Arhiva | 6:26 pm

DIACIPOLUL PENAL KLAUS IOHANNIS SI-O DAT IN VILEAG MENTORUL SAU PENAL TRAIAN BASESCU CA A TURBAT DE FURIE!

20 mai

Președintele Klaus Iohannis scrie, în noua sa carte intitulată „Primul Pas”, despre prima întâlnire avută cu fostul șef de stat Traian Băsescu, înainte de preluarea mandatului, dar și despre cum, în ultimele săptămâni la Cotroceni, fostul președinte vorbea obsesiv de serviciile secrete.

Totodată, preşedintele relatează şi despre presupusele dosare, pe care i le-ar fi lăsat Traian Băsescu.

„S‑a speculat atunci că fostul preşedinte mi‑ar fi predat dosare întregi, lucru absolut rizibil. Nici nu mi‑a predat nimic şi nici nu aş fi preluat aşa ceva. Rolul preşedintelui nu este acela de arhivar al naţiunii. Un regizor de film îşi poate imagina o scenă în care un preşedinte îi lasă celuilalt un seif cu dosare ultrasecrete, dar în realitate nu există aşa ceva. Desigur, există documente strict secrete, dar ele au un regim specific şi nu sunt păstrate în biroul meu de preşedinte”, afirmă Klaus Iohannis.

În ceea ce privește avertizările primite din partea fostului șef de stat, în legătură cu serviciile de informaţii, Iohannis susține:

„În acelaşi interval, Traian Băsescu a reluat avertizările în legătură cu puterea crescută a serviciilor secrete. Personal, nu m‑am simţit deloc avertizat. Făcuse deja nişte afirmaţii similare în timpul campaniei, şi acelea destul de deplasate. După ce a fost zece ani preşedinte şi a tot lăudat serviciile, era evident că a avut o contribuţie semnificativă la transformarea lor”, mai precizează Klaus Iohannis, în noul volum.

În viziunea sa, în timpul campaniei prezidenţiale, Victor Ponta şi Traian Băsescu au avut un blat.

„Îmi amintesc că, la un moment dat, Traian Băsescu a afirmat că sunt un individ profund corupt, în timp ce PSD-ul derula, pe la diverse posturi TV, fel de fel de scenarii absurde, cu mine ca protagonist: casele pe care le deţin, aberaţiile despre „traficul de copii”, de care am tot fost acuzat, „mafia retrocedărilor” pe care aş fi servit-o ca primar şi câte şi mai câte. Focurile încrucişate care mă vizau şi dintr-o parte, şi din cealaltă sunt indicii puternice pentru un blat Ponta-Băsescu”, scrie șeful statului.

Klaus Iohannis nu şi-a schimbat părerea, nici după instalarea la Cotroceni.

„Da, am acelasi sentiment, altfel nu as fi scris aceste lucruri in carte. Sunt diferite indicii pe care le-am discutat in campania electorala, care, mai in detaliu, se regasesc in acea carte si daca sunteti curios v-o recomand”.

Noua carte a lui Klaus Iohannis va fi lansată, în acest weekend, în cadrul Târgului Gaudeamus de la Romexpo.

REMEMBER.20 MAI 1990.25 DE ANI DE LA”PRIMELE ALEGERI LIBERE” DIN ROMANIA

20 mai

În urmă cu 25 de ani, la 20 mai 1990 erau organizate primele alegeri prezidențiale și parlamentare din România, după Revoluția din decembrie 1989.

Primele alegeri legislative și prezidențiale din România, desfașurate pe 20 mai 1990. Secție de votare amplasată în incinta Școlii Nr. 97 din București.
Foto: (c) Lucian TUDOSE / Arhiva AGERPRES

Alegerile s-au desfășurat în baza Decretului-Lege 92/1990, emis de Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), organism creat cu autoritate de parlament provizoriu, care a preluat prerogativele puterii provizorii în stat și în care au fost incluși reprezentanții tuturor partidelor politice apărute imediat după decembrie 1989, precum și ai organizațiilor minorităților naționale. Președintele CPUN a fost Ion Iliescu (9 februarie-20 iunie 1990).

La 14 martie 1990, cu un singur vot împotrivă și două abțineri, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională a adoptat Legea privind alegerea Parlamentului și a președintelui României, primele alegeri libere parlamentare și prezidențiale fiind stabilite pentru ziua de 20 mai 1990.

În capitolul I al acestui act, rezervat dispozițiilor cu caracter general, se arăta că în România, puterea politică aparține poporului și se exercită potrivit principiilor democrației, libertății și asigurării demnității, inviolabilității și inalienabilității drepturilor fundamentale ale omului. În ceea ce privește guvernarea țării, aceasta se realiza pe baza sistemului democratic pluralist, precum și a separației puterilor legislativă, executivă și judecătorească.

Primele alegeri legislative și prezidențiale din România, desfașurate pe 20 mai 1990.
Foto: (c) Cornel MOCANU / Arhiva AGERPRES

Potrivit legii, președintele României era ales în mod direct, prin scrutin universal. Legea prevedea alegerea sa ”de către cetățenii cu drept de vot din întreaga țară”. Era declarat președinte acel candidat care întrunea jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale. Dacă niciun candidat nu întrunea această majoritate, se organizau, în a doua duminică, noi alegeri. La acest al doilea tur de scrutin participau numai doi candidați, clasificați în ordinea voturilor obținute. Candidatul care obținea cel mai mare număr de voturi era declarat președintele României.

La președinția țării putea candida orice persoană, care nu era decăzută din drepturile electorale și care avea suportul a cel puțin 100.000 de alegători.

Validarea alegerii președintelui era făcută de Curtea Supremă de Justiție, hotărârea adoptată fiind prezentată în ședința comună a Adunării Deputaților și Senatului. În acel moment, cel ales devenea președintele României. Din momentul alegerii sale, președintele nu putea să mai fie membru al vreunui partid sau al vreunei formațiuni politice. El urma să-și îndeplinească prerogativele fiind angajat numai și numai în fața poporului român.

Vot universal presupunea că toți cetățenii țării, care îndeplineau condițiile cerute de lege pentru a beneficia de dreptul de a alege, își puteau exprima opțiunea, în cadrul procesului electoral. Votul era egal, direct, secret și liber exprimat.

Potrivit art. 50 din Decretul-Lege nr. 92/1990, în campania electorală candidații, partidele, formațiunile politice, toate organizațiile sociale și cetățenii aveau dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă. De asemenea, art. 51 garanta accesul gratuit la radio și televiziune în cadrul campaniei.

Primele alegeri legislative și prezidențiale din România, desfașurate pe 20 mai 1990
Foto: (c) Cornel MOCANU / Arhiva AGERPRES

În primul scrutin postcomunist, pentru funcția de președinte, doar Frontul Salvării Naționale, Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat au promovat candidați la președinție: Ion Iliescu, din partea FSN, Ion Rațiu din partea PNȚCD și Radu Câmpeanu, din partea PNL.

Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne, la 20 mai 1990, a fost de 14.826.616 din totalul de 17.200.722 înscriși pe liste, adică 86,19% din electorat.

Potrivit legii, au fost organizate 42 de circumscripții electorale pentru fiecare județ și municipiul București, precum și 12.630 secții de votare. Totodată, au fost acreditați 360 de observatori străini în vederea urmăririi întregului proces electoral.

Procesul de votare a început la ora 6 dimineața și s-a încheiat la ora 23.00. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 14.378.693, iar 447.923 (3,02%) au fost declarate nule.

Primele alegeri legislative și prezidențiale din România, desfașurate pe 20 mai 1990.
Foto: (c) Cornel MOCANU / Arhiva AGERPRES

Pentru candidatul FSN, Ion Iliescu, au fost exprimate 12.232.498 voturi, ceea ce a reprezentat 85,07%. Pentru Radu Câmpeanu, candidatul PNL, au votat 1.529.188 alegători, respectiv 10,64%, iar pentru Ion Rațiu, candidatul PNȚCD, au votat 617.007 alegători (4,29% din electorat).

În ceea ce privește alegerile parlamentare, Decretul-Lege nr. 92 din 14 martie 1990, stabilea că Parlamentul va fi ales prin vot proporțional, pe liste de partid, fără existența unui prag electoral. Astfel a fost posibilă intrarea în Parlament a 27 de formațiuni politice la Adunarea Deputaților (între care 11 aparținând unor minorități naționale) și 7 la Senat. În urma alegerilor se revenea la formula tradițională de Parlament bicameral.

Au fost depuse 5.700 de candidaturi pentru Adunarea Deputaților și 1.580 pentru Senat. În calitate de independenți, 212 persoane și-au depus candidaturile pentru Adunarea Deputaților și 126 pentru Senat.

Primele alegeri legislative și prezidențiale din România, desfașurate pe 20 mai 1990.
Foto: (c) Virgil PAVEL / Arhiva AGERPRES

Formațiunile politice care s-au înscris în cursa electorală au fost: Frontul Salvării Naționale (FSN), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul Național Liberal (PNL), Mișcarea Ecologistă din România (MER), Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat (PNȚCD), Alianța pentru Unitatea Românilor — Partidul Unității Naționale Române din Transilvania și Partidul Republican (AUR—PUNR și PR), Partidul Democrat Agrar din România (PDAR), Partidul Ecologist Român (PER), Partidul Socialist Democratic Român (PSD), Partidul Social Democrat Român (PSDR), Grupul Democrat de Centru, Partidul Reconstrucției Naționale din România (PRN), Partidul Liber Schimbist (PLS), Partidul Democrat al Muncii (PDM), Uniunea Liberală Brătianu (ULB), Partidul Tineretului Liber Democrat din România, Partidul Cooperatist, Uniunea Democrat Creștină, Uniunea Democrată a Rromilor din România, Forumul Democrat German, Partidul Liberal (al Libertății) din România, Partidul Democrat Ecologist, Partidul Unității Democratice, Partidul Unității Democratice din Moldova, Partidul Muncii, Partidul Republican Creștin, Gruparea de Centru ”Noua Românie”, Partidul Ecologist Umanist — fondat în Arad, Uniunea Democrată Turcă Musulmană, Uniunea Ucrainienilor din România, Partidul Uniunea Creștin Ortodoxă, Uniunea Democratică ”Țara Oașului”, Partidul Uniunii Creștine din România, Partidul Social Democrat Creștin Român, Partidul Țiganilor din România, Partidul Dreptății Sociale (Noua Democrație) de Nord-Vest din România, Partidul Alianța pentru Democrație, Partidul Muncii și Dreptății Sociale din România, Partidul Român pentru Noua Societate, Partidul Țărănesc Român, Partidul Uniunea Republicană, Partidul pentru Reconstrucția Națională și Democratică, Partidul Democrat din Cluj, Partidul Radical Democrat, Uniunea Liberă Democratică a Rromilor din România, Frontul Popular Român al Salvării Naționale, Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România, Partidul Umanitar al Păcii, Partidul Democrat Constituțional din România, Partidul pentru Cinstirea Eroilor Revoluției și Salvare Națională, Partidul Național Român, Partidul Viitorul Democrat al Patriei, Partidul Democrat Progresist, Uniunea Polonezilor din România ”Dom Polski”, Partidul Național Republican, Alianța Muncitorească ”Libertatea” Anticomunistă și Antifascistă, Partidul Național Progresist, Partidul Casa Română a Europei Democratice, Mișcarea ”Tânăra Democrație”, Comunitatea Lipovenilor din România, Partidul Democrat Creștin al Rromilor din România, Partidul Independent Maghiar, Mișcarea Democrația Modernă, Partidul Socialist al Dreptății-Independent, Partidul Unit Democrat al Rromilor, Rudarilor și Lăutarilor din România, Uniunea Armenilor din România, Asociația Culturală Bulgară din București, Uniunea Democratică a Sârbilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România, Uniunea Elenă din România, Forumul Democrației și Unității Naționale din România.

Din numărul total al alegătorilor, de 17.200.722, la 20 mai 1990 s-au prezentat la urne 14.825.764, pentru alegerile de la Senat, și 14.825.017, pentru Adunarea Deputaților.

Primele alegeri legislative și prezidențiale din România, desfașurate pe 20 mai 1990.
Foto: (c) Armand ROSENTHAL / Arhiva AGERPRES

La Senat, Frontul Salvării Naționale (FSN) a obținut 67,02% din numărul total al voturilor valabil exprimate și 91 de mandate; UDMR — 7,20% și 12 mandate; Partidul Național Liberal (PNL) — 7,06% și zece mandate; Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) — 2,50% și un mandat; Mișcarea Ecologistă din România (MER) — 2,45% și un mandat; AUR — Partidul de Uniune Națională a Românilor din Transilvania și Partidul Republican — 2,15% și două mandate; Partidul Ecologist Român (PER) — 1,38% și un mandat; un mandat a fost ocupat de un independent (Antonie Iorgovan).

La Adunarea Deputaților, FSN a obținut 66,31% din voturile valabil exprimate și 263 de mandate; UDMR — 7,23% și 29 de mandate; PNL — 6,41% și 29 de mandate; MER — 2,62% și 12 mandate; PNȚCD — 2,56% și 12 mandate; AUR — Partidul de Uniune Națională a Românilor și Partidul Republican — 2,12% și nouă mandate; Partidul Democrat Agrar din România (PDAR) — 1,83% și nouă mandate; PER — 1,69% și opt mandate; Partidul Socialist Democratic Român — 1,05% și cinci mandate; Partidul Social Democrat Român — 0,53% și două mandate; Gruparea Democratică de Centru — 0,48% și două mandate; Partidul Democrat al Muncii — 0,38% și un mandat; Partidul Lider-Schimbist — 0,34% și un mandat; Partidul Reconstrucției Naționale din România — 0,32% și un mandat; Partidul Tineretului Liber Democrat din România — 0,32% și un mandat; Uniunea Liberală „Brătianu” — 0,27% și un mandat.

Primele alegeri legislative și prezidențiale din România, desfașurate pe 20 mai 1990. centru de votare din comuna Petrachioaia, sectorul Agricol Ilfov.
Foto: (c) Lucian TUDOSE / Arhiva AGERPRES

Alături de acestea, câte un mandat a revenit unor organizații ale minorităților naționale, altele decât cea maghiară, 11 la număr: Comunitatea Lipovenilor din România, Forumul Democratic al Germanilor din România, Uniunea Armenilor din România, Uniunea Bulgară din Banat — Asociația Culturală Bulgară din București, Uniunea Democrată a Sârbilor din România, Uniunea Democrată a Slovacilor și Cehilor din România, Uniunea Democratică Turcă Musulmană, Uniunea Elenă din România, Uniunea Democrată a Romilor din România, Uniunea Polonezilor din România „Dom Polski”, Uniunea Ucrainenilor din România.

Acest prim parlament număra 515 membri, dintre care 396 de deputați (387 aleși și 9 desemnați de minoritățile naționale) și 119 senatori (118 reprezentând o formațiune politică și unul, independent).

Durata mandatului acestui Parlament a fost de doi ani, în perioada 1990-1992, el funcționând ca Adunare Constituantă. Senatorii și deputații aleși s-au întrunit, pentru prima oară, în ședințe separate de lucru, la 9 iunie 1990. Conducerile celor două Camere au fost alese la 18 și 19 iunie 1990: Alexandru Bârlădeanu — președinte al Senatului, respectiv Dan Marțian — președintele Adunării Deputaților.

Primele alegeri legislative și prezidențiale din România, desfașurate pe 20 mai 1990.
Foto: (c) Codruța DRAGOESCU / Arhiva AGERPRES

Primul Parlament a elaborat legea fundamentală a țării noastre. Constituția a fost adoptată la 21 noiembrie 1991 și aprobată prin referendum național la 8 decembrie, același an, cu o majoritate semnificativă: din 10.948.468 de participanți, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%. Constituția a funcționat din 1991 până în octombrie 2003.

Momentul electoral 20 mai 1990 are o indiscutabilă însemnătate istorică, acesta deschizând drumul spre crearea întregului eșafodaj al instituțiilor statului de drept. Atât mandatul președintelui României, cât și mandatele parlamentarilor aleși la 20 mai 1990 au fost de doi ani, pe perioada Adunării Constituante, așa cum se prevedea în Legea Electorală.

AGERPRES

Asociația Neguvernamentală Clubul CPUN va marca, miercuri, la Parlament, 25 de ani de la primele alegeri libere, desfășurate în 20 mai 1990.

Ședința aniversară, care va marca acest eveniment, se va desfășura la sala Constantin Stere a Senatului, cu aprobarea Biroului permanent.

„Cu 25 de ani în urmă, CPUN a redeschis ușile Parlamentului din Dealul Mitropoliei, închizându-le pe cele ale Marii Adunări Naționale.

„Parlamentul celor 100 de zile” a adoptat peste 150 de acte legislative, cel mai important fiind Decretul-Lege 92/1990 privind alegerile parlamentare și prezidențiale. În temeiul acestui decret-lege au avut loc la 20 mai 1990 primele alegeri, de la care se vor împlini curând 25 de ani.

Luând în considerare importanța Parlamentului ca instituție fundamentală a statului de drept, fiind, în fond, condiția sine qua non a democrației, am fi onorați să marcăm împreună trecerea acestui sfert de veac de la primele alegeri libere”, se arată în scrisoarea adresată de președinta Asociației Clubul CPUN, prof. Eugenia Iorga, președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

Asociația Neguvernamentală Clubul CPUN a propus „ca, în Parlamentul țării, să aibă loc la 20 mai 2015 o ședință comună aniversară consacrată alegerilor din 20 mai, la care să participe alături de actualii parlamentari, membrii Adunării Constituante și membrii Asociației Neguvernamentale Clubul CPUN”.


În urmă cu 25 de ani, la 20 mai 1990 erau organizate primele alegeri prezidențiale și parlamentare din România, după Revoluția din decembrie 1989.

Alegerile s-au desfășurat în baza Decretului-Lege 92/1990, emis de Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), organism creat cu autoritate de parlament provizoriu, care a preluat prerogativele puterii provizorii în stat și în care au fost incluși reprezentanții tuturor partidelor politice apărute imediat după decembrie 1989, precum și ai organizațiilor minorităților naționale. Președintele CPUN a fost Ion Iliescu (9 februarie-20 iunie 1990).

La 14 martie 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională a adoptat Legea privind alegerea Parlamentului și a președintelui României, primele alegeri libere parlamentare și prezidențiale fiind stabilite pentru ziua de 20 mai 1990.

În primul scrutin postcomunist, pentru funcția de președinte, doar Frontul Salvării Naționale, Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat au promovat candidați la președinție: Ion Iliescu, din partea FSN, Ion Rațiu din partea PNȚCD și Radu Câmpeanu, din partea PNL.

Primul legislativ a numărat 515 membri, dintre care 396 de deputați (387 aleși și 9 desemnați de minoritățile naționale) și 119 senatori (118 reprezentând o formațiune politică și unul, independent).

AGERPRES.

SEVIL SHHAIDEH A JURAT PE CORAN LA INVESTIREA SA IN FUNCTIA DE MINISTRU IN FATA LUI KLAUS IOHANNIS!

20 mai

Sevil Shhaideh a depus, miercuri, jurământul de învestitură în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Cotroceni, la care au fost prezenţi şi premierul Victor Ponta şi preşedinţii celor două Camere.
De asemenea, la ceremonie au participat membri ai Guvernului, precum şi consilieri prezidenţiali.
Administraţia Prezidenţială a anunţat anterior că preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul prin care Sevil Shhaideh este numită în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, luând act, de asemenea, de demisia din această funcţie a lui Liviu Dragnea.

Premierul Victor Ponta i-a transmis miercuri preşedintelui Klaus Iohannis propunerea ca Sevil Shhaideh să fie numită ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Postul de ministrul al Dezvoltării a rămas vacant după ce Liviu Dragnea a demisionat în 15 mai, în ziua în care a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul privind fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu.
Sevil Shhaideh a fost timp de aproape 20 de ani director de servicii în Consiliul Judeţean Constanţa, iar din 2012, după numirea lui Liviu Dragnea la conducerea MDRAP, a fost secretar de stat în acest minister.

Sevil Shhaideh are 50 de ani, iar în 1987 a absolvit Academia de Ştiinţe Economice, Facultatea de Planificare Economică şi Cibernetică. În 1995 şi 2001, ea a obţinut specializările: expert în administraţie publică şi manager ONG la organizaţia internaţională USAID din Statele Unite ale Americii, iar în 2003 a primit titlul de auditor în urma unui curs susţinut la TUV Institution, potrivit CV-ului său publicat pe site-ul Ministerului Dezvoltării.
În perioada 1987-1991, ea a fost angajată ca analist programator la Trustul pentru Mecanizarea Agriculturii Constanţa, iar din 1991 şi până în 1993 a fost manager Sisteme Informatice la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului Constanţa.

Ulterior, din 1993 şi până în 2007, Sevil Shhaideh a fost director Sisteme Informatice în Consiliul Judeţean (CJ) Constanţa, iar între anii 2007 şi 2012 a condus Direcţia Generală de Proiecte din CJ Constanţa, având ca principale atribuţii coordonarea şi managementul proiectelor cu finanţare europeană. Simultan, ea a ocupat postul de coordonator al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR), în perioada în care Liviu Dragnea era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, între principalele activităţi şi responsabilităţi numărându-se elaborare de amendamente legislative cu privire la actele normative care reglementează administraţia publică locală. De asemenea, din anul 2000, ea este preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Informaticienilor din Administraţia Publică.

În 2012, imediat după desemnarea lui Liviu Dragnea la conducerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Sevil Shhaideh a fost numită în funcţia de secretar de stat la acelaşi minister. Conform ultimei sale declaraţii de avere, din 6 mai 2015, Sevil Shhaideh are un apartament de 47 de metri pătraţi, cumpărat în 1994, şi mai multe conturi deschise în 2007 şi 2011, în sumă totală de aproximativ 500.000 de lei.
În declaraţia de avere a acesteia este menţionat şi un împrumut de 20.000 de euro acordat de către soţul său, Akram Shhaideh, lui Bachir Chhide, şi rambursat în septembrie 2014. De asemenea, la secţiunea „datorii” este trecut un credit de 60.000 de lei, contractat în anul 2012 şi scadent în 2017.

Veniturile obţinute de Sevil Shhaideh în anul fiscal precedent depăşesc 300.000 de lei, din care 56.364 de lei reprezintă salariul de la Ministerul Dezvoltării, iar 247.800 de lei a încasat ca membru al CIFGA (Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări) la EximBank SA.
Soţul lui Sevil Shhaideh a obţinut un venit anual de 46.149 de lei ca angajat al Regiei Autonome Judeţene Drumuri şi Poduri Constanţa şi 826 lei în calitate de consilier în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
De asemenea, potrivit declaraţiei de interese, ea este acţionar la Coremar – cupon gratuit, şi la SC Rosyr International SRL, cu 50 de acţiuni, în valoare de 100 de lei.

KLAUS IOHANNIS NU ARE INTENTIA DE A SESIZA CCR ,IN URMA ADOPTARII DE CAMERA DEPUTATILOR A CODULUI SILVIC!

20 mai

Plenul Camerei Deputaților a adoptat Codul Silvic, cu 218 voturi pentru și 95 voturi împotrivă, cererea de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis fiind respinsă.

Iohannis ceruse reexaminarea Codului Silvic ca urmare a unui articol introdus de PSD potrivit căruia „un operator economic nu poate achiziţiona sau procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie.

”Nu intenţionez să sesizez CCR. Dacă intenţionam, aş fi făcut deja acest lucru. Atâta timp cât se mai poate discuta ceva să vedem un pic unde sunt problemele. Lucrul sesizat de mine este în jurul acelei cote de 30 la sută propusă în actul normativ. Nu s-a discutat decât foarte, foarte puțin despre un alt lucru care se găsește în articolul 290 și care deschide posibilitatea defrișărilor pe suprafețe mai mici de 10 hectare. Mi se pare foarte periculos. Se ajunge la concluzia că peste un milion de hectare pot fi defrișate fără nicun fel de analiză prealabilă”, a declarat Iohannis, luni, în cadrul unei conferințe de presă,afirmând totodată că nu are de gând să sesize Curtea Constituțională pe tema Codului Silvic atât timp cât încă se poate rezolva situația.

PNL nu a reușit să obțină eliminarea articolul 20 care oferă posibilitatea exploatării suprafețelor de pădure mai mici de 10 hectare fără obligația reîmpăduririi.

„Stimați colegi, într-adevăr ziua de azi a fost de interes național și azi am dovedit că și românul e frate cu codrul”, a afirmat Doina Pană în Parlament.

„Lucrurile rămân în silvicultură așa cum sunt. PNL a votat împotriva Codului Silvic. Am un sentiment de regret că după trei ani de dezbare nu am găsit puterea în Parlament să negociem și să aprobăm un Cod Silvic modern, european, de care ar fi avut nevoie economia românească. Permite exploatarea pădurilor. La primele inundații vom vedea inundații, efecte care vor pune în pericol comunitățile locale”, a spus Lucia Varga.

Luni, fostul ministru al Mediului, Lucia Varga, a declarat că PNL ar putea vota proiectul Codului silvic dacă din text va fi eliminat articolul 20, altfel, liberalii vor vota împotriva proiectului inițiat de PSD.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu (PLR), declara la rândul ei, tot luni, că articolul nu trebuie scos din Codul Silvic pentru că reglementarea ar veni în ajutorul proprietarilor care nu au suprafețe mari de pădure.

„Acest articol 20 nu trebuie scos din Codul Silvic și am demonstrat asta cu ajutorul specialiștilor din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Așa cum a fost introdus în Codul Silvic și votat anterior de către Parlamentul României trebuie să rămână în forma aceasta. Dimineață am văzut cum doamna deputat Lucia Varga, într-o conferință de presă, a susținut vehement că acest articol 20 ar duce de fapt la tăieri ilegale și că sub acest articol s-ar ascunde unele nereguli sau că dânsa are suspiciuni că tocmai sub acoperământul acestui articol 20 s-ar tăia aproape un milion de hectare de pădure. Vrem să explicăm tuturor românilor, tuturor iubitorilor de pădure și tuturor celor care doresc să trăiască într-un mediu sănătos în România că articolul 20 a fost scris tocmai ca să ajute proprietatea privată, să ajute proprietarii care nu au suprafețe mari de pădure și care sunt proprietari de suprafețe până în 10 hectare”.

REPLICA VIOLENTA A GORGONEI TURBATE MONICA GHERGHESCU ,FOSTA MACOVEI ,PROCUROR CEAUSIST IMPOTRIVA LUI KLAUS IOHANNIS CA L-O NUMIT SEF DIICOT PE DANIEL HORODNICEANU!

20 mai

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a lui Daniel Horodniceanu în funcția de procuror șef al DIICOT! Însă, decizia lui Iohannis e violent criticată de la Bruxelles de fostul ministru al Justiției, europarlamentarul Monica Macovei.

Macovei spune că președintele Iohannis a picat un test extrem de important.

”A trecut domnul Iohannis testul numirii procurorului șef DIICOT? Eu cred că nu.

Numirea unui nou procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) va fi “un test important”, a spus Comisia Europeană în raportul MCV din ianuarie 2015.

Alegerea unui șef la DIICOT, ca la orice altă instituție judiciară, este legată de merit, competență și transparență.

Interviul de la CSM nu a clarificat aspecte din activitatea procurorului Horodniceanu la șefia DIICOT Iași, cum ar fi, de pildă, existența unui sistem paralel de “urmărire”, pus la cale de primarul PSD Nichita, așa cum au descoperit procurorii DNA. Sau de ce nu a fost anihilat în atâția ani clanul interlop al Cordunenilor.

Ce merite profesionale îl recomandă pe procurorul Horodniceanu? Prestația acestuia la interviul de la CSM a fost mediocră, așa cum a relatat și presa.

A fost îndeplinită procedura de selecție transparentă? Ministrul Justiției nu a oferit niciun motiv pentru care a fost ales Daniel Horodniceanu și nu alt procuror care s-a înscris la selecție.

Președintele Iohannis nu pare deranjat de această lipsă de transparență, deși istoricul numirii pe funcție la șefia DIICOT ar fi trebuit să îi ridice semne de întrebare. Alina Bica a fost propusă de Victor Ponta fără o procedură de selecție transparentă. Nici domnul Iohannis nu a spus de ce l-a numit pe procurorul Horodniceanu. CSM dă un aviz consultativ, nu obligatoriu.

Prima recomandare a Comisiei Europene în raportul MCV din ianuarie 2015 este ca România “să se asigure că procedura de numire a noului procuror șef al DIICOT este transparentă și bazată pe merit”. Un “test important” care a fost picat atât din lipsă de transparență, cât și din lipsa unor rezultate notabile ale procurorului Horodniceanu, care a condus timp de 6 ani DIICOT Iași.”, e mesajul lui Macovei.

SLUGA LUI MERKEL, , PENALUL KLAUS IOHANNIS SE INTALNESTE MIERCURI LA PALATUL COTROCENI CU REPREZENTANTI AI MEDIULUI DE AFACERI!

20 mai

Președintele Klaus Iohannis se întâlnește miercuri la Palatul Cotroceni cu reprezentanți ai mediului de afaceri, potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială.

Întâlnirea are loc la ora 13.00. Agenda discuțiilor nu a fost făcută publică.

Pe 30 aprilie, preşedintele s-a întâlnit la Palatul Cotroceni, cu liderii confederaţiilor sindicale din România. Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale Cartel Alfa, declara după întâlnire că şeful statului a transmis că va continua discuţiile cu toţi actorii sociali, urmând o întâlnire cu patronatele, dar şi cu mediul academic.

KLAUS IOHANNIS A SEMNAT MIERCURI DECRETUL DE NUMIRE A NOULUI MINISTRU AL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE,SEVIL SHHAIDEH!PENTRU BASISTI SI IOHANNISTI IN RELIGIA MUSULMANA NU EXISTA TERMENUL DE „NAS”,CUM A FOST ACUZATA NOUL MINISTRU CA I-AR FI NAS LIVIU DRAGNEA!

20 mai

Sevil Shhaideh

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretul de numire a noului ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Funcţia va fi preluată de Sevil Shhaideh, cea care a fost până acum mâna dreaptă a lui Dragnea, din poziţia de secretar de stat.

Ceremonia de depunere a jurământului va avea loc la Palatul Cotroceni, miercuri, de la ora 17.00. Noul ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va fi Sevil Shhaideh, cea care a fost până acum mâna dreaptă a lui Dragnea, din poziţia de secretar de stat.

PREMIERUL VICTOR PONTA I-O TRANSMIS LUI KLAUS IOHANNIS CA SEVIL SHHAIDEH SA FIE NUMITA MINISTRU AL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE!

20 mai

Propunerea ca Sevil Shhaideh, fina lui Liviu Dragnea, să fie nou ministru al Dezvoltării Regionale, transmisă lui Klaus Iohannis

Premierul Victor Ponta i-a transmis, miercuri, preşedintelui Klaus Iohannis propunerea ca Sevil Shhaideh să fie numită ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, funcţie ce a rămas vacantă în urma demisiei lui Liviu Dragna, condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului.

Sevil Shhaideh are 50 de ani şi este fina lui Liviu Dragnea, dar şi a preşedintelui CJ Constanţa, Nicușor Constantinescu.

Aceasta a fost director al Direcţiei Sisteme Informatice din Consiliul Judeţean Constanţa în perioada 1993-2007, apoi, până în 2012, a condus Direcţia Proiecte din CJ Constanţa. Sevil Shhaideh a devenit secretar de stat în MDRAP în 2012, după ce Liviu Dragnea a fost numit ministru.

Ministrul demisionar al Dezvoltării şi Administraţiei, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că a discutat cu premierul Victor Ponta şi cu comisarul UE pentru politici regionale, Corina Creţu, despre succesorul său la minister, astfel încât persoana care va fi nominalizată să aibă susţinerea tuturor.

GAFA DEPARTAMENTULUI DE COMUNICARE DE LA COTROCENI: L-O COSTAT PE GAULEITERUL NAZI ,PENALUL KLAUS IOHANNIS 18 SECUNDE DE INTERVIU DIFUZAT DE TELEVIZIUNEA BAVAREZA ARD!

20 mai

Iohannis, plăcerea de 18 secunde. Gafa Departamentului de comunicare de la Cotroceni

Ar fi fost un tort frumos, cu frișcă și toate cele dacă interviul pe care ARD i l-a luat președintelui României era difuzat integral pe canalul național german de televiziune. După cum se știe deja, a fost dat doar un fragment de 18 secunde. O declarație cât un oftat (lung, e adevărat) într-un material de șase minute despre România, în cadrul emisiunii Europamagazin, în care se vorbea de corupția din țara noastră și, cum altfel, despre alți politicieni măreți de pe la noi: „bürgermeister”-ul „extravagant” Mazăre este principala figură din secvențele publicate, când la DNA, când în paradele pe care le organiza la Mamaia. Dar materialul începe cu condamnarea lui Liviu Dragnea. Tăriceanu este dat vorbind de „excesele și abuzurile” justiției, Vâlcov în cătușe, Udrea la fel, dar apare și Ponta pe un ecran, în timp ce era la Antena 3. Kovesi nu putea să lipsească și îi este dedicat destul de mult, cam cât a primit și Iohannis. Titlul dat acestui material de realizatorii de la Das Erste (Canalul 1, care aparține ARD și este postul public național al Germaniei) este „România: victorii împotriva corupției” (original: Rumänien: Erfolge gegen Korruption).

Departamentul de comunicare de la Cotroceni s-a grăbit să anunțe prin sms ziariștii acreditați la Președinție că un mare interviu cu Iohannis va fi transmis pe televiziunea națională germană. Când colo, varianta integrală a fost pusă de nemți doar pe un profil YouTube.

În plus, nici interviul dat la „New York Times“ și anunțat pe Facebook nu a mai apărut.

Gafe în lanț al unui departament de comunicare care se grăbește să se laude cu realizări inexistente în loc să răspundă atunci când întrebările jurnaliștilor și ale românilor în general se lovesc de poarta Cotrocenilor.

În urmă cu mulți ani, în 1998, la Campionatul mondial din Franța, apărea o reclamă la un hot-dog: imaginea înfățișa un cârnat într-un corn, cu textul 18 cm de plăcere.

Iată că Iohannis a avut și el parte de 18 secunde de plăcere.

Materialul dedicat României în Europamagazin de la Das Erste poate fi urmărit la adresa: http://www.daserste.de/information/politik-weltgeschehen/europamagazin/videos/rumaenien-erfolge-gegen-korruption-100.html

PUPILA BASESCULUI ,PENALA ELENA UDREA SCAPA DE AUDIERI IN CAZUL FOSTEI SEFE ANTIMAFIA ALINA BICA!

20 mai

Fosta șefă a DIICOT le-a cerut judecătorilor Curții Supreme, la începutul lunii mai,  audierea Elenei Udrea, a lui Dorin Cocos si a fiului acestuia, Alin Cocoș, in procesul in care este judecata pentru abuz in serviciu.

Astfel, se pare că judecătorii  au respins audierea Elenei Udrea în dosarul mafiei retrocedărilor, potrivit antena3.ro.

În acest dosar, fosta şefă antimafie Alina Bica este acuzată de abuz în serviciu după ce ar fi acordat despăgubiri în mod ilegal omului de afaceri Gheorghe Stelian. Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian.

ZIUA IN CARE DATORITA REACTIEI OFICIALE A HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER ,POATE ESCALADA RAZBOIUL INTRE PSD SI KLAUS IOHANNIS!

20 mai

Miercuri, în plenul Camerei Deputaților, se va da un vot final pe mult dezbătutul Cod Silvic, în forma care include prevederea controversată de limitare la 30% a achiziției sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier naţional .

Reexaminarea Codului Silvic a venit în urma numeroaselor acuzații din partea PSD, prin vocea lui Victor Ponta, pentru PNL, dar și la adresa peședintelui Klaus Iohannis.

Reamintim că șeful statului, Klaus Iohannis, a retrimis spre reexaminare forma codului Silvic propusă de Guver,n dar solicitarea Președintelui a fos a fost respinsă de deputații din Comisiile de agricultură și mediu, fiind înregistrate 35 de voturi „împotriva” cererii şi 21 „pentru”‘.

De asemenea, discuții pe această temă au fost și rândul liberalilor, aceștia anunțând eliminarea articolului 20, în timp ce premierul l-a acuzat pe fostul ministru liberal Lucian Varga că sprijină interesele unor firme private. Tot Codul Silvic a făcut firma austriacă Schweighover să amenințe retragerea de pe piața românească.

Nu în ultimul rând, Președintele Consiliului Concurenței a cerut opinia Comisiei Europene cu privire la menţinerea unei limitări la achiziţia de masă lemnoasă, motivând că limitarea la 30% ar putea reprezenta o încălcare a Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene în ceea ce priveşte libera circulaţie a mărfurilor, care poate avea ca posibilă consecinţă declanşarea procedurii de infringement împotriva României.

Cel mai probabil, în cazul în care Camera Deputaților va adopta astăzi forma Codului Silvic, propusă și susținută de Victor Ponta și PSD, vom asista la o escaladare a războiului dintre social- democrați și tandemul PNL- Klaus Iohannis.

Totuși, chiar dacă Ponta ar părea câștigător în fața lui Iohannis și a PNL, majoritatea în Camera Deputaților fiind controlată autoritat de PSD, un sondaj realizat de IRES, la comanda celor de la Digi24, ne indică faptul că românii sunt de partea lui Iohannis în scandalul legat  de Codul Silvic.

CODUL SILVIC SI LEGEA INSOLVENTEI PERSOANEI FIZICE VA FI DEZBATUTA MIERCURI IN PARLAMENT! MORTAL COMBAT INTRE IOHANNIS SI VICTOR PONTA!

20 mai

Soarta Codului silvic si a insolventei persoanelor fizice va fi dezbatuta, miecuri, in plenul Camerei Deputatilor.

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, ca i-a informat pe cei doi presedinti ai Camerelor „ca vrem sa adoptam, prin OUG sau in cel mai rau caz proiect de lege, legislatia privind interdictia temporara referitoare la exportul de lemne prelucrat”. In acelasi timp, Ponta s-a declarat convins că există pârghiile pentru ca cele două să fie adoptate.

„Sunt convins ca avem majoritate si vointa politica pentru a le adopta”, a declarat Victor Ponta.

Comisiile de specialitate din Camera Deputatilor au respins saptamana trecuta cererea de reexaminare a Codului Silvic a presedintelui Klaus Iohannis, cu 35 de voturi impotriva si 21 voturi pentru, potrivit Hotnews.ro.

.Proiectul legii insolventei persoanei fizice a fost avizat favorabil, marti, de Comisia juridica a Camerei Deputatilor a avizat favorabil, marti, care prevede ca orice cetatean de buna credinta care este in incapacitate de plata a datoriilor, nu din vina sa, sa-si poata reesalona datoriile pe baza unui plan de redresare financiara pe o perioada de 5 ani.

CHRISTINA AGUILERA – YOUR BODY!

20 mai

SPICE GIRLS – SAY YOU’LL BE THERE!

20 mai

VENGABOYS – BOOM,BOOM,BOOM,BOOM!

20 mai

%d blogeri au apreciat: