JUDECATORII SIMONA PETRUTA BUZOIANU SI TRAIAN LUGOJAN DE LA CURTEA DE APEL PLOIESTI AU SALVAT 20 DE OAMENI DE LA A DI ARUNCATI IN PUSCARIENEVINOVATI,IN BAZA UNUI DOSAR CONSTRUIT IN LABORATOARELE DNA,FARA NICIO PROBA DE PROCURORII EUGEN STOINA SI SEFUL SECTIEI I DNA ,VESTITUL LUCIAN PAPICI!

14 iun.

Lumeajustitiei.ro prezinta hotararea judecatoareasca prin care judecatorii Simona Petruta Buzoianu si Traian Logojan de la Curtea de Apel Ploiesti au salvat 20 de oameni de la a fi aruncati in puscarie nevinovati, in baza unui dosar construit in laboratoarele DNA fara nicio proba. Este vorba despre cei 21 de vamesi de la Otopeni, trimisi in judecata pentru pretinse infractiuni de luare de mita – 17 dintre ei fiind retinuti si pentru 24 de ore, dusi in instanta cu propunere de arestare preventiva, solicitare respinsa de judecatori – printr-un rechizitoriu semnat de procurorul Eugen Stoina (foto) si confirmat de fostul sef al Sectiei I DNA, vestitul Lucian Papici, dar achitati dupa 7 ani de procese.

Motivarea deciziei penale nr.334 din dosarul 6327/114/2007* privind achitarea vamesilor este devastatoare pentru procurorii Eugen Stoina si Lucian Papici. Judecatorii Simona Petruta si Traian Logojan, desfiintat sentinta judecatoarei Madalina Lazarescu (fosta Barlodeanu) de la Tribunalul Buzau, care daduse condamnari cu executare pe linie, dar, mai mult, au aratat ca cei 21 de vamesi au fost trimisi in judecata fara a exista vreo proba impotriva lor.

Astfel, Simona Petruta si Traian Logojan de la Curtea de Apel Ploiesti au stabilit ca nu exista in dosar probe certe de vinovatie, niciunul dintre cele 7897 de acte materiale de luare de mita si respectiv de primire de foloase necuvenite nefiind dovedit, pentru a se putea stabili data, locul si circumstantele de fapt in care a fost comis in concret. Curtea nu a putut identifica niciun act material de luare de mita sau de primire de foloase necuvenite, care sa fie sustinut probator. De asemenea, cei doi judecatori arata ca in dosar probele puse la dispozitie de agentul sub acoperire contin informatii indoielnice, neputandu-se demonstra ca inculpatii au cerut vreo suma de bani.

In ceea ce-l priveste pe vamesul decedat in timpul procesului, Curtea de Apel Ploiesti a stabilit nu exista in cauza de fata dovada incontestabila a imprejurarii ca acesta a decedat din cauze legate de investigatia ce se desfasura impotriva sa, dar este indiscutabil ca pentru orice persoana, inculparea sa in cadrul unei proceduri penale provoaca o stare de neliniste, incertitudine si nesiguranta cu privire la libertatea, mai ales daca acea persoana se considera nevinovata.

Prezentam fragmente din decizia Curtii de Apel Ploiesti prin care cei 20 de vamesi trimisi in judecata de DNA au fost achitati:

Curtea constata ca nu exista in dosar probe certe de vinovatie, apte sa duca la stabilirea raspunderii lor penale mai presus de orice indoiala si care sa rastoarne prezumtia de nevinovatie astfel cum este reglementata de art.23 alin. 11 din Constitutia Romaniei si art. 4 alin. 1 si 2 Cod proc.pen dar si ca element esential al echitatii procedurii judiciare garantate de art. 6 prf. 1 si 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Astfel, prezumtia de nevinovatie reprezeinta unul dintre pilonii esentiali ai abordarii europene a procesului penal, price abdicare de la aceasta fiind de natura a afecta caracterul echitabil al procesului. O societate civilizata, guvernata de principiile statului de drept nu poate accepta ca responsabilitatea penala sa fie angajata in mod arbitrar, fara derularea unei investigatii serioase a cauzei penale, intemeiate pe probe concrete, certe si indubitabile de vinovatie in conditiile in care miza procesului penal este enorma, putand conduce la privarea de libertate, pierderea de bunuri sau a exercitiului unor drepturi si uneori chiar la extinctia persoanei acuzate.

Nu exista in cauza de fata dovada incontestabila a imprejurarii ca inculpatul Dinescu Viorel a decedat pe parcursul procesului penal de fata, inainte de pronuntarea hotararii primei instante din cauze legate de investigatia ce se desfasura impotriva sa, insa este de netagaduit ca pentru orice persoana, inculparea sa in cadrul unei proceduri penale provoaca o stare de neliniste, incertitudine si nesiguranta cu privire la libertatea sa mai cu seama in situatia in care se considera nevinovata”.

(…)

Analizand punctual si individual acuzatia pentru fiecare inculpat prin prisma dovezilor administrate pe intreg parcursul procesului penal, Curtea constata ca niciunul dintre cele 7897 de acte materiale de luare de mita si respectiv de primire de foloase necuvenite nu este dovedit pentru a se putea stabili data, locul si circumstantele de fapt in care a fost comis in concret”.

(…)

Lipsa descrierii fiecarui act material infractional dintre cele 7897 cat totalizeaza pretinsa activitate infractionala a tuturor inculpatilor, atat din actul de inculpare cat si din hotararea primei instante i-a plasat pe acestia in imposibilitatea de a se putea apara fiindca acuzatia penala nu le-a fost in mod concret adusa la cunostinta asa cum obliga exigentele unui proces echitabil in sensul dat de art. 6 prf. 1-3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului oricarui acuzat si care include si dreptul la informare cu privire la natura acuzatiilor”.

(…)

Drept consecinta, cum din analiza punctuala a mijloacelor de dovada administrate in cauza, Curtea nu a putut identifica niciun act material de luare de mita sau de primire de foloase necuvenite, care sa fie sustinut probator in conditiile legale adica cu respectarea art. 103 cod pr.pen. sus-citat, procesele-verbale intocmite de investigatorul sub acoperire si plansele foto ce transpun pe suport de hartie inregistrarile video cu echipament tehnic special efectuate in cadrul activitatii specifice autorizate a investigatorului M.E.E. si din examinarea carora nu rezulta concret momentul luarii sumelor de bani ce constituie mita in varianta primirii acestora fara a fi pretinse si sau a acceptarii fara a fi refuzate nu sunt apte prin ele insele sa sustina acuzatia penala grava prin numarul actelor materiale presupus a fi savarsite, adusa inculpatilor. (…)

Avand in vedere ca la pronuntarea unei condamnari, instanta trebuie sa isi intemeieze convingerea vinovatiei inculpatului pe baza de probe sigure, certe, complete si decisive pentru a sustine dincolo de orice indoiala raspunderea penala, Curtea constata ca in cauza de fata mijloacele de dovada constand preponderent in activitati specifice desfasurate de agent al statului infiltrat autorizat in mediul profesional in care isi exercitau atributiile de serviciu, contin informatii indoielnice tocmai cu privire la vinovatia faptuitorilor astfel ca, din acest motiv, instanta de ultim control judiciar a stabilit ca nu au fost identificate actele materiale, nu a fost descirs niciunul dintre ele, nu au fost precizate data comiterii acestora, modalitatea si imprejurarile in care au fost savarsite, probele ce au dovedit comiterea fiecaruia, fiind cuprinse numai referiri globale, generale cu privire la toti inculpatii si toate cele 7.897 acte materiale ale infractiunilor de luare de mita si respectiv de primire de foloase necuvenite”.

(…)

In dosarul de fata nicio proba nu a demonstrat ca inculpatii au solicitat vreo suma de bani, denuntatorul ASD si angajatii sai confirmand prin declaratiile date practica pe care societatea de comisionariat vamal insasi a initiat-o, asa cum s-a retinut mai sus cand au fost analizate mijloacele de proba.

In egala masura, martorii denuntatori, care au sustinut mituirea inculpatilor, fara a indica sumele efective si datele concrete ale acestor activitati au fost sanctionati administrativ ca urmare a solutiilor de neurmarire penala date in favoarea lor cu argumentul ca faptele pe care le-au comis nu prezinta pericol social fiind vadit lipsite de importanta care sa le confere caracter penal, insa acuzarea nu a motivat de ce faptele corelative acestora si imputate inculpatilor ar avea un astfel de caracter cata vreme initiativa infractionala le-a apartinut.

De aceea, chiar daca in fapt s-au administrat probe in sprijinul catorva dintre acuzatiile aduse prin invinuire, iar pentru majoritatea niciun fel de dovezi in conditiile in care actul de inculpare citeaza 104 acte ale investigatorului sub acoperire transpuse in procese verbale din totalul celor 7897, Curtea considera ca nu exista probe suficiente, certe si clare de vinovatie pentru a pronunta condamnarea inculpatilor”.

*Cititi aici integral decizia Curtii de Apel Ploiesti de achitare a celor 20 de vamesi

Sursa :http://luju.ro/

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: