Arhiva | 6:06 pm

BOLNAVUL MINTAL ,PENALUL TRAIAN BASESCU ATACA CU FURIE PE PRESEDINTELE ALES KLAUS IOHANNIS!,IL ACUZA CA I-O LASAT DIN BRATE PE MAFIOTII BASISTI DIN PNL-PDL SI CA USL TRAIESTE!

2 iun.

Traian Băsescu lovește iar dur în președintele Klaus Iohannis! El îl acuză de colaborare secretă cu Victor Ponta și spune că USL trăiește.

Elena Udrea a primit încuviințarea arestării preventive în Parlament imediat după ce DNA a cerut acest lucru, fie în Dosarul Microsoft, fie în Dosarul Gala Bute. Traian Băsescu lămurește, în opinia sa, motivul pentru care Udrea a fost executată de colegii deputați, iar Dan Șova a scăpat de o arestare cerută de DNA.

”Se continuă lovitura de stat cu finalitate punerea sub control a justiției. USL trăiește: mă uit la inactivitatea lui Klaus Iohannis, mă uit la activitatea lui Călin Popescu Tăriceanu și a lui Victor Ponta.

Cât timp se respectă procedurile legale, nu avem ce comenta. Nu cred că sunt interzise contestațile în anulare, la fel cum nu cred că nu avem voie să comentăm. Când incrimină, judecătorii, avem probleme. Cazul Rarinca tinde să devină un caz asemănător cu cel al senatoarei foamei, unul fabricat de trustul turnătorului Dan Voiculescu.

Situația Rarinca trebuia tratată cu sobrietate, nu trebuia făcută un caz Cristiana Anghel. Trebuie să existe responsabilitate, se știe că sunt un adversar al arestărilor preventive. Poate fi o eroare judiciară.”, a spus Traian Băsescu.

SENATORUL DAN SOVA ,SCAPA IN URMA VOTULUI DAT DE SENATORI DE A FI RETINUT DE DNA SI DE A I SE RIDICA IMUNITATEA!

2 iun.

Senatorul Dan Șova participă în aceste momente la ședința de grup a social-democraților din Senat. Liberalii s-au strâns în Parlament pentru a vota dacă vor ridica sau nu imunitatea lui Dan Șova. 

Primul vot pe care l-a primit Dan Șova a fost în 25 martie. Deși majoritar pentru ridicarea imunității, în Senat n-a fost majoritate calificată. Între timp, procedura s-a schimbat și la Senat și decizia va fi luată ca în Camera Deputaților, cu majoritate prezentă.

Votul de marți va fi secret, cu bile, și, cel mai probabil, va fi făcut cu un grad de securizare ridicat, în cabină, cu bile.

Comisia Juridică, al cărui rol este consultativ, nu a putut lua o decizie în cazul senatorului Dan Șova, fiind egalitate.

Dan Șova este acuzat de trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu, că a cerut distrugerea computerelor casei de avocatură unde era asociat, obstrucţionarea Justiţiei, că ar fi încercat să distrugă probe în dosarul Turceni-Rovinari și ar fi prejudiciat societatea de stat cu 71 milioane de lei.

PROTEST IN FATA CSM :PROTESTATARUL CEZAR AVRAMUTA SOLICITA DEMISIA PRESEDINTEI ICCJ ,LIVIA STANCIU ,CARE A PIERDUT PROCESUL CU MARIANA RARINCA!DREPTATE PENTRU MARIANA RARINCA!

2 iun.

Foto Timi Slicaru

Foto Timi Slicaru

Protest la sediul Consiliului Superior al Magistraturii. Mai mulţi oameni nemulţumiţi scandează împotriva şefei Curţii Supreme, Livia Stanciu, potrivit antena3.ro.

De asemenea, cunoscutul protestatar Cezar Avramuta s-a urcat marți la prânz pe clădirea instituţiei, unde flutură un drapel și solicită demisia procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și a șefei ÎCCJ, Livia Stanciu. Jandarmii au încercat în mai multe rânduri să-l determine să coboare, însă fără succes.

La fața locului a sosit și un echipaj de pompieri.

Update: Bărbatul a coborât de pe clădirea ÎCCJ. Să se termine cu mizeria şi corupţia, a insistat protestatarul, care a cerut demisia Liviei Stanciu.

Oamenii cer să i se facă dreptate Marianei Rarinca, femeia ţinută şase luni nevinovată în arest preventiv.

Întrebat în legătură cu scandările oamenilor din faţa CSM, care cer inclusiv demisia sa, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a afirmat că „există libertate de opinie” şi că „oamenii trebuie ascultaţi să vedem de ce protestează”.

Cazanciuc a mai spus că a cerut adesea politicienilor să aibă mai multe rezerve atunci când vorbesc despre justiţie, şi asta pentru că apariţia acestor declaraţii în spaţiul public nu ajută mereu la dialogul între instituţii.

Ministrul a mai afirmat că există o verificare la nivelul Inspecţiei Judiciare în cazul Rarinca.

Pe 21 mai, Mariana Rarinca, femeia acuzată că a şantajat-o pe şefa ICCJ, Livia Stanciu, a fost achitată definitiv. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Bucureşti, care a apreciat că femeia nu se face vinovată de faptele pentru care a fost denunţată de Livia Stanciu.

În prima instanţă, judecătorii de la Tribunalul Bucureşti o condamnaseră la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj.

CIRCULA PE NET. INERPELAREA SENATORULUI VALER MARIAN CATRE MINISTRUL JUSTITIEI,ROBERT CAZANCIUC PENTRU A VERIFICA ABUZURILE IN CAZUL RARINCA-GATE,A PROCURORILOR SI A JUDECATORILOR CARE AU FACUT ABUZ DE FUNCTIE IN CAZUL MARIANA RARINCA vs.PRESEDINTA ICCJ LIVIA STANCIU ,CARE TREBUIE SA-SI DEA DEMISIA IMPREUNA CU LAURA CODRUTA KOVESI!

2 iun.

INTERPELARE:

Mai mulţi procurori şi judecători au încălcat cu rea credinţă norme de drept material şi procesual penal, aducând vătămări grave unui simplu cetăţean, achitat definitiv după ce a fost ţinut 191 de zile în stare de arest, în cazul Mariana Rarinca versus Livia Stanciu (preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), care poate avea actualmente în România conotaţiile şi valenţele celebrului caz Dreyfus din Franţa sfârşitului de secol XIX:

I. În cauză au fost încălcate, în opinia mea (de cetăţean şi de parlamentar, dar şi de fost procuror) norme imperative privind competenţa materială şi teritorială, pretinsa infracţiune de şantaj, pentru care a fost arestată, trimisă şi judecată şi condamnată în primă instanţă doamna Mariana Rarinca nefiind de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), şi în nici un un caz a structurii centrale a acestei instituţii, ci de competenţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi.

Raţiunea art. 13¹ din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie este de a pedepsi mai sever infracţiunea de şantaj săvârşită de o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei unei persoane juridice fără scop patrimonial, având în vedere că o astfel de persoană îşi poate folosi influenţa ori autoritatea în scopul obţinerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Potrivit acestui text de lege, subiectul activ al infracţiunii de şantaj trebuie să deţină o astfel de funcţie, ori, în speţă, nu doamna Mariana Rarinca deţinea o astfel de funcţie, ci subiectul pasiv al pretinsei infracţiuni de şantaj, doamna Livia Stanciu, care era preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Procurorii de caz nu au arătat în rechizitoriul emis în cauză motivele pentru care au făcut aplicaţiunea art. 13¹ din Legea nr. 78/2000, raportat la calitatea de subiect activ al pretinsei infracţiuni de şantaj a doamnei Mariana Rarinca.

În compenţa materială a DNA este, de exemplu, infracţiunea de şantaj imputată ex-preşedintelui Traian Băsescu de către senatorul Gabriela Vrânceanu Firea, dar în acest caz DNA nu a dovedit acelaşi zel în a se sesiza, cazul fiind instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ca urmare, în cazul Rarinca trebuiau să se aplice regulile generale de competenţă materială şi teritorială, respectiv plângerea penală trebuia adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, urmărirea penală trebuia efectuată de această unitate de parchet, iar cauza trebuia judecată de instanţele din Galaţi, fiind întrunite primele trei cazuri din ordinea de prioritate pentru competenţa teritorială: locul săvârşirii infracţiunii, locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul şi locuinţa suspectului sau inculpatului.
Oare de ce nu a sesizat preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi şi de ce nu a dorit ca procesul să se desfăşoare la instanţele din Galaţi? De ce nu s-a sesizat DNA şi în cazul şantajului de care este acuzat fostul preşedinte Traian Băsescu?

II. În cauză nu este întrunită latura obiectivă a infracţiunii de şantaj imputată doamnei Mariana Rarinca.
În principal, din probele administrate în cauză nu rezultă faptele reale sau imaginare compromiţătoare cu a căror dare în vileag ar fi ameninţat-o inculpata Mariana Rarinca pe persoana vătămată Livia Stanciu, care trebuie să fie determinate prin indicarea de persoane şi de acţiuni sau inacţiuni circumstanţiate ca timp, loc şi mod de producere. Potrivit rechizitoriului, inculpata i-a comunicat persoanei vătămate că îi va aduce la cunoştinţă astfel de fapte determinate prin expedierea unui fax la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (locul său de muncă), în data de 09.06.2014, dar acest fapt nu s-a mai produs, întrucât în dimineaţa zilei respective DNA a efectuat percheziţii la domiciliul şi la locul de muncă al inculpatei, iar după aceste acte procedurale a dispus reţinerea acesteia, punându-se întrebarea dacă DNA nu a urmărit, în primul rând, să împiedice divulgarea unor fapte compromiţătoare pentru preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În subsidiar, arăt că din probele administrate în cauză nu rezultă fără echivoc că inculpata ar fi solicitat persoanei vătămate suma de 20 000 de euro invocată de aceasta, ci doar suma de 2.400 de euro, reprezenând datorii ale persoanei vătămate şi ale soţului decedat.

III. În cauză nu au fost întrunite condiţiile şi cazurile în care se poate dispune arestarea preventivă a inculpatului, având în vedere că doamna Mariana Rarinca nu s-a sustras urmăririi penale, nu a încercat să infuenţeze martori sau să distrugă probe, nu a pregătit şi nu a săvârşit o nouă infracţiune şi, ce este esenţial, nu prezenta o stare de pericol pentru ordinea publică.

Pe de altă parte, durata arestării preventive a inculpatei Mariana Rarinca (191 de zile) a fost excesivă, depăşind un termen rezonabil, raportat la periculozitatea socială a faptei şi a persoanei, chiar dacă termenul maxim de 180 de zile prevăzut de art. 23 alin. 5 din Constituţia României nu a fost depăşit în cursul urmăririi penale ci în cursul judecăţii.

De ce a mai fost menţinută doamna Mariana Rarinca în stare de arest după ce a fost trimisă în judecată la 20 de zile de la începerea urmăririi penale?

IV. În cauză a fost înregistrat un exces de forţă din partea instituţiilor judiciare ale statului.

Pentru anchetarea unei infracţiuni de drept comun imputată unui simplu cetăţean au fost delegaţi doi procurori de către conducerea DNA, iar în luarea şi prelungirea arestării preventive, precum şi în judecarea contestaţiilor împotriva acestei măsuri restrictive de libertate, au fost implicaţi 10 judecători. DNA a efectuat trei percheziţii domiciliare în cauză, respectiv la locuinţa inculpatei, la locuinţa unui fiu al acesteia şi la punctul de lucru al întreprinderii sale individuale. În percheziţia domiciliară a unui simplu cetăţean au fost implicaţi nouă angajaţi ai statului (un procuror, doi ofiţeri de poliţie judiciară şi şase agenţi mascaţi). În timpul percheziţiei nu s-a permis norei inculpatei să se deplaseze la un magazin alimentar ca să cumpere lapte pentru copil. După percheziţie, cei doi fii ai inculpatei au fost duşi cu forţa de la Galaţi la Bucureşti, la sediul central al DNA, deşi, având calitatea de rude gradul întâi cu inculpata, nu aveau obligaţia să dea declaraţii de martor şi acest fapt trebuia să le fie adus la cunoştinţă de organele judiciare înaintea plecării din Galaţi. În Penitenciarul Târgşor, inculpata a fost mutată arbitrar, la un moment dat, din camera în care a fost încarcerată, pentru a nu intra în contact vizual şi verbal cu fostul adjunct al procurorului general al României, Angela Nicolae, care era încarcerată într-o cameră apropiată.

V. Procurorii DNA au manifestat exces de zel, cu rea credinţă, în cauză.

Plângerea penală a persoanei vătămate Livia Stanciu a fost înregistrată personal de procurul Marius Iacob, adjunctul procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, nu de procurorul de serviciu din ziua respectivă (04.06.2014). În aceeaşi zi, conducerea DNA a delegat doi procurori (Iulian Păncesu şi Carmen Damian) să cerceteze plângerea, care au audiat-o deîndată pe persoana vătămată şi au declanşat urmărirea penală, solicitând şi obţinând interceptarea convorbirilor inculpatei şi desemnând un colaborator cu altă identitate decât cea reală, care a încercat din ziua următoare să obţină probe prin acţiuni provocatoare.

Procurorii de caz au dispus reţinerea inculpatei după 5 zile de la la înregistrarea plângerii persoanei vătămate, în ziua efectuării percheziţiei domiciliare, şi au solicitat arestarea preventivă a acesteia în ziua următoare. Procurorii de caz au finalizat urmărirea penală şi au sesizat instanţa de judecată prin rechizitoriu după 20 de zile de la înregistrarea plângerii persoanei vătămate, manifestând o celeritate mai puţin întâlnită. Procurorii de caz au formulat cereri multiple şi nejustificate de prelungire a arestării preventive. Procurorul de şedinţă a solicitat în faza de apel aplicarea unei pedepse mai mari de trei ani cu închisoare cu executare. Iar procurorul şef al DNA a introdus contestaţie în anulare după achitarea definitivă a inculpatei Mariana Rarinca, invocând un motiv discutabil de incompatibilitate, care, în mod normal, ar fi trebuit invocat de către persoana vătămată în cursul judecării apelului.

Nu în ultimul rând, procurorii DNA au sesizat (nelegal) Tribunalul Bucureşti ca instanţă de fond, apreciind probabil că, împreună cu ”partenerii” de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Serviciul Român de Informaţii, vor putea controla şi influenţa mai sigur şi eficient, la instanţele din Bucureşti, ”câmpul tactic” devoalat recent de către Dumitru Dumbravă, directorul Direcţiei Juridice a SRI.

VI. În cauză există suspiciuni că ar fi fost încălcat dreptul la apărare al inculpatei, drept prevăzut de art. 24 din Constituţia României şi de art. 10 din Codul de procedură penală, având în vedere că avocatul ales a renunţat să o mai apere la un moment dat, iar alţi avocaţi au refuzat să angajeze cauza, cel mai probabil din cauza temerii faţă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care avea statut de persoană vătămată, şi faţă de DNA, care a instrumentat dosarul de urmărire penală.

În condiţiile pronunţării unei hotărâri definitive de achitare a inculpatei Mariana Rarinca pentru infracţiunea de şantaj, coroborând încălcările de drept material şi de drept procesual penal cu excesul zel şi de forţă al DNA, raportat la calitatea de persoana vătămată a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care la ultimele două bilanţuri anuale s-a declarat ”partener de nădejde” al DNA şi care avea interesul ca inculpata să fie pusă în imposibilitate, prin percheziţie domiciliară, arestare preventivă şi condamnare cu executare, să dezvăluie public fapte compromiţătoare despre persoana sa, în cauză se conturează săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către procurorii DNA care au efectuat urmărirea penală şi de către judecătorii care au dispus arestarea preventivă ori prelungirea acesteia, a complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu de către procurorii şefi ai DNA, Laura Codruţa Kovesi şi Marius Iacob, precum şi a infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare de către preşedintele Înaltei Curţi de Casţie şi Justiţie.
Având în vedere că în speţă ne aflăm în faţa unui abuz judiciar evident (nu a unei erori judiciare) şi ţinând cont că preşedintele României, Klaus Iohannis, a dat de înţeles că este doar preşedintele instituţiilor, nu şi al cetăţenilor, că CSM a manifestat o atitudine părtinitoare şi proteguitoare faţă de instituţiile judiciare implicate (care a devenit de altfel un obicei al acestei instituţii abilitate cu cercetarea şi sancţionarea disciplinară a magistraţilor), că nici unul din ONG-urile care clamează apărarea drepturilor omului nu a adoptat o atitudine favorabilă inculpatei achitate definitiv şi că majoritatea presei a manifestat o atitudine partizană, incorectă şi anormală, vădit favorabilă şefelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi DNA (în genul atitudinii prostatale manifestate de o parte a presei franceze în cazul Dreyfus), vă solicit domnule ministru al Justiţiei ca, în condiţiile în care procurorii din România se afla sub autoritatea dumneavoastră, conform art. 132 alin. 1 din Constituţie, şi aveţi calitatea de membru de drept al CSM, potrivit art. 133 alin. 2 lit.a din Constituţie, să dispuneţi următoarele:

I. Sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv prin transmiterea prezentei interpelări, pentru a se efectua cercetări asupra persoanelor menţionate în alineatul precedent, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor arătate mai sus.

II. Sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii cu solicitarea ca Inspecţia Judiciară să efectueze verificări cu privire la activitatea necorespunzătoare a procurorilor şi judecătorilor implicaţi în cauză, sub aspectul criticilor formulate în interpelare, urmând ca, după finalizarea inspecţiei şi aplicarea de sancţiuni disciplinare magistraţilor vinovaţi, să efectuaţi şi următoarele:

1. În conformitate cu prevederile art. 54 alin. 4 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, să propuneţi preşedintelui României revocarea din funcţiile de conducere a procurorilor vinovaţi, inclusiv a procurorilor şefi ai DNA.

2. În conformitate cu prevederile art. 53 alin. 6 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, să iniţiaţi sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la cererea unei treimi din numărul membrilor, pentru a propune preşedintelui României revocarea din funcţie a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Solicit să-mi transmiteţi răspuns scris şi verbal privind demersurile şi constatările efectuate, precum şi măsurile dispuse şi sancţiunile aplicate.

Solicit răspuns cât mai urgent posibil întrucât intenţionez să sesizez şi Comisia pentru cercetarea abuzurilor şi Comisia pentru apărarea drepturilor omului din Senatul României, în vederea efectuării unei anchete parlamentare cu privirile la nelegalităţile şi abuzurile comise în cazul Rarinca, care se conturează a fi, prin derapaje şi urmări, implicări şi complicităţi, un abuz fără precedent în perioada postcomunistă.

Domnule ministru, vă recomand să citiţi (sau să recitiţi) articolul ”J´ acuse”, publicat de scriitorul Emile Zola referitor la cazul Dreyfus, care a fost adevărată piatră de hotar pentru justiţia franceză, şi să dovediţi fermitate şi imparţialitate în găsirea unei soluţii corecte şi echitabile între statul represiv, reprezentat în speţă de şefii justiţiei române, şi un simplu cetăţean, care să fie benefică tinerei noastre democraţii şi bunului mers al justiţiei. Este absolut inadmisibil ca, în plin secol XXI şi într-un stat membru al Uniunii Europene, să foloseşti cea mai înaltă funcţie din magistratură pentru satisfacerea unui interes sau a unui moft personal.

Cu consideraţie,

Senator
Valer Marian

COMPARATIA CA EMISARUL GERMANIEI LA BUCURESTI ,KLAUS IOHANNIS ESTE NOUL EMIL CONSTANTINESCU ESTE FORTATA DE PROPAGANDA BASISTO-IOHANNISTA! VAE VICTIS!

2 iun.

Comparatia este foarte fortatå. Diferentele dintre cei doi depaseste distanta dintre doua sisteme solare. Cu timpul veti vedea cu totii ca acest om de fapt nu reprezinta poporul roman cu drepturile si libertatile lui. El este atât de aservit intereselor straine incât nu va putea misca in front pentru ca el aplica cei spun strainii si eu cred ca nici nu-l intereseaza prea mult. Daca Constantinescu a fost infrânt de servicii la sfârsitul mandatului pe acest presedinte la infrânt serviciile de la inceputul mandatului.
Cu timpul foarte multi dintre votantii lui vor ajunge la concluzia ca de fapt acest profesor nu-i reprezinta nici pe ei. El are alte obiective: prima doamna, excursiile cu un avion nou-nout, parangheliile, vizite in tara, primiri de vizite la palat etc. Este cineva curios sa faca un calcul cam câti ani ii trebuie sa cheltuiasca cu vizitele pe mapamond acest presedinte cu banii dati pe un avion nou fata de cheltuielile de 275.000 euro efectuate pe trim. I 2015.
Acum mai are ca obiectiv principal in acest mandat legea votului prin corespondenta sau votul electronic pentru diaspora. Vad ca a mai primit un ordin nou de la Merkel si de citeva zile este musai sa ne bage in zona euro pâna nu termina primul mandat adica sem. II 2019. Daca iese Grecia trebuie sa intre cineva in zona euro. Va dati seama ce urmeaza dupa: pretul unui fir de patrunjel va fi de 1 Euro. Ii vedeti d-voastra pe români sa mearga dupa ei cu atâtea monede in piata, in magazine etc. sa faca plati si sa primeasca restul in firfirici – eroare mare – iar preturile va dati seama cu totii ca vor exploda. In saracia in care ne scaldam de ceva timp indicatorii realizati acum de aceasta tara ii enerveaza peste masura pe “prietenii” nostri din EU si SUA.
Slugile trebuie sa ramina slugi si sa nu aiba ce mânca adica sa stea mereu cu mâna intinsa.
Asa ca sperantele noastre vor muri curând pentru ca domnul presedinte a fost un profesor de fizica de liceu, este si va fi etern.
Vae victis! (Vai de cei invinsi!)

După alegerile din 1996, președintele României a ajuns Emil Constantinescu, pe un curent important de simpatie. La 18 ani distanță, un alt om politic, tot din afara jocurilor de la nivel înalt și cu abilitate politică îndoielnică, a ajuns să ocupe din nou funcția de președinte al statului. În cazul lui Emil Constantinescu, la finalul mandatului, acesta a declarat forfait și a decis să nu mai candideze pentru încă 4 ani, declarându-se învins de sistem.

Din ceea ce vedem la Iohannis și din profilul lui Emil Constantinescu, există o serie de asemănări pe care președintele, dar și strategii săi, ar trebui să le aibă în vedere. În primul rând, Constantinescu era un om învățat, un politician elegant, diplomat și a cărui imagine era destul de bine văzută în marile cancelarii occidentale. Era opusul lui Ion Iliescu la acel moment. Iohannis, la rândul său, dă dovadă de un discurs echilibrat, în limitele bunului simț în majoritatea cazurilor, la fel de diplomat și învățat, fiind opusul lui Victor Ponta, tot social-democrat ca Iliescu.

O altă asemănare între cele două personaje de față este că, ambii, au ținut să publice cărți despre experiența lor politică. Ce e drept, Constantinescu a făcut-o după ce a încheiat mandatul, în vreme ce Iohannis nici bine nu l-a început.

În același timp, ambii au fost comparați cu mari figuri istorice ale României, emblematice pentru dezvoltarea, modernizarea, dar și unificarea României. În cazul lui Emil Constantinescu era văzut drept noul „Cuza”. Ce e drept, alura sa părea extrasă din portretele cu fostul domnitor. Klaus Iohannis, datorită genelor sale nemțești, a fost comparat cu Regele Carol I. Aici nu mai vorbim de asemănare fizică, ci strict din punct de vedere al etniei.

Un alt motiv pentru care există premisele repetării mandatului lui Emil Constantinescu ține chiar de sistem. După terminarea mandatului de președinte al lui Traian Băsescu, instituțiile României au început un adevărat jihad al luptei anti-corupție, care nu pare că mai poate fi stăvilit de actualul președinte. Lipsa de autoritate reprezintă o mare vulnerabilitate pentru Iohannis în acest moment.

La fel ca în cazul lui Emil Constantinescu, românii așteaptă din nou schimbarea, iar Iohannis trebuie să o producă. Speranțele în Constantinescu erau, probabil, la fel de mari ca cele care au fost puse în Klaus Iohannis.

De asemenea, există și un argument politic: CDR era formată din mai multe formațiuni politice, toate care tindeau către dreapta politicii. PNL, la 18 ani distanță, se vrea dreapta unificată, adunând sub umbrela sa: vechiul PNL, vechiul PDL, vechea Forță Civică. Tot un fel de convenție este și acum. La fel ca atunci, liderii sunt puțin haotici, nu prea știu ce să facă sau cum să facă.

PNL-ul de astăzi, spre deosebire de CDR-ul lui Emil Constantinescu, are marele avantaj că PSD e la guvernare și nu îi lasă încă să își rupă gâtul de tot.

Acestea sunt doar câteva argumente pentru care modelul de președinte al lui Klaus Iohannis nu ar trebui să fie Emil Constantinescu, dar, în același timp, sunt și motivele pentru care PNL să nu preia modelul CDR.

Însă, dacă are loc această preluare a vechiului model al Convenției, în 2019 putem să ne așteptăm la următorul scenariu: guvern PSD, președinte PSD.

PRIMARUL CARE „ERA” MAREAN VANGHELIE VREA SA FIE LIBER.DECIZIA ICCJ VA FI DEFINITIVA!

2 iun.

Marian Vanghelie, primarul suspendat al Sectorului 5, contestă decizia judecătorilor prin care i s-a respins cererea de a fi anchetat în arest la domiciliu, potrivit b1.ro.

Marian Vanghelie contestă decizia la Instanța Supremă după ce, în trecut, a mai încercat să-i convingă pe judecători să schimbe măsura de arest preventiv cu cea a controlului judiciar sau cu arestul la domiciliu.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazul contestației lui Vanghelie va fi definitivă.

Marian Vanghelie se află în arest de la 14 martie. Acesta este acuzat de procurorii DNA pentru spălare de bani, abuz în serviciu și luare de mită. Faptele pentru care este cercetat Vanghelie se referă la favorizarea lui Marian Dumitru,un om de afaceri, în contracte de lucrări publice ale Primăriei Sectorului 5. În schimbul acestor contracte, Vanghelie ar fi primit un procent de 10% din valoarea contractelor

CAZUL „RARINCA -GATE „,INCINGE SPIRITELE IN SANUL PNL-PDL!

2 iun.

Scandalul public iscat după achitarea definitivă a Marianei Rarinca pare să fi devenit subiect de discuție în interiorul PNL.

Surse politice de la vârful noului Partid Național Liberal au dezvăluit pentru PSnews.ro că poziționările și afirmațiile publice făcute de o serie de parlamentari liberali vor fi analizate și dezbătute în cadrul ședinței de luni a conducerii restrânse.

Potrivit surselor noaste, obiectivul urmărit de conducerea PNL este să existe un singur punct de vedere cu privire la subiectele de pe agenda publică și să nu mai existe puncte de vedere contradictorii, care să genereze impresia de haos în mentalul public. Unul din parlamentarii PNL ne-a mai precizat că, cel mai probabil, va fi luată o decizie prin care toți comunicatorii partidului vor fi obligați să aibă același punct de vedere ca cel asumat de Alina Gorghiu, Vasile Blaga sau Cătălin Predoiu.

Reamintim că liderul deputaților PNL, Ludovic Orban, viceliderul Tinel Gheorghe, dar și senatorul liberal, Corneliu Dobrițoiu, au susținut public fie că se impune demisia Liviei Stanciu din fruntea ICCJ sau fie că CSM trebuie să intervină de urgență în scandalul ”Rarinca”.

Sâmbătă, în cadrul unei conferințe de presă organizată la Galați, copreședintele PNL, Alina Gorghiu, l-a contrazis pe Orban privind poziția liberalilor cu privire la situația juridică a Marianei Rarinca

Am vazut punctul de vedere al domnului Orban. Punctul de vedere al partidului este altul. L-am exprimat si eu si domnul prim-vicepresedinte Predoiu si domnul Blaga, alaturi de mine in conferinte de presa. De altfel, domnul Orban a spus ca este o opinie personala si nu este opinia PNL”, a precizat Gorghiu.

SENATUL DEZBATE ASTAZI MOTIUNEA SIMPLA A PNL-PDL, PE SANATATE!

2 iun.

În ședința plenului de marți, senatorii urmează să dezbată moțiunea simplă intitulată „SOS: Sănătatea în România lui Ponta respiră artificial! Românii mor cu zile”, prin care senatorii liberali, semnatari ai moțiunii, solicită demisia ministrului Sănătății, Nicolae Bănicioiu, informează agerpres.ro

Potrivit liberalilor din Senat, există „grave” probleme în sistemul sanitar, aceștia referindu-se la subfinanțarea Sănătății, la deficitul de materiale sanitare și medicamente existent, precum și la faptul că un număr mare de medici și asistente medicale părăsesc unitățile medicale pentru a profesa în străinătate. Totodată, situația Institutului „Cantacuzino” a fost prost gestionată, susțin liberalii.

Considerăm îndreptățită solicitarea demisiei ministrului Sănătății, Nicolae Bănicioiu, și desemnarea unei alte persoane care să-și asume gestionarea eficientă și responsabilă a sectorului de sănătate”, spun liberalii.

PNL mai solicită, prin moțiune, alocarea unor sume suplimentare, prin rectificare bugetară, pentru susținerea programului de reformă în Sănătate, realizarea unui program coerent de investiții, stoparea migrației medicilor prin elaborarea unui program prin care tinerii absolvenți ai facultăților de medicină să fie încurajați și motivați să rămână în sistemul medical românesc prin crearea unor condiții de muncă decente, salarizare corespunzătoare, conform competenței și performanței, regândirea sistemului de salarizare a personalului din sănătate, precum și asigurarea asistenței medicale în mediul rural.

Liberalii consideră că, în contextul alocării a 4% din PIB, nu se poate vorbi despre reformarea sistemului de sănătate. Potrivit PNL, România deține recorduri „triste”, aflându-se pe primele locuri între țările UE în ceea ce privește mortalitatea infantilă, incidența cazurilor de tuberculoză, dar și cea mai redusă speranță de viață.

Guvernul ar fi trebuit să procedeze astfel încât serviciile medicale să devină eficiente. (…) Oriunde privim în sănătate constatăm dezinteres și degringoladă„, se arată în moțiune.

Liberalii dau ca exemple Institutul „Cantacuzino”, „modul deplorabil în care Guvernul a gestionat implementarea cardului de sănătate”, faptul că taxa clawback a ajuns să fie „o povară” fiscală.

Moțiunea simplă a fost depusă în plenul Senatului de miercuri de către viceliderul grupului PNL Dorin Dobra, fiind cea de-a treia acțiune de acest fel inițiată de senatorii liberali în această sesiune, după cele prin care s-au solicitat demisiile miniștrilor Muncii și Agriculturii și care au fost însă respinse.

AMY GRANT – BABY ,BABY!

2 iun.

PAULA ABDUL – RUSH,RUSH!

2 iun.

KATHARINE McPFEE – SAY GOODBYE!

2 iun.

BON JOVI – RUNAWAY!

2 iun.

EUROPE – ROCK THE NIGHT!

2 iun.

ALPHAVILLE – FOREVER YOUNG!

2 iun.

FOSTUL MILITIAN DIN GALATI,MEMBRU PD-L ,MIRCEA TOADER A RECOMANDAT-O PE LIVIA STANCIU ,PROCUROR LA GALATI LUI TRAIAN BASESCU.MARIANA RARINCA II DA FIORI RECI SEFEI ICCJ ,LIVIA STANCIU!

2 iun.

Mariana Rarinca, femeia achitată definitiv în dosarul în care a fost acuzată de șantaj împotrivia șefei ICCJ, Liviei Stanciu, a făcut o dezvăluire explozivă sâmbătă seară, la Antena3.

”Sunt niște dosare care ar putea să îi afecteze imaginea Liviei Stanciu, eu știu de aceste dosare”, a precizat Rarincă.

Rarinca a spus că presupusele dosarele îl vizează pe soțul decedat al acesteia.

Aceasta a mărturisit că și-a schimbat părerea bună despre șefa ICCJ în toamna anului 2013, când și-a dat seama că nu își va primi datoria de 2400 de euro de la Livia Stanciu.

”Din toamna anului 2013, în momentul în care mi-am dat seama că nu o să imi mai primesc datoria. (…) Mi-am dat seama că nu o să îmi primesc banii de la Livia Stanciu. Eu cred că SRI-ul poate să facă publice aceste discuții (n.r.: pe care le-a avut cu Livia Stanciu)”, a punctat femeia care se luptă cu Livia Stanciu.

”Era foarte supărată (n.r.: referindu-se la Livia Stanciu) că Adrian Năstase a ajuns să facă avere și dumneai nu mai poate să își acopere datoriile. Sunt convinsă că SRI-ul inregistrează aceste discuții ambientale. (…) Domnul Băsescu a pus-o la insistența unor prieteni. Eu cred că este vorba chiar de 2 prieteni, de unul știu sigur. Unul din ei e Mircea Toader, bun prieten cu Andrei Stanciu (n.r.: soțul decedat al Liviei Stanciu). (…) Am stat 12 ani pe lângă familia Stanciu. Știu foarte multe”, a mai precizat Mariana Rarinca la Antena3.

%d blogeri au apreciat: