Arhiva | 6:14 pm

CANCELARUL GERMANIEI,ANGELA MERKEL „ACEA FATA DIN EST” SE RESPECTA: A TRIMIS-O PE URSULA VON DER LEYEN,MINISTRUL GERMAN AL APARARII CARE VA FACE JOI O VIZITA LA BUCURESTI PENTRU A AVEA O DISCUTIE CU SLUGA CELUI DE AL TREILEA REICH ,GAULEITERUL NAZI,KLAUS IOHANNIS!

3 iun.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și-a trimis un om de încredere la București pentru o discuție cu Klaus Iohannis. Ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, va face joi o vizită la București. Oficialul german se va întâlni cu președintele Klaus Iohannis, la ora 12.00.

Potrivit programului președintelui Klaus Iohannis, la ”ora 12.00, Palatul Cotroceni, Salonul Ambasadorilor – primirea doamnei Ursula von der Leyen, ministrul federal al Apărării, Republica Federală Germania”.

Totodată, Ursula von der Leyen va avea joi o întrevedere cu ministrul Apărării, Mircea Dușa.

”Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, se va întâlni joi, 4 iunie, la sediul M.Ap.N., cu omologul său din Republica Federală Germania, Ursula von der Leyen, care efectuează o vizită oficială la Bucureşti. Cei doi demnitari vor susţine, de la ora 11.30, declaraţii de presă”, se arată într-un comunicat de presă al ministerului Apărării.

SCRISOAREA DESCHISA A UNJR CATRE KLAUS IOHANNIS PRIN CARE II SOLICITA ACESTUIA CONVOCAREA CSAT,DATORITA IMPLICARII SERVICIILOR SECRETE IN JUSTITIE DINCOLO DE LIMITELE LEGII!

3 iun.

klaus Iohannis

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România îi adresează președintelui Klaus Iohannis o scrisoare deschisă în care îi cere să convoace Consiliul Superior de Apărare a Ţării.

Judecătorii solicită clarificarea implicării SRI în justiţie arătându-se „profund îngrijorată de situaţia devoalată de declaraţiile publice din ultimele săptămâni privind implicarea serviciilor secrete în justiţie dincolo de limitele legii”.

Pe 11 mai, UNJR a cerut, de asemenea, Consiliului Superior al Magistraturii să verifice dacă sunt ofițeri acoperiți printre magistrați, după afirmațiile făcute de Traian Băsescu în acest sens. De asemenea, UNJR a cerut CSM să solicite de la SRI lămuriri după declarațiile controversate făcute șeful Direcției Juridice a Serviciului, care a afirmat că Serviciul Român de Informații nu se mai retrage din „câmpul tactic” odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, ci își menţine „interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

“Saltul” făcut de Serviciul Român de Informaţii prin adoptarea unui “concept integrat”, care include Serviciul Român de Informaţii în actul de justiţie, nu este altceva decât un salt făcut în afara legii, un salt prin care limitele legale ale activităţii acestui serviciu sunt vădit depăşite, se arată în document.

Solicitare verificări hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

Excelentei Sale, domnul Klaus Werner IOHANNIS,
Preşedintele României

„Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, profund îngrijorată de situaţia devoalată de declaraţiile publice din ultimele săptămâni privind implicarea serviciilor secrete în justiţie dincolo de limitele legii, vă solicită ca, în calitate de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, să convocaţi acest organism pentru a dezbate şi a hotărî cu privire la următoarele chestiuni:
– identificarea tuturor hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind atribuţiile serviciilor secrete, în special a Serviciului Român de Informaţii, în domeniul privind combaterea corupţiei şi lupta împotriva crimei organizate şi a modului de cooperare a acestor servicii cu organele de cercetare penala;
– verificarea compatibilităţii acestor hotărâri cu actele normative având o forţă juridică superioară, respectiv tratatele internaţionale privind drepturile omului, Constituţia României, Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii;
– revocarea hotărârilor emise de către Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prin exces de putere, în sensul art.2 alin.1 lit.m din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, respectiv a hotărârilor adoptate prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a limitelor prevăzute de Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii;
– verificarea tuturor activităţilor efectuate în temeiul hotărârilor menţionate anterior, luarea tuturor măsurilor necesare pentru restabilirea legalităţii şi angajarea răspunderii celor vinovaţi de încălcarea limitelor prevăzute de lege.
Considerente:
1. Declaraţiile publice ce au generat această solicitare :
Declaraţiile generalului Dumitru Dumbrava, acordate siteu-lui juridice.ro la data 30 aprilie 2015: ”Fenomenul corupţiei, ca ameninţare la adresa securităţii naţionale, a intrat relativ recent în portofoliul SRI. (…) Angajarea SRI în această luptă,(…) s-a făcut ca structură de suport a autorităţilor judiciare cu atribuţii în materie(…). Saltul evoluţiei în acest demers a fost făcut odată cu adoptarea unui concept integrat în combaterea corupţiei, focalizând secvenţial instrumentele investigative pe toată lungimea lanţului trofic judiciar. Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze.”
“Această manieră de lucru, în care suntem angrenaţi alături de procurori, poliţişti, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual şi aspecte care ţin de corupţia sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate”.
“Realitatea este că, în foarte puţine cazuri de corupţie în sistemul judiciar, SRI pleacă de la un anumit magistrat corupt. Am spune mai degrabă că, aplecându-ne asupra fenomenului, am determinat analitic câteva pattern-uri infracţionale care apar ca nişte anomalii în sistem. Acestea fac obiectul efortului nostru investigativ, iar schemele infracţionale sunt apoi decriptate pas cu pas, identificând actorii şi partiturile jucate de aceştia, fie că este vorba de poliţişti, de procurori, judecători şi, de ce nu, SRI-işti.”
2. Declaraţiile domnului director Eduart Hellvig din data de 23 mai 2015, dată cu ocazia lansării volumului „25 de ani. Monografia SRI, 1990-2015”
„E o declaraţie care e foarte simplă şi care încearcă să clarifice oarecum ceea ce s-a întâmplat. Serviciul Român de Informaţii lucrează bine, dar din păcate are momente când comunică prost. Dacă la acea afirmaţie ar fi fost o virgulă în care s-ar fi spus ‘în limitele legilor şi competentelor stabilite pentru Serviciul Român de Informaţii’, această discuţie nu exista. A fost, ca să spun aşa, o declaraţie, sau un interviu, care a fost dată la o revistă de specialitate care poate trebuia un pic mai atent, mai ales în circumstanţele lumii în care trăim astăzi. Dacă s-ar fi comunicat că doar în ceea ce ţine de competenţele legislaţiei a Serviciului Român de Informaţii, evident că lumea ar fi înţeles că urmărim, că procesul în sine nu ne interesează pe noi în faza procesuală, dar să nu existe persoane cum au fost în trecut, judecători, procurori, care pe drum au uitat că servesc statul român şi au avut alte preocupări decât a servi statul român”.
3. Declaraţiile domnului Traian Băsescu, fost preşedinte al României în perioada 2004-2014
“Fostul preşedinte Traian Băsescu a comentat duminica intr-un interviu pentru B1 TV declaraţiile generalului Dumitru Dumbrava si a directorului SRI Eduard Hellvig privind intervenţia SRI in Justiţie, mai exact măsura in care serviciul urmăreşte evoluţia proceselor aflate pe rolul instanţelor.
Băsescu a explicat că în CSAT s-a stabilit ca SRI sa urmărească infractorii ca aceştia sa nu influenţeze procurorii sau judecătorii in timpul procesului penal.
„Atenţionarea speciala a fost pe faptul ca infractorii reuşeau să influenţeze procurori şi judecători în timpul procesului. Aceasta era cu totul alta direcţie (n.r. decât cea indicata de Dumbrava).”

2. Prevederi legale aplicabile
LEGEA nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
ART.1
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este autoritatea administrativă autonomă investită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.
ART.3
In exercitarea atribuţiilor ce îi revin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condiţiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare.
Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii
Art.1
Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
ART. 12 alin.2
La solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din Serviciul Român de Informaţii pot acorda sprijin la realizarea unor activităţi de cercetare penală pentru infracţiuni privind siguranţa naţională.
ART.13
Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest.
3. Analiza declaraţiilor amintite prin raportare la prevederile legale precitate.
a) Limitele în care serviciile secrete pot acţiona în sistemul judiciar rezultă în mod explicit din prevederile art. 12 şi 13 din Legea 14/1992
a.1) natura faptelor: infracţiuni privind siguranţa naţională;
a.2) modalitatea de acţiune: sprijin la realizarea actelor de cercetare penală, nu efectuarea unor astfel de acte;
a.3) moment procesual: pe parcursul cercetării penale.
A1. Natura faptelor
Conform art.13 din Legea 14-1993, sprijinul acordat de Serviciul Român de Informaţii organelor de cercetare penală poate interveni doar în cazul infracţiunilor privind siguranţa naţională.
Includerea infracţiunilor privind corupţia şi fapte asimilate acestora în categoria infracţiunilor privind siguranţa naţională nu rezultă explicit din Legea 51/1991.
Conform declaraţiilor făcute de general Dumbrava, aceste atribuţii au intrat “recent” în sfera de activitate a Serviciului Român de Informaţii.
Potrivit informaţiilor publicate pe siteul Consiliului Suprem de Apărare a Tării., aceste atribuţii par a fi fost atribuite Serviciului Român de Informaţii prin Hotărârea 17/2015 privind combaterea corupţiei, fraudei şi a spălării banilor şi extinse ulterior prin alte hotărâri. Este necesar a e verifica în ce măsură aceste hotărâri respectă limitele legale trasate de Legea 51/1991 privind siguranţa naţională.
a.2. Cea de a doua limita stabilita de lege priveşte modalitatea de acţiune a Serviciului Român de Informaţii: sprijin la realizarea actelor de cercetare penală, nu efectuarea unor astfel de acte.
Or, atât declaraţiile din speţă, cât şi din menţiunile de pe siteul Serviciului Român de Informaţii, releva o încălcare a acestor limite.
Generalul Dumbrava declară ca “realitatea este că, în foarte puţine cazuri de corupţie în sistemul judiciar, SRI pleacă de la un anumit magistrat corupt. Am spune mai degrabă că, aplecându-ne asupra fenomenului, am determinat analitic câteva pattern-uri infracţionale care apar ca nişte anomalii în sistem. Acestea fac obiectul efortului nostru investigativ, iar schemele infracţionale sunt apoi decriptate pas cu pas, identificând actorii şi partiturile jucate de aceştia, fie că este vorba de poliţişti, de procurori, judecători şi, de ce nu, SRI-işti.”
Ideea este întărită de directorul Serviciului Român de Informaţii, care susţine că urmărirea se face nu în vederea influenţării procedurilor judiciare, ci pentru ca să nu existe persoane cum au fost în trecut, judecători, procurori, care pe drum au uitat că servesc statul român şi au avut alte preocupări decât a servi statul roman.
Ca atare, din aceste declaraţii rezultă că ar fi vorba despre o activitate investigativă complexă şi extinsă, ce permite SRI ca, odată sesizată instanţa de judecată cu rechizitoriu, să verifice profilul judecătorilor chemaţi să soluţioneze cauza prin aplicarea acestor pattern-uri. Generalul Dumbravă chiar admite că investigarea judecătorilor de către Serviciul Român de Informaţii nu începe în cele mai multe cazuri de la un denunţ a unui magistrat corupt, ci se face pro-activ în baza faptului că un judecător este parte dintr-un complet care primeşte un dosar. Acest lucru înseamnă că judecătorii care îşi desfăşoară pur şi simplu activitatea, sesizaţi fiind cu dosare penale de mare corupţie, sunt din start investigaţi, analizaţi şi clasificaţi de Serviciul Român de Informaţii, asemenea celor care atentează la siguranţa naţională.
Pe de alta parte, aceasta componentă investigativă, ce excede evident noţiunii de “sprijin in efectuarea actelor de cercetare penala” implică supravegherea, de tipul politiei politice, a magistraţilor pentru a preveni potenţiale fapte de corupţie, cu un puternic efect de intimidare, presiune şi discreditare a judecătorilor si procurorilor.
O astfel de activitate este una asumată, în termeni generali, de către Serviciul Român de Informaţii, arătându-se pe siteul acestei instituţii ca “prin acţiuni specifice, culegem şi verificăm informaţii care ne permit să identificăm forme de manifestare ale fenomenului corupţiei ce determină disfuncţii majore în domenii de interes pentru segmente largi de populaţie, precum administraţia publică, justiţia, învăţământul, sistemul sanitar ori cel de protecţie socială.”
Privite din această perspectivă, declaraţiile mai sus amintite relevă aplicarea acestui tip de acţiune – de culegere si verificare informaţii – tuturor judecătorilor sesizaţi cu soluţionarea unor dosare de corupţie. Efectele unui acest tip de acţiune sunt devastatoare. Nu doar ca independenţa judecătorului este grav afectata, prin presiunea pusă asupra acestuia, ci şi încrederea în sistemul de justiţie va fi grav afectată.
Fiecare achitare va fi primita cu suspiciuni vis a vis de coruperea judecătorului însuşi, fiecare condamnare va fi primita cu suspiciunea efectelor presiunii ascunse şi obscure a serviciilor.
O activitate de acest tip a fost desfăşurată în trecut de către SIPA – Serviciul Intern de Protecţie şi Anticorupţie. Arhiva acestui serviciu, ce conţinea inclusiv date privind viata personală a magistraţilor,a constituit multa vreme sursa unor suspiciuni publice privind şantajul unor magistraţi sesizaţi cu dosare de mare interes public. Un astfel de abuz nu poate si nu trebuie a fi repetat.
Existenta unei hotărâri a Consiliului Superior de Apărare a Ţării privind urmărirea “procesului” pentru evitarea coruperii magistraţilor este confirmată de fostul preşedinte Traian Băsescu, în declaraţia citată – „ în C.S.A.T. s-a stabili ca S.R.I.(…)”
Ca atare, este imperios a se verifica de către Consiliul Superior de Apărare a Ţării în mod efectiv existenţa şi conţinutul unor astfel de hotărâri, în vederea restabilirii legalităţii.
a3. Limita data de momentul procesual: pe parcursul cercetării penale.
Din declaraţiile generalului Dumbrava reiese că activitatea iniţială a Serviciul Român de Informaţii de suport al acţiunii autorităţilor judiciare a fost extinsă ulterior prin “adoptarea unui concep integrat”, afirmaţie ce implică existenţa unei decizii în acest sens luată la nivel de conducere a Serviciul Român de Informaţii sau a Consiliul Superior de Apărare a Ţării.
În raport de ultima condiţie subliniem că, prin definiţie, cercetarea penală reprezintă activitatea specifică desfăşurată de organele de urmărire penală, respectiv organele de cercetare ale politiei şi organele de cercetare speciale, având drept scop strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.
Momentul procesual al urmăririi penale, ce permite Serviciului Român de Informaţii să ofere sprijin tehnic organelor de cercetare penală, este depăşit în momentul sesizării instanţei de judecată. Acest fapt rezultă cu prisosinţă din prevederile legale amintite.
Aceste limite impuse de lege trebuie respectate de SRI, iar din spusele generalului Dumbravă acest lucru s-a întâmplat până la adoptarea unui nou “concept integrat”.
“Saltul” făcut de Serviciul Român de Informaţii prin adoptarea unui “concept integrat”, care include Serviciul Român de Informaţii în actul de justiţie, nu este altceva decât un salt făcut în afara legii, un salt prin care limitele legale ale activităţii acestui serviciu sunt vădit depăşite. Concluzia se desprinde clar din analiza făcută în paragrafele anterioare.
În prezent, conform celor dezvăluite de generalul Dumbravă, activitatea Serviciului Român de Informaţii se întinde pe “toată lungimea lanţului trofic judiciar”, adică pe durata întregului proces penal.
Acest aspect este de altfel reiterat şi explicat ca atare, prin precizarea că interesul Serviciului Român de Informaţii se menţine până la soluţionarea definitivă a cauzei. Cu nuanţările precizate, afirmaţia este susţinută şi de declaraţiile directorului Serviciului Român de Informaţii.
Or, în condiţiile în care strategia Serviciului Român de Informaţii se stabileşte la nivelul Consiliului Superior de Apărare a Ţării, se impune şi sub acest aspect o verificare a hotărârilor Consiliului Superior de Apărare a Ţării, în scopul eliminării tuturor activităţilor ce exced limitele etapei procesuale ale cercetării penale.
În acord cu considerentele expuse, în vederea restabilirii încrederii atât în independenţa sistemului judiciar, cât şi în exercitarea în limitele legii a activităţii Serviciului Român de Informaţii, vă solicităm ca, în calitate de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, să convocaţi acest organism pentru a dezbate şi a hotărî cu privire la următoarele chestiuni:
– identificarea tuturor hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind atribuţiile serviciilor secrete, în special a Serviciului Român de Informaţii, în domeniul privind combaterea corupţiei şi lupta împotriva crimei organizate şi a modului de cooperare a acestor servicii cu organele de cercetare penala;
– verificarea compatibilităţii acestor hotărâri cu actele normative având o forţă juridică superioară, respectiv tratatele internaţionale privind drepturile omului, Constituţia României, Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii;
– revocarea hotărârilor emise de către Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prin exces de putere, în sensul art.2 alin.1 lit.m din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, respectiv a hotărârilor adoptate prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a limitelor prevăzute de Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii;
– verificarea tuturor activităţilor efectuate în temeiul hotărârilor menţionate anterior, luarea tuturor măsurilor necesare pentru restabilirea legalităţii şi angajarea răspunderii celor vinovaţi de încălcarea limitelor prevăzute de lege”.

Va asigurăm, domnule preşedinte, de întreaga noastră consideraţiune.
Cu stimă,
Judecător Natalia Roman
Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România

Scandalul izbucnit în spațiul public după o serie de afirmații ale șefului departamentului juridic al SRI, generalul Dumitru Dumbravă, pare să ia și mai multă amploare.

Prin intermediul unei scrisori publice adresate lui Klaus Iohannis, semnată de judecătorul Natalia Roman, Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România”, se invoca necesitatea intervenției șefului statului, în calitate de președinte al CSAT.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România i-a cerut Președintelui României Klaus Werner Iohannis, în calitate de președinte al Consiliului Superior de Apărare a Țării,   să convoace aceasta instituție pentru a verifica toate hotărârile acesteia, în baza cărora SRI se implica în actul de justiție, precum și revocarea celor care nu sunt conforme cu Constituția și legile României, informează agerpres.ro.

De asemenea, judecătorii i-au cerut Președintelui României să verifice toate activitățile Serviciului Roman de Informații în justiție și ‘luarea tuturor măsurilor necesare pentru restabilirea legalității și angajarea răspunderii celor vinovați de încălcarea limitelor prevăzute de lege’.

Solicitarea judecătorilor vine după ce Generalul  S.R.I. Dumitru Dumbrava a spus într-un interviu că, în baza unei nou ‘concept integrat’ de combaterea a corupției, instanțele de judecată au devenit pentru SRI ‘câmp tactic’, unde în prezent Serviciul își menține ‘interesul/ atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze’.

Judecătorii considera că prin aceasta implicare activa în procesul judiciar, Serviciul Roman de Informații își depășește atribuțiile și încalca Constituția și legile României, discreditând întregul sistem de justiție.

‘Efectele unui acest tip de acțiune sunt devastatoare. Nu doar ca independenta judecătorului este periclitată, prin presiunea pusă asupra acestuia, dar și încrederea în sistemul de justiție va fi grav afectată’, se afirmă în scrisoare.

‘Fiecare achitare va fi primită cu suspiciuni vis a vis de coruperea judecătorului însuși, fiecare condamnare va fi primită cu suspiciunea efectelor presiunii ascunse și obscure a serviciilor‘, afirma judecătorii.

Generalul Dumitru Dumbrava a menționat, de asemenea, că Serviciul Roman de Informații culege informații despre toți judecătorii, chiar și despre cei care nu sunt suspecți de vreun act de corupție, informații la care le aplică scheme analitice complexe, folosite în identificarea suspecților de terorism, în vederea identificării de ‘pettern-uri infracționale’ la judecători.

”O activitate de acest tip a fost desfășurată în trecut de către SIPA — Serviciul Intern de Protecție și Anticorupție. Arhiva acestui serviciu, ce conținea inclusiv date privind viața personală a magistraților a constituit multă vreme sursa unor suspiciuni publice privind șantajul unor magistrați sesizați cu dosare de mare interes public. Un astfel de abuz nu poate fi și nu trebuie  repetat’, au spus judecătorii.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România reia apelul public făcut tuturor factorilor de decizie din România pentru a clarifica influența pe care Serviciul Roman de Informații o are asupra justiției.

Toți cetățenii României merita ca, după 25 de ani de la căderea comunismului, să aibă încrederea că, dacă ajung în sala de judecată, au parte de un proces echitabil, unde decizia judecătorului este dată pe probe și în baza legii, nu la presiunea unui serviciu secret,” mai susțin cei de la UNJR.

Iată scrisoarea integrală a UNJR către Președintele României, Klaus Iohannis:

”Excelentei Sale, domnul Klaus Werner IOHANNIS,
Preşedintele României

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, profund îngrijorată de situaţia devoalată de declaraţiile publice din ultimele săptămâni privind implicarea serviciilor secrete în justiţie dincolo de limitele legii, vă solicită ca, în calitate de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, să convocaţi acest organism pentru a dezbate şi a hotărî cu privire la următoarele chestiuni:
identificarea tuturor hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind atribuţiile serviciilor secrete, în special a Serviciului Român de Informaţii, în domeniul privind combaterea corupţiei şi lupta împotriva crimei organizate şi a modului de cooperare a acestor servicii cu organele de cercetare penala;
verificarea compatibilităţii acestor hotărâri cu actele normative având o forţă juridică superioară, respectiv tratatele internaţionale privind drepturile omului, Constituţia României, Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii;
revocarea hotărârilor emise de către Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prin exces de putere, în sensul art.2 alin.1 lit.m din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, respectiv a hotărârilor adoptate prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a limitelor prevăzute de Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii;
verificarea tuturor activităţilor efectuate în temeiul hotărârilor menţionate anterior, luarea tuturor măsurilor necesare pentru restabilirea legalităţii şi angajarea răspunderii celor vinovaţi de încălcarea limitelor prevăzute de lege.
Considerente:
1. Declaraţiile publice ce au generat această solicitare :
Declaraţiile generalului Dumitru Dumbrava, acordate siteu-lui juridice.ro la data 30 aprilie 2015: ”Fenomenul corupţiei, ca ameninţare la adresa securităţii naţionale, a intrat relativ recent în portofoliul SRI. (…) Angajarea SRI în această luptă,(…) s-a făcut ca structură de suport a autorităţilor judiciare cu atribuţii în materie(…). Saltul evoluţiei în acest demers a fost făcut odată cu adoptarea unui concept integrat în combaterea corupţiei, focalizând secvenţial instrumentele investigative pe toată lungimea lanţului trofic judiciar. Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze.”
“Această manieră de lucru, în care suntem angrenaţi alături de procurori, poliţişti, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual şi aspecte care ţin de corupţia sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate”.
“Realitatea este că, în foarte puţine cazuri de corupţie în sistemul judiciar, SRI pleacă de la un anumit magistrat corupt. Am spune mai degrabă că, aplecându-ne asupra fenomenului, am determinat analitic câteva pattern-uri infracţionale care apar ca nişte anomalii în sistem. Acestea fac obiectul efortului nostru investigativ, iar schemele infracţionale sunt apoi decriptate pas cu pas, identificând actorii şi partiturile jucate de aceştia, fie că este vorba de poliţişti, de procurori, judecători şi, de ce nu, SRI-işti.”
2. Declaraţiile domnului director Eduart Hellvig din data de 23 mai 2015, dată cu ocazia lansării volumului „25 de ani. Monografia SRI, 1990-2015″
„E o declaraţie care e foarte simplă şi care încearcă să clarifice oarecum ceea ce s-a întâmplat. Serviciul Român de Informaţii lucrează bine, dar din păcate are momente când comunică prost. Dacă la acea afirmaţie ar fi fost o virgulă în care s-ar fi spus ‘în limitele legilor şi competentelor stabilite pentru Serviciul Român de Informaţii’, această discuţie nu exista. A fost, ca să spun aşa, o declaraţie, sau un interviu, care a fost dată la o revistă de specialitate care poate trebuia un pic mai atent, mai ales în circumstanţele lumii în care trăim astăzi. Dacă s-ar fi comunicat că doar în ceea ce ţine de competenţele legislaţiei a Serviciului Român de Informaţii, evident că lumea ar fi înţeles că urmărim, că procesul în sine nu ne interesează pe noi în faza procesuală, dar să nu existe persoane cum au fost în trecut, judecători, procurori, care pe drum au uitat că servesc statul român şi au avut alte preocupări decât a servi statul român”.
3. Declaraţiile domnului Traian Băsescu, fost preşedinte al României în perioada 2004-2014
“Fostul preşedinte Traian Băsescu a comentat duminica intr-un interviu pentru B1 TV declaraţiile generalului Dumitru Dumbrava si a directorului SRI Eduard Hellvig privind intervenţia SRI in Justiţie, mai exact măsura in care serviciul urmăreşte evoluţia proceselor aflate pe rolul instanţelor.
Băsescu a explicat că în CSAT s-a stabilit ca SRI sa urmărească infractorii ca aceştia sa nu influenţeze procurorii sau judecătorii in timpul procesului penal.
„Atenţionarea speciala a fost pe faptul ca infractorii reuşeau să influenţeze procurori şi judecători în timpul procesului. Aceasta era cu totul alta direcţie (n.r. decât cea indicata de Dumbrava).”

  1. Prevederi legale aplicabile
    LEGEA nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
    ART.1
    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este autoritatea administrativă autonomă investită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.
    ART.3
    In exercitarea atribuţiilor ce îi revin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condiţiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare.
    Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii
    Art.1
    Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
    ART. 12 alin.2
    La solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din Serviciul Român de Informaţii pot acorda sprijin la realizarea unor activităţi de cercetare penală pentru infracţiuni privind siguranţa naţională.
    ART.13
    Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest.
  2. Analiza declaraţiilor amintite prin raportare la prevederile legale precitate.
    a) Limitele în care serviciile secrete pot acţiona în sistemul judiciar rezultă în mod explicit din prevederile art. 12 şi 13 din Legea 14/1992
    a.1) natura faptelor: infracţiuni privind siguranţa naţională;
    a.2) modalitatea de acţiune: sprijin la realizarea actelor de cercetare penală, nu efectuarea unor astfel de acte;
    a.3) moment procesual: pe parcursul cercetării penale.
    A1. Natura faptelor
    Conform art.13 din Legea 14-1993, sprijinul acordat de Serviciul Român de Informaţii organelor de cercetare penală poate interveni doar în cazul infracţiunilor privind siguranţa naţională.
    Includerea infracţiunilor privind corupţia şi fapte asimilate acestora în categoria infracţiunilor privind siguranţa naţională nu rezultă explicit din Legea 51/1991.
    Conform declaraţiilor făcute de general Dumbrava, aceste atribuţii au intrat “recent” în sfera de activitate a Serviciului Român de Informaţii.
    Potrivit informaţiilor publicate pe siteul Consiliului Suprem de Apărare a Tării., aceste atribuţii par a fi fost atribuite Serviciului Român de Informaţii prin Hotărârea 17/2015 privind combaterea corupţiei, fraudei şi a spălării banilor şi extinse ulterior prin alte hotărâri. Este necesar a e verifica în ce măsură aceste hotărâri respectă limitele legale trasate de Legea 51/1991 privind siguranţa naţională.
    a.2. Cea de a doua limita stabilita de lege priveşte modalitatea de acţiune a Serviciului Român de Informaţii: sprijin la realizarea actelor de cercetare penală, nu efectuarea unor astfel de acte.
    Or, atât declaraţiile din speţă, cât şi din menţiunile de pe siteul Serviciului Român de Informaţii, releva o încălcare a acestor limite.
    Generalul Dumbrava declară ca “realitatea este că, în foarte puţine cazuri de corupţie în sistemul judiciar, SRI pleacă de la un anumit magistrat corupt. Am spune mai degrabă că, aplecându-ne asupra fenomenului, am determinat analitic câteva pattern-uri infracţionale care apar ca nişte anomalii în sistem. Acestea fac obiectul efortului nostru investigativ, iar schemele infracţionale sunt apoi decriptate pas cu pas, identificând actorii şi partiturile jucate de aceştia, fie că este vorba de poliţişti, de procurori, judecători şi, de ce nu, SRI-işti.”
    Ideea este întărită de directorul Serviciului Român de Informaţii, care susţine că urmărirea se face nu în vederea influenţării procedurilor judiciare, ci pentru ca să nu existe persoane cum au fost în trecut, judecători, procurori, care pe drum au uitat că servesc statul român şi au avut alte preocupări decât a servi statul roman.
    Ca atare, din aceste declaraţii rezultă că ar fi vorba despre o activitate investigativă complexă şi extinsă, ce permite SRI ca, odată sesizată instanţa de judecată cu rechizitoriu, să verifice profilul judecătorilor chemaţi să soluţioneze cauza prin aplicarea acestor pattern-uri. Generalul Dumbravă chiar admite că investigarea judecătorilor de către Serviciul Român de Informaţii nu începe în cele mai multe cazuri de la un denunţ a unui magistrat corupt, ci se face pro-activ în baza faptului că un judecător este parte dintr-un complet care primeşte un dosar. Acest lucru înseamnă că judecătorii care îşi desfăşoară pur şi simplu activitatea, sesizaţi fiind cu dosare penale de mare corupţie, sunt din start investigaţi, analizaţi şi clasificaţi de Serviciul Român de Informaţii, asemenea celor care atentează la siguranţa naţională.
    Pe de alta parte, aceasta componentă investigativă, ce excede evident noţiunii de “sprijin in efectuarea actelor de cercetare penala” implică supravegherea, de tipul politiei politice, a magistraţilor pentru a preveni potenţiale fapte de corupţie, cu un puternic efect de intimidare, presiune şi discreditare a judecătorilor si procurorilor.
    O astfel de activitate este una asumată, în termeni generali, de către Serviciul Român de Informaţii, arătându-se pe siteul acestei instituţii ca “prin acţiuni specifice, culegem şi verificăm informaţii care ne permit să identificăm forme de manifestare ale fenomenului corupţiei ce determină disfuncţii majore în domenii de interes pentru segmente largi de populaţie, precum administraţia publică, justiţia, învăţământul, sistemul sanitar ori cel de protecţie socială.”
    Privite din această perspectivă, declaraţiile mai sus amintite relevă aplicarea acestui tip de acţiune – de culegere si verificare informaţii – tuturor judecătorilor sesizaţi cu soluţionarea unor dosare de corupţie. Efectele unui acest tip de acţiune sunt devastatoare. Nu doar ca independenţa judecătorului este grav afectata, prin presiunea pusă asupra acestuia, ci şi încrederea în sistemul de justiţie va fi grav afectată.
    Fiecare achitare va fi primita cu suspiciuni vis a vis de coruperea judecătorului însuşi, fiecare condamnare va fi primita cu suspiciunea efectelor presiunii ascunse şi obscure a serviciilor.
    O activitate de acest tip a fost desfăşurată în trecut de către SIPA – Serviciul Intern de Protecţie şi Anticorupţie. Arhiva acestui serviciu, ce conţinea inclusiv date privind viata personală a magistraţilor,a constituit multa vreme sursa unor suspiciuni publice privind şantajul unor magistraţi sesizaţi cu dosare de mare interes public. Un astfel de abuz nu poate si nu trebuie a fi repetat.
    Existenta unei hotărâri a Consiliului Superior de Apărare a Ţării privind urmărirea “procesului” pentru evitarea coruperii magistraţilor este confirmată de fostul preşedinte Traian Băsescu, în declaraţia citată – „ în C.S.A.T. s-a stabili ca S.R.I.(…)”
    Ca atare, este imperios a se verifica de către Consiliul Superior de Apărare a Ţării în mod efectiv existenţa şi conţinutul unor astfel de hotărâri, în vederea restabilirii legalităţii.
    a3. Limita data de momentul procesual: pe parcursul cercetării penale.
    Din declaraţiile generalului Dumbrava reiese că activitatea iniţială a Serviciul Român de Informaţii de suport al acţiunii autorităţilor judiciare a fost extinsă ulterior prin “adoptarea unui concep integrat”, afirmaţie ce implică existenţa unei decizii în acest sens luată la nivel de conducere a Serviciul Român de Informaţii sau a Consiliul Superior de Apărare a Ţării.
    În raport de ultima condiţie subliniem că, prin definiţie, cercetarea penală reprezintă activitatea specifică desfăşurată de organele de urmărire penală, respectiv organele de cercetare ale politiei şi organele de cercetare speciale, având drept scop strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.
    Momentul procesual al urmăririi penale, ce permite Serviciului Român de Informaţii să ofere sprijin tehnic organelor de cercetare penală, este depăşit în momentul sesizării instanţei de judecată. Acest fapt rezultă cu prisosinţă din prevederile legale amintite.
    Aceste limite impuse de lege trebuie respectate de SRI, iar din spusele generalului Dumbravă acest lucru s-a întâmplat până la adoptarea unui nou “concept integrat”.
    “Saltul” făcut de Serviciul Român de Informaţii prin adoptarea unui “concept integrat”, care include Serviciul Român de Informaţii în actul de justiţie, nu este altceva decât un salt făcut în afara legii, un salt prin care limitele legale ale activităţii acestui serviciu sunt vădit depăşite. Concluzia se desprinde clar din analiza făcută în paragrafele anterioare.
    În prezent, conform celor dezvăluite de generalul Dumbravă, activitatea Serviciului Român de Informaţii se întinde pe “toată lungimea lanţului trofic judiciar”, adică pe durata întregului proces penal.
    Acest aspect este de altfel reiterat şi explicat ca atare, prin precizarea că interesul Serviciului Român de Informaţii se menţine până la soluţionarea definitivă a cauzei. Cu nuanţările precizate, afirmaţia este susţinută şi de declaraţiile directorului Serviciului Român de Informaţii.
    Or, în condiţiile în care strategia Serviciului Român de Informaţii se stabileşte la nivelul Consiliului Superior de Apărare a Ţării, se impune şi sub acest aspect o verificare a hotărârilor Consiliului Superior de Apărare a Ţării, în scopul eliminării tuturor activităţilor ce exced limitele etapei procesuale ale cercetării penale.
    În acord cu considerentele expuse, în vederea restabilirii încrederii atât în independenţa sistemului judiciar, cât şi în exercitarea în limitele legii a activităţii Serviciului Român de Informaţii, vă solicităm ca, în calitate de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, să convocaţi acest organism pentru a dezbate şi a hotărî cu privire la următoarele chestiuni:
    – identificarea tuturor hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind atribuţiile serviciilor secrete, în special a Serviciului Român de Informaţii, în domeniul privind combaterea corupţiei şi lupta împotriva crimei organizate şi a modului de cooperare a acestor servicii cu organele de cercetare penala;
    – verificarea compatibilităţii acestor hotărâri cu actele normative având o forţă juridică superioară, respectiv tratatele internaţionale privind drepturile omului, Constituţia României, Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii;
    – revocarea hotărârilor emise de către Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prin exces de putere, în sensul art.2 alin.1 lit.m din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, respectiv a hotărârilor adoptate prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a limitelor prevăzute de Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii;
    – verificarea tuturor activităţilor efectuate în temeiul hotărârilor menţionate anterior, luarea tuturor măsurilor necesare pentru restabilirea legalităţii şi angajarea răspunderii celor vinovaţi de încălcarea limitelor prevăzute de lege.

Va asigurăm, domnule preşedinte, de întreaga noastră consideraţiune.
Cu stimă,

Judecător Natalia Roman
Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România”

EUROPRALAMENTARUL ALDE NORICA NICOLAI PUNE TUNURILE PE BULDOGUL PENAL VASILE BLAGA SI STRUTO-CAMILA MAFIOTILOR PENALI DIN PNL-PDL!

3 iun.

Europarlamentarul ALDE Norica Nicolai exprimă o poziție tranșantă, într-o postare pe pagina sa de socializare, cu privire la o declarație făcută miercuri de către copreședintele PNL, Vasile Blaga.

Nicolai a precizat azi pe Facebook că atitudinea sa împotriva fuziunii dintre PNL și PDL a fost confirmată de declarația lui Vasile Blaga, copreședintele noului PNL.

„Afirmația făcută de domnul Vasile Blaga cum că PNL-ul de astăzi, afiliat deplin PPE, este „succesor al PDL-ului” vine să confirme toate temerile pe care le-am exprimat până acum în legătură cu fuziunea între cele două partide”, a scris Nicolai.

Reamintim că într-un interviu acordat miercuri la RFI, Vasile Blaga a făcut referire la parlamentarii liberali care nu au fost prezenți la votul în cazul Șova. Acesta a spus că unii senatori au fost în plecați delegații oficiale la Partidul Popular European(PPE), acolo unde „PNL a fost primit cu drepturi depline în PPE ca succesor al PDL”.

Norica Nicolai, exclusă recent din PNL în urma refuzului acesteia de a adera la PPE de la grupul liberal ALDE din Parlamentul European, a reacționat dur și la adresa foștilor colegi din PNL.

„Mă întreb câți dintre adevărații liberali, cei care simt cei 140 de ani de istorie ai PNL ca pe o obligație, nu ca pe un privilegiu, se consideră astăzi „succesori” ai unui partid fost socialist, actual popular”, a mai precizat europarlamentarul.

Norica Nicolai a scris că a fost invitată de către conducerea liberalilor pentru a explica de ce nu s-a afiliat la grupul PPE, așa cum a făcut PNL după alegerile pentru europarlamentare din 2014.

„Refuz să îmi justific conduita în fața unui partid „succesor” al celor care au distrus România zi de zi, timp de zece ani și care astăzi se „revopsesc” sub sigla unui partid istoric, furându-i identitatea”, a declarat Nicolai.

Aceasta a reiterat faptul că s-a opus fuziunii dintre PNL și PDL încă de la început și că nu își va schimba atitudinea, indiferent de ce se va întâmpla.

Iată mesajul integral al Noricăi Nicolai privind fuziunea PNL-PDL și declarația lui Vasile Blaga:

”Afirmația făcută de domnul Vasile Blaga cum că PNL-ul de astăzi, afiliat deplin PPE, este „succesor al PDL-ului” vine să confirme toate temerile pe care le-am exprimat până acum în legătură cu fuziunea între cele două partide. Mă întreb câți dintre adevărații liberali, cei care simt cei 140 de ani de istorie ai PNL ca pe o obligație, nu ca pe un privilegiu, se consideră astăzi „succesori” ai unui partid fost socialist, actual popular.

Am fost invitată oficial de către conducerea PNL în data de 10 iunie pentru a fi trasă la răspundere și pentru a da explicații în legătură cu faptul că am ales să fac politică liberală în Parlamentul European, neafiliindu-mă PPE, ci grupului ALDE.

Am o singură „explicație” de dat și o voi face public: refuz să îmi justific conduita în fața unui partid „succesor” al celor care au distrus România zi de zi, timp de zece ani și care astăzi se „revopsesc” sub sigla unui partid istoric, furându-i identitatea. M-am opus acestei fuziuni, acestei schimbări doctrinare inexplicabile a PNL, încă de la început, și aceasta va rămâne poziția mea, indiferent de consecințe.”, a precizat miercuri europarlamentarul  Norica Nicolai.

KLAUS IOHANNIS ,DISCIPOLUL PENAL AL PENALULUI TRAIAN BASESCU CARE I-O FOST MENTOR IN VIZITA LA VILA DE PROTOCOL DE LA NEPTUN!

3 iun.

Președintele Klaus Iohannis este în vizită la Neptun, unde face o vizită la vila de protocol, potrivit evz.ro. Potrivit sursei citate mai sus o coloană oficială a fost DN 39 Constanţa – Mangalia.

Preşedintele Klaus Iohannos face o inspecţie la vila de protocol şi nu este însoţit de soţia sa, Carmen, mai precizează aceleaşi surse.

Informaţia a fost confirmată şi de Poliţia Rutieră, care a precizat că şeful statului a ajuns la ora 14:00 şi va pleca la ora 17:00.

PREMIERUL VICTOR PONTA,IL PUNE LA PUNCT PE JUDECATORUL CU „NASHU IN SUFLET”,ALEXANDRU SERBAN DE LA CSM CARE A CERUT CA INSPECTIA JUDICIARA SA SE SESIZEZE IN CAZUL „RARINCA-GATE”! ,PENALUL KLAUS IOHANNIS O TACUT ,CA STIE CA ESTE PRESEDINTE CU AJUTORUL SERVICIILOR SECRETE „DIASPORA”DIN GERMANIA,AUSTRIA SI SRI!,HERR KLAUS DA-TI DEMISIA CA NU ESTI PRESEDINTELE ROMANIEI ,CI CA CETATEAN GERMAN REPREZINTI INTERESELE GERMANIEI „ACELEI FETE DIN EST” ANGELA MERKEL -STAZI!

3 iun.

In sfarsit premierul Romaniei, Victor Ponta, reactioneaza in fata abuzurilor DNA. Deocamdata o face doar la nivel declarativ, dar chiar si asa este un inceput. Dupa ce pana acum a evitat sa se pronunte asupra derapajelor DNA, coabitand cu institutia Codrutei Kovesi, Ponta a rabufnit impotriva politiei politice.

Prezent luni seara, 1 iunie 2015, la RTV, premierul Victor Ponta a amintit de linsajul la care sunt supusi judecatorii Risantea Gagescu si Damian Dolache de la Curtea de Apel Bucuresti, care au achitat-o definitiv pe Mariana Rarinca, femeia tinuta 6 luni in arest dupa o plangere a sefei ICCJ, Livia Stanciu. In acest contex, Ponta s-a referit si la condamnarea la 1 an de inchisoare cu suspendare a liderului PSD Liviu Dragnea in dosarul “Referendumului”, precizand ca judecatoarele care au dat aceasta solutie ar fi fost arestate daca ar fi dispus achitarea:

Ati vazut ce patesc aia doi judecatori de la Curtea de Apel care au achitat-o pe doamna Rarinca? Le-au scos stenograme, nu stiu ce. Va dati seama ca judecatoarele de la Dragnea daca cumva il achitau pe Dragnea cred ca erau si arestate acum. Au dat si ele un an cu suspendare, dar pentru noi e un lucru nedrept, pentru ca nu doar noi, ci si PNL a fost cu noi la suspendare. Toti am fost, ma rog, toti cei care am luat decizia. Sigur ca e o stare de nemultumire, pentru ca e o nedreptate care ni se face”.

Judecatorul Alexandru Serban a cerut sesizarea Inspectiei Judiciare. Ponta l-a pus la punct

A doua zi dupa aceste declaratii, sefa Inaltei Curti, Livia Stanciu, a explicat ca CSM are posibilitatea de a sesiza Inspectia Judiciara pentru declaratiile lui Ponta: „CSM, daca s-a facut o astfel de declaratie de catre premier, are posibilitatea de a sesiza IJ pentru a vedea daca prin aceste afirmatii s-a adus sau nu atingere independentei sistemului judiciar”. Asta s-a si intamplat, judecatorul Alexandru Serban cerand, in sedinta CSM de marti 2 iunie 2015, sesizarea Inspectiei Judiciare.

A urmat o noua replica a lui Victor Ponta dupa demersul lui Alexandru Serban. Premierul i-a amintit acestuia ca “s-a facut ca ploua” atunci cand Vasilica Danilet a comentat o decizie definitiva a instantei, cea din cazul Rarinca:

Un domn judecator Serban de la CSM e suparat si ma reclama ca am comentat decizia in cazul Dragnea! Domnule judecator, colegul dvs din CSM Danilet a comentat repetat la televiziune decizia in cazul „Mariana Rarinca”! Evident ca v-ati facut ca ploua! Deci sa intelegem – cine e prieten si coleg cu dvs (din „Sistem” adica) are voie, noi ceilalti nu! Corect? Spuneti direct si ne supunem!”.

PREMIERUL VICTOR PONTA A PARTICIPAT MIERCURI LA LANSAREA PROGRAMULUI FIDELIS-SFAT PENTRU ROMANII CARE VOR SA ECONOMISEASCA!

3 iun.

Premierul Victor Ponta a participat miercuri la lansarea Programului FIDELIS – emisiuni de titluri de stat pentru populație, derulat prin Bursa de Valori București. Cu această ocazie, Ponta a spus că banii pe care persoanele fizice din România doresc să-i economisească își găsesc un loc excelent în titlurile de stat, garantate de Guvern la o dobândă care să țină cont de realitatea pieței.

Am răspuns la o oră atât de timpurie invitației Bursei de Valori București pentru a încerca să facem publicitate pentru un instrument care nu a mai fost folosit în România. Înțeleg că în 2005 a fost o emisiune de titluri de stat pentru persoane fizice, dar nu prin Bursa de Valori. Deci, într-un fel, astăzi este o premieră absolută: titluri de stat care pot fi achiziționate de către persoanele fizice — un instrument pe care țările și economiile dezvoltate îl folosesc de foarte mult timp, cu foarte mare eficiență. Noi nu l-am mai folosit până acum. Încercăm să explicăm persoanelor fizice că banii pe care vor să-i economisească își au un loc excelent în titlurile de stat. Evident, garantate de Guvern cu o dobândă care să țină cont de realitatea pieței și, într-un fel, un mod de economisire pe care românii nu l-au mai folosit până acum. Este cel mai sigur mod, nu se pot pierde banii„, a explicat Primul Ministru, citat de agerpres.ro

Ponta a adăugat că poate acest instrument nu aduce câștguri imediate, dar că pentru moment, „având creștere economică, având creșterea veniturilor, avem și o creștere a dorinței de economisire a populației„.

Acum trebuie să facem doar cel mai important lucru într-o economie de piață și anume să facem publicitate. Oamenii să știe de existența acestui instrument. Fiind prima emisiune de acest gen, evident, e o sumă de testare doar, este foarte mică, dar sperăm ca oamenii să afle de acest instrument. Ne dorim să-l considere interesant, să merite să-și economisească banii în titluri de stat. Dacă acest prim eveniment își produce efectele și află nu doar cei care investesc de obicei, cei care sunt clienți obișnuiți ai băncilor, ci oamenii obișnuiți care vor să-și economisească o parte din banii pe care i-au câștigat, atunci, evident, că vom mări acest program și-l vom transforma într-un instrument folosit cât mai des de statul român, de către BVB și un instrument modern pe care românii trebuie să învețe să-l acceseze„, a subliniat Ponta.

La eveniment au mai participat ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, președintele ASF, Mișu Negrițoiu, președintele BVB, Lucian Anghel, și directorul general al BVB, Ludwik Sobolewski.

„ACARUL PAUN” FOSTA SEFA ANTIMAFIE ALINA BICA ,LOVITURA TERIBILA DIN PARTEA FOSTILOR COLEGI,PROCURORII DIICOT!

3 iun.

Miercuri dimineață au loc percheziții de amploare ale procurorilor DIICOT în 10 locații din Brașov, dar și în Făgăras.

Percheziții ale DIICOT s-ar efectua și la una din societățile deținute de soțul Alinei Bica.

Potrivit sursei citate, ar urma să fie aduși la audieri aproximativ 10 persoane care ar fi suspectate de evaziune fiscală, printre care și Mircea Bica, soțul fostei șefe DIICOT.

Potrivit anchetatorilor, prejudiciul este de 3,4 milioane de lei din evaziune fiscale, alte 7 milioane de lei, din spălare de bani.

Evz.ro informează că liderul grupării ar fi afaceristul Dan Vasile, al cărui nume apare în denunțul lui Ovidiu Tender de la DNA- cel care ar fi luat, împreună cu Mircea Octavian Bica, pachetul majoritar de la firma UPRUC. În acest caz sunt implicate trei firme din Făgăraș care activează în domeniul construcțiilor și care ar fi utilizat două firme „fantomă” din Alba și Cluj. Potrivit surselor citate, liderul grupării ar fi Dan Vasile, acesta apărând în denunțul omului de afaceri Ovidiu Tender de la DNA drept cel care a luat împreună cu soțul Alinei Bica pachetul majoritar la UPRUC Făgăraș.

%d blogeri au apreciat asta: