Arhiva | 6:14 pm

REALIZATORUL DE LA ANTENA 3 ,MIRCEA BADEA CATRE PEDELISTUL DEVENIT NOU PENELIST,CATALIN BOBOC SEFUL COMISIEI JURIDICE DIN SENAT ,IN CAZUL „RARINCEA – GATE” : ” ATAT AM DE COMENTAT IN LEGATURA CU DOMNUL BOBOC.PE SCURT LA PUSCARIE!”

29 mai

Mircea Badea a explicat, în pasa cu emisiunea „Sinteza Zilei”, miercuri seară, că ar vrea să vadă cum s-ar simţi Cătălin Boboc, preşedintele Comisiei Juridice din Senat, dacă şi dânsul ar trece prin experienţa doamnei Mariana Rarinca.
Cătălin Boboc a explicat, în emisiunea „Sinteza Zilei”, că astfel de subiecte trebuie discutate, dar modul de abordare contează foarte mult.
„Sunt subiecte de discutat, de dezbatere serioasă, dar modul acesta de a le introduce, mai pe sub masă, creează o mare problemă.”
„Eu nu îl cunosc pe domnul Boboc, preşedintele Comisiei Juridice, nu l-am văzut până acum, nu îl cunosc. Bănuiesc că dânsul este un cetăţean onest, care nu a încălcat legea în România. Dar eu mi-aş dori ca domnul Boboc să fie arestat, în seara asta, pentru trafic de droguri, să zicem. Şi să ne întâlnim cu domnul Boboc peste 191 de zile, ca să vedem cum comentează. Vedem atunci cum i se par lucrurile”, a spus Mircea Badea.
Badea a evidenţiat, din nou, că instanţa s-a pronunţat în cazul doamnei Rarinca şi a decis, definitiv, că aceasta este nevinovată.
„Nu putem comenta până nu se pronunţă o instanţă” – instanţa s-a pronunţat, doamna Rarinca este nevinovată. Definitiv. E nevinovată. Ca atare, plângerea făcută de preşedinta ICCJ a fost greşită. Asta ne spune instanţa. Nu este părerea mea, a lui Tăriceanu, sau a lui Garcea. Este o decizie judecătorească. Atât am de comentat în legătură cu domnul Boboc. Pe scurt, la puşcărie!”
DAR CINE ESTE SENATORUL CATALIN BOBOC?!
Senatorul Cătălin Boboc, despre care liderul liberal Crin Antonescu a anunţat luni că îl va înlocui pe Tudor Chiuariu la şefia Comisiei juridice din Senat, este membru al acesteia din 20 decembrie 2012, şi şeful filialei PNL Brăila.

Conform CV-ului postat pe site-ul PNL şi a biografiei de pe site-ul Senatului, Cătălin Boboc, născut în 18 mai 1976, şi-a obţinut diploma de Bacalaureat în cadrul Grupului Şcolar „Gh. K. Constantinescu” şi este licenţiat în Ştiinţe Juridice la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Româno – Americane. Senatorul liberal a obţinut totodată un master în marketing de la Institutul de Ştiinţe Economice din Galaţi. În biografia postată pe site-ul Senatului, este menţionat, pentru anul 2012, şi un master Managementul Informaţiilor privind Securitatea Naţională obţinut la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”.

Liberalul a fost, între 1999 şi 2006, consilier juridic la SC Bobcaget Com SRL şi, din 2006 până în 2007, consilier al ministrului în cadrul MAPDR. Între 2007 şi 2011, liberalul a ocupat funcţia de Director General, SC Procereal Trade SRL, iar apoi, între 2011 – 2012, cea de consilier juridic la SC CropMegaAsig SA. În iulie 2012, Cătălin Bococ a devenit vicepreşedintele Consiliului Judeţean Brăila.

La rubrica „Funcţii, activităţi într-un partid politic”, senatorul le-a menţionat-o pe cele de preşedinte al Organizaţiei Judeţene a PNL- Filiala Brăila, preşedinte al Organizaţiei Municipale a PNL- Filiala Brăila, Consilier Judeţean- Brăila, secretar al Biroului Politic Municipal al PNL- Filiala Brăila, preşedinte al Tineretului Naţional Liberal- Filiala Brăila şi membru în Biroul Politic Municipal al PNL – Filiala Brăila.

De la obţinerea mandatului de senator, în decembrie 2012, el a avut 12 iniţiative legislative, o întrebare, o interpelare şi o luare de cuvânt în plen.

Conform ultimei declaraţii de avere, din 14 iunie 2013, Cătălin Boboc deţine în judeţul Brăila câteva zeci de hectare de teren, achiziţionate cu începere din 2005. Împreună cu soţia sa, senatorul are şi două case de locuit, de 200 mp, respectiv 380 de mp, tot în Brăila. Cele două imobile au fost cumpărate în 2007 şi 2011, ca titular figurând Boboc Virginia. În 2011 şi 2012, Cătălin Boboc a vândut un apartament şi un teren din Brăila, obţinând în total în urma celor două tranzacţii 22.000 de euro. El a mai menţionat în declaraţia de avere un cont de 35.000 de euro la o bancă şi un teren agricol arendat, de 45 de hectare, dar şi un credit de 35.000 de RON, scadent în 2013.

La rubrica „venit anual realizat”, el a trecut un salariu de 30.000 de RON de la SC CropMegaAsig SA, o indemnizaţie de 6.000 de la CJ Brăila şi o indemnizaţie de 1809 obţinută în calitate de parlamentar. Deasemenea, el a mai obţinut 28.000 de RON în urma unei arende.

În declaraţia de interese, Cătălin Boboc figurează ca acţionar, cu 25%, la CropMegaAsig SA, şi ca preşedinte al PNL Brăila.

Declaraţia de avere a lui Cătălin Booboc poate fi consultată AICI.
Declaraţia de interese a lui Cătălin Boboc poate fi consultată AICI.

CIRCULA PE NET. EDITORIALUL JURNALISTULUI CORNEL NISTORESCU: „AMERICANO- ROMANII FLUIERA LA USA LUI IOHANNIS!”

29 mai

Cornel Nistorescu

Cornel Nistorescu

Din când în când primesc telefoane trăsnite. Dar unul în care să urle cineva la mine de parcă eu aş fi la cârma aiurelilor din România n-am primit prea des. O voce hotărâtă, aproape isterică, îmi urla în ureche despre trimiterea lui George Maior ca ambasador în SUA că este o bătaie de joc la adresa românilor, un semn de dispreţ, o neseriozitate!

– Şi eu ce să fac ? m-a pus naiba să-l întreb? Să scriu, să vorbesc, să anunţ oamenii că asta nu este o schimbare în politica românească, striga el. De ce să-i lăsăm să-şi bată joc de ei (de românii din America)? Ei au luptat împotriva comunismului, ei au fost împotriva lui Iliescu şi acuma Iohannis le trimite şeful securităţii româneşti? Vă daţi seama, ce ne faceţi?

Îi ascultam voma de furie şi mă gândeam la românii fugiţi în America din cauza persecuţiei religioase, la cei scăpaţi peste graniţă prin Ungaria sau la cei care au exersat să poată traversa Dunărea înot. Tuturor acestora, ajunşi în lumea liberă, România le trimite un om bănuit de nenumărate învârteli. De folosirea SRI în slujba bandei politice a PDL, de protejarea unor afaceri necurate, de infiltrarea presei şi a partidelor cu tot felul de acoperiţi şi turnători, de terminarea unor indezirabili. Că a mai fost şi la baza unor afaceri cu licenţele Microsoft şi cu fregatele (afacerea BAE Systems), ce să mai vorbim! Incercați să vă imaginați ce viață va avea ambasadorul român cu compatrioții săi din SUA !

– Şi taci şi nu-ţi pasă! strigă el la mine, în vreme ce eu mă gândeam la ce vor fi zis americanii când au aflat de nominalizarea fostului director de la SRI. Culmea este că m-a pufnit râsul. Mi-am adus aminte de Mark Gitenstein, cel băgat până în gât în sprijinirea lui Traian Băsescu şi a PDL-ului cu Udrea, Videanu et comp., dar şi în afaceri grosolane. Şi mi-am zis în gând că, din moment ce nu le-a păsat pe cine au răsplătit cu o viaţă de paşă american la Bucureşti, n-o să le pese cu ce factor poştal îi cadorisim noi la Washington. Oricum va transmite mesajele cu viteza maximă.

Presupun că sunteţi la curent cu toate declaraţiile politice sau măcar cu bârfele unora în ce-i priveşte pe Liviu Maior şi pe George Maior. Tradiţiile lor de familie au rădăcini greu de descâlcit. Nu vreau să mă aplec asupra lor. Este suficient să navigaţi şi singuri pe net. În ultimii doi ani, Maior cel mic era dat ca posibil candidat la Preşedinţie sau ca variantă americană pentru funcţia de premier. De fiecare dată am căzut pe gânduri. Dacă americanii au colaborat după al Doilea Război cu mafia din sudul Italiei, de ce n-ar face-o cu şefii de servicii, cu foştii ofiţeri de Securitate, chiar cu membri ai guvernului Năstase, cu foşti securişti sau cu turnători de modă nouă? S-au împrietenit ei cu Pacepa şi au făcut din el mare analist al comunismului! Ei sunt mari artişti în materie de reevaluări de persoane, după cum tot ei au talentul de a pune la zid şi a bloca pe oricine, folosindu-se doar de norme morale şi principii democratice. Eşti politically incorrect? Adio şi n-am cuvinte! Totul în funcţie de marile nevoi. Or, Maior n-a ajuns nici premier şi nici preşedinte! A rămas doar un antologator de articole şi articuluşe, un prefaţator de studii şi prefeţe, având o operă la fel de ciudată ca şi cariera sa. Şi totuşi, principala operă a fostului director SRI nu este cea scrisă. Contribuţia sa majoră poate fi considerată declanşarea anticorupţiei după ce vreme de 7-8 ani a alimentat-o şi a întreţinut-o. Mă refer la valul de arestări din ultima vreme, susţinut şi de înregistrările efectuate (numai şi numai cu mandate de la judecător!) de SRI. Şefii de servicii secrete americane trecuţi prin România au scăpat de fiecare dată două-trei vorbe bune despre integrarea serviciilor noastre secrete, de implicarea lor în lupta împotriva terorismului (nu au descoperit ele că un irakian îşi bea cafeaua pe o terasă a băiatului lui Tony Greblă, de la care a şi cumpărat-o şi pe unde mişunau agenţii Al-Qaida de la care ai noştri au colectat mai toate dopurile de bere, pachetele goale de ţigări şi sandalele tip târlici. Şi la urmă, după au părăsit ţara, le-au bătut obrazul şi au dat comunicate vehemente).

George Maior a modernizat SRI-ul. L-a făcut un soi de filială americană în Est şi a gestionat joncţiunea cu serviciile americane şi europene. Pentru asta el şi ai săi au primit liber la intern. Pot să-şi strecoare oameni în politică, în presă, pot să facă bani şi să opereze cu necontabilizabili, să supravegheze fraudele economice ale demnitarilor sau să blocheze informaţiile despre acestea. În funcţie de împrejurări şi de nevoi. După cum tot ei pot înfunda politicieni, adversari şi funcţionari publici care nu joacă după cum li se cântă.

De unde ştiu jurnaliștii români din America toate astea despre SRI şi despre George Maior? Cum de au aflat ei că SRI-ul este ţara, puterea, guvernarea? Cum de bănuiesc că toate comunităţile româneşti din afara ţării sunt penetrate de servicile noastre ”democratice”? Şi că instituţii ale statului, de la propaganda culturală la românii de pretutindeni, nu sunt decât acoperiţii şi fondurile publice, tocate după cum se comandă de la Bucureşti. Adică un stil de a culege informaţii exact ca pe vremea lui Nicolae Ceauşescu. Atunci băieţii mai şterpeleau şi ceva tehnologie. Acum, nimic! Trag cu urechea, bagă zâzanie şi raportează la Centrală. Şi o dată la cinci ani năvălesc la vot, alertând populaţia asupra pericolului comunist în ţara lor de origine.

Omul urla în urechea mea şi eu mă gândeam la reacţia lui Klaus Iohannis. Oare i-o băga în seamă sau nu? Le-o răspunde la scrisoare sau ba? Săracii de ei, nici prin cap nu le trece că preşedintele României a convocat partidele pentru consultări în vederea rezolvării legilor Big Brother, mult mai importante ca furia petenţilor pe George Maior.

Pe el îl doare mai mult îndeplinirea unei sarcini decât traseul unui personaj. La urma urmei, ar putea zice că regretă. Americanii de origine română s-au supărat şi nu-l vor pe George Maior. Ei şi?

El ce poate face, când are pe agendă atâtea necazuri de-a dreptul insurmontabile!? Si atîtea servicii secrete care-l bat la cap!

LUDOVIC ORBAN CERE DEMISIA LIVIEI STANCIU DIN FUNCTIA DE SEFA A ICCJ!

29 mai

Prim-vicepreședintele PNL,Ludovic Orban, crede că președinta ÎCCJ, Livia Stanciu, trebuie să își dea demisia.

„Are mai multe motive să-și dea demisia. Printre ele, faptul că nu și-a plătit datoriile. Doamna Rarinca nu era un pericol pentru a fi arestată”, a spus Orban joi seară la emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3.
„Să dai arest preventiv împotriva unei persoane care nu putea să facă niciun fel de rău, nu deținea o funcție publică, de atâtea complete este un lucru care trebuie să îngrijoreze orice cetățean din țara aceasta. Prea ușor se dă arestul preventiv. Eu mă despart de alți colegi de-ai mei care spun că trebuie schimbată legea, legea așa cum este ea astăzi este aplicată prost și abuziv, și legea de astăzi spune cum trebuie aplicat arestul preventiv. Și mai puțin mă doare de Udrea, Șova și așa mai departe. Nu este doamna Rarinca singura cetățeancă. Ați auzit, v-a spus de cazuri de arest preventiv de doi ani de zile. Conform Constituției României, nu poate exista un arest preventiv mai lung de 180 de zile. Atât limitează Constituția României, deci este o încălcare grosolană a Constituției”, adăugat Orban.

Mariana Rarinca este femeia acuzată că a șantajat-o pe șefa ÎCCJ. Aceasta a fost achitată definitiv de Curtea de Apel București. În primă instanță, ea fusese condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare pentru șantaj.

CIRCULA PE NET. JUDECATORUL CSM,CRISTI DANILET TREBUIE REVOCAT DIN FUNCTIE IN AFACEREA RARINCA-GATE,IN CARE ESTE IMPLICATA MAFIOATA PENALA,FOST PROCUROR DE GALATI,LIVIA STANCIU DE LA ICCJ!, ACEST INDIVID S-A AUTOPRONUNTAT IN APARAREA SEFEI ICCJ ,LIVIA STANCIU!

29 mai

AFACEREA RARINCA -GATE : KLAUS IOHANNIS ESTE DATOR VANDUT LIVIEI STANCIU ,SEFA ICCJ!

REVOCATI-L DIN CSM! – In pofida sentintei de achitare, Danilet si-a permis sa afirme ca Mariana Rarinca a comis un santaj la Livia Stanciu in complicitate cu unii jurnalisti. Reactia furibunda a lui Danilet confirma zvonurile ca mafia de la varful Justitiei vrea sa execute judecatorii care au dat achitare. In loc sa ceara sanctionarea magistratilor care au arestat un om nevinovat, Danilet pune victima la stalpul infamiei: “Instanta a stabilit ca a comis o fapta… S-a comis ceva”

Lumeajustitiei.ro solicita asociatiilor profesionale ale magistratilor si judecatorilor din tara sa analizeze daca nu este cazul sa se declanseze din nou o procedura de revocare a lui Cristi Vasilca Danilet (foto) din CSM, care in loc sa apere independenta Justitiei pune la stalpul infamiei victima unei erori judiciare, compromitand prin aceasta nu doar imaginea CSM, ci si a Justitiei in ansamblul sau. Disperat sa o spele pe Livia Stanciu in scandalul “Rarinca Gate”, judecatorul Cristi Vasilica Danilet mai ca a scos-o vinovata pe Mariana Rarinca, femeia tinuta 6 luni in arest dupa o plangere a sefei ICCJ si achitata definitiv. Mai mult, Danilet, invitat joi seara 28 mai 2015 la TVR, a acuzat ca Rarinca ar fi santajat-o pe Livia Stanciu in complicitate cu anumiti jurnalisti. Practic, in loc sa ceara sanctionarea procurorilor si judecatorilor care au tinut un om nevinovat 6 luni in spatele gratiilor, Vasilica Danilet a anuntat ca CSM va verifica toti magistratii implicati in acest caz, inclusiv judecatorii care au dat solutia de achitare.

Disperarea lui Vasilica Danilet si reactia furibunda a acestuia confirma practic faptul ca mafia de la varful Justitiei pune la cale executia judecatorilor Risantea Gagescu si Damian Dolache de la Curtea de Apel Bucuresti. Este o informatie facuta public si de jurnalistul Ion Cristoiu: “Miercuri, 27 mai 2015, ma intrebam pe cristoiublog.ro, chiar din titlu, Judecatorii care au indraznit s-o achite pe nevinovata Mariana Rarinca vor fi inhatati de Binomul SRI-DNA?! N-au trecut nici doua zile de la aceasta intrebare si raspunsul se conturează deja: Da, Binomul SRI-DNA, coloana vertebrala a Statului de Drepti, ridicat pe ruinele Statului de Drept, pune la cale arestarea celor doi judecatori. Deocamdata e doar pregatirea psihologica. Mai ceva ca in perioada campaniei electorale, cand Binomul si-a reactivat toti adormitii din presa, din politica si din Justitie, rand pe rand jurnalisti nu numai de la site-uri care nu sunt altceva decat Unitati militare, dar si de la ziare si televiziuni de stiri presupus independente, la semnalul dat de Dan Tapalaga, s-au napustit asupra Completului care a achitat-o pe nevinovata Mariana Rarinca”.

Revenind la Cristi Vasilica Danilet, prezentam cateva din declaratiile facute de acesta la emisiunea “Vorbeste liber” de la TVR. Comentariile va apartin.

Doamna Stanciu a actionat in calitate de persoana fizica si nu in calitate de presedinte a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Demersurile care s-au facut in dosar nu s-au facut de catre dumneaei ca presedinte de Curte Suprema, s-au facut de dumneaei ca persoana vatamata. Si-o sa va dau o stire, ca sa spun asa, in exclusivitate: s-ar putea sa descoperiti si niste ziaristi care impreuna cu persoana in cauza au pus la cale santajul impotriva doamnei Stanciu. Dar in momentul de fata avem o investigatie intr-adevar, disciplinara, se fac verificari cu privire la modul de solutionare a acestui dosar si s-ar putea ca si anumiti colegi de-ai dumneavoastra din presa sa fie interesati de derularea acestei cauze”.

(…)

Instanta a stabilit in mod definitiv ca persoana care a fost chemata in judecata, trimisa in judecata de catre procurori a comis o fapta, repet a comis o fapta, insa nu este vinovata de aceasta fapta pentru a fi trasa la raspundere pentru infractiunea de santaj. In viziunea judecatorilor din completul de apel, fapta respectiva nu constituie infractiunea de santaj, dar s-a comis ceva, pentru ca acesta a fost de fapt si motivul arestarii respectivei persoane. Au fost judecatori care au procedat la arestarea ei, la mentinerea in arest pe timp de 6 luni. Dar repet, avem o verificare disciplinara in derulare, vom descoperi, vom investiga.

(…)

Moderator: Atunci cand o persoana este achitata nu este nevinovata?

Nu intotdeauna. Atunci cand o persoana este achitata, poate sa fie achitata pentru ca nu s-a savarsit fapta si atunci este o fapta imaginara, sau pentru ca a savarsit fapta dar era de exemplu in stare de legitima aparare sau pentru ca nu raspunde penal, de exemplu era intr-o stare de iresponsabilitate sau de minoritate. Dar pentru a aresta o persoana in conditiile Codului de procedura penala, este suficient sa am niste suspiciuni ca s-a comis o fapta si apoi sa mai am niste indicii ca respectiva persoana incearca sa aduca atingere desfasurarii normale a procesului. (…) In filmele americane intai persoana e arestata. De pe strada, Politia ii pune catusele si o duce la sediu.

Moderator: Cum adica daca esti achitat poti sa fii si vinovat? Nu esti nevinovat?

Nu, nu, nu… Discutia intr-adevar tinde pe o latura tehnica. Va dau un exemplu. Surprindem o persoana cu un cutit in mana langa o victima, autorul plin de sange…

Moderator: Nu, domnule judecator, in cazul acesta…

Dar eu de unde sa stiu?

Moderator: Doamna este achitata…

In cazul acesta vorbim de o infractiune de santaj si de o persoana achitata in final. Persoana care a reclamat fapta, in speta doamna Stanciu, putea sa fie orice judecator din tara asta, si nota bene mai sunt judecatori santajati, cu dosare aflate pe rol in curs de derulare, mai sunt judecatori in situatia aceasta. Revin, daca doamna Stanciu a facut o plangere ca dumneaei s-a considerat santajata si in final Justitia nu i-a dat dreptate, pentru ce sa cerem demiterea femeii din functia de presedinta a Inaltei Curti. Ce legatura are functia pe care o exerciti? E ca si cum eu, judecator astazi, pierd un proces in Romania, si am pierdut vreo doua in Romania, asta inseamna ca nu-s bun ca judecator? Pentru ca e clar ca sunt subiectiv in cauza pe care eu o initiez, dar pana la urma asta e rostul Justitiei, nu sa-mi dea dreptate, problema era daca ii dadea dreptate doamnei Stanciu, sau mie, sau altora. (…) Ea a actionat in calitate de persoana care tocmai sesizase organele de urmarire penala ca s-a comis o infractiune cu privire la ea. Ce era sa spuna in spatiul public, am sesizat organele de urmarire penala dar nu este infractiune? Si mie daca mi se intampla maine sa fiu palmuit sau batut pe strada, voi reclama si voi spune in mod public, am fost…s-a comis o infractiune impotriva mea”.

(…)

Inspectia Judiciara, ca urmare a dezbaterilor aparute in spatiul public, la solicitarea noastra de ieri a inceput verificarile pentru a se vedea daca este cazul sau nu de o constatare disciplinara comisa de judecatorii sau procurorii care au fost implicati in solutionarea acestei cauze. O luam de la inceput de la cel care a efectuat urmarirea penala, pana la ultimul judecator. Sunt vreo 40 de magistrati in total. Sa vedem daca sunt incalcari ale legii si daca acestea s-au comis cu rea-credinta sau grava neglijenta, pentru ca daca o persoana a fost arestata in afara cadrului legal, fara emiterea mandatului, fara sa existe probe, indicii la dosar, daca judecatorii au actionat cu rea credinta, grava neglijenta, ei trebuie sa fie sanctionati clar… De la avertisment, pana la excluderea din magistratura. Sunt sanctiuni pe care doar CSM le poate aplica. (…) Am spus o suma, nu stiu, s-ar putea sa fie doar 20, nu 40”.

*Vedeti aici declaratiile judecatorului Cristi Vasilica Danilet.

CATRE SANTA -KLAUS IOHANNIS,PENALUL VAJINC APARATOR AL JUSTITIEI BASISTE ,CARE FACE PE PROSTU’ SI IGNORA AFACEREA MAFIOTA RARINCA -GATE,DAR APARA „GORGONELE BASISTE SI REGIMUL MAFIOT AL PENALILOR DIN REPUBLICA PROCURORILOR ROMANIA SI A PENALILOR DIN STRUTO-CAMILA PNL-PDL-PPE: „DACA NU LE SOMEZI PE „DOAMNELE LUI BASESCU „DIN JUSTITIE SA-SI DEA DEMISIA DE ONOARE,ATUNCI NATARAULE ASTEPTAM DEMISIA TA DE ONOARE!,ROMANIA NU ESTE COLONIA GERMANIEI SI NICI A AUSTRIEI ,DARMITE A USA!

29 mai

A venit si prima reactie din partea presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis, in scandalul “Rarinca Gate”, cazul femeii tinute in arest 6 luni, dupa o plangere de santaj a sefei ICCJ Livia Stanciu, si achitata definitiv de Curtea de Apel Bucuresti. Iohannis i-a raspuns, joi 28 mai 2015, presedintelui Senatului, Calin Popescu Tariceanu, cel care ceruse demiterea Liviei Stanciu si a sefei DNA, Laura Codruta Kovesi. Cum era de asteptat, Klaus Iohannis s-a spalat pe maini, precizand ca nu poate face nimic pentru a le inlatura pe cele doua de la conducerea ICCJ si DNA.

Iohannis precizeaza, in scrisoarea trimisa lui Calin Popescu Tariceanu, ca presedintele Romaniei nu dispune de competente constitutionale sau legale pentru a le demite pe cele doua. Klaus Iohannis arata ca Legea 303/2004 nu prevede institutia demiterii, ci doar pe cea a revocarii, iar aceasta din urma masura nu poate fi luata de presedintele Romaniei.

Iohannis este obligat sa vegheze la buna functionare a institutiilor statului

Aceste precizari ale lui Klaus Iohannis sunt corecte in principiu. Ele reprezinta insa doar o jumatate de adevar. De ce spunem asta? Articolul 80 din Constitutia Romaniei prevede urmatoarele: “Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate”. Este clar ca in cazul “Rarinca Gate” avem de-a face cu un derapaj al institutiilor statului, astfel ca Iohannis este obligat sa isi respecte rolul sau constitutional si sa intervina in aceasta speta. Iar remedierea unor disfunctionalitati de o asemenea gravitate nu se poate face decat cu inlaturarea sefilor institutiilor. Adica a Laurei Codruta Kovesi, sefa DNA-ului care a trimis in judecata un om nevinovat care a si stat o jumatate de an dupa gratii, dar si a Liviei Stanciu, acuzata de la cel mai inalt nivel politic, dar si din interiorul sistemului de Justitie, ca a abuzat de functia sa de presedinte al ICCJ impotriva unui cetatean obisnuit al Romaniei. Nu in ultimul rand, Iohannis ar trebui sa tina cont ca decredibilizarea DNA si ICCJ se accentueaza cu fiecare zi in care cele doua continua sa conduca aceste institutii. Astfel, este limpede ca Iohannis, prin rolul sau constitutional, putea cere institutiilor abilitate sa declanseze procedurile de revocare a Liviei Stanciu si a Codrutei Kovesi.

Klaus Iohannis poate cere analizarea posibilitatii de revocare a sefelor DNA si ICCJ

De altfel, acum ajungem la o alta jumatate de adevar rostita de presedintele Romaniei. Ea se refera la aspectul privind revocarea sefelor ICCJ si DNA. Iohannis afirma, in mod corect, ca nu presedintele Romaniei le poate revoca pe cele doua si ne trimite la Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Legea 303/2004 prevede urmatoarele:

Revocarea din functie a presedintelui, a vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face de catre Presedintele Romaniei la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numarul membrilor sau la cererea adunarii generale a instantei, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2) care se aplica in mod corespunzator”.

In ceea ce priveste revocarea sefei DNA, Legea 303/2004 stabileste ca aceasta “se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2) care se aplica in mod corespunzator”.

Asadar, lucrurile sunt clare: presedintele Romaniei nu poate decide revocarea sefelor ICCJ si DNA. El poate face insa altceva. Articolul 133 din Constitutie stabileste ca “Presedintele Romaniei prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii la care participa”. Este clar deci ca Iohannis poate sa mearga la CSM, sa prezideze sedinta la care participa, sa puna in discutie si sa ceara Consiliului sa analizeze posibilitatea declansarii procedurii de revocare a presedintei Inaltei Curti, revocare ce se poate dispune, asa cum am vazut, doar la propunerea CSM. Practic, Iohannis ar putea sa sesizeze CSM cu acest aspect, iar in urma unei analize proprii, CSM sa hotarasca daca se impune sau nu revocarea Liviei Stanciu. Ar fi o implicare cat se poate de corecta si de constitutionala a presedintelui Iohannis si o dovada ca acestuia chiar ii pasa de buna functionare a institutiilor si de un cetatean umilit si batjocorit de institutiile statului.

In ceea ce o priveste pe sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, Klaus Iohannis ar putea actiona in acelasi mod. Mai exact, presedintele ar putea sesiza ministrul Justitiei direct sau pe premierul Romaniei, care sa sesizeze apoi ministrul Justitiei, in vederea analizarii posibilitatii de a declansa procedura de revocare. Ar fi la fel o dovada ca presedintelui ii pasa de buna functionare a institutiilor statului si de umilirea si batjocorirea unui cetatean de catre institutiile statului.

In ambele cazuri, decizia privind declansarea procedurii de revocare sau refuzul de a declansa aceasta procedura nu i-ar apartine presedintelui Romaniei, care insa si-ar indeplini astfel doar rolul sau constitutional.

Cand a vrut, Iohannis nu s-a mai incurcat de Constitutie

Altfel, trebuie spus ca au existat situatii in care Iohannis nu s-a asuns dupa Constitutia Romaniei si chiar si-a depasit atributiile, cu scopul declarat de a remedia o problema. In acest sens, trebuie sa ne aducem aminte cum Klaus Iohannis a batut cu pumnul in masa si a cerut convocarea Parlamentului pentru a respinge Legea gratierii si amnistiei. Iohannis a facut acest gest desi presedintele nu poate convoca Parlamentul si nici nu poate impune unor parlamentari cum sa voteze.

Sa ne aducem aminte, de asemenea, si de cazuri ceva mai recente. Iohannis a declarat de curand ca nu va promulga nicio modificare la Codul penal si la Codul de procedura penala. Asta desi este obligat sa o faca daca Parlamentul Romaniei decide in acest sens, desigur daca hotararea deputatilor si senatorilor ramane aceeasi si dupa retrimiterea legilor inapoi la Parlament sau atacarea lor la Curtea Constitutionala, proceduri care sunt in atributiile constitutionale ale presedintelui Romaniei.

Suferinta Marianei Rarinca, ignorata de presedinte

Pe de alta parte, nu putem sa nu observam ca presedintele Klaus Iohannis a ignorat cu desavarsire cazul Marianei Rarinca. Iohannis a catalogat ceea ce i s-a intamplat acestei femei ca fiind “o situatie particulara si regretabila”, si atat. Nimic mai mult. In orice tara civilizata, un presedinte care pretinde ca ii pasa de semenii sai, de cetatenii tarii pe care o conduce, si-ar fi cerut scuze public pentru abuzul comis de institutii ale statului. Asta daca nu ar fi cerut si pedepsirea vinovatilor.

Prezentam raspunsul lui Klaus Iohannis catre presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu:

Stimate domnule Presedinte al Senatului,

La data de 26 mai a.c., mi-ati transmis o scrisoare, semnata impreuna cu alti patru membri ai Senatului, prin care imi solicitati ca, folosind instrumentele constitutionale si legale de care dispun, sa inlatur, prin demitere sau demisie, din functiile pe care le ocupa, pe presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, doamna Livia Stanciu, si pe procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura-Codruta Kovesi, si sa initiez, in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, o ancheta disciplinara a celor doi magistrati mentionati. Totodata, imi solicitati sa ma alatur, neintarziat si fara rezerve Parlamentului in demersul acestuia de modificare a Codului de procedura penala in sensul eliminarii arestului preventiv pentru infractiunile comise fara violenta si a inlocuirii notiunii de ‘suspiciuni rezonabile’ cu cea de ‘indicii temeinice’ ca preconditie pentru punerea in miscare a actiunii penale.

Referitor la solicitarea de inlaturare din functie a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, precizez ca Presedintele Romaniei nu dispune de asemenea competente constitutionale sau legale. In plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si al procurorilor nu prevede institutia demiterii, ci pe cea a revocarii, ca modalitate juridica de incetare a unei functii de conducere exercitate de un judecator sau de un procuror inainte de termenul pentru care a fost numit. Masura revocarii nu poate fi luata de catre Presedintele Romaniei. Aplicarea acestei sanctiuni se poate face numai dupa parcurgerea unei proceduri ale carei etape sunt prevazute de Legea nr. 303/2004.

In ceea ce priveste solicitarea de inlaturare a celor doi magistrati prin demisie, consider ca demisia dintr-o functie de conducere reprezinta un act unilateral de vointa, care nu poate fi determinat sau influentat de nicio autoritate publica, deci nici de catre Presedintele Romaniei.

Asigurarea independentei justitiei reprezinta un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei, fiind singura autoritate publica ce are competenta sa se pronunte cu privire la raspunderea disciplinara a judecatorilor si a procurorilor si, implicit, cu privire la cariera acestora. In conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori savarsirea de catre acestia a unor abateri disciplinare. Din aceasta perspectiva, consider ca, in masura in care apreciati necesar, urmeaza sa va adresati direct Consiliului Superior al Magistraturii, intrucat Presedintele Romaniei nu are atributia de a declansa, in numele niciunei alte autoritati sau persoane, un asemenea demers juridic.

In ceea ce priveste solicitarea de a ma alatura demersului Parlamentului de modificare a Codului de procedura penala, imi mentin pozitia exprimata public, prin care mi-am manifestat opozitia fata de o eventuala modificare a acestor reglementari.

In opinia mea, o situatie particulara si regretabila precum cea mentionata in scrisoarea dumneavoastra trebuie analizata in primul rand in cadrul autoritatii judecatoresti, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civica asupra ei, insa nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent in plan politic.

Un caz particular, oricat de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient si rezonabil pentru modificarea legislatiei penale. Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesara o analiza aprofundata, inclusiv a impactului social si juridic pe care astfel de noutati le-ar putea produce in viata societatii. Codul penal si Codul de procedura penala au intrat in vigoare relativ recent si, din aceasta perspectiva, aplicarea lor pe o durata atat de scurta nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care sa induca o justificare rezonabila pentru modificarea acestora, separat de orice ratiuni sau interese politice.

Refuzul meu de a ma ralia unui demers parlamentar de modificare a legislatiei penale ramane ferm, cu atat mai mult cu cat toate aceste modificari legislative par a urmari diminuarea capacitatii autoritatii judecatoresti de instrumentare a dosarelor penale, inclusiv a celor de mare coruptie”.

PREMIERUL VICTOR PONTA DEZVALUIE CARE SUNT ULTIMILE DECIZII ALE GUVERNULUI!

29 mai

Premierul României, Victor Ponta, a dezvăluit, joi seară, în cadrul unei intervenţii telefonice la postul România TV, care sunt ultimele decizii luate de Guvern: „Romania doreste sa intre in zona euro”.

În acelaşi timp, premierul a vorbit despre ce a hotărât, joi, în cadrul unei întâlniri avute cu preşedintele Klaus Iohannis şi guvernatorul Mugur Isărescu.

„Romania doreste sa intre in zona euro. Inseamna cativa pasi esentiali. In primul rand un consens politic, pentru ca intrarea euro nu inseamna ca schimbam niste bani. Inseamna masuri politice, parlamentare si constituirea unui grup de oameni care sa stabileasca un set de pasi pe care trebuie sa ii facem si de care trebuie sa ne tinem daca atingem acest obiectiv. In primul rand, e o schimbare in mintea oamenilor pentru ca nu trebuie sa fie o masura impusa. Oamenii trebuie sa inteleaga ce inseamna, avantajele, dezavantajele. Provocarea principala – anumite restrictii legate de deficit monetar, inflatie, care inseamna cel mai important lucru pentru toate firmele din Romania, inseamna sa reziste la o piata care nu mai inseamna doar piata Romaniei, ci piata aproape intregii Europe. Daca rezisti la nivelul acela inseamna ca ai o economie foarte puternica. Daca vrei sa intri in euro te bazezi pe ceva.

De luni intra in vigoare si aplicam dublarea alocatiilor pentru copii. Astazi am vazut o discutie stupida. Cred ca nu intelegea doamna Gorghiu. De la 1 ianuarie vom avea salarul minim 1200 de lei. Important este ca asta seara cand vorbim dupa mult ani in sfarsit avem un numar foarte bun de salariati, mai mare decat numarul pensionarilor, ceea ce este un lucru extrem de bun si domnul Isarescu amintea ca si-l dorea de foarte multi ani.

Vreau sa trecem codul fiscal, sa vedem cum stam la jumatatea anului din punct de vedere bugetar si sa vedem pe ce ne putem baza. Crescand salarul minim o mare parte din cei care lucreaza in sistemul public au ajuns la acelasi salariu, ceea ce nu este in regula.”, a declarat Victor Ponta.

REALIZATORUL MIRCEA BADEA DE LA ANTENA 3 : ACUM CAND ARE IMUNITATE IL DOARE IN FUND ,KLAUS IOHANNIS II DA O PALM(A) BEACH CETATENEI RARINCA!

29 mai

mircea.badea

Sursa: Mircea Badea

Cand ii solicita demisia lui Valcov avea atributii?! Acum nu poate avea o pozitie publica in acest sens cand e vorba despre Stanciu si Kovesi?! Ei, lasa, poate mai e un zid de varuit, o carte de lansat, un costum de imbracat, o casa de cumparat, o vacanta de plecat…
P.S. “Un caz particular“?!?! Orice om de pe planeta asta cand aude ca un bugetar si-a cumparat sase case are suspiciuni rezonabile ca este corupt. Imi pare foarte rau ca Iohannis n-a suportat pe pielea lui arestul suspiciunilor rezonabile. Acum are imunitate si-l doare-n fund.

%d blogeri au apreciat asta: