LAURA LASCU FOSTA KOVESI JOACA LA CACEALMA: CONTESTATIA IN ANULARE A AJUNS LA UN COMPLET FORMAT DIN JUDECATOARELE CRISTINA CRAIU,CARE TREBUIE SA SE ABTINA,INTRUCAT FACE PARTE DIN CEI 10 JUDECATORI CARE AU TRIMIS-O PE MARIANA RARINCA IN MOD ILEGAL IN AREST SI DIN JUDECATOAREA MIHAELA NITA!

31 mai

Conflictul dintre judecatoarea Risantea Gagescu si sefa ICCJ Livia Stanciu, pretextul pe care DNA il invoca pentru a forta la CAB anularea deciziei de achitare a Marianei Rarinca, nu a existat. „Conflictul” este in realitate o banala discutie. Contestatia in anulare a ajuns la un complet format din judecatoarele Cristina Craiu si Mihaela Nita. Craiu are obligatia abtinerii, pentru ca este unul dintre cei 10 magistrati care au tinut-o ilegal in arest pe Rarinca

Actiunea prin care procurorul sef al DNA Laura Codruta Kovesi forteaza anularea deciziei de achitare a Marianei Rarinca – femeia tinuta degeaba 191 de zile in puscarie – este doar o incercare disperata de a spala imaginea oricum patata a presedintei Inaltei Curti, Livia Stanciu, si de a amana eventuala tragere la raspundere a procurorilor si judecatorilor partasi la abuz. Argumentul pe care mizeaza parchetul anticoruptie in cererea sa – lipsa de impartialitate a judecatoarei Risantea Gagescu (foto) de la CAB, cea care a condus completul care a declarat-o nevinovata pe Mariana Rarinca in dosarul deschis la plangerea de santaj a sefei ICCJ – este, asa cum vom arata, doar un pretext pentru a ataca hotararea judecatoreasca. Mai ales ca partea vatamata – in speta, Livia Stanciu – ar fi trebuit sa fie prima care sa acuze partinirea Risantei Gagescu daca ar fi apreciat ca intre ea si aceasta a existat vreun conflict in trecut, fapt care nu s-a petrecut. De asemenea, in situatia in care ar fi avut suspiciuni privind lipsa de impartialitate a presedintei completului care a achitat-o pe Mariana Rarinca, procurorii DNA ar fi trebuit sa o recuze pe Risantea Gagescu in timpul apelului; or, nici acest lucru nu s-a intamplat, „partenerii de nadejde” ai Liviei Stanciu fiind mai degraba preocupati sa ceara instantei sa ii aplice femeii nevinovate o pedeapsa cu executare, mai mare de 3 ani.

Directia Nationala Anticoruptie si-a intemeiat contestatia in anulare pe art.426 lit.(d) teza a II-a din Codul procedura penala, care spune ca „Impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare cand instanta nu a fost compusa potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate„. Scenariul parchetului spune ca la baza pretinsului caz de incompatibilitate s-ar afla un schimb dur de replici intre sefa ICCJ Livia Stanciu si Risantea Gagescu, incident consumat in sedinta din 16 mai 2013 a Plenului CSM, in care judecatoarea de la CAB a fost audiata din postura de candidata pentru promovarea la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Intrucat nu a izbutit sa treaca de proba interviului, esec ce ar fi fost cauzat de opozitia Liviei Stanciu, dupa cum sustine parchetul, Gagescu s-ar fi razbunat pe sefa ICCJ dand o solutie favorabila Marianei Rarinca.

In realitate, inregistrarea audio-video a sedintei Plenului CSM (atasata cererii de contestatie in anulare) arata ca dialogul dintre Livia Stanciu si Risantea Gagescu, care nu a durat nici 1 minut, a fost unul cat se poate de normal, s-a purtat pe un ton civilizat, dezbaterea fiind una obisnuita in sedintele CSM. Risantea Gagescu a fost intrebata de presedintele CSM Adrian Bordea ce atitudine ar adopta intr-un complet colegial in cazul unei divergente, iar judecatoarea a incercat sa explice ca ar face opinie separata intr-un dosar in care probele conduc mai degraba spre o achitare, iar ceilalti membri ai completului sustin o solutie de condamnare. Livia Stanciu a intevenit in discutie, solicitandu-i candidatei sa spuna ce intelege ea prin eroare judiciara. Nimic mai mult.

Pe de alta parte, surse au declarat pentru Lumeajustitiei.ro ca un alt motiv de incompatibilitate invocat de DNA in contestatia in anulare ar fi acela ca judecatoarea Risantea Gagescu a respins in timpul procesului Marianei Rarinca mai multe cereri ale procurorilor. Si acesta ar fi, in opinia DNA, o dovada a lipsei de impartialitate.

Iata contextul discutiei si schimbul de replici dintre Livia Stanciu si Risantea Gagescu, la sedinta Plenului CSM din 16 mai 2013:

Risantea Gagescu: „Dupa ce analizez probele dosarului, dupa ce explic argumentele juridice celor doi colegi, exista posibilitatea ca eu sa ii determin pe ei sa imbratiseze punctul meu de vedere, sau ei ma determina pe mine sa imbratisez punctul lor de vedere. Nu este nici o problema, voi imbratisa opinia lor…

Adrian Bordea: „Nu ati fi dispusa sa faceti opinie separata?

Risantea Gagescu: „In ceea ce priveste opiniile separate, cred ca… sunt sigura ca la Inalta Curte acestea ar trebui sa fie foarte putine„.

Adrian Bordea: „Da, dar stiti ca in materie penala lucrurile sunt mai, sunt mai…

Risantea Gagescu: „In materie penala, as face opinie separata numai in conditiile in care eu vad intr-un dosar ca este eroare judiciara„.

Adrian Bordea: „Ar fi eroare judiciara din partea celorlalti doi colegi?

Risantea Gagescu: „Nu. In dosar, probele ma conving ca este o eroare judiciara„.

(mai multi membri ai CSM vorbesc in acelasi timp)

Risantea Gagescu: „Da, da, cand exista o eroare judiciara in dosar… Judecatorul are obligatia sa slujeasca legea„.

Livia Stanciu: „Ce intelegeti prin eroare judiciara?„.

(mai multi membri ai CSM vorbesc in acelasi timp)

Risantea Gagescu: „Da, achitare. Cand exista o eroare judiciara…

Livia Stanciu: „Da, eu asta va intrebam, ce intelegeti prin eroare judiciara dumneavoastra? Ca sa pot sa inteleg si eu„.

Risantea Gagescu: „Da… Ma scuzati, nu m-am referit la o cale extraordinara de atac. Sa vad ca probele din dosar conduc spre achitare. Poate ca nu m-am exprimat eu gresit„.

Livia Stanciu: „Sau invers„.

Risantea Gagescu: „Sau invers, sau invers, spre condamnare.

Livia Stanciu: „Am inteles„.

Risantea Gagescu: „Deci, este singura, dar foarte rar, cred ca sunt situatiile destul de rare. Numai atunci as face o opinie separata„.

Livia Stanciu: „Am inteles„.

Adrian Bordea: „Apreciati ca o eroare judiciara ar fi si o hotarare care nu a ramas definitva„.

Risantea Gagescu: „Nu„.

Contestatia lui Kovesi a ajuns la unul dintre cei 10 magistrati care au tinut-o in arest pe Mariana Rarinca: judecatoarea Cristina Craiu

Oficiali ai Curtii de Apel Bucuresti au dezvaluit pentru Lumeajustitiei.ro numele celor doi judecatori de la Sectia a I-a penala care vor analiza, la 24 iunie 2015, admisibilitatea contestatiei prin care DNA cere anularea deciziei definitive de achitare a Marianei Rarinca. Astfel, alaturi de judecatoarea Mihaela Nita, din complet face parte si unul dintre cei 10 magistrati care au tinut-o in arest preventiv pe Mariana Rarinca in perioada 10 iunie – 18 decembrie 2014. Este vorba despre Cristina Carmen Craiu, judecatoarea care, la 8 iulie 2014, a respins contestatia formulata de Mariana Rarinca impotriva incheierii din 3 iulie 2014 a judecatorului Andi Malaliu, de la Tribunalul Bucuresti, mentinand-o astfel in arest pe femeia acuzata pe nedrept de santaj. Cristina Craiu are insa obligatia de a se abtine de la judecarea cererii DNA, data fiind suspiciunea mai mult decat rezonabila ca are un interes personal in dosar. Decizia din 8 iulie 2014 – prin care Craiu i-a respins Rarincai Mariana contestatia impotriva masurii arestarii preventive – s-a dovedit a fi o solutie nelegala odata cu achitarea femeii, astfel ca judecatoarea este evident tentata sa admita contestatia in anulare a parchetului, numai in acest fel putand infirma nelegalitatea propriei solutii. De altfel, prezenta oricarui judecator care s-a pronuntat pe arestarea Marianei Rarinca in completul care va examina cererea DNA, indiferent daca se numeste Cristina Craiu sau altcumva, este vadit incompatibila cu rigorile Art.6 par.(1) din Conventia europeana a drepturilor omului.

Prezentam minuta Incheierii din 08.07.2014 a judecatoarei Cristina Craiu:

Incheierea nr. 466 din 8.VII.2014 – In temeiul art.205 Cod procedura penala respinge, ca nefondata, contestatia formulata de inculpata RARINCA MARIANA impotriva Incheierii de sedinta din camera de consiliu din data de 3 iulie 2014 pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Bucuresti Sectia I Penala. In temeiul art.275 alin.2 Cod procedura penala obliga pe contestatoare la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul cuvenit aparatorului desemnat din oficiu, in cuantum de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justitiei. Definitiva. Pronuntata In sedinta publica, azi, 8 iulie 2014. Document: Incheiere – masuri preventive (faza de UP) 466/2014 08.07.2014„.

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: