Arhiva |

EMISARUL GERMANIEI LA BUCURESTI ,PENALUL KLAUS IOHANNIS CU CETATENIE GERMANA CHEAMA CONTRAR CONSTITUTIEI PARTIDELE LA CONSULTARI PENTRU DEMARAREA ROMANIEI LA „ADERAREA LA ZONA EURO!”

28 mai

Preşedintele Klaus Iohannis va organiza consultări cu partidele politice pentru identificarea unui consens politic naţional privind aderarea României la zona euro, a anunţat joi Administraţia Prezidenţială într-un comunicat, după o întâlnire a șefului statului cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu și premierul Victor Ponta.

„Un asemenea consens va permite adoptarea unei strategii naționale de trecere la euro și a unui calendar riguros de măsuri economice, monetare, legislative și instituționale, care să asigure României un parcurs economic stabil și predictibil”, se arată în comunicatul citat.

Până la consultările cu partidele, joi, la Cotroceni s-a decis înființarea unui Comitet de Coordonare a procesului de adoptare a monedei comune, „care să asigure proiectarea, coordonarea și monitorizarea etapelor și responsabilităților implicate pentru atingerea acestui obiectiv”.

Președintele Klaus Iohannis, s-a întâlnit joi, la Palatul Cotroceni, pe premierul Victor Ponta, și pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru a discuta despre procesul aderării României la zona euro.

„Având în vedere complexitatea deosebită a procesului de aderare la zona euro, domnul Președinte Klaus Iohannis a lansat consultări pe această temă, astfel încât România să fie cât mai bine pregătită iar adoptarea euro să fie în beneficiul tuturor cetățenilor. Discuțiile purtate de Președintele României cu Prim-ministrul României și cu Guvernatorul Băncii Naționale a României au avut în vedere să identifice principalele etape și responsabilități economice și instituționale ale procesului de trecere la euro, conform angajamentelor asumate de Guvern în cadrul Programul de Convergență 2015-2018”, se arată în comunicatul Președinției.

INCERCAREA DISPERATA A PENALULUI BASIST KLAUS IOHANNIS CARE VREA SA O „ASCUNDA SUB PRES” AFACEREA RARINCA-GATE SI DE A SALVA PE LIVIA STANCIU SI LULUTZA KOVESI SI PROCURORII SI JUDECATORII CU „NASHU IN SUFLET!”

28 mai

Klaus Iohannis

EI SUNT JUDECATORII CARE AU ARESTAT-O ILEGAL – Mariana Rarinca a executat nevinovata 6 luni de inchisoare pentru ca niciunul dintre cei 10 magistrati chemati sa se pronunte pe arestare nu a indraznit s-o contrazica pe sefa ICCJ Livia Stanciu, asa-zisa parte vatamata in dosarul de santaj fabricat de procurorii lui Kovesi. Judecatorul Andi Malaliu de la TMB a constatat „legalitatea si temeinicia” arestarii, in camera preliminara, iar apoi a dat sentinta de condamnare (Lista)

Judecatoarea Livia Stanciu (foto) nu are nici cea mai mica intentie de a-si da demisia de la conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in urma scandalului “Rarinca Gate”. Desi a formulat o plangere impotriva unei femei nevinovate, care a fost tinuta 6 luni in arest preventiv si apoi achitata definitiv, Livia Stanciu considera ca nu exista niciun motiv sa plece de la conducerea instantei supreme. Asta desi, in opinia majoritatii celor care au comentat acest caz, Livia Stanciu nu mai are moralitatea necesara de a ocupa o asemenea demnitate, iar intregul caz a devoalat pregatirea profesionala a sefei ICCJ, care a formulat o plangere ce in final s-a dovedit a fi nefondata, dar care a tinut un om nevinovat la puscarie.

Livia Stanciu s-a prezentat, joi 28 mai 2015, la CSM, unde a avut loc o noua sedinta a Consiliului. Cu aceasta ocazie, intrebata fiind de jurnalisti, sefa ICCJ a anuntat ca nu are de gand sa demisioneze, pentru ca nu exista niciun motiv: “Nu exista niciun motiv, din punctul meu de vedere”.

Stanciu despre solicitarea lui Tariceanu catre Iohannis: “Vi se pare ca este fundamentata pe lege?”

In ceea ce priveste solicitarea lui Calin Popescu Tariceanu catre Klaus Iohannis, prin care presedintele Senatului a cerut inlaturarea din functie a sefelor ICCJ si DNA, Livia Stanciu nu a dorit sa faca foarte multe comentarii. Ea s-a limitat in a spune ca solicitarea nu are niciun fundament legal: “Nici nu vreau sa-mi exprim vreun punct de vedere. Vi se pare ca este fundamentat pe lege?

Lumeajustitiei.ro dezvaluie numele magistratilor care s-au facut una cu parchetul, apreciind ca plangerea partii vatamate si referatul de arestare constituie probe suficiente pentru privarea de libertate a Marianei Rarinca, femeia nenorocita de „parteneriatul de nadejde” dintre judecatoarea Livia Stanciu, sefa ICCJ, si procurorii Laurei Codruta Kovesi. Achitata definitiv, miercuri 20 mai 2015, de judecatorii Risantea Gagescu si Damian Dolache de la Sectia a I-a a Curtii de Apel Bucuresti, Mariana Rarinca (foto) a fost tinuta ilegal in arest timp de 191 de zile, dupa ce a fost retinuta abuziv de DNA, in iunie 2014, la plangerea de santaj a presedintei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, inca in functie. Peste 6 luni de arest in conditiile in care procurorii Iulian Pancescu si Carmen Damian nu au mai intocmit niciun act de urmarire penala in cauza dupa momentul perchezitiei efectuate din disperarea ca telefonul dat de Mariana Rarinca la Antena 3, in 8 iunie 2014, ar putea compromite imaginea Liviei Stanciu. Cum a fost posibil ca judecatorii chemati sa se pronunte pe legalitatea si temeinicia masurii si pe cererile de inlocuire a arestarii preventive cu o masura mai blanda sa o tina pe aceasta femeie 6 luni in spatele gratiilor, fara ca in dosar sa intervina probe sau alte elemente noi care sa justifice privarea de libertate pe o perioada atat de indelungata? Au adus judecatorii care au arestat-o pe Mariana Rarinca argumente „relevante” si „suficiente” – asa cum obliga rigorile CEDO (vezi in acest sens, de exemplu, Owsik c. Poloniei, Belchev c. Bulgariei, Sarban c. Moldovei) – atunci cand au motivat necesitatea prelungirii masurii privative de libertate, ca sa evite astfel condamnarea Romaniei pentru incalcarea Art.5 par.3 din Conventie?

Iata lista celor 10 judecatori de la Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti care au tinut-o degeaba 6 luni in arest preventiv pe Mariana Rarinca:

Manuela Mladin Golea (TMB)

Alina Petronela Mosneagu (CAB)

Andi Malaliu (TMB)

Cristina Carmen Craiu (CAB)

Raul Alexandru Nestor (TMB)

Constantin Luchian Constantinescu (CAB)

Daniela Toader (TMB)

Corina Daescu (CAB)

Corina Ciobanu (CAB)

Victor Ionut Voina (CAB)

Arestarea preventiva dispusa impotriva Marianei Rarinca este o masura ilegala avand in vedere practica instantelor care au statuat ca solutia de achitare dispusa la finalul unui proces penal echivaleaza cu stabilirea caracterului nelegal al privarii de libertate. Amintim in acest sens, cu titlu de exemplu, Decizia nr.700/09.02.2015 a judecatorilor Sorin Pascu si Cristina Raicea de la Curtea de Apel Craiova: „In conditiile in care reclamantul in cursul procesului penal a fost achitat, intreaga constructie penala edificata impotriva acestuia a cazut, fiind nula de drept, toate actele de urmarire penala fiind nelegale, inclusiv masurile restrictive sau privative de libertate.

Rarinca a primit mandat de la judecatoarea Manuela Mladin Golea

Judecatorul de drepturi si libertati care a admis, la 10 iunie 2014, referatul cu propunere de arestare preventiva intocmit de procurorii DNA Iulian Pancescu si Carmen Damian, dispunand emiterea mandatului de arestare preventiva (vezi facsimil) pentru 30 de zile pe numele Marianei Rarinca, este Manuela Mladin Golea, de la Sectia a I-a penala a Tribunalului Bucuresti. Contestatia impotriva incheierii TMB din 10 iunie 2014 a fost respinsa, 7 zile mai tarziu, de judecatoarea Alina Petronela Mosneagu, de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti. Cele doua solutii sunt nepublice si au fost pronuntate in dosarul nr. 19725/3/2014 (2048/2014).

Judecatorul fondului s-a antepronuntat. Andi Malaliu de la TMB a tinut-o in arest pe Mariana Rarinca in faza de camera preliminara, iar apoi a dat solutie de condamnare

In dosarul Marianei Rarinca constatam vesnica anomalie judiciara care permite unui magistrat sa se pronunte atat pe masurile preventive aplicate unui inculpat, cat si pe fondul cauzei in care acesta este trimis in judecata. Aceasta anomalie ii determina adesea pe judecatori sa se pronunte pentru condamnarea unei persoane, desi ar fi avut elemente suficiente care indicau mai degraba achitarea, tocmai pentru a-si justifica propriile masuri privative de libertate dispuse impotriva respectivei persoane si pentru a evita astel o eventuala sanctiune, fie ea si disciplinara numai.

La 3 iulie 2014, magistratul care 5 luni mai tarziu avea sa o condamne in prima instanta pe Mariana Rarinca la 3 ani de inchisoare cu suspendare pentru santaj, judecatorul Andi Malaliu de la TMB – Sectia a I-a penala, a dispus, in camera preliminara, mentinerea masurii arestarii preventive: „Solutia pe scurt: In baza art.348 alin. 1 Cod proc.pen. raportat la art.207 alin.6 cod proc.pen., constata legalitatea si temeinicia luarii masurii arestarii preventive fata de inculpata RARINCA MARIANA. In baza art.207 alin. 4 Cod proc.pen., mentine arestarea preventiva a inculpatei RARINCA MARIANA pana la urmatoarea verificare. In baza art. 275 alin. 3 Cod proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat raman In sarcina acestuia. Stabileste termen pentru verificarea starii de arest pentru data de 30.07.2014. Cu drept de contestatie In termen de 48 ore de la comunicare. Data in camera de consiliu si pronuntata in camera de consiliu, azi, 03.07.2014 „.

Cum isi putea justifica judecatorul Andi Malaliu decizia de mentinere in arest a Marianei Rarinca, in situatia in care ar fi dat o sentinta de achitare?

Contestatia Marianei Rarinca impotriva acestei solutii a fost respinsa, la 8 iulie 2014, de judecatoarea Cristina Carmen Craiu de la CAB: „Solutia pe scurt: Incheierea nr. 466 din 8.VII.2014 – In temeiul art.205 Cod procedura penala respinge, ca nefondata, contestatia formulata de inculpata RARINCA MARIANA impotriva Incheierii de sedinta din camera de consiliu din data de 3 iulie 2014 pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Bucuresti Sectia I Penala. In temeiul art.275 alin.2 Cod procedura penala obliga pe contestatoare la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul cuvenit aparatorului desemnat din oficiu, in cuantum de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justitiei. Definitiva. Pronuntata In sedinta publica, azi, 8 iulie 2014. Document: Incheiere – masuri preventive (faza de UP) 466/2014 08.07.2014„.

A doua cerere de inlocuire a masurii arestarii preventive cu o masura mai usoara, formulata de Mariana Rarinca, a fost analizata si respinsa ca neintemeiata de judecatorul Raul Alexandru Nestor de la TMB: „Solutia pe scurt: Respinge ca neintemeiata cererea de inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar formulata in conditiile art. 242 alin. 2 Cpp de inculpata: RARINCA MARIANA Masura dispusa se comunica administratiei locului de detentie, care o va aduce de indata la cunostinta persoanei private de libertate. In baza art. 272 alin. 1 Cpp dispune decontarea onorariului cuvenit aparatorului din oficiu, avocat Stanculescu Oana Mihaela, delegatie 21292/24.07.2014, in cuantum de 100 lei, din fondurile MJ catre SAJ Bucuresti Conform art. 275 alin. 2 Cpp obliga inculpata la plata sumei de 150 lei, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat. Cu drept de contestatie In termen de 48 de ore de la comunicare. Cercetata In camera de consiliu, astazi 25.07.14 si pronuntata in camera de consiliu, astazi 25.07.14„.

Una dintre contestatiile Marianei Rarinca a fost solutionata in 2 saptamani, desi legea prevede 5 zile

Solutia judecatorului TMB Raul Alexandru Nestor a fost atacata la 28 iulie 2015, contestatia Marianei Rarinca fiind respinsa, la 12 august 2014 – mult mai tarziu decat prevede legea -, de judecatorul Constantin Luchian Constantinescu de la CAB: „Solutia e scurt: Inch. 581/C/CP Respinge, ca nefondata, contestatia formulata de inculpata RARINCA MARIANA. Obliga inculpata la plata sumei de 200 lei, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul avocatului din oficiu, in suma de 100 lei, se suporta din fondul Ministerului Justitiei. Definitiva. Pronuntata in camera de consiliu azi, 12.08.2014. Document: Incheiere – masuri preventive (faza de UP) 581/2014 12.08.2014„.

Art.204 Cpp – Calea de atac impotriva incheierilor prin care se dispune asupra masurilor preventive in cursul urmaririi penale… (4) Contestatia formulata de inculpat se solutioneaza in termen de 5 zile de la inregistrare”

Pe legalitatea si temeinicia masurii s-a pronuntat, la 30 iulie 2014, judecatoarea Toader Daniela, de la TMB: „Solutia pe scurt: In baza art.348 alin.2 C.p.p. raportat la art.207 slin.2 C.p.p. constata legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive a inculpatei Rarinca Mariana. In baza art.207 alin.4 C.p.p. mentine masura arestarii preventive a inculpatei Rarinca Mariana. Cu drept de contestatie in termen de 48 ore de la comunicare. Fixeaza termen intermediar, in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive, la data de 26.08.2014, cand se citeaza inculpata si se asigura apararea. Pronuntata in camera de consiliu, azi 30.07.2014„.

Contestatia impotriva solutiei TMB din 30.07.2014 a fost examinata in aceeasi zi (12.08.2014) si de acelasi judecator – Constantin Luchian Constantinescu de la CAB – care a respins contestatia impotriva incheierii din 25 iulie 2014 a judecatorului Raul Alexandru Nestor, de la TMB, cel care a rezolvat a doua cerere prin care Mariana Rarinca a solicitat inlocuirea masurii arestarii preventive cu o masura mai usoara: „Solutia pe scurt: Inch. 583/C/CP Respinge, ca nefondata, contestatia formulata de inculpata RARINCA MARIANA. Obliga inculpata la plata sumei de 200 lei, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul avocatului din oficiu, in suma de 100 lei, se suporta din fondul Ministerului Justitiei. Definitiva. Pronuntata in camera de consiliu azi, 12.08.2014. Document: Incheiere – masuri preventive (faza de UP) 583/2014 12.08.2014„.

In ziua in care dosarul a trecut de camera preliminara – respectiv, 26 august 2014 -, judecatorul fondului, Andi Malaliu de la TMB, s-a pronuntat atat pe legalitatea si temeinicia masurii, cat si pe cererea de inlocuire a arestarii preventive cu o masura mai usoara:

Solutia pe scurt: In temeiul art.362 C.p.p. constata legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive a inculpatei Rarinca Mariana si mentine masura arestarii preventive a acesteia. Respinge cererea de inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura arestului la domiciliu formulata de catre inculpata Rarinca Mariana. Cu drept de contestatie in termen de 48 de ore de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica, astazi 26.08.2014, ora 11.55. Document: Incheiere de sedinta 26.08.2014„.

Contestatia impotriva incheierii din 26.08.2014 a judecatorului Malaliu a fost respinsa, la 5 septembrie 2014, de judecatoarea Corina Daescu, de la Curtea de Apel Bucuresti: „Solutia pe scurt: Dec.693/CO/Respinge ca nefondata contestatia formulata de catre inc. Rarinca Mariana. Obliga contestatoarea la plata sumei 150 lei, cheltuieli judiciare catre stat. Onorariu avocat din oficiu in cuantum de 100 lei va fi avansat de catre MJ. Definitiva. Pronuntata In sedinta publica, azi 05.09.2014. Document: Hotarare 693/2014 05.09.2014„.

Inainte de a da solutia pe fond in dosar, judecatorul Andi Malaliu s-a mai pronuntat pe masura preventiva la termenele din 22.10.2014 si 19.11.2014:

Solutia pe scurt: Asupra starii de arest preventiv: Constata legalitatea si temeinicia si mentine starea de arest preventiv. Respinge cererile inculpatei de revocare si inlocuire a masurii arestului preventiv. Cu contestatie in 48 de ore. Pe fond: Amana cauza pentru administrarea probatoriului incuviintat pentru inculpata. Ia act de cererea de stramutare depusa de inculpata pe care o inainteaza catre Curtea de Apel Bucuresti. Document: Incheiere de sedinta 22.10.2014„.

Solutia pe scurt: Pe fond amana cauza pentru continuarea cercetarii judecatoresti cu audierea martorilor. Respinge ca neintemeiata cererea inculpatei de inlocuire a masurii arestului preventiv cu masura arestului la domiciliu. Cu contestatie in 48 de ore de la comunicare. Document: Incheiere de sedinta 19.11.2014„.

Si aceste ultime doua incheieri ale judecatorului Andi Malaliu au fost atacate de Mariana Rarinca, la Curtea de Apel Bucuresti, insa dosarele prin care au fost solutionate contestatiile – 22674/3/2014/a5 si 22674/3/2014/a5 – nu figureaza pe portalul instantei. Potrivit informatiilor noastre, ele au fost respinse de judecatorii Corina Ciobanu si Victor Ionut Voina.

Prin incheierea din 6 noiembrie 2014, judecatoarea Corina Ciobanu a respins contestatia Marianei Rarinca impotriva Incheierii TMB din 22 octombrie 2014. Cealalta contestatie a vizat Incheierea TMB din 19 noiembrie 2014 si a fost examinata la 16 decembrie 2014, fiind respinsa de judecatorul Victor Ionut Voina.

Mariana Rarinca a fost eliberata la 18 decembrie 2014, dupa 191 de zile de arest, odata cu pronuntarea sentintei de condamnare la 3 ani de inchisoare cu suspendare:

„(…) In baza art. 241 alin.1 lit.b C.p.p. constata incetata de drept masura arestarii preventive luata fata de inculpata prin incheierea din 10.60.2014 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala. In baza art. 242 C.p.p, respinge, ca ramasa fara obiect, cererea de inlocuire a masurii arestarii preventive formulata de inculpata la termenul din 17.12.2014. In baza art. 72 C.p. deduce din pedeapsa retinerea si arestarea preventiva de la 10.06.2014 la zi. In baza art. 399 alin.3 lit.b C.p.p. dispune punerea de indata in libertate a inculpatei de sub puterea MAP nr. 205 U.P./10.06.2014 emis de Tribunalul Bucuresti-Sectia I-a Penala daca inculpata nu e retinuta sau arestata in alta cauza. Executorie sub aspectul masurii preventive in baza art. 399 alin.4 C.p.p. (Hotarare 2873/2014 18.12.2014„.

Constitutia Romaniei – Art.23. Libertatea individuala

(1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.

(2) Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege.

(3) Retinerea nu poate depasi 24 de ore.

(4) Arestarea preventiva se dispune de judecator si numai in cursul procesului penal.

(5) In cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu cate cel mult 30 de zile, fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile.

(6) In faza de judecata instanta este obligata, in conditiile legii, sa verifice periodic, si nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestarii preventive si sa dispuna, de indata, punerea in libertate a inculpatului, daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau daca instanta constata ca nu exista temeiuri noi care sa justifice mentinerea privarii de libertate.

(7) Incheierile instantei privind masura arestarii preventive sunt supuse cailor de atac prevazute de lege.

(8) Celui retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.

(9) Punerea in libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie, daca motivele acestor masuri au disparut, precum si in alte situatii prevazute de lege.

(10) Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.

(11) Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata.

(12) Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii.

(13) Sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decat de natura penala„.

Sursa ://http://luju.ro/

PENALUL BASIST , KLAUS IOHANNIS PE CALE DE A ACORDA GRATIEREA FOSTUL MINISTRU AL SPORTULUI BASISTA MONICA -IACOB -RIDZI!

28 mai

Soţul Monicăi Iacob Ridzi, Tiberiu Iacob Ridzi, a declarat, joi, pentru Mediafax, că a depus o cerere de graţiere în numele fostului ministru, document în care au fost invocate atât starea de sănătate a acesteia, cât şi situaţia celor doi copii ai cuplului.

Tiberiu Iacob Ridzi a precizat că a depus cererea de graţiere joi, aceasta fiind bazată pe două considerente – unul umanitar şi unul medical.

Mai exact, Monica Iacob Ridzi a invocat în cererea de a părăsi Spitalul Penitenciar Jilava faptul că are doi copii, respectiv o fetiţă de un an şi şapte luni şi un băiat în vârstă de cinci ani. În acest sens, Ridzi a depus documente legate de starea de sănătate a celor doi, dar şi acte privind sănătatea părinţilor şi a socrilor ei. De asemenea, în susţinerea cererii de graţiere, fostul ministru a depus mai multe documente, între care şi o dovadă că suferă de o boală hematologică, iar din cauza imunităţii scăzute, orice infecţie pe care ar putea să o ia în penitenciar i-ar putea fi fatală. Soţul Monicăi Iacob Ridzi a spus, referitor la faptul că preşedinteleKlaus Iohannis a afirmat că nu va graţia niciodată politicieni corupţi, că fostul ministrul „nu a fost condamnată pentru fapte de corupţie, iar prejudiciul a fost recuperat din sechestrul pus pe averea familiei”.

„Abuzul în serviciu este asimilat faptelor de corupţie. Nu a fost condamnată pentru că ar fi dat sau ar fi primit bani pe nedrept. E o diferenţă de nuanţă. Aş face o paralelă şi aş spune că nu este acelaşi lucru să comiţi infracţiunea de crimă cu premediare şi cea de ucidere din culpă”, a conchis Tiberiu Iacob Ridzi.

Monica Iacob-Ridzi a fost condamnată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea Zilei Tineretului din 2009.

Prima reacție a Administrației Prezidențiale

Administraţia Prezidenţială urmează să analizeze dosarul primit, joi, din partea soţului Monicăi Iacob Ridzi, pentru a se stabili dacă acesta îndeplineşte condiţiile de înregistrarea ca şi cerere de graţiere.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, dosarul care cuprinde cinci bilbliorafturi urmează să fie analizat, pentru a se stabili dacă poate fi înregistrat ca şi cerere de graţiere.

Conform procedurilor, în cazul în care acesta va fi înregistrat la Președinție, va merge la Ministerul Justiţiei, care trebuie să dea un aviz privind cererea de graţiere a Monicăi Iacob Ridzi.

RETARDATUL PENAL,KLAUS IOHANNIS SE DOVEDESTE A FI PRESEDINTELE MAFIOTILOR LULUTZA LASCU KOVESI SI LIVIA STANCIU SI NU A TUTUROR ROMANILOR ,MAI ALES A CELOR DIN DIASPORA, LASANDU-L PE ROMANUL IONUT GOLOGAN SA FIE EXECUTAT IN MALAEZIA!!

28 mai

Klaus Iohannis

Klaus Iohannis

Preşedinte României, Klaus Iohannis, a transmis președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, o scrisoare după solicitarea acestuia ca președinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și șefa DNA să fie demise ca urmare a faptului că Mariana Rarinca, femeia acuzată că a șantajat-o pe șefa instanței supreme, a fost achită definitiv de judecători.

Iohannis îl anunță pe Tăriceanu că nu are competențe constituționale sau legale în ceea ce privește înlăturarea din funcție a celor două. În aceeași scrisoare, Klaus Iohannis îi transmite lui Călin Popescu Tăriceanu, referindu-se la solicitarea ca președintele să se alăture demersului Parlamentului de modificare a Codului de procedură penală, că își menține poziția exprimată deja public.

„Îmi menţin poziţia exprimată public, prin care mi-am manifestat opoziţia faţă de o eventuală modificare a acestor reglementări”, îi transmite șeful statului lui Călin Popescu Tăriceanu.

Vă prezentăm textul scrisorii:

„Stimate domnule Președinte al Senatului,

La data de 26 mai a.c., mi-ați transmis o scrisoare, semnată împreună cu alți patru membri ai Senatului, prin care îmi solicitați ca, folosind instrumentele constituționale și legale de care dispun, să înlătur, prin demitere sau demisie, din funcțiile pe care le ocupă, pe președintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna Livia Stanciu, și pe procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura-Codruța Kovesi, și să inițiez, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, o anchetă disciplinară a celor doi magistrați menționați. Totodată, îmi solicitați să mă alătur, neîntârziat și fără rezerve Parlamentului în demersul acestuia de modificare a Codului de procedură penală în sensul eliminării arestului preventiv pentru infracțiunile comise fără violență și a înlocuirii noțiunii de „suspiciuni rezonabile” cu cea de „indicii temeinice” ca precondiție pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.

Referitor la solicitarea de înlăturare din funcție a președintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precizez că Președintele României nu dispune de asemenea competențe constituționale sau legale. În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor nu prevede instituția demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcții de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Președintele României. Aplicarea acestei sancțiuni se poate face numai după parcurgerea unei proceduri ale cărei etape sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004.

În ceea ce privește solicitarea de înlăturare a celor doi magistrați prin demisie, consider că demisia dintr-o funcție de conducere reprezintă un act unilateral de voință, care nu poate fi determinat sau influențat de nicio autoritate publică, deci nici de către Președintele României.

Asigurarea independenței justiției reprezintă un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, fiind singura autoritate publică ce are competenţa să se pronunțe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor și, implicit, cu privire la cariera acestora. În conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. Din această perspectivă, consider că, în măsura în care apreciați necesar, urmează să vă adresați direct Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Președintele României nu are atribuția de a declanșa, în numele niciunei alte autorități sau persoane, un asemenea demers juridic.

În ceea ce privește solicitarea de a mă alătura demersului Parlamentului de modificare a Codului de procedură penală, îmi mențin poziția exprimată public, prin care mi-am manifestat opoziția față de o eventuală modificare a acestor reglementări.

În opinia mea, o situație particulară și regretabilă precum cea menționată în scrisoarea dumneavoastră trebuie analizată în primul rând în cadrul autorității judecătorești, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civică asupra ei, însă nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent în plan politic.

Un caz particular, oricât de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient și rezonabil pentru modificarea legislației penale. Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesară o analiză aprofundată, inclusiv a impactului social și juridic pe care astfel de noutăți le-ar putea produce în viața societății. Codul penal și Codul de procedură penală au intrat în vigoare relativ recent și, din această perspectivă, aplicarea lor pe o durată atât de scurtă nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care să inducă o justificare rezonabilă pentru modificarea acestora, separat de orice rațiuni sau interese politice.

Refuzul meu de a mă ralia unui demers parlamentar de modificare a legislației penale rămâne ferm, cu atât mai mult cu cât toate aceste modificări legislative par a urmări diminuarea capacității autorității judecătorești de instrumentare a dosarelor penale, inclusiv a celor de mare corupție”.

Mai mulți parlamentari, în frunte cu, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, i-au solicitat într-o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis să le înlăture „prin demitere ori demisie” pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, și pe sefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, despre care spun că ocupă „în mod nedemn” funcțiile.

Tăriceanu și ceilalți parlamentari i-au cerut lui Iohannis „înlăturarea” lui Kovesi și a Liviei Stanciu după ce Mariana Rarinca, femeia acuzată că a șantajat-o pe șefa instanței supreme, a fost achită definitiv de judecători.

Iubim soldatul american!

28 mai

investitorul-american

Soldatul american este brav.

Soldatul american este drept.

Soldatul american este înalt, brunet și cu ochii albaștri.

Soldatul american are pușca lungă.

Nu doar lungă, ci și lucioasă: toată ziua i-o freacă , cu dragoste, aliații și aliatele din România.

Soldatul american îi face praf pe teroriști.

Soldatul american luptă, vitejește, împotriva comunismului. El ne aduce statul de drept și democrația.

Soldatul american ne apără de ruși.

Soldatul american se jertfește în numele nostru.

Soldatul american nu poate să doarmă noaptea de grija noastră.

Soldatul american luptă cu corupția.

Soldatul american ne civilizează pe noi. Soldatul american ne asfaltează străzile, ne repară școlile și ne curăță gunoiul de pe plaje.

Soldatul american ne face nouă educația.

Noi îl întîmpinăm pe soldatul american cu flori, aplauze și cu admirația și recunoștința noastre infinite.

Copiii noștri sînt învoiți de la școală, ca să își poată exprima dragostea pentru soldatul american.

Soldatul american…

Vezi articolul original 223 de cuvinte mai mult

SANTAJABILUL PENAL ,KLAUS IOHANNIS OMUL SISTEMULUI BINOM DNA-SRI,II RASPUNDE PRESEDINTELUI SENATULUI CALIN POPESCU TARICEANU ,LUAND APARAREA CELOR DOUA SEFE A DNA SI ICCJ ,GORGONELE NUMITE DE TRAIAN BASESCU:LULUTZA LASCU KOVESI SI LIVIA STANCIU PE CARE NU VREA SA LE DEMITA INTRUCAT SUNT UNELTELE LUI PENTRU A-SI APARA INTERESELE PENALE SI DE GRUP MAFIOT INFRACTIONAL PENAL AL NOULUI PDL-,SCUZE PNL -PPE!

28 mai

Președintele Klaus Iohannis i-a răspuns Președintelui Senatului cu privire la scrisoarea transmisă de Tăriceanu în urmă cu câteva zile, prin care îi cerea să folosească toate instrumentele pe care le are la îndemână pentru a le demite pe șefa ICCJ, Livia Stanciu și procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

Astfel Klaus Iohannis a afirmat, referitor la solicitarea de înlăturare din funcție a președintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, că Președintele României nu dispune de asemenea competențe constituționale sau legale.

Citește și Scrisoare incendiară a lui Tăriceanu pentru Iohannis în care îi cere să le demită pe Kovesi și Livia Stanciu. DOCUMENT

Redăm scrisoarea integral:

„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, i-a transmis joi, 28 mai a.c., o scrisoare Președintelui Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu: 
Stimate domnule Președinte al Senatului,

La data de 26 mai a.c., mi-ați transmis o scrisoare, semnată împreună cu alți patru membri ai Senatului, prin care îmi solicitați ca, folosind instrumentele constituționale și legale de care dispun, să înlătur, prin demitere sau demisie, din funcțiile pe care le ocupă, pe președintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna Livia Stanciu, și pe procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura-Codruța Kovesi și să inițiez, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, o anchetă disciplinară a celor doi magistrați menționați. Totodată, îmi solicitați să mă alătur, neîntârziat și fără rezerve Parlamentului în demersul acestuia de modificare a Codului de procedură penală în sensul eliminării arestului preventiv pentru infracțiunile comise fără violență și a înlocuirii noțiunii de „suspiciuni rezonabile” cu cea de „indicii temeinice” ca precondiție pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.

Referitor la solicitarea de înlăturare din funcție a președintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precizez că Președintele României nu dispune de asemenea competențe constituționale sau legale. În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor nu prevede instituția demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcții de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Președintele României. Aplicarea acestei sancțiuni se poate face numai după parcurgerea unei proceduri ale cărei etape sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004.

În ceea ce privește solicitarea de înlăturare a celor doi magistrați prin demisie, consider că demisia dintr-o funcție de conducere reprezintă un act unilateral de voință, care nu poate fi determinat sau influențat de nicio autoritate publică, deci nici de către Președintele României.

Asigurarea independenței justiției reprezintă un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, fiind singura autoritate publică ce are competenţa să se pronunțe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor și, implicit, cu privire la cariera acestora. În conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. Din această perspectivă, consider că, în măsura în care apreciați necesar, urmează să vă adresați direct Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Președintele României nu are atribuția de a declanșa, în numele niciunei alte autorități sau persoane, un asemenea demers juridic.

În ceea ce privește solicitarea de a mă alătura demersului Parlamentului de modificare a Codului de procedură penală, îmi mențin poziția exprimată public, prin care mi-am manifestat opoziția față de o eventuală modificare a acestor reglementări.

În opinia mea, o situație particulară și regretabilă precum cea menționată în scrisoarea dumneavoastră trebuie analizată în primul rând în cadrul autorității judecătorești, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civică asupra ei, însă nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent în plan politic.

Un caz particular, oricât de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient și rezonabil pentru modificarea legislației penale. Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesară o analiză aprofundată, inclusiv a impactului social și juridic pe care astfel de noutăți le-ar putea produce în viața societății. Codul penal și Codul de procedură penală au intrat în vigoare relativ recent și, din această perspectivă, aplicarea lor pe o durată atât de scurtă nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care să inducă o justificare rezonabilă pentru modificarea acestora, separat de orice rațiuni sau interese politice.

Refuzul meu de a mă ralia unui demers parlamentar de modificare a legislației penale rămâne ferm, cu atât mai mult cu cât toate aceste modificări legislative par a urmări diminuarea capacității autorității judecătorești de instrumentare a dosarelor penale, inclusiv a celor de mare corupție.

Cu deosebită considerație,

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

Klaus Werner Iohannis”

PREMIERUL VICTOR PONTA DESPRE”NECESITATEA UNEI DIFERENTIERI A ALOCATIEI PENTRU COPII!”

28 mai

Premierul României Victor Ponta, printr-o postare făcută joi dimineața pe contul său de Facebook, a reafirmat faptul că „alocația ar trebui să fie diferențiată în funcție de cine are nevoie de bani”.

Astfel, Premierul susține că ar prefera să ofere mai mulți bani familiilor cu venituri reduse, așa cum s-a procedat în 2014.

De la 1 iunie se dublează toate alocațiile pentru copii! Dar cred că alocația ar trebui să fie diferențiată în funcție de cine are nevoie de bani, pentru că 84 de lei pentru o familie amărâtă sunt foarte puțini și 84 de lei pentru o familie care are posibilități și venituri suficiente nu prea contează.

Aș fi preferat să dăm mai mulți bani familiilor care au venituri reduse, cum am făcut anul trecut cu cei 600.000 de copii!

GUY VERHOFSTADT,LIDERUL ALDE REACTIE TRANSANTA DUPA EXLUDEREA DIN PNL-PPE ,A EURODEPUTATELOR RENATE WEBER SI NORICA NICOLAI ,ACUZANDU-L PE CRIN ANTONESCU DE BIGAMIE POLITICA,CARE A TRADAT ELECTORATUL SI LIBERALISMUL IN ROMANIA!

28 mai

Miercuri seara, doi europarlamentari cu greutate din PNL au fost exluși din partid, motivul fiind acela că Norica Nicolai şi Renate Weber s-au afiliat ALDE, deşi PNL face parte din PPE.

În urma acestei dezicii au apărut mai multe reacții în spațiul public, printre care și reacția fostului șef al liberalilor, Crin Antonescu : „PNL nu are cum sa pastreze, in randurile sale, oameni care fac parte din alt grup politic. Mi se pare ca acum lucrurile au intrat pe fagasul normal”, a declarat Antonescu, miercuri seara, într-o interventie la postul B1TV.

În acest context, nu a întârziat să apară și reacția liderului ALDE, Guy Verhofstadt, precizând că dacă cineva a fost neloial în relația cu electoratul acela a fost Crin Antonescu, alături de PNL.

„Este incredibil faptul ca fostul lider al PNL Crin Antonescu le acuza pe doamnele Nicolai si Weber de bigamie politica. Daca cineva a fost neloial in relatia cu electoratul acela a fost domnul Antonescu alaturi de PNL. S-au prezentat in fata votantilor pe o lista a ALDE si au ales, a doua zi dupa alegeri, sa paraseasca Grupul si sa se alature PPE.

Am stat alaturi de Crin Antonescu, la o conferinta de presa, la Bucuresti in aprilie 2014, cand a infirmat orice negociere cu PPE, chiar inainte de inceperea campaniei electorale pentru alegerile europene. Daca acesta nu este un exemplu clar de lipsa de onestitate, nu stiu ce alt exemplu am putea folosi. Suntem fericiti sa le avem alaturi de noi pe Norica Nicolai si Renate Weber. ALDE este grupul unde ar trebui sa fie toti liberalii din Romania!”, a transmis Guy Verhofstadt, potrivit jurnaliștilor ziare.com.

FOSTUL PRIMAR AL CONSTANTEI,RADU MAZARE CERCETAT INTR-UN NOU DOSAR PENAL PRIVIND REALITATEA TV!

28 mai

Fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a mai primit o veste proastă din partea procurorilor DNA, aflând că mai este cercetat într-un dosar penal.

Radu Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, este cercetat de procurorii DNA într-un nou dosar. Anchetatorii au intrat în posesia interceptărilor mai multor convorbiri telefonice din care reiese că Radu Mazăre negocia preluarea unor acţiuni la Realitatea TV, dar că tranzacţia urma să ascundă bani proveniţi din mită, informează România TV.

Cei de la RTV, citând surse judiciare, susțin că procurorii DNA au interceptat convorbiri telefonice în care ar apărea Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu, Sorin Strutinsky şi Elan Schwartzenberg. Aceștia ar fi purtat discuții din care ar reieși că Schwartzenberg i-ar fi propus lui Mazăre să preia studioul Realitatea Tv Constanţa, prin intermediul unei televiziuni locale.

ZI DECISIVA PENTRU FOSTUL MINISTRU DE FINANTE DARIUS VALCOV!

28 mai

În cursul zilei de joi, magistraţii Instanţei Supreme iau în discuţie contestaţia lui Darius Vâlcov la decizia de arestare. Fostul ministru este trimis în judecată într-un dosar în care este acuzat că a primit două milioane de euro mită de la un afacerist, pentru ca acesta să primească un contract cu primăria Slatina.

Darius Vâlcov a recunoscut doar o parte din faptele de care este acuzat. În plus, a încercat să încheie un acord de recunoaştere cu procurorii, dar a fost refuzat. Potrivit anchetatorilor, Vâlcov ar fi încercat să mascheze primirea mitei prin cumpărarea a peste o sută de tablouri, pe care urma să le folosească pentru deschiderea unei galerii de artă, informează antena3.ro

Fostul ministrul Darius Vâlcov a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență, spălare de bani, efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în formă continuată.

FAITH HILL – BREATHE!

28 mai

YEARS & YEARS – TAKE SHELTER!

28 mai

ENRIQUE IGLESIAS – BAILAMOS!

28 mai

SAVAGE GARDEN – TO THE MOON AND BACK!

28 mai

THE CORRS – DREAMS!

28 mai

%d blogeri au apreciat: