trebuie continuat și îmbogățit, fiind parte esențială a viziunii sale privind statul român și guvernarea. În opinia sa, societatea și statul român au nevoie de contribuția minorităților naționale la procesul de schimbare pe care îl parcurg în prezent, dar și la proiectele naționale pe termen lung. Domnul Președinte Klaus Iohannis a subliniat că obiectivele sale de mandat privind aplicarea legilor, funcționarea instituțiilor și buna guvernare vor avea efecte pozitive inclusiv în ceea ce privește respectarea drepturilor minorităților naționale”, conform sursei citate.

Președinția precizează că membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților au adus în discuție nevoia de a avea un proiect de țară asumat de întreaga societate românească, necesitatea păstrării identității etnice și a dreptului de a studia în limba maternă, situația actuală din sistemul sanitar românesc, precum și problema acordării cetățeniei române pentru cei care au studiat în România. „În cadrul întâlnirii de la Palatul Cotroceni a mai fost abordată problema restituirii proprietăților comunităților etnice și religioase preluate abuziv de statul român și adoptarea unui cadru legal pentru protejarea monumentelor istorice”, se mai arată în comunicat.

REALIZATORUL DE LA ANTENA § ,MIRCEA BADEA II PUNE O INTREBARE CARE IL LASA MUT PE PENALUL KLAUS IOHANNIS „GHINION”: „IOHANNIS A FOST BUGETAR O VIATA INTREAGA,N-ARE AFACERI,DACA NU ERA PRESEDINTE ALES SI NU AVEA IMUNITATE,EU DACA AS FI PROCUROR”ARE SASE CASE ,AM O SUSPICIUNE.LA PUSCARIE!,ERA BINE? POATE ERA BINE!”

19 mai

Mircea Badea a lansat, luni, o întrebare publică pentru președintele Klaus Iohannis, la scurt timp după conferința de presă în care acesta a anunțat că nu va promulga nicio modificare adusă Codului penal sau Codului de procedură penală.

 ”Președintele României a fost astăzi foarte tare. Am înțeles că e deranjat de modificările de la Codul penal. Nu le promulgă. Deci dânsul vrea să fie în continuare arestări în România doar pe bază de suspiciune, nu pe bază de indicii. (…) Suspiciunea e suficientă când vrei să arestezi un om, nu? Că de aia e democrație, stat de drept și libertate, ca să arestezi pe bază de suspiciune, nu de indicii, nu?

(…) Că așa, ca idee, dacă eu aș fi procuror acum, cu Codul ăsta penal, aș face un calcul și aș zice: ‘Iohannis a fost bugetar o viață întreagă, n-are afaceri. A fost bugetar: profesor, primar, bugetar. Dar are șase case‘. Eu aș putea, eu, procuror, să am o suspiciune în ceea ce-l privește. Eu nu cunosc mulți bugetari, cu toată dragostea, cu șase case. Deci, aș putea să am o suspiciune? Da! Deci, l-aș putea băga la pușcărie pe baza suspiciunii? Da! Bun! Eu zic că e bine, suntem bine.

(…) Are imunitate, dar zic așa, ca idee, înainte să aibă imunitate. Întreb așa: Cum ar fi fost? Întreb acum public: Domnul Iohannis, cum ar fi fost, domnule? Vi s-ar fi părut bine? Adică e corect așa? Fără niciun indiciu, pur și simplu: ‘un bugetar, șase case, am o suspiciune. La pușcărie!‘. Era bine? Poate era bine”, a comentat Mircea Badea, în intervenția din emisiunea ”100 de minute”, de la Antena 3.

PENALUL PENALILOR TRAIAN BASESCU S-O TREZIT CU UN NOU DOSAR PENAL : CASA MIHAILEANU!

19 mai

Dosarul casei din Mihăileanu pentru care Traian Băsescu a semnat pe vreme când era primar al Capitalei, a fost redeschis.

Dosarul casei din strada Mihăileanu a lui Traian Băsescu primise neînceperea urmăririi penale pe 12 decembrie 2005.

Povestea casei din Mihăileanu a început la 14 august 2002, când Traian Băsescu, primar la acea vreme, i s-a repartizat etajul unei vile din fondul locativ de la Primăria Capitalei. Ulterior, pe 4 februarie 2003, el a cumpărat etajul de vilă din Mihăileanu. Apărătoarea lui Traian Băsescu în faţa acuzaţiilor de abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fals în declaraţii, a fost Elena Udrea.

– See more at: http://www.dcnews.ro/dosarul-traian-basescu-casa-mihaileanu-redeschis_475792.html#sthash.Cc5hByY1.dpuf

PROBLEME DE IMAGINE LA COTROCENI A SLUGII CANCELARULUI GERMAN ANGELA MERKEL ,KLAUS IOHANNIS!

19 mai

După ce Președintele României, Klaus Iohannis, a oferit un interviu presei din Germania, despre care Departamentul de Comunicare al Administrației Prezidențiale a precizat că va fi difuzat de televiziunea publică germană, ziarista germană care i-a luat interviu șefului statului reacționează. Aceasta din urmă a precizat, într-un răspuns trimis jurnalistului Cătălin Striblea, moderatorul emisiunii ”Ultimul cuvânt”, difuzată la B1 TV, că nu a precizat niciodată că va difuza respectivul material integral la televiziune.

”(…) Îmi pare rău pentru confuzie. Nu s-a pus niciun moment problema ca interviul să fie difuzat la televiziune integral. Niciodată nu procedăm în acest fel. Intenţia a fost din start să folosim anumite pasaje în materiale care vor fi difuzate la televiziune, iar întregul interviu să fie pus pe internet. (…)”, a punctat ziarista pentru Cătălin Striblea.

În acest context, Administrația Prezidențială și Departamentul de comunicare de la Cotroceni par să fi fost prinși cu minciuna, având în vedere că sms-ul trimis către presă se menționa că  este vorba de „un interviu pentru Televiziunea Publica Germana ARD care va putea fi urmarit in intervalul 12.00- 12.45.”

”Dear Mr. Striblea,

thank you for your Mail and your questions. I am sorry for the confusion. But indeed it was never told that we will broadcast the Interview as a whole immediately. We never do so.

The intention was from the beginning: To use soundbites in various reports, News etc. And to broadcasted as a whole interview on our ARD-Studio Wien blog (Sunday).

Some of the pieces were already broadcasted, for example as you mentioned Sunday. But you sure understand that I can not tell exactly in future when all the other parts we’ll be on air.

It was recorded last Tuesday in Bukarest.

Sincerily

Susanne Glass”, este răspunsul oferit de aceasta și prezentat în emisiunea ”Ultimul cuvânt”, de la B1, de luni seară.

În cadrul conferinței de presă de luni, Iohannis a evitat subiectul și a precizat că Departamentul de comunicare al Administrației Prezidențiale va oferi toate explicațiile necesare.

PENALUL KLAUS IOHANNIS L-O UNS PE DANIEL HORODNICEANU CA SEF AL DIICOT!

19 mai

Președintele Klaus Iohannis a decis cu privire la șefia Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Astfel, în cadrul unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale se arată faptul că Președintele Klaus Iohannis a semnat, marți, Decretul pentru numirea lui Daniel Horodniceanu la șefia DIICOT.

 „Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat marți, 19 mai a.c., Decretul pentru numirea domnului Daniel-Constantin Horodniceanu în funcţia de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pe o perioadă de 3 ani.”, potrivit unui comunicat de presă.

De reamintit faptul că Președintele Klaus Iohannis a solicitat CSM, săptămâna trecută,  stenograma şedinţei Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, din data de 04 mai 2015, şedinţă în care a fost intervievat candidatul propus de ministrul Justiţiei, Daniel Horodniceanu.

CCR VA JUDECA PE 10 IUNIE SESIZAREA PENALULUI INCOMPATIBIL KLAUS IOHANNIS!

19 mai

Curtea Constituțională a României va discuta pe 10 iunie sesizarea președintelui Klaus Iohannis în cazul legii privind incompatibilitățile, respectiv Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice 51/2006, notează agerpres.ro.

Președintele Klaus Iohannis a transmis, luni, președintelui Curții Constituționale, Augustin Zegrean, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, a informat Administrația Prezidențială.

Potrivit sursei citate, motivele sesizării vizează aspecte de neconstituționalitate constând, pe de o parte, în încălcarea normelor constituționale referitoare la domeniul rezervat legii organice, iar, pe de altă parte, a celor referitoare la competența legislativă a Camerelor Parlamentului în procedura de legiferare, prin nerespectarea dispozițiilor prevederilor Constituției.

MIRCEA SI DOINITA BASESCU SUNT AUDIATI MARTI DE TRIBUNALUL CONSTANTA IN DOSARUL SPAGII PE CARE FRATELE FOSTULUI PRESEDINTE AR FI LUAT-O DE LA BERCEA MONDIAL!

19 mai

Mircea Băsescu şi soţia sa, Doiniţa Băsescu, sunt audiaţi, marţi, la Tribunalul Constanţa, în dosarul şpăgii pe care fratele fostului preşedinte al României ar fi luat-o de la clanul Bercea Mondial.

Doiniţa Băsescu ar fi povestit cum a cunoscut familia Anghel şi ar fi spus că totul a decurs normal până când Bercea Mondial a fost arestat. Apoi, potrivit Doiniței Băsescu, relaţiile ar fi devenit tensionate și ar fi început să primească vizite neanunţate de la membrii famililiei Bercea, potrivit antena3.ro.

Mai mult, a mai povestit soţia lui Mircea Băsescu, ar fi fost ameninţată de membrii familiei Bercea care i-ar fi spus că au un stick cu înregistrări şi, dacă soţul său nu le dă banii, ei vor folosi acele înregistrări la televiziuni, informează antena3.ro.

Mircea Băsescu este acuzat că, în perioada 20 februarie 2011 – 22 februarie 2012, ar fi primit 250.000 de euro de la fiul lui Bercea Mondial, Florin Anghel, prin intermediul lui Marian Căpăţână, pentru a interveni la judecători să dispună o soluţie favorabilă în dosarul în care Sandu Anghel era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot. Anchetatorii susţin că, în schimbul banilor, Mircea Băsescu ar fi promis că va interveni la judecători să dispună fie condamnarea lui Bercea Mondial la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.

CCR A PUBLICAT MOTIVAREA IN CAZUL SENATORULUI DAN SOVA!

19 mai

Curtea Constituțională a României a făcut marți publică motivarea cu privire la neconstituționalitatea hotărârii date de Senat prin care Dan Șova a scăpat de reținere și arestare, luată în data de 25 mai.

CCR punctează că decizia ar fi trebuit să fie luată de majoritatea membrilor prezenți.

Următorul pas este un răspuns din partea Senatului, în condițiile în care Călin Popescu Tăriceanu spunea că așteaptă motivarea CCR pentru a vedea dacă se impune reluarea votului sau ce trebuie făcut în continuare, decizie pe care o va pune imediat în aplicare. Apoi urmează un punct de vdere de la comisia juridică, notează b1.ro.

”Curtea constată că, prin Hotărârea nr.32 din 25 martie 2015, Senatul își fundamentează rezultatul votului pe dispoziții legale și regulamentare contrare Constituției, care conferă acestuia alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea fundamentală. Potrivit preambulului hotărârii, cererea referitoare la încuviințarea reținerii și arestării preventive a senatorului Dan-Coman Șova a primit 79 de voturi ‘pentru’, 67 de voturi ‘contra’ și 5 voturi au fost anulate. Reținând în articolul unic neîndeplinirea condițiilor cerute de art.24 alin.(4) din Legea nr.96/2006 și de art.173 din Regulamentul propriu, care consacră cvorumul decizional al majorității absolute în cazul încuviințării reținerii și arestării preventive, Senatul atribuie rezultatului votului un alt efect juridic decât cel pe care îl prevede Constituția. În concluzie, Curtea constată că hotărârea Senatului este neconstituțională prin raportare la dispozițiile art.1 alin.(5) și art.76 alin.(2) din Constituție”, se precizează în motivarea CCR.

Săptămâna trecută, vicepreședintele Senatului, Ioan Chelaru, a anunțat că este posibil ca votul în cazul Șova să fie reluat.

„CCR va trimite și Senatului decizia și va fi publicată în Monitorul Oficial. În prima ședință a Biroului permanent vom pune în discuție calea de urmat. Cred că drumul de urmat este dezbatere în Comisia juridică, stabilirea unei hotărâri în săptămâna următoare, după o ședință în plen a Senatului, probabil un nou vot. Așa cred. Am văzut puncte de vedere care vorbesc despre reinterpretare. Atât timp cât CCR a declarat neconstituțională întreaga hotărâre, asta înseamnă că și votul este neconstituțional, deci toată procedura, și atunci va trebui să refacem procedura”, a declarat explicat, la finalul Biroului permanent al Senatului.

PROCURORUL INTERINAR AL DIICOT ,GEORGIANA HOSSU DESPRE „DOSARUL BANCHERILOR” : PREJUDICIU DIN BANII ROMANILOR DE 43 MILIOANE EUROI!

19 mai

Georgiana Hossu

Georgiana Hossu, cea care conduce interimar DIICOT, a declarat marți, că prejudiciul în cazul ”Dosarul BRD” atinge suma de 43 de milioane de euro, informează B1 TV.

În acest caz, ar fi vorba despre o grupare condusă de Remus Truică care a obținut 17 credite ce erau investite ulterior în imobile și ambarcațiuni de lux.

”În perioada 2008-2012 au constituit un grup infracțional având ca scop obținerea unor credite de la BRD. Au făcut parte și persoane cu funcții de conducere, evaluatori, oameni de afaceri. S-au luat în total 17 credite neperformante, nerambursabile BRD-ului, 15 având ca beneficiar real pe Remus Truică, deși au fost luate prin persoane interpuse. O parte a creditelor au fost investite în imobile și ambarcațiuni de lux. Prejudiciul în acest caz este de 43, 5 milioane de euro”, a declarat Hossu.

Conducerea BRD a făcut plângere penală în acest caz, a subliniat aceasta.

”Acordarea creditelor se făcea într-un timp foarte scurt, chiar o zi. Un teren de câteva zeci de mii de euro ajungea la milioane de euro. Niciunul din credite nu a fost rambursat. Au fost acordate atât cu încălcarea normelor Bancii Naționale, cât și cu încălcarea normelor interne BRD. Dosarul a fost disjuns și trimis spre soluționare Direcției Naționale Anticorupție. Lucrurile mergeau extrem de repede. Au fost situații când, în aceeași zi, s-au evaluat și s-au supraevaluat garanțiile imobiliare și s-au acordat și împrumuturi”, a explicat șefa interimară DIICOT.

Remus Truică s-a prezentat marți dimineața la sediul DIICOT, pentru a fi audiat în dosarul creditelor ilegale luate de la BRD în care sunt acuzați și Adrian Sârbu și Sorin Roșca Stănescu.

Procurorii DIICOT l-au pus marți sub control judiciar pe afacerist, fiind urmărit penal în dosarul „Bancherilor” pentru constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune, instigare la înşelăciune, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani.

CRISTIAN ADOMNITEI A FOST SUSPENDAT DIN FUNCTIA DE PRESEDINTE AL C.J. IASI!

19 mai

Cristian Adomniței

Cristian Adomniței a fost suspendat din funcția de președinte al Consiliului Județean Iași.

„La data de 19 mai, în termenul legal prevăzut de art. 71 din Legea administrației publice locale nr. 215/ 2001, a fost emis Ordinul Prefectului județului Iași privind constatarea suspendării de drept a exercitării mandatului de Președinte al Consiliului Județean Iași de către domnul Cristian Mihai Adomniței, pe durata existenței măsurii preventive a arestului la domiciliu”, au anunțat reprezentanții Prefecturii Iași.

Grupul de lucru constituit la nivelul Instituției Prefectului județului Iași a analizat documentele comunicate de Curtea de Apel Iași.

„(…)voința instanței de judecată a fost clar orientată și explicată ca atare spre aplicarea măsurii preventive a arestului la domiciliu, însoțită de întreruperea exercitării mandatului, pe durata măsurii preventive, prin suspendarea de drept a acestuia”, menționează sursa citată.

Miercuri, consilierii județeni se vor întâlni pentru desemnarea vicepreședintelui CJ care va exercita atribuțiile președintelui CJ Iași, dar și a unui consilier județean care va exercita atribuțiile vicepreședintelui desemnat.

Magistrații Curții de Apel Iași au dispus joi, 14 mai, ca președintele Consiliului Județean (CJ) Iași, Cristian Adomniței, care se afla sub control judiciar, să fie pus sub arest la domiciliu într-un dosar în care procurorii DNA îl acuză de corupție.

DIN PUTUL DE GANDIRE AL FOSTEI PURTATOARE DE CUVINTE A LUI IOHANNIS, TATIANA BRAN:IL IA LA” MISTO” PE KLAUS IOHANNIS -GHINION,CA VORBESTE PREA-MULT!

19 mai

Foto recentnews.ro

Fosta purtătoare de cuvânt a Cotroceniului, Tatiana Niculescu Bran, crede că președintele Klaus Iohannis „vorbește prea mult”.

Bran face un bilanț al activității președintelui pe Facebook, precizând ce așteptări ar mai avea de la șeful statului. La capitolul așteptări fosta purtătoare de cuvânt notează: m-aș aștepta ca președintele „să vorbească mai puțin”.

„Câteva tăceri ale Președintelui (părerea mea e că vorbește prea mult): 1.a obținut de la partide trei legi perfectibile dar esențiale pentru alegerile de la anul și primenirea clasei politice 2.a schimbat șefia SRI 3. a încheiat acordul pentru finanțarea Apărării 4. a introdus pe ordinea de zi a CSAT defrișările ilegale și Institutul Cantacuzino 5. a criticat modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală 6. face vizite externe pentru susținerea primirii României în spațiul Schengen 7. a încurajat latura economică a parteneriatului cu SUA. M-aș aștepta ca, în curând, să 1.numească șefi la DIICOT și SIE 2. să desemneze consilieri presidențiali pentru sănătate și educație 3. să obțină intrarea României în Schengen, fie și parțial, până la sfârșitul anului. 4. să vorbească mai puțin”, a scris Tatiana Niculescu Bran pe pagina sa de Facebook.

PREMIERUL VICTOR PONTA A CREAT O CELULA DE CRIZA INTERINSTUTIONALA CONVOCATA LA MAE(DIN CARE FAC PARTE SIE,MAPN,SRI SI ADMINISTRATIA PREZIDENTIALA) IN LEGATURA CU REVENDICAREA ROMANULUI RAPIT DE ISIS,PE NUMELE SAU

19 mai

Ministerul Afacerilor Externe informează că autorităţile române reprezentate în Celula de criză verifică „în regim de urgenţă” veridicitatea informaţiilor prezentate în ştirea de presă, inclusiv a mesajului audio, prin care gruparea jihadistă salafistă din Sahel Al-Mourabitoune revendică răpirea românului din Burkina Faso.

Celula de criza interinstituţională care gestionează situaţia cetăţeanului român răpit în Burkina Faso, constituită conform „Metodologiei de comunicare şi acţiune pentru instituţiile şi autorităţile cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de atacuri teroriste în care sunt implicaţi cetăţeni români aflaţi în afara teritoriului României”, aprobată de CSAT în şedinţa din data de 3 aprilie 2013, analizează ştirea de presă cu privire la mesajul audio privind-ul pe cetăţeanul român, transmite MAE, printr-un comunicat.

„Autorităţile române competente, reprezentate în Celula de criză interinstituţională convocată de MAE după răpire verifică în regim de urgenţă veridicitatea informaţiilor prezentate în ştirea de presă, inclusiv a mesajului audio”, adaugă Ministerul Afacerilor Externe.

Celula de criza interinstituţională convocată de MAE (din care mai fac parte SIE, SRI, MApN, Administraţia Prezidenţială) lucrează în permanenţă pentru gestionarea situaţiei. Împreună cu MAE, care acţionează pe toate canalele diplomatice disponibile şi gestionează activitatea de comunicare, autorităţile române competente în domeniul securităţii naţionale (SIE, SRI, MApN) care sunt reprezentate în Celula de criză convocată de către MAE depun toate eforturile pentru eliberarea cetăţeanului român. Fiecare instituţie acţionează cu instrumentele şi metodele specifice de acţiune, conform competentelor stabilite prin Metodologia aprobată de CSAT, mai precizează membrii Guvernului roman.

GRUPAREA JUHADISTA AL – MOURABITOUNE REVENDICA RAPIREA ROMANULUI IN BURKINA -FASO IN APRILIE!

19 mai

Într-un mesaj audio, Guvernului României i se aduce la cunoștință că românul răpit în aprilie, în Burkina Faso, se află în custodia unei grupări jihadiste. 

Gruparea jihadistă salafistă din Sahel, Al-Mourabitoune, precizează, într-o înregistrare audio difuzată de agenţia mauritană Al-Akhbar, că-l deţine pe românul răpit în Burkina Faso.  În mesaj, gruparea „îndeamnă Guvernul român să acorde atenţie serioasă negocierilor pe tema eliberării ostaticului”, relatează VOA.

Mesajul audio este prezentat în numele lui Adnan Abou Walid Sahraoui, care se prezintă drept liderul grupării, rivalul algerianului Mokhtar Belmokhtar.

Afirmând că vorbeşte în numele lui „Adnan Abou Walid Sahraoui, emirul Al-Mourabitoune”, autorul acestei înregistrări audio în arabă „îndeamnă Guvernul român să acorde o atenţie serioasă negocierilor pe tema eliberării ostaticului deţinut de către grupare”.

– See more at: http://www.dcnews.ro/gruparea-al-mourabitoune-revendica-rapirea-romanului-in-burkina-faso-vezi-mesajul-transmis-guvernului-roman_475757.html#sthash.Y5kzkajP.dpuf

Al-Mourabitoune revendică răpirea românului în Burkina Faso în aprilie, într-un mesaj audio ce a fost difuzat luni seară de agenția mauritană Al-Akhbar, transmite AFP.

Gruparea teroristă „îndeamnă Guvernul român să acorde atenţie serioasă negocierilor pe tema eliberării ostaticului”.

Mesajul audio este prezentat în numele lui Adnan Abou Walid Sahraoui, care se prezintă drept liderul grupării, rivalul algerianului Mokhtar Belmokhtar.

Susținând că vorbeşte în numele lui „Adnan Abou Walid Sahraoui, emirul Al-Mourabitoune”, autorul înregistrării audio în arabă „îndeamnă Guvernul român să acorde o atenţie serioasă negocierilor pe tema eliberării ostaticului deţinut de către grupare”.

„Guvernul român va purta întreaga responsabilitate a sorţii ostaticului, dacă întârzie să profite de ocazia care îi este dată să-şi elibereze cetăţeanul”, se mai spune în înregistrare, într-o aparentă referire la lipsa negocierilor cu Bucureștiul, notează AFP.

Înregistrarea difuzată de Al-Akhbar, care transmite frecvent revendicări jihadiste, se încheie prin reiterarea jurământului de credință față de gruparea Statul Islamic, anunțat săptămâna trecută în numele Al-Mourabitoune de Adnan Abou Walid Sahraoui și apoi dezmințit într-un comunicat atribuit lui Mokhtar Belmokhtar.

Revendicarea ar putea fi un nou episod în lupta pentru influență în cadrul Al-Mourabitoune, grup înființat în 2013 din fuziunea grupului lui Mokhtar Belmokhtar și a Mișcării pentru unicitate și jihad în Africa de Vest (Mujao), una dintre formațiunile jihadiste din nordul Mali vizate de operațiunea franceză Serval, lansată în ianuarie 2013.

Ministerul român de Externe a anunțat, într-o primă reacție, că „autoritățile române competente, reprezentate în Celula de criză interinstituțională convocată de MAE după răpire verifică în regim de urgență veridicitatea informațiilor prezentate în știrea de presă, inclusiv a mesajului audio”.

Românul, agent de securitate la un proiect minier din statul african Burkina Faso, a fost răpit pe 4 aprilie de bărbați înarmați. Românul a fost răpit de la mina de mangan Tambao, administrată de Pan African Minerals, o filială a Timis Corporation, compania lui Frank Timiş.

Bărbatul a fost răpit de cinci persoane înarmate după ce au atacat o patrulă de securitate pe care acesta o conducea, a anunțat atunci directorul Pan African Minerals, Souleymane Mihin.

„A fost un atac asupra uneia dintre patrulele noastre. L-au răpit pe românul care conducea patrula. Şoferul a fost împuşcat în picior. Un jandarm a fost grav rănit”, a declarat directorul atunci.

CIRCULA PE NET. STRIGATUL DE AJUTOR DIN PARTEA MAGISTRATILOR -JUDECATORI DIN ROMANIA!

19 mai

Magistrații vor să le fie apărată independența, după cum se arată într-un comunicat de presă publicat pe pagina de Internet a Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România

Magistrații vor să le fie apărată independența, după cum se arată într-un comunicat de presă publicat pe pagina de Internet a Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România

Judecătorii din România au solicitat, luni, Consiliului Superior al Magistraturii să-i protejeze de posibila influență a Serviciului Român de Informații. Magistrații vor să le fie apărată, astfel, independența, după cum se arată într-un comunicat de presă publicat pe pagina de Internet a Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România.

Redăm integral, mai jos, scrisoarea judecătorilor îngrijorați de posibila ingerință a SRI în actul de Justiție:


”Către Consiliul Superior al Magistraturii,
Stimate domnule preşedinte, stimaţi membri

Subscrisa Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, precum şi judecătorii semnatari, solicită Consiliului Superior al Magistraturii să apere independenţa justiţiei şi a magistraţilor faţă de suspiciunea rezonabilă a implicării Serviciului Român de Informaţii în actul de justiţie dincolo de limitele legii, suspiciune ce induce cetăţenilor îndoieli temeinice cu privire la imparţialitatea şi, implicit, corectitudinea actului de justiţie.
UNJR reaminteşte că, într-o situaţie similară, ca principiu, de implicare a serviciilor secrete în câmpul de activitate al justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii italian a adoptat, la 4 iulie 2007, cu unanimitate de voturi, o rezoluţie în care a subliniat că astfel de interferenţe au ca efect intimidarea şi pierderea credibilităţii magistraţilor.
Valorile europene comune reclamă o protecţie comună, indiferent de statul în care acestea se manifestă, impunându-se de aceea o reacţie a Consiliului Superior al Magistraturii din Romania similară cu cea a omologilor italieni.
Posibilitatea implicării serviciilor de informaţii în actul de judecată din România, prin mijloace de acţiune specifice acestora, reprezintă un risc prea grav pentru a putea fi ignorat. Pe de-o parte, Serviciul Român de Informaţii desfăşoară o activitate specifică de colectare şi analizare a informaţiilor, secretă prin natura ei. Pe de altă parte, în cadrul procesului, judecătorul judecă, în şedinţă publică, transparent şi echidistant, ferit de orice presiuni. Când activitatea serviciilor de informaţii se suprapune peste cea a justiţiei, riscul denaturării acesteia este unul major: acţiunea de colectare a datelor este necunoscută părţilor, este în afara controlului lor şi în afara regulilor procedurale, cu potenţialul grav al alterării rezultatului procesului.
Reacţia promptă a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea susţinerii, apărări şi garantării independentei justiţiei este imperativă, aşadar, pentru ca toţi cetăţenii să aibă garanţia că au parte de un proces just şi echitabil, iar soluţia pronunţată se bazează pe probe temeinice, administrate cu respectarea principiului egalităţii de arme şi dată de un judecător imparţial şi ferit de orice presiuni, care acţionează numai potrivit legii şi propriei sale conştiinţe libere.

Detaliem în cele ce urmează considerentele prezentei cereri:
Cu privire la competenţa Consiliului Superior al Magistraturii de a se pronunţa pe fond asupra acestei cereri:
Potrivit art. 1 din Legea 317/2004, „Consiliul Superior al Magistraturii

este garantul independenţei justiţiei”. Acest rol este conturat în mod efectiv prin prevederile art. 30 (1) din aceeaşi lege, potrivit căreia „Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea”. De asemenea, „judecătorul sau procurorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii, care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii”.
Pornind de la aceste texte legale, competenţa Consiliului Superior al Magistraturii de a se pronunţa cu privire la necesitatea apărării independenţei justiţiei şi reputaţiei magistraţilor în prezenta situaţie este evidentă şi de necontestat.
UNJR reaminteşte Consiliului că rolul său este acela de a garanta independenţa justiţiei, împotriva oricărui tip de atac, direct sau indirect, public sau privat, real sau aparent.
Faptul că legea garantează dreptul oricărei persoane de a sesiza Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii nu este o dispoziţie ce să permită Consiliului Superior al Magistraturii să se eschiveze de la îndeplinirea îndatoririlor sale. Cele două proceduri sunt diferite, cu scopuri diferite.
Contrar susţinerii făcute de unii membrii CSM în şedinţa din data de 13 mai 2015, nu solicităm Consiliului Superior al Magistraturii să se subroge altor instituţii şi să investigheze activitatea Serviciului Român de Informaţii. Solicităm, în schimb, Consiliului, să verifice dacă declaraţiile amintite, aşa cum ele au fost făcute în cadrul interviului în discuţiei, au fost de natură să aducă atingere independenţei justiţiei, raportat la întreaga legislaţie naţională şi europeană ce conturează noţiunea de independenţă.
În esenţă, este vorba despre o analiză pe text, similară celei făcute în mod uzual de Consiliul Superior al Magistraturii în cazul diverselor declaraţii politice, esenţial fiind a se stabili dacă mesajul în sine este compatibil sau nu cu exigenţele specifice analizei de independenţă.
Mai mult, potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii este instituţia chemată să facă verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.

Cu privire la chestiunile de fond:
Domnul general Dumitru Dumbrava, director al Direcţiei Juridice din cadrul Serviciului Român de Informaţii, a afirmat într-un interviu publicat la data de 30 aprilie 2015 pe siteul juridice.ro următoarele: “Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.
Afirmaţiile amintite, de o gravitate fără precedent, făcute public de o persoană ce ocupă o funcţie de conducere în cadrul Serviciului Român de Informaţii, aduc gravă atingere atât aparenţei de imparţialitate a judecătorilor, cât şi independenţei ca atare a sistemului judiciar, stârnind deja profunde îngrijorări în rândul magistraţilor.
Consecutiv, se impune o reacţie promptă din partea Consiliului Superior al Magistraturii pentru a dovedi, atât magistraţilor, cât şi societăţii, că instituţia chemată să garanteze independenţa justeţei înţelege conţinutul acestei noţiuni în deplinătatea sa, precum şi necesitatea utilizării tuturor mijloacelor legale în scopul apărării sale efective.
În condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii, în şedinţa din data de 13 mai 2015, a refuzat solicitarea unor lămuriri suplimentare din partea Serviciului Român de Informaţii, înţelegem că termenii folosiţi în interviul amintit nu relevă o realitate conceptuală diferită de cea dezvăluită de limbajul uzual.
Ca atare, pornind de la această premisă, menţinerea interesului unui serviciu secret pe parcursul judecării unei cauze reprezintă, în mod evident, o încălcare gravă a independenţei justiţiei.
Potrivit art. 2 din Legea 14/1992, Serviciul Român de Informaţii organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României. Rolul Serviciul Român de Informaţii este, aşadar, concret şi strict definit de legea sa de funcţionare, ce se adaugă Constituţiei României şi Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României.
Serviciul Român de Informaţii are un rol limitat în desfăşurarea unui proces judiciar, iar aceste limite trebuie sa fie concret şi transparent trasate.
“Instrumentele investigative” la care se referă autorul interviului sunt specifice fazei de urmărire penale şi constă în sprijinul tehnic acordat structurilor de parchet, conform Codului de procedură penală. Această etapă “investigativă” se finalizează în momentul sesizării instanţei de judecată, moment după care implicarea SRI nu doar că nu mai este necesară, ci devine periculoasă.
De altfel, art. 13 din Legea 14/1992 de organizare a Serviciului Român de Informaţii prevede în mod explicit limitele implicării sale: “La solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din Serviciul Român de Informaţii pot acorda sprijin la realizarea unor activităţi de cercetare penală pentru infracţiuni privind siguranţa naţională.”
Ca atare, legea vorbeşte despre implicarea Serviciul Român de Informaţii în activităţi de cercetare penală şi nicidecum de faza de judecată a dosarului, etapă în care în mod categoric Serviciul nu mai are nici un fel de atribuţie legală.
Considerarea instanţelor de jucată ca fiind “câmp tactic” al SRI, precum şi acceptarea prezenţei Serviciului în acest “câmp tactic” până la soluţionarea definitivă a cauzei înseamnă acceptarea posibilităţii ca această instituţie să acţioneze cu mijloace obscure asupra actorilor procesului judiciar, inclusiv procuror sau judecător. Or, o astfel de premisă reprezintă un atentat grav la adresa independenţei justiţiei, ce nu poate fi acceptat nici măcar la nivel de aparenţă ori suspiciune.

Justificarea oferită de directorul direcţiei juridice a SRI nu face decât să agraveze situaţia: “Această manieră de lucru, în care suntem angrenaţi alături de procurori, poliţişti, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual şi aspecte care ţin de corupţia sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate”. Cu alte cuvinte, în momentul în care un dosar în care a fost implicat Serviciul Român de Informaţii ajunge în instanţă, completul intră automat în atenţia SRI, pentru a se evita riscul coruperii acestuia pe parcursul desfăşurării cauzei (sic!).
Mai mult, în concepţia Domnului general Dumitru Dumbravă, maniera de lucru a SRI „angrenează” alături de procurori, poliţişti, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare şi judecători, or această exprimare denotă pur şi simplu o neînţelegere a noţiunii de independenţă a justiţiei. În pronunţarea hotărârii, judecătorul nu este şi nu trebuie să fie angrenat alături de nimeni: aceasta este însăşi esenţa independenţei justiţiei.
Revenind la atribuţiile SRI, mai sus arătate, judecătorul ce soluţionează acest tip de cauze este echivalat cu un pericol pentru securitatea naţională a României, cu consecinţa culegerii, verificării şi valorificării informaţiilor privitoare la acesta.
Această concluzie se impune dacă suprapunem stării de fapt relevate de directorul SRI – atenţia până la finalizarea cauzelor – dispoziţiile legale aplicabile activităţii acestui serviciu, mai sus amintite.
O astfel de abordare nu este doar jignitoare, aruncând un blam general asupra onestităţii judecătorilor, ci, chiar mai îngrijorător, creează o presiune evidentă asupra magistraţilor, suspectaţi ab initio ca fiind coruptibili. Nu doar reputaţia corpului de magistraţi este afectată, ci încrederea în sistem este serios prejudiciată.
Traducând în termeni comuni acesta frază, cetăţeanul înţelege că, pentru siguranţa corectitudinii demersului judiciar (distinctă, totuşi, de cea a siguranţei naţionale), se impune supravegherea magistraţilor de către serviciile secrete. Acest tip de înţelegere a rolului ce revine fiecărei instituţii în arhitectura statului de drept nu poate fi acceptată şi trebuie ferm corectată.
Nu putem să nu subliniem, în acest context, importanţa pe care a dat-o Curtea Europeană a Drepturilor Omului aparenţei în raport cu garanţiile de independenţă şi imparţialitate, garanţii indisolubil legate de dreptul la un proces echitabil.
Or, astfel de declaraţii, venite din partea unor persoane care deţin o funcţie importantă în arhitectura instituţională a serviciului de informaţii, pot, în mod indiscutabil, crea aparenţa unei lipse de independenţă din partea magistraţilor.
Înţelegem şi respectăm rolul Serviciului Român de Informaţii. Securitatea statului este o misiune de a cărui bună îndeplinire depinde soarta celorlalte instituţii, soarta fiecărui cetăţean.
Desfăşurându-şi activitatea departe de ochii publicului, eficienţa acestei instituţii depinde însă tocmai de încrederea publicului, a cetăţenilor.
La fel ca şi în cazul justiţiei, încrederea în Serviului Român de Informaţii este elementul ce conferă legitimitate activităţii sale şi tocmai de aceea, în condiţiile în care aparenţele joacă un rol deopotrivă egal realităţii, regulile ce guvernează activitatea fiecăruia nu trebuie doar riguros respectate, ci trebuie să şi apară în ochii publicului ca fiind astfel. Orice derapaje de la regulile statului de drept reprezintă un pericol pentru democraţie.
Orice exces al unei autorităţi în detrimentul alteia tulbură echilibrul instituţional. Cu atât mai mult, posibilitatea extinderii activităţii SRI dincolo de limitele sale legale, în câmpul justiţiei reprezintă un pericol extrem de grav la adresa independenţei justiţiei, pe care Consiliul Superior al Magistraturii nu are voie să îl ignore.
În sprijinul argumentelor noastre, reamintim Consiliului Superior al Magistraturii următoarele standarde internaţionale privind independenţa justiţiei, în lumina cărora solicităm admiterea prezentei cereri.
Magna Cartum privind judecătorii:
1. Puterea judecătorească constituie una dintre cele trei puteri din orice stat democratic. Rolul său este acela de a garanta însăşi existenţa Statului de drept şi, astfel, de a asigura aplicare adecvată a dreptului într-o manieră imparţială, dreaptă, echitabilă şi eficientă.
2. Independenţa judecătorului trebuie să fie statutară, funcţională şi financiară. Raportată la celelalte puteri din Stat, ea trebuie să fie garantată pentru toţi justiţiabilii, alţi judecători şi societate în general, prin reglementări naţionale la cel mai înalt nivel. Statul şi fiecare judecător este responsabil de promovarea şi protejarea independenţei judiciare.

Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului Miniştrilor către statele membre cu privire la judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţi :
20. Judecătorii, care sunt parte a societăţii pe care o deservesc, nu pot administra justiţia într-o manieră efectivă fără încredere din partea publicului.
22. Principiul independenţei justiţiei presupune independenţa fiecărui judecător în parte în exercitarea funcţiilor judiciare. Judecătorii trebuie să ia decizii în mod independent şi imparţial şi să poată acţiona fără nici un fel de restricţii, influenţe nepotrivite, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare.

Legea nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003:
Art.11 1. Ţinând seama de independenţa magistraţilor şi de rolul lor fundamental în lupta împotriva corupţiei, fiecare stat parte ia, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, măsuri pentru a consolida integritatea lor şi pentru a preveni posibilităţile de a-i corupe, fără a le prejudicia independenţa.

În concluzie, în baza acestor argumente, reiterăm solicitarea către Consiliul Superior al Magistraturii de a apăra independenţa justiţiei şi a magistraţilor faţă de suspiciunea rezonabilă că Serviciul Român de Informaţii este implicat şi influenţează actul de justiţie dincolo de limitele legii.
Această conduită potenţială afectează grav garanţia că judecătorii sunt independenţi şi că cetăţenii au parte de procese echitabile, motiv pentru care reacţia CSM este imperativă pentru a apăra independenţa, imparţialitatea şi reputaţia magistraţilor, precum şi pentru a recredibiliza întregul act de justiţie din România.

Solicitarea de apărare a independenţei este însuşită individual şi de membrii de conducere ai Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România:
Natalia Roman, preşedinte UNJR
Angelica Costea, vicepreşedinte UNJR
Dana Gîrbovan, membru al Consiliului Director al UNJR
Simona Neacşu , membru al Consiliului Director al UNJR
Iulia Craiu, membru al Consiliului Director al UNJR
Loreley Mirea, membru al Consiliului Director al UNJR
Marius Motolea, membru al Consiliului Director al UNJR
Ioan Ilieş Neamţ, secretar UNJR

Cu stimă,
Judecător Natalia Roman
Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România”

Într-un interviu acordat site-ului juridice.ro, generalul Dumitru Dumbravă vorbeşte despre fenomenul corupţiei şi despre relaţia SRI cu judecătorii.

(…)

Alina Matei: Te-ai aştepta de la oameni care au făcut şcoli de Drept şi care sunt de ani de zile în sistemul de Justiţie să nu fie tentaţi de nişte răsaduri de flori, excursii sau bani. Dar, de ce nu? Care este scopul menţiunii din comunicatele DNA, DIICOT cum că procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii? Nu este presupus? Are efect de calmare sau de atenţionare că suntem cu ochii şi, mai ales, cu urechile şi pe voi?

Dumitru Dumbravă: Am vorbit puţin înainte de o anumită patologie şi încep uneori să cred că săvârşirea unor fapte de corupţie este o boală care macină societatea românească, după ce decimează conştiinţele unor oameni îndeobşte educaţi, absolvenţi de drept, care s-ar putea revendica unei elite. Da, aţi amintit de răsaduri, excursii… Eu îmi amintesc de un Ipad, telefoane mobile… Uneori este vorba despre funcţii înalte sau materiale de construcţii – în funcţie de creativitatea mituitorului, miza aflată în joc şi rezistenţa magistratului supus unei astfel de presiuni.

SRI acordă sprijin DNA, DIICOT şi structurilor locale ale Ministerului Public, fie informativ, fie tehnic, sens în care suntem, pe bună dreptate, menţionaţi în acele comunicate. De aici şi până la a considera că suntem cu ochii pe toţi actorii sistemului judiciar e cale lungă şi, oricum, este mai mult o percepţie care, este drept, poate avea şi efecte disuasive.

Realitatea este că, în foarte puţine cazuri de corupţie în sistemul judiciar, SRI pleacă de la un anumit magistrat corupt. Am spune mai degrabă că, aplecându-ne asupra fenomenului, am determinat analitic câteva pattern-uri infracţionale care apar ca nişte anomalii în sistem. Acestea fac obiectul efortului nostru investigativ, iar schemele infracţionale sunt apoi decriptate pas cu pas, identificând actorii şi partiturile jucate de aceştia, fie că este vorba de poliţişti, de procurori, judecători și, de ce nu, SRI-işti.

Un lucru nu încetează să mă uimească de fiecare dată. Sunt momente în care toate ecranele televiziunilor de ştiri se îngălbenesc de breaking-news-uri. Ei bine, pe acest fond, maladiv, hepatic, sunt unii care privesc şi-şi numără banii primiţi drept mită, crezându-se imuni la reacţia autorităţilor. Vestea proastă pe care le-o dau este că statul român şi-a dezvoltat sistemul imunitar, iar SRI este unul dintre anticorpii bine dezvoltaţi şi echipaţi pentru însănătoşirea societăţii şi eliminarea corupţiei.

În altă ordine de idei, aceste comunicate trebuie privite ca o recunoaştere a muncii desfăşurate în tăcere, cu profesionalism şi dedicare de către personalul Serviciului. Dat fiind că situaţiile în care un ofiţer SRI poate să vorbească despre ceea ce face pentru ţară nu sunt multe, aceste comunicate reprezintă, în fapt, o minimă recompensă pentru aceia care, ani la rând, îşi dedică viaţa asigurării liniştii cetăţenilor.

Alina Matei: Te-ai aştepta de la oameni care au făcut şcoli de Drept şi care sunt de ani de zile în sistemul de Justiţie să nu fie tentaţi de nişte răsaduri de flori, excursii sau bani. Dar, de ce nu? Care este scopul menţiunii din comunicatele DNA, DIICOT cum că procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii? Nu este presupus? Are efect de calmare sau de atenţionare că suntem cu ochii şi, mai ales, cu urechile şi pe voi?

Dumitru Dumbravă: Am vorbit puţin înainte de o anumită patologie şi încep uneori să cred că săvârşirea unor fapte de corupţie este o boală care macină societatea românească, după ce decimează conştiinţele unor oameni îndeobşte educaţi, absolvenţi de drept, care s-ar putea revendica unei elite. Da, aţi amintit de răsaduri, excursii… Eu îmi amintesc de un Ipad, telefoane mobile… Uneori este vorba despre funcţii înalte sau materiale de construcţii – în funcţie de creativitatea mituitorului, miza aflată în joc şi rezistenţa magistratului supus unei astfel de presiuni.

SRI acordă sprijin DNA, DIICOT şi structurilor locale ale Ministerului Public, fie informativ, fie tehnic, sens în care suntem, pe bună dreptate, menţionaţi în acele comunicate. De aici şi până la a considera că suntem cu ochii pe toţi actorii sistemului judiciar e cale lungă şi, oricum, este mai mult o percepţie care, este drept, poate avea şi efecte disuasive.

Realitatea este că, în foarte puţine cazuri de corupţie în sistemul judiciar, SRI pleacă de la un anumit magistrat corupt. Am spune mai degrabă că, aplecându-ne asupra fenomenului, am determinat analitic câteva pattern-uri infracţionale care apar ca nişte anomalii în sistem. Acestea fac obiectul efortului nostru investigativ, iar schemele infracţionale sunt apoi decriptate pas cu pas, identificând actorii şi partiturile jucate de aceştia, fie că este vorba de poliţişti, de procurori, judecători și, de ce nu, SRI-işti.

Un lucru nu încetează să mă uimească de fiecare dată. Sunt momente în care toate ecranele televiziunilor de ştiri se îngălbenesc de breaking-news-uri. Ei bine, pe acest fond, maladiv, hepatic, sunt unii care privesc şi-şi numără banii primiţi drept mită, crezându-se imuni la reacţia autorităţilor. Vestea proastă pe care le-o dau este că statul român şi-a dezvoltat sistemul imunitar, iar SRI este unul dintre anticorpii bine dezvoltaţi şi echipaţi pentru însănătoşirea societăţii şi eliminarea corupţiei.

În altă ordine de idei, aceste comunicate trebuie privite ca o recunoaştere a muncii desfăşurate în tăcere, cu profesionalism şi dedicare de către personalul Serviciului. Dat fiind că situaţiile în care un ofiţer SRI poate să vorbească despre ceea ce face pentru ţară nu sunt multe, aceste comunicate reprezintă, în fapt, o minimă recompensă pentru aceia care, ani la rând, îşi dedică viaţa asigurării liniştii cetăţenilor.

Citiţi articolul integral pe site-ul juridice.ro

De la o vreme, în şedinţele de plen ale Camerei Deputaţilor şi-a făcut apariţia, pe banca rezervată guvernului, un personaj aparent şters şi de neluat în seamă nici la trecerea de pietoni. Altfel stau lucrurile cu omul acesta pe un scaun şi cu o funcţie. Acolo îşi foloseşte materia din cutia craniană pentru a deschide gura şi pentru a face exerciţii de vorbire. Şi chiar scrie. Gândeşte, dă ordine şi face proiecte. L-am numit pe generalul de brigadă Dumitru Dumbravă, directorul Direcţiei Juridice a Serviciului Român de Informaţii, din a cărui meteorică ascensiune merită reţinut crezul său de la începutul carierei, către sfârşitul anilor ‘90, când a fost încadrat direct cu gradul de căpitan. Omul a venit din venit din procuratură. Atunci el şi-a exprimat o intenţie de legiferare, reexprimată şi după 15 ani, în calitate de proaspăt general şi cu oarecare stagiu la comanda structurii SRI derivate din fosta Direcţie a VI-a (Cercetări Penale) a Securităţii.

Cu prilejul absolvirii unui curs minimal de iniţiere în domeniul de activitate al SRI, tânărul căpitan Dumitru Dumbravă (fost procuror stagiar) şi-a uimit şi consternat profesorii, chiar şi pe cei care serviseră regimul comunist în temuta Direcţie a VI-a (Cercetări Penale) cu modul în care şi-a declarat crezul său profesional: “Cea mai mare satisfacţie a mea este să arestez şi să trimit la puşcărie!“.

Afirmaţia căpitanului Dumbravă de atunci a stârnit stupoare şi îngrijorare. Pregătirea care i-a fost asigurată pentru noul domeniu de activitate nu avea nicio tangenţă cu arestările şi nici cu trimiterile la puşcărie. Dimpotrivă, prima lecţie care i s-a predat debutantului avea în deschidere o prevedere din Legea de organizare şi funcţionare a SRI (nr.14/1992) care în art. 13 stipulează: “Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest”.

Că acea nefericită exprimare nu a fost un accident avea să se constate ulterior, în activitatea de “consilier juridic” a căpitanului Dumbravă. De fiecare dată când era desemnat să efectueze vreo cercetare disciplinară, avea sadica plăcere să-şi intimideze “victimele” cu ameninţarea:“Cea mai mare satisfacţie a mea este să arestez şi să trimit la puşcărie!“.

Nestăpânita pornire a specimenului întârziat al procuraturii staliniste avea să se împlinească, într-o primă etapă, în plăcerea de a “încondeia” suspecţii în actele de sesizare pe care Direcţia Juridică a SRI le întocmea către Parchete.

În etapa următoare, după ce a fost uns director al “consilierilor juridici”, colonelul Dumbravă s-a ocupat cu perseverenţă de admiterea unor procurori şi judecători, anume selecţionaţi, la Colegiul Superior de Securitate Naţională şi recrutarea absolvenţilor merituoşi în “corpul ofiţerilor acoperiţi”, din legătura sa personală, căci o legătură instituţională de această natură este interzisă de Legea privind Statutul Magistraţilor.

Apoi, a venit şi momentul în care colonelul Dumbravă a început “încondeierea suspecţilor” în rechizitorii, după caz şi în motivarea sentinţelor din cauzele dedicat repartizate procurorilor sau judecatorilor din “legătura sa personală”.

Un astfel de judecător, “I.M.”, după o zi de “muncă intensă”, s-a grăbit să-i raporteze “şefului Dumbravă” succesele repurtate: “Să trăiţi, şefu’, azi am executat trei pesedişti!“.

“Şefu’” se afla în compania procurorului şef al DNA, în biroul acestuia, de faţă fiind şi alte două persoane. Prea multe pentru a se putea păstra “taina raportării”.

Cei care lecturează “operele profesionale” ale cerberului Dumitru Dumbravă, mai ales în ceea ce SRI trimite spre sesizarea Parchetelor, şi citesc, apoi, actele instrucţiei penale sunt imediat şocaţi de similitudinea cu ideile inchizitoriale şi marca de scriitură a celui dintâi menţionat.

Fără “sacra legătură secretă”, asemenea imixtiuni prin care se atentează la independenţa justiţiei şi care trimit în derizoriu celebrul Articol 13 din Legea de organizare şi funcţionare a SRI, nu ar fi prea lesne de realizat.

În asemenea “legături personale” se află şi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Despre legăturile superioare ale unor talibani ai Curţii Constituţionale am pus cuvenitele “semne de întrebare”, când cu celebra “erată” de schimbare a literei şi sensului hotărârii care trebuia să elibereze România de Traian Băsescu şi să-l trimită pe acesta în grija Justiţiei.

Acelaşi personaj, “Mitică” Dumbravă, a muştruluit membri cu capul pe umeri ai câtorva comisii parlamentare, care s-au opus legii stocării datelor de trafic a comunicaţiilor personale:“Băi, voi nu ştiţi ce păţesc eu la Bruxelles dacă nu vă lămuresc să daţi drumul legii!?”.

Numai că de la Bruxelles a venit depeşa că Uniunea Europeană a respins de plano ideea unei astfel de legi. Dar generalul Dumbravă nu a dat niciun semn că ar fi înţeles ceva.

După 15 ani de la exprimare a crezului său de cerber, timp în care a ars mai multe etape din carieră, deci nevinovat ajuns cu minte crudă într-o funcţie şi la un rang, pentru care potrivită este înţelepciunea pe care o conferă o experienţă rezultată dintr-o activitate de excepţie, dar şi onestă, fără rabat la probitate, generalul Dumitru Dumbravă, din banca guvernamentală a Parlamentului, emite opinii care siderează o ţara şi face ca Europa “să se îndoiască de modul în care generalii SRI înţeleg democraţia”, căci ceea ce urmează a făcut deliciul ironiilor marilor agenţii internaţionale de presă:“Computerele personale conectate la magistrala informatică trebuie să primească numere de înmatriculare, iar utilizatorii carnete de deţinători”.
Iată şi câteva detalii, preluate de pe site-ul

”SRI ar vrea un „cod rutier” şi pentru Internet: utilizatorii să aibă computerele înmatriculate şi cu ITP-ul la zi
Generalul SRI Dumitru Dumbravă a avut ocazia […] , la Comisia de Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţii din cadrul Camerei Deputaţilor, să explice concret cum vede Serviciul Român de Informaţii reglementarea Internetului (deocamdată doar în România) şi de ce SRI a iniţiat de fapt proiectul de Lege privind securitatea cibernetică.

Generalul Dumbravă, SRI: „Să protejăm până la urmă Internetul ăsta care e al tuturor, nu al statului român…”

Ca să înţelegem mai bine necesitatea legii, generalul Dumitru Dumbravă a explicat pe înţelesul şoferilor: „Să ne imaginăm că Internetul e ca un sistem de drumuri pe care circulă şi maşini ale statului – pompieri, armată, poliţie – dar şi maşini ale privaţilor. Ce ar însemna ca codul rutier să fie opozabil doar instituţiilor statului, pentru că privatul şi-a cumpărat maşina din banii lui şi poate oricând intra în maşina pompierilor sau ambulanţei? Sigur că privaţii nu au aceleaşi obligaţii ca instituţiile statului, dar intrând pe drumurile publice, pe Internet, ai o minimă obligaţie. Să protejăm până la urmă Internetul ăsta care e al tuturor, nu al statului român. (…) Nu văd nimic rău în a pune puţină regulă într-un domeniu care acum e oarecum anarhic, adică circulăm ca la începutul secolului cu trăsuri cu cai. Acum circulăm sigur, dar repet, pentru că maşinile noastre au obligaţia la doi ani să-şi facă ITP-ul, să facem revizia, mă deranjează, că mă costă bani, dar atâta timp cât asta înseamnă siguranţă… îmi înmatriculez maşina, că aşa e frumos, să se ştie cine e în spatele volanului…”.

Daniel Iane, deputat PNL, i-a atras atenţia generalului SRI că „Internetul a fost o invenţie a civililor. Nu e ARPANET (n.a. reţeaua militară creată de DARPA, predecesoarea Internetului), drumurile nu sunt ale armatei, sunt ale civililor. Armata a intrat pe drumurile noastre, asta e diferenţa. Eu vă înţeleg unde bateţi şi v-am spus că sunt un adept al acestor reglementări în ceea ce priveşte, nu Internetul, atât cât modul cum este el folosit, atât de către noi civilii cât şi de instituţiile statului. Iar, al doilea considerent, dacă-mi permiteţi: lăsaţi-ne pe noi să facem politică, lăsaţi-ne pe noi să facem declaraţiile politice. Dumneavoastră sunteţi invitaţi aici ca specialist al nostru, pe care noi îl plătim, vă întrebăm, ne răspundeţi, nu faceţi aprecieri”.
Şedinţa Comisiei s-a încheiat cu promisiunea preşedintelui Vasile Oajdea că deputaţii vor vota (sau nu) amendamentele propuse de societatea civilă, iar legea îşi va urma parcursul legislativ, către statutul de „lege bună, cu cap, care să nu intre cu bocancii în viaţa intimă a cetăţeanului”.

Ce poate fi mai rău, gândirea rutieră a generalului Dumbravă, ori bocancii săi cu crampoane şi zimţi antiderapanţi?

GAULEITERUL NAZI , PENALUL KLAUS IOHANNIS NU VREA MODIFICAREA CODULUI PENAL SI A CELUI DE PROCEDURA PENALA LASAT MOSTENRE DE PREDECESORUL SAU ,MENTORUL SAU PENAL TRAIAN BASESCU!

19 mai

Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a susținut o conferință de presă la Palatul Cotroceni. În debutul conferinței, președintele a spus că vrea să se refere la „trei chestiuni”.

„Pentru a preveni neînţelegeri sau interpretări eronate, am decis că atunci când ajung la mine legi importante spre promulgare să fac declaraţii legate de promulgarea sau, după caz, nepromulgarea lor”, a spus Iohannis.

Președintele a amintit, în acest context, legea pentru modificarea şi completarea legii privind finanțarea partidelor politice, legea pentru alegerea autorităţilor din administraţia publică şi legea privind statutul autorităţilor locale, respectiv Codul penal şi de procedura penală.
„Pentru mine este foarte important că modificările legislative să ducă la o îmbunătăţire a situaţiei. Îmbunătăţire vizând creşterea performanţei partidelor politice, creşterea transparenţei în gestionarea banilor în campanie şi în ansamblu creşterea performanţei clasei politice. Aceste legi au fost promulgate. Nu sunt legi perfecte. Ştiu că au existat discuţii în spaţiul public, a mai spus președintele.

„În privinţa legii incompatibilităţilor, ea nu va fi promulgată. Această lege a ajuns la preşedinţie anul trecut, a fost trimisă la reexaminare de predecesorul meu, acum a fost trimisă a doua oară spre promulgare. Am serioase dubii privind constituţionalitatea acestui act normativ”, a precizat președintele.

„Am trimis o adresă Curţii Constituţionale în care solicit să se examineze constituţionalitatea acestui act normativ”, a declarat Iohannis.

În privinţa Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, Klaus Iohannis a spus că nu va accepta modificări ale legii în interesul parlamentarilor: „Nu sunt de acord cu astfel de modificări. Codul penal și Codul de procedură penală sunt acte normative noi și ele trebuie să fie lăsate să funcționeze un timp pentru a vedea în mod obiectiv dacă este nevoie de anumite modificări. Nu pot să accept ca parlamentarii să facă modificări la aceste acte normative în interesul lor propriu. Nu voi promulga nicio modificare”.

Întrebat când va fi numit un nou șef la DIICOT, Iohannis a spus că o decizie în acest sens va fi luată în cursul acestei săptămâni.

În ceea ce privește defrișările, Iohannis s-a arătat hotărât să discute acest lucru în CSAT.

„Am avut o discuţie cu premierul şi am definitivat ordinea de zi în viitorul CSAT. Aşteptăm materialele de la toate instituţiile abilitate pentru a avea o imagine clară asupra amplorii şi pagubelor produse de defrişările ilegale. Dacă este cazul vom lua o decizie”.

Întrebat dacă intenţionează să sesizeze Curtea Constituțională privind Codul Silvic, președintele a replicat afirmând că dacă ar fi avut această intenție ar fi făcut deja acest lucru.

„Legat de Codul Silvic au fost puncte de vedere diferite cu premierul, dar nu pot accepta ca aceste dezbateri să ducă la aluzii că se face trafic de influenţă în anturajul preşedintelui. Acest lucru nu s-a întâmplat şi nu se va întâmpla”, a explicat Iohannis.

Întrebat cum vede faptul că guvernul nu aplică legea şi nu organizează alegeri parţiale acolo unde este cazul, respectiv, în cinci Consilii Judeţene, trei mari municipii şi 14 colegii de senatori şi deputaţi, Iohannis a răspuns: „După părerea mea, abordarea Guvernului este greşită, trebuia să organizeze alegeri parţiale. Această tema trebuie abordată de cei în cauză. Ştiu că la Cluj s-a ajuns şi la un proces pe această speţă”.

Klaus Iohannis nu a vrut să comenteze atacul fostului președinte Traian Băsescu referitoare la un interviul acordat de președinte în presa germană, în care acesta a răspuns întrebărilor jurnaliștilor în limba germană.

Nu comentez afirmațiile lui Traian Basescu, vă rog să îl întrebați ce a vrut să spună”. La insistențele jurnalistului, Iohannis a precizat: Nu comentez afirmațiile fostului predecesor”.

La observaţia că sesizează CCR pe tema Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice (Legea 51/2006) invocând aspecte procedurale, Iohannis a spus: „Sunt de părere că primarii, preşedinţii de CJ trebuie să aibă posibilitatea să fie membri în Consiliul de Administraţie dacă societatea este constituită pentru a satisface nevoile unei arii mai mari decât un judeţ, la nivel regional. În altă form, nu”.

Întrebat de ce consideră bine-venită alegerea preşedinţilor de CJ de consilierii judeţeni şi alegerea primarilor într-un singur tur, Iohannisa răspuns: „La primari, Parlamentul a decis să lase această chestiune neschimbată, şi mi se pare că poate fi promulgată. Dacă ne referim la preşedinţi de CJ, un judeţ este o entitate administrativ-teritorială mai degrabă tehnică. Nu cred că există o comunitate judeţeană similară unei unităţi de tip localitate sau comună. Nu se impune alegera directă. La început, după revoluţie, preşedinţii de CJ au fost aleşi indirect, dintre consilierii judeţeni”, a explicat președintele.

Întrebat de ce nu a cerut o selecţie pe criterii de competenţă, cum a cerut CE, pentru şefia DIICOT , Iohannis a spus că procedura legală a fost respectată: „Mi s-a făcut o propunere. Este de datoria mea să mă informez foarte bine înainte de a face o astfel de nominalizare. Am avut o discuţie destul de lungă cu candidatul, am cerut toate documentele”.

Întrebat dacă apreciază că tăierile ilegale de păduri reprezintă un atentat la siguranţă naţională, Iohannis a răspuns afirmativ: „După ce facem analiză în CSAT, vom ajunge la anumite concluzii”, a mai precizat Iohannis.

Despre situaţia cardului de sănătate, pre;edintele a spus că ministrul Bănicioiu a fost la el și că i-a prezentat situația, concluzia fiind că implementarea cardului a fost prost pregătită: „Consider în continuare că populaţia a fost insuficient de bine informată. Ar fi fost nevoie de o campanie naţională de informare şi atunci sincopele ar fi putut fi evitate”, a explicat Iohannis.

%d blogeri au apreciat: