Arhiva | 6:39 pm

NUMIREA LUI UASCERISTULUI,MEMBRU SUPLEANT AL CC UTC ,MRU”PUTOIUL OPARIT”CARE I-O RIDICAT OSANALE LUI NICOLAE CEAUSESCU LA SEFIA SIE,O GAFA NIMICITOARE PENTRU KLAUN JOHANNIS -PACEPA,SCUZE BASESCU!

28 iun.

Oricine aude că Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit şef la SIE se întreabă pe ce lume a trăit pînă acum preşedintele Klaus Iohannis, căci, în România, simpla rostire a numelui MRU îi ridică oricui părul în cap! Kobe, soţia-OMV, Gojdu, unguente – iată cîteva cuvinte-cheie care spun totul despre ce înseamnă MRU!

Prima chestiune controversată este faptul că preşedintele a trimis DIRECT la Parlament propunerea sa ca Mihai Răzvan Ungureanu să fie director SIE, avînd în vedere prevederile Legii 1/1998, care precizează foarte clar la art. 6, al. 1 că propunerea trebuie făcută de Preşedinte CĂTRE Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, iar CSAT face NUMIREA! Iată textul la care facem referire:

Ştim cu toţii că în aceste zile nu a avut loc nici o întrunire CSAT, iar participanţii la ultima şedinţă, de acum o săptămînă, cînd s-a discutat Strategia de Securitate, nu-şi amintesc ca preşedintele să fi făcut o astfel de propunere, lucru rezultat şi din ordinea de zi comunicată de CSAT!

Dincolo de această chestiune tehnică, peste care preşedintele nu putea trece, este de discutat şi imaginea publică a lui Mihai Răzvan Ungureanu, făcută praf chiar de la numirea ca prim-ministru în primăvara anului 2012. De altfel, acesta a fost adevăratul motiv pentru care Guvernul MRU a şi fost răsturnat prin Moţiune de cenzură după numai cîteva săptămîni!

Să-i spunem însă şi preşedintelui Klaus Iohannis ce trebuia deja să ştie încă de atunci cînd l-a luat consiler personal după ce a ajuns la Cotroceni. Surprinzător este chiar curajul lui Klaus Iohannis de a-l lua alături pe cel care, încă din 1985, cînd, la Congresul al XIII-lea, a fost ales membru supleant al Comitetului Central al UTC, condus de Nicu Ceauşescu!

„Opera” intelectualului Mihai Răzvan Ungureanu

Cu excepţia lui Răzvan Theodorescu şi a Zoei Petre, care-l consideră pe Mihai Răzvan Ungureanu un intelectual de excepţie, opinia publică din ţară şi străinătate cunoaşte deja „opera” acestuia, pe care am prezentat-o amănunţit în articolul din cotidianul.ro, care poate fi citit pe adresa http://www.cotidianul.ro/legenda-carturarului-m-r-ungureanu-fata-in-fata-cu-incropeala-numita-opera-180520/. Pe scurt, aşa cum citim chiar în CV-ul său, MRU este autorul următoarelor volume:

• „Documente statistice privitoare la oraşul laşi (1755-1828)”, 2 vol. (laşi, 1997), în colaborare cu prof.univ. Ioan Caproşu;

• „Marea Arhondologie a boierilor Moldovei” (laşi, 1998);

• „Convertire şi integrare în societatea românească la începutul epocii moderne” (Iaşi, 2004);

• „Rumänien (România)” în colaborare cu Thede Kahl şi Michael Metzeltin (Viena, Münster, 2006);

• „Întotdeauna loial. Note diplomatice pentru o Românie modernă” (Bucureşti, 2008).

În primul, „Documente statistice privitoare la oraşul laşi (1755-1828)”, Ungureanu nu scrie nici măcar un singur cuvînt, deşi semnează ca autor alături de prof. Ioan Caproşu! Cartea nu conţine decît documente ale epocii, la fel ca şi al doilea volum, „Marea Arhondologie a boierilor Moldovei”! Pe baza acestor volume, în care singura contribuţie a lui MRU este înscrierea numelui său pe copertă, a devenit asistent universitar!

Volumul „Convertire şi integrare în societatea românească la începutul epocii moderne” este teza de doctorat a lui MRU. „Aranjamentele” pentru buna primire a cărţii au ieşit la iveală chiar din lectura unei cronici semnate de Dinu Bălan, care scria: „tema, incitantă şi relativ nouă în istoriografia românească, asigură, pe lângă elementele menţionate deja, premisa necesară unei lecturi agreabile şi utile”. Dar absolut aceleaşi cuvinte le foloseşte Dinu Bălan şi cînd recenzează cartea Ligiei Livadă-Cadeschi, despre care scrie: „tema, incitantă şi relativ nouă în istoriografia românească, asigură, pe lângă elementele menţionate deja, premisa necesară unei lecturi agreabile şi utile”!!! Deci, cariera „intelectualului” Ungureanu a început cu falsificări ridicole.

Volumul „Rumänien (România)” este o antologie de texte semnate de zeci de autori, finanţată de ICR, iar volumul „Întotdeauna loial. Note diplomatice pentru o Românie modernă” este o culegere de interviuri, mici cuvîntări la diverse ocazii etc. Şi cam asta este toată „opera cărturarului” Mihai Răzvan Ungureanu!

Conflict de interese: MRU era şef al SIE, soţia angajat la OMV Austria

Chiar Declaraţia de avere a lui MRU arată că în perioada cît a fost şef la SIE, dar şi în scurtul timp cît a fost prim-ministru, soţia sa, Camelia Ungureanu, era în acelaşi timp medic anestezist la Fundeni, dar şi „consultant medical” la OMV Viena, primind anual 84.000 euro!

Pe aceste considerente, Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice (GIP), a depus încă din 2012 o plîngere penală împotriva lui Mihai Răzvan Ungureanu, dar o soluţie de la Parchetul General încă nu a fost dată publicităţii! Aşadar, se poate spune, conform cutumei din ultima vreme a DNA, că MRU are un dosar penal!

Unguente, vita Kobe – arsenalul intelectual al lui MRU

De numele lui Mihai Răzvan Ungureanu, vorbitor din familie a limbii maghiare, se leagă şi înstrăinarea Patrimoniului Gojdu în favoarea Ungariei! Cazul a fost dezbătut pe lar atît în Parlament, cît şi în spaţiul public, iar Klaus Iohannis n-ar fi trebuit să minimalizeze acest lucru cînd s-a gîndit să-l readucă în funcţii publice pe MRU.

Dar adevărata celebritate a lui Mihai Răzvan Ungureanu a venit după ce au ieşit la iveală achiziţiile făcute în timpul mandatelor sale de la şefia SIE şi de la Palatul Victoria. Iată cîteva: „50 de tuburi de unguent rectal, 10 tuburi de cremă vaginală, comprimate de ginkgo biloba ori granule homeopate, viagra” (la SIE) şi „Plasturi mici tratament pentru băşici, Deodorant stick sans alcool Armani Code by Giorgio Armani, Lip Care with propolis organic beeswax and olive oil, Deodorant roll-on Neo by Givenchy, Eau florale Petale de rose lotion naturelle, Antiperspirant deodorant roll-on – Clinique skin supplies for men, Cremă Apivita Men’s care Antiwrinkle anti-fatigue, Givenchy pour homme blue label aftershave, Cremă de faţă Clinique skin supplies for men maximum hydrator, Cremă Bepanthene Plus, Baneocin unguent de la Sandoz, BioRepair Zahncreme, Spray Forest Essentials – Stress Reliever, Spray Forest Essentials – Sound Sleep, Apă de urechi Odol Extra Fresh, Deodorant Armani Code by Giorgio Armani, Parfum Lolita Lempika, Deodorant – Neo – by Givency, Deodorant roll-on Neo by Givency, Voltaren Emulgel, Parfum Lalique White, Givenchy pour homme blue label, eau de toilette vaporisateur spray, Parfum Roadster by Cartier, Parfum Givenchy Play, Parfum Fahrenheit by Dior, Loţiune de corp L’Occitane Lait corporele Verveine, Gel de duş L’Occitane Gel douche Verveine, Cremă de mâini Apivita Hand Care, Cremă de mâini Clinique Stop sign Hand repair , Parfum Mont Blanc Hommo Exceptionnel eau de toilette” (pe lista de protocol a Guvernului)”!

Imaginea publică a lui Mihai Răzvan Ungureanu este întregită de prezenţa lui alături de Traian Băsescu la Referendumul din 2012, cînd, alături de Monica Macovei şi Mihail Neamţu a fost unul dintre cei mai activi susţinători ai teoriei „loviturii de stat” pe care ar fi dat-o chiar cei din PNL, partidul în care MRU este acum vicepreşedinte! Iată imagini semnificative, de care ar fi trebuit să-şi aducă aminte Klaus Iohannis înainte de a-l lua alături la Cotroceni:

Oare ce zic liberalii din fostul PNL care, în 2012, au fost vîrful de lance al încercării de a-l trimite acasă pe Traian Băsescu încă de atunci? Nu cumva Klaus Iohannis îi consideră şi azi, ca şi Monica Macovei sau MRU, autorii „loviturii de stat”? Dacă MRU va reveni la conducerea SIE, singurii care se vor bucura nespus sînt cei din reţeaua de agenţi care s-au remarcat prin articolele din presa străină din timpul Referendumului, nominalizaţi de noi în de-acum celebra „Condicuţă cu agenţi”!

MINISTRUL GREC DE FINANTE ,YANIS VAROUFAKIS IN INTERVIUL ACORDAT COTIDIANULUI GERMAN BILD: „ANGELA MERKEL DETINE CHEIA PENTRU REZOLVAREA CRIZEI ELENE!

28 iun.

Ministrul grec de finanțe, Yanis Varoufakis, a declarat, duminică, într-un interviu acordat duminică pentru tabloidul german Bild, că cheia pentru rezolvarea crizei elene se află la cancelarul Germaniei, Angela Merkel, transmite AFP, potrivit Agerpres. 

„Șefii de guvern din Uniunea Europeană trebuie să acționeze. Și, dintre ei, Angela Merkel, în calitate de reprezentantă a celei mai importante țări, deține cheia, pe care sper că o va folosi”, a declarat ministrul grec Yanis Varoufakis, ru ediția de luni a Bild, într-un interviu din care cotidianul german a publicat duminică fragmente.

Acesta a precizat, totodată, că guvernul său „este deschis unor noi propuneri ale instituțiilor” internaționale după eșecul de sâmbătă al negocierilor de la Bruxelles.

Dacă instituțiile vor prezenta noi propuneri, iar acestea vor fi „mai bune” decât cele de joi, „vom putea schimba în orice moment recomandarea noastră și să le propunem alegătorilor să le accepte”, a mai precizat ministrul Varoufakis, pentru Bild.

Miniștrii de finanțe din zona euro au refuzat sâmbătă să prelungească programul de asistență financiară pentru Grecia după 30 iunie, data la care acesta expiră.

Referendumul propus de guvernul condus de Alexis Tspiras pentru data de 5 iulie, privind ultima ofertă de acord făcută Greciei de către creditorii săi (UE, FMI), a fost aprobat de majoritatea parlamentului grec în cursul nopții de sâmbătă spre duminică.

În discursul pe care premierul elen Tsipras l-a rostit în faţa parlamentului, el a recomandat să se voteze ”un mare NU ultimatumului” creditorilor ţării la referendum.

KLAUN JOHANNIS SE VA INTALNI CU PRESEDINTELE STRATFOR,GEORGE FRIEDMAN ,UN EUROSCEPTIC CONVINS SI ADEVERSAR AL ZONEI EURO: ” SLAVA DOMNULUI CA NU SUNTETI IN ZONA EURO! NU INTRATI!”SPUNEA FRIEDMAN INTR-O CONFERINTA SUSTINUTA LA BNR!

28 iun.

Președintele României, Klaus Iohannis, îl va primi luni, 29 iunie, pe fondatorul companiei Stratfor, Georghe Friedman.

Primirea va avea loc la Palatul Cotroceni, la ora 16.00, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Stratfor este o agenție de analizate militară înființată în 1996. Aceasta se ocupă cu strângerea și procesarea informațiilor din întreaga lumea pe care le folosește ulterior pentru realizarea de rapoarte, analize militare.

Întâlnirea este interesantă mai ales prin contextul intern şi extern prin care trece România şi zona.

Prezenţa lui George Friedman la Bucureşti apare şi în contextul crizei din Grecia, zona euro pregătindu-se pentru intrarea Greciei în incapacitate de plată.

Friedman, care s-a declarat în numeroase rânduri un eurosceptic convins, spunea autorităţilor de la Bucureşti, în urmă cu doi ani, că România nu ar trebui să intre în zona Euro, care este un proiect eşuat din cauza diferenţelor structurale prea mari dintre economiile statelor membre.

„Slavă Domnului că nu sunteţi în Zona Euro! Nu intraţi!”, spunea atunci Friedman într-o conferinţă susţinută la Banca Naţională a României, întrebat când ar trebui România să adopte moneda comună europeană.

Recent, România şi-a propus să adopte moneda euro în 2019.

George Friedman s-a aflat ultima dată la Bucureşti în octombrie anul trecut, când a participat la Bucharest Forum 2014.

În primăvara aceluiaşi an, el s-a întâlnit, tot la Bucureşti, cu directorul Serviciului Român de Informaţii, cu care a discutat despre dinamica mediului de securitate regională, securitatea energetică, relaţia transatlantică, NATO, UE şi parteneriatul strategic România-SUA,  Friedman fiind atunci într-un turneu în mai multe ţări din regiunea Mării Negre.

BANCA CENTRALA EUROPEANA (BCE) VA MENTINE FINANTAREA DE URGENTA PENTRU GRECIA!

28 iun.

Banca Centrală Europeană a anunțat, duminică, că a decis să mențină nivelul actual al împrumuturilor de urgență pentru băncile elene și că va urmări de aproape situația din Grecia, relatează agenția EFE, informează Agerpres.

REMEMBER.28 IUNIE 1940: SE IMPLINESC 75 DE ANI DE LA RAPTUL BASARABIEI,NORDULUI BUKOVINEI SI TINUTULUI HERTA DE CATRE URSS CU AJUTORUL GERMANIEI NAZISTE!

28 iun.

Sunt 75 de ani de când ne-au fost răpite Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. 28 iunie 1940 a fost și este o zi neagră în istoria României, fiindcă sub amenințările Rusiei am cedat teritoriile românești, care nici până astăzi nu le-am putut recupera. 

Pe 28 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru și din partea de nord a Bucovinei. În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus de patru zile, România era amenințată cu războiul.

Aflat sub presiunea notelor ultimative și în contextul izolării totale a țării, guvernul român a răspuns la termenul fixat că „pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forță și deschiderea ostilităților în această parte a Europei, se vede silit să primească condițiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic”.

Potrivit celor cuprinse în cea de-a doua notă ultimativă se lăsaseră la dispoziția autorităților române 96 de ore. La sfârșitul fiecărei zile, trebuia ca trupele române să fie distanțate de cele sovietice printr-o etapă de marș. În realitate, retragerea s-a făcut sub presiunea forțelor Armatei Roșii care au depășit permanent liniile de demarcație.

Armata și administrația s-au retras, în perioada 28 iunie-3 iulie 1940, din Basarabia și nordul Bucovinei, iar trupele sovietice au ocupat, pe lângă aceste teritorii, și ținutul Herța. Teritoriul ocupat de sovietici avea o suprafață de 50.762 kmp și o populație de 3.776.000 locuitori.

Printr-un decret semnat de I.V. Stalin, la 2 august 1940, în urma discuțiilor din cadrul Sovietului Suprem al URSS, se formează Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, alipită Uniunii Sovietice, iar partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, și nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucraineană.

Pierderea Basarabiei și a nordului Bucovinei a determinat o schimbare esențială în orientarea politicii externe a României. A doua zi după fixarea frontierei sovietice pe Prut, adică la 4 iulie, a fost numit un nou guvern, de orientare progermană și cu participare legionară, în frunte cu Ion Gigurtu, care și-a arătat dorința de a adera la Axa Roma-Berlin, iar o săptămână mai târziu a anunțat retragerea României din Liga Națiunilor.

Abia la 22 iunie 1941, România a intrat în război alături de trupele germane împotriva URSS pentru refacerea integrității teritoriale, iar sute de bucureșteni au ieșit pe străzi pentru a se ruga pentru Basarabia.

 

22 iunie 1941

Bucuresti-22-iunie-1941-1

Bucuresti-22-iunie-1941-2

Bucuresti-22-iunie-1941-3

Ocupația sovietică a fost întreruptă pentru scurtă vreme în 1941, după ce România a declanșat operațiunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate de URSS ca parte a Operațiunii Barbarossa, dar teritoriile au fost în cele din urmă recuperate de sovietici în 1944.

Raptul Basarabiei, Bucovinei de nord, pierderile teritoriale din 30 august 1940, constând în cei 43.492 kmp din Transilvania, cedați sub presiune diplomatică internațională Ungariei, prin Dictatul de la Viena, precum și cele din septembrie 1940, vizând cele două județe din Sudul Dobrogei (Durostor și Caliacra) către Bulgaria au constituit de asemenea consecințe ale pactului de neagresiune Ribbentrop-Molotov.

La 23 august 1939, cu doar o săptămână înaintea izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial, era semnat, la Moscova, Pactul de neagresiune sovieto-german,de miniștrii de externe ai Germaniei și ai Uniunii Sovietice, Joachim von Ribbentrop, respectiv Veaceslav Molotov.

Pactul de neagresiune era însoțit de un Protocol adițional secret care conținea o referire expresă la teritoriile românești: „În privința Europei Sud-Estice, partea sovietică accentuează interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană își declară totalul dezinteres politic față de aceste teritorii.

Klaus Johannis dovedeşte din plin că este o marionetă dirijată care execută întocmai ordinele venite de la Washington şi Bruxelles

28 iun.

President of Romania visits NATO

Prin tot ceea ce face, preşedintele român Klaus Johannis dovedeşte din plin că este un robot care execută întocmai ordinele venite de la Washington şi Bruxelles. Şi care nu ezită să împingă România într-un conflict cu Rusia. Pentru interesele americane, naturlich ! Heil Werni !

Parcă mai ieri eram în efervescenţa alegerilor prezidenţiale. Şi urmăream disputa dintre cei doi candidaţi: Victor Ponta şi Klaus Johannis. După primele confruntări televizate, nu-i dădeam mari şanse lui Johannis. Pentru că prestaţia sa extrem de slabă era ultimul lucru ce trebuia să caracterizeze un preşedinte al României.

Însă în turul doi al alegerilor s-a întâmplat ceea ce ştim cu toţii: manipularea electronică, prin sondaje şi exit-poll-uri, manipularea românilor din străinătate (diaspora) plus pregătirea unui „maidan” românesc ce urma să se desfăşoare dacă rezultatul votului n-ar fi ieşit „cum trebuie” au constituit un cumul de factori care a înclinat balanţa în favoarea lui Johannis. Cei…

Vezi articolul original 1.087 de cuvinte mai mult

Operaţiunea “le-am luat ţara înapoi” continuă

28 iun.

10670033_298137710383789_7550582763387379628_n

Preşedintele de mare succes imobiliar din meditaţii face cinste la tot cartierul cu o galbenă flegmă-n ochi, propunându-l pe alunecosul (alifii, unsori, pomezi) Mihai Răzvan Ungureanu la conducerea SIE. Ei, politrucii, între ei. Odioasă nominalizare, odioase personaje.

MRU este unul dintre cei mai dezgustători reprezentanţi ai băsismului, în cea mai jegoasă expresie a sa. Obraznic, oportunist, demagog, iute clănţănitor depre virtuţile dreptei, dar mereu atârnător şi sugător de la banul public, MRU reprezinta o sinteză a mizeriei băsiste. Recuperarea pedelicilor şi bascularea PNL în PPE era doar primul pas spre restauraţie, acum vine şi aducerea dezgustătorului personaj care este MRU la şefia SIE. Şi cu asta hai să nu mai dăm vina pe CCR pentru flegma în ochi primită de către cei 7.4 milioane de oameni, ci să ne veselim că şi-au luat ăştia ţara înapoi.

Sper că ghipsatul ăla de Ponta stă comod pe poponeţ în patul turcilor, iar…

Vezi articolul original 207 cuvinte mai mult

Nu vă îngrijorați, există extrema dreaptă românească

28 iun.

MRU

Este limpede pentru mulţi dintre românii cărora le pasă cum va arăta viitorul ţării lor din noiembrie încolo că, după 10 ani pierduţi în gîlceavă şi învrăjbiri. Din 2004 încoace – un răstimp chinuitor de lung – România post-decembristă a ratat un alt start istoric, a fost împinsă înapoi, în timp, către un regim personal al Puterii, şi în spaţii geografice către alte vasalităţi, extra-europene. A fost, din nou, destructurată. Pe plan intern, Constituţia a fost interpretată discreţionar sau dată uitării, partide şi ideologii vechi de mai mult de 100 de ani hăituite şi aduse în pragul lichidării, populaţia stîrnită împotriva oamenilor aleşi pe căi democratice, actul de guvernare a fost fie obstrucţionat, fie aservit 100% şi s-a limitat, practic, la jefuirea bugetului naţional.

Orientarea către o dreaptă agresivă, fără aderenţă socială, identitate ideologică şi tradiţii în politica românească, precum şi renunţarea la vechile principii ale consensului guvernanţi-guvernaţi, renunţarea la…

Vezi articolul original 1.488 de cuvinte mai mult

Sistemul construit de Băsescu își apără structurile de rezistență și exclusivitățile de forță abuzivă, arată ce miză uriașă reprezintă pentru el păstrarea în integralitate la butoane a trioului

28 iun.

11666156_902255893172343_5043337222986700322_n

În momentul în care dezlănţuirea unor forte negre te copleşeşte, punându-te în condiţia castelului de nisip când vine valul, nu-ţi rămâne decât să încerci a folosi fărâmele de luciditate la care mai ai acces, pentru a căuta părţile bune ale fatalităţii și a încerca să mai tragi mici foloase de pe urma lor.

Vezi articolul original 1.484 de cuvinte mai mult

Forumul Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), condus de Klaus Iohannis, se declară oficial continuatorul partidului nazist din al Doilea Război Mondial

28 iun.

article

Gest provocator fără precedent în Uniunea Europeană

În data de 27 februarie 2007, Hans Klein (preot evanghelic şi consilier local), în calitatea sa de preşedinte al organizaţiei municipiului Sibiu a Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), a depus la Judecătoria Sibiu o Cerere de chemare în judecată împotriva municipiului Sibiu reprezentat de primarul Klaus Iohannis (şeful lui Klein în F.D.G.R., Iohannis fiind preşedintele organizaţiei la nivel naţional!) şi Consiliului Local Sibiu, unde F.D.G.R. avea majoritate absolută la acea dată, 16 consilieri (printre care şi „petentul” Hans Klein) din totalul de 23. Iată ce cerea Hans Klein în acţiunea civilă depusă la Judecătoria Sibiu: „Vă rugăm să constataţi calitatea de succesor în drepturi al organizaţiei noastre faţă de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe)”, adică, să priceapă toată lumea, recunoaşterea în mod oficial, fără echivoc, a continuării doctrinei naziste pe care o promova Grupul Etnic German pe întregul continent european…

Vezi articolul original 3.994 de cuvinte mai mult

TRINOMUL BASIST OTRAVIT PE CARE PENALUL KLAUS JOHANNIS -BASESCU IL FOLOSESTE IN INTERESUL SAU PERSONAL NU AL INTERESULUI NATIONAL AL ROMANIEI!

28 iun.

Contestatia in anulare prin care DNA forteaza desfiintarea hotararii definitive de achitare a Marianei Rarinca reprezinta o actiune izolata, atipica pentru procurorii anticoruptie. Demersul apare ca o incercare disperata a parchetului de a spala imaginea presedintei ICCJ, Livia Stanciu (foto stanga) – autoarea plangerii de santaj si cea care s-a autointitulat „partenera de nadejde a procurorilor DNA”, a sefei DNA Laura Codruta Kovesi (foto dreapta), a procurorilor de caz (Iulian Pancescu si Carmen Damian) si a celor 10 judecatori care au tinut-o pe femeie in arest, nevinovata, 191 de zile.

Directia Nationala Anticoruptie a atacat pe cai extraordinare decizia de achitare pronuntata de judecatorii Risantea Gagescu si Damian Dolache in dosarul Marianei Rarinca, insa nu a considerat oportun sa formuleze nici macar o contestatie in anulare impotriva zecilor de hotarari definitive de achitare pronuntate in 2014, decizii prin care judecatorii au consacrat nevinovatia a peste 100 de persoane trimise in judecata pe nedrept de acest parchet. Asta in conditiile in care, asa cum ne amintim, unele dintre aceste hotarari de achitare au fost catalogate „nelegale” de procurorii Laurei Codruta Kovesi in ultimul raport anual al DNA, motiv cat se poate de intemeiat pentru a ataca deciziile pe cai extraordinare.

Pentru a afla daca gestul DNA in cazul Rarinca este unul obisnuit pentru DNA, Lumeajustitiei.ro a adresat tuturor instantelor care au pronuntat in 2014 decizii definitive de achitare in dosarele DNA intrebarea daca parchetul a exercitat vreo cale extraordinara de atac impotriva acestor hotarari. Raspunsurile instantelor, pe care le prezentam in continuare, sunt fara echivoc: DNA nu a formulat nici macar o contestatie in anulare impotriva solutiilor de achitare. Desi avem in ultimul raport al DNA dovada clara ca zecile de hotarari definitive de achitare dispuse in 2014 au deranjat enorm parchetul anticoruptie, procurorii nu au formulat impotriva acestora nicio contestatie in anulare, un singur recurs in casatie fiind declarat intr-un dosar solutionat la Curtea de Apel Oradea.

DNA a cerut un termen extins de 30 de zile pentru a putea raspunde aceleiasi solicitari

Pe langa cererile trimise instantelor, am adresat si Directiei Nationale Anticoruptie aceeasi solicitare: sa ne comunice daca a exercitat vreo cale extraordinara de atac impotriva celor 41 de hotarari definitive de achitare dispuse de judecatori, in 2014, in dosarele instrumentate de procurorii DNA. Parchetul ne-a raspuns la 13 zile dupa lansarea solicitarii, precizand ca cererea noastra implica o „documentare complexa”, ce necesita un termen extins, de 30 de zile. Ceea ce ar fi insemnat ca raspunsul DNA ar fi venit dupa solutionarea contestatiei in anulare din cazul Mariana Rarinca:

La solicitarea dvs. inregistrata la data de 02 iunie 2015, Biroul de Informare si Relatii Publice este abilitat sa va comunice urmatoarele: In conformitate cu art. 7 alin. (1) din Legea 544/2001, va instiintam ca termenul de comunicare a raspunsului excede 10 zile, din cauza complexitatii documentarii, prin urmare un raspuns va va fi oferit in termenul extins de 30 de zile, de indata ce documentarea va fi finalizata”.

Contestatia in anulare a ajuns la judecatoarea Cristina Craiu, unul dintre cei 10 magistrati care au tinut-o in arest, nevinovata, pe Mariana Rarinca

Amintim ca admisibilitatea contestatiei in anulare prin care DNA doreste sa obtina in instanta desfiintarea deciziei definitive de achitare dispuse de judecatorii Risantea Gagescu si Damian Dolache in favoarea Marianei Rarinca va fi examinata – miercuri 24 iunie 2015, in camera de consiliu, fara citarea partilor – de un complet format din judecatoarele Cristina Carmen Craiu si Mihaeala Nita, de la Curtea de Apel Bucuresti. Fiind unul dintre cei 10 magistrati care au tinut-o degeaba in arest preventiv pe Mariana Rarinca, judecatoarea Cristina Craiu ar putea sa se abtina de la judecarea cererii DNA.

Mariana Rarinca va fi aparata in instanta de Marius Arizan, avocatul Lumeajustitiei.ro.

Prezentam in continuare, pe baza raspunsurilor instantelor, dovada ca DNA nu a formulat contestatie in anulare impotriva deciziilor definitive de achitare dispuse in 2014:

decizia penala nr.171 din 8 aprilie 2014 (dosar nr.4131/89/2012*, Curtea de Apel Iasi)

Curtea de Apel Iasi: „Urmare a solicitarii dvs. adresata Curtii de Apel Iasi, inregistrata la BIRP sub nr. 71/IP/03.06.2015, va comunicam faptul ca din verificarile efectuate in evidentele instantei a rezultat ca PICCJ-DNA nu a declarat nici o cale extraordinara de atac impotriva deciziei penale nr.171/08.04.2014 pronuntata de Curtea de Apel Iasi in dosarul nr.4131/89/2012*”.

decizia penala nr.467 din 6 mai 2014 (dosar nr.14/42/2014, Curtea de Apel Ploiesti)

Curtea de Apel Ploiesti: „Urmare a solicitarii dumneavoastra inregistrata la Biroul de Informare si Relatii Publice al Curții de Apel Ploiesti sub nr.119/RP /03.06.2015, va comunicam urmatoarele: in dosarul nr.14/42/2014 nu s-a formulat nicio cale extraordinara de atac impotriva Deciziei nr. 467 din data de 06.05.2014

decizia penala nr.622 din 12 iunie 2014 (dosar nr.2553/105/2011, Curtea de Apel Ploiesti)

Curtea de Apel Ploiesti: „Urmare a solicitarii dumneavoastra inregistrata la Biroul de Informare si Relatii Publice al Curții de Apel Ploiesti sub nr.119/RP/03.06.2015, va comunicam urmatoarele: in dosarul nr. 2553/105/2011 nu s-a formulat nicio cale extraordinara de atac impotriva Deciziei nr. 622 din data de 12.06.2014”.

decizia penala nr.251 din 23 decembrie 2013 (dosar nr.1480/105/2009, Curtea de Apel Ploiesti)

Curtea de Apel Ploiesti: „Urmare a solicitarii dumneavoastra inregistrata la Biroul de Informare si Relatii Publice al Curții de Apel Ploiesti sub nr.119/RP/03.06.2015, va comunicam urmatoarele: in dosarul nr. 1480/105/2009 nu s-a formulat nicio cale extraordinara de atac impotriva Deciziei nr. 251 din 23.12.2013”.

decizia penala nr.79/R din 23 aprilie 2014 (dosar nr.15144/197/2010*, Curtea de Apel Brasov)

Curtea de Apel Brasov: „Referitor la cererea dumneavoastra adresata, in temeiul Legii nr.544/2001, Curtii de Apel Brasov, va informam ca impotriva deciziei penale nr.79/R/23.04.2014, pronuntate in dosarul nr.15144/197/2010*, nu a fost declarata, de catre niciun participant la procesul penal, vreo cale extraordinara de atac”.

decizia penala nr.87 din 26 martie 2014 (dosar nr.9591/320/2008, Curtea de Apel Targu Mures)

Curtea de Apel Targu Mures: „Referitor la adresa dvs. inregistrata la Curtea de Apel Targu Mures sub nr.24/03.06.2015, va comunicam faptul ca, in urma verificarilor efectuate, am constatat ca decizia la care faceti dumneavoastra referire este definitiva nefiind atacata in cai extraordinare de atac”.

decizia penala nr.216/P din 2 aprilie 2014 (dosar nr.41289/212/2009, Curtea de Apel Constanta)

decizia penala nr.475 din 21 iulie 2014 (dosar nr.4/118/2009, Curtea de Apel Constanta)

Curtea de Apel Constanta: „Referitor la solicitarea dvs., in temeiul dispozitiilor Legii nr. 544/2001, va aducem la cunostinta faptul ca, in urma interogarii aplicatiei ECRIS, in niciunul dintre dosarele mentionate de dvs. nu au fost formulate cai de atac extraordinare de catre PICCJ-DNA”.

decizia penala nr.225/A din 19 martie 2014 (dosar nr.4542/91/2011, Curtea de Apel Galati)

Curtea de Apel Galati: „In referire la solicitarea dvs., inregistrata la Curtea de Apel Galati sub nr. 40/I/A/36 din 3.05.2015, va comunicam urmatoarele: Decizia penala nr. 225/A/19.03.2014 a Curtii de Apel Galati, privind pe inculpatii Alexandrescu Anca Sonia s.a., a ramas definitiva, prin nerecurare, la data de 19.03.2014. Impotriva acestei decizii nu au fost declarate alte cai extraordinare de atac. Dosarul nr. 4542/91/2011 a fost restituit instantei de fond, respectiv Tribunalului Vrancea, la data de 6.08.2014”.

decizia penala nr.106/R/2014 din 21 februarie 2014 (dosar nr.13649/296/2010**, Curtea de Apel Oradea)

Curtea de Apel Oradea: „Referitor la cererea dumneavoastra adresata acestei instante si inregistrata la Biroul de Informare si Relatii Publice sub numarul de mai sus, in data de 5 iunie 2015, in urma verificarilor efectuate rezulta ca, in dosarul nr. 13649/296/P/2010** avand ca obiect infractiuni de coruptie (Legea nr. 78/2000) nu a fost formulata vreo cale extraordinara de atac”.

decizia penala nr.346/A din 14 iulie 2014 (dosar nr.1092.1/30/2006*, Curtea de Apel Oradea)

Curtea de Apel Oradea: „Cu privire la dosarul nr.1092.1/30/2006* avand ca obiect luare de mita (art. 254 C.p.) va invederam ca au fost formulate recursuri in casatie declarate de catre DNA SV. Oradea si Campianu Emilian Ilie, care au fost inaintate Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 15.04.2015, avand termenul de judecata fixat pentru data de 23 iunie 2015”.

decizia penala nr.606 din 14 aprilie 2014 (dosar nr.40974/3/2008*, CAB)

decizia penala nr.848 din 1 iulie 2014 (dosarl nr.42002/3/2012, CAB)

decizia penala nr.1412/A din 12 noiembrie 2014 (dosar nr.23748/302/2011, CAB)

decizia penala nr.232/R din 19 noiembrie 2014 (dosar nr.4502/2/2014, CAB)

decizia penala nr.1611 din 22 decembrie 2014 (dosar nr.3949/2/2014, CAB)

Curtea de Apel Bucuresti: „Ca urmare a solicitarii dumneavoastra inregistrata la Curtea de Apel Bucuresti – Biroul de Informare si Relatii Publice sub nr. 461 din 2 iunie 2015, va informam ca nu au fost exercitate cai extraordinare de atac de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de catre parti impotriva deciziilor pronuntate in dosarele nr. 4502/2/2014, 23748/302/2011, 42002/3/2012 si 40974/3/2008*. In ceea ce priveste decizia pronuntata in dosarul nr.3942/2/2011, aceasta a fost atacata cu recurs in casatie de catre inculpatii Samson Dumitru si Motorga Cristina Mili”.

decizia penala nr.230 din 3 aprilie 2014 (dosar nr.7684/110/2010, Curtea de Apel Bacau)

Curtea de Apel Bacau: „Referitor la cererea dvs. din 05.06.2015, inregistrata la Biroul de Informare si Relatii Publice sub nr.2058/I/A/36 din 08.06.2015, va aducem la cunostinta faptul ca impotriva deciziei nr.961 din 08.12.2014, pronuntata de Curtea de Apel Bacau in dosarul nr.7684/110/2010, a formulat recurs in casatie inculpatul Bica Nicolae. Prin adresa nr.7684/110/2010, Curtea de Apel Bacau, in temeiul art.439 alin.(4/1) Cpp, a restituit cererea inculpatului intrucat nu a fost formulata in conformitate cu art.436 alin.(2) Cpp”.

decizia penala nr.656 din 17 iulie 2014 (dosar nr. 27134/211/2010, Curtea de Apel Cluj)

Curtea de Apel Cluj: „Raspunzand cererii dumneavoastra nr.118/IP/3.06.2015 prin care, in baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, ne solicitati sa va comunicam daca Decizia penala nr.656 din 17 iulie 2014, pronuntata in dosarul nr. 27134/211/2010, a fost atacata pe cai extraordinare de atac de catre PICCJ-DNA, va comunicam faptul ca, potrivit informatiilor existente in Registrul de evidenta si punere in executare a deciziilor penale a instantei, nu a fost exercitata nicio cale de atac extraordinara impotriva deciziei mentionate”.

-decizia penala nr.772 din 14 octombrie 2014 (dosar nr.3463/97/2013, , Curtea de Apel Alba Iulia)

Curtea de Apel Alba Iulia: „Dosarul penal nr.3463/97/2013 a fost solutionat in apel de Curtea de Apel Alba Iulia prin decizia penala definitiva nr. 772/A/14.10.2014. In data de 12.11.2014 dosarul a fost restituit instantei de fond, Tribunalul Hunedoara. In urma verificarii efectuate nu a fost identificat pana in prezent pe rolul Curtii de Apel Alba Iulia un dosar care sa aiba ca obiect judecarea caii de atac extraordinare declarata de partile din dosar”.

decizia penala nr.182 din 7 iulie 2014 (dosar nr.19796/300/2010, TMB)

Tribunalul Bucuresti: „Ca urmare a petiției transmise Tribunalului Bucuresti, inregistrata la Biroul de Informare si Relatii Publice sub nr. 482/L/BIRP/03.06.2015, va aducem la cunostinta urmatoarele: Din verificarile efectuate de grefierul sef al Sectiei I Penale s-a constatat ca in dosarul nr.19796/300/2010 al sus-mentionatei sectii Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie nu a promovat pana la data de 05.06.2015 nicio cale de atac impotriva deciziei penale nr. 182/07.07.2014, pronuntata in cauza”.

decizia penala nr.34 din 14 aprilie 2014 (dosar nr.17436/55/2009*, Tribunalul Arad)

Tribunalul Arad: „In urma cererii dvs., formulata in temeiul Legii nr.544/2011 privind liberul acces la informatiile de interes public, inregistrata la Tribunalul Arad, cu numarul 12/I/2015, in data de 03.06.2015, va comunicam faptul ca PICCJ-DNA-ST Timisoara nu a exercitat nicio cale extraordinara de atac impotriva deciziei penale nr.34, pronuntata de Tribunalul Arad la data de 14.04.2014 in dosarul nr.17436/55/2009**”.

decizia penala nr.13 din 24 ianuarie 2014 (dosar nr.2253/1/2013, ICCJ)

decizia penala nr.12 din 24 ianuarie 2014 (dosar nr.2109/1/2013, ICCJ)

decizia penala nr.20 din 18 februarie 2014 (dosar nr.806/44/2012, ICCJ)

decizia penala nr.840 din data de 7 martie 2014 (dosar nr.2174/95/2007, ICCJ)

decizia penala nr.995 din 20 martie 2014 (dosar nr. 3107/121/2010, ICCJ)

decizia penala nr.1093 din 27 martie 2014 (dosar nr.10541/83/2011, ICCJ)

decizia penala nr.87 din 14 aprilie 2014 (dosar nr.5330/1/2013, ICCJ)

decizia penala nr.1465 din data de 28 aprilie 2014 (dosar nr.3300/105/2008, ICCJ)

decizia penala nr.119A din data de 30 aprilie 2014 (dosar nr.744/33/2007, ICCJ)

decizia penala nr.134 din 23 mai 2014 (dosar nr.4357/2/2009, ICCJ)

decizia penala nr.1935 din data de 5 iunie 2014 (dosar nr.2682/99/2007*, ICCJ)

decizia penala nr.1996 din data de 11 iunie 2014 (dosar nr.61807/3/2010, ICCJ)

decizia penala nr.2351 din data 11 septembrie 2014 (dosar nr.6612/3/2012, ICCJ)

decizia penala nr.2646 din 22 septembrie 2014 (dosar nr.4938/109/2011, ICCJ)

decizia penala nr.333/A din 21 octombrie 2014 (dosar nr.1011/36/2013, ICCJ)

decizia penala nr.343/A din 28 octombrie 201 (dosar nr.2942/1/2013, ICCJ)

decizia penala nr.397 din 21 noiembrie 2014 (dosar nr.155/33/2013, ICCJ)

decizia penala nr.431 din 18 decembrie 2014 (dosar nr.162/43/2009, ICCJ)

Inalta Curte de Casatie si Justitie: „Urmare cererii dumneavoastra transmisa prin e-mail inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 2 iunie 2015, va facem cunoscut urmatoarele: Caile de atac declarate in dosarele mentionate de dumneavoastra sunt afisate pe portalul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la fisa fiecarui dosar, sectiunea Cai de atac”. In urma verficarilor efectuate de Lumeajustitiei.ro in portalul http://www.scj.ro si in sistemul ECRIS al instantei supreme, a rezultat ca PICCJ-DNA nu a exercitat nicio cale extraordinara de atac impotriva celor 18 decizii definitive de achitare (sau care contin solutii de achitare) pronuntate de ICCJ, in 2014, in dosarele DNA.

Curtea Militara de Apel Bucuresti

In ceea ce priveste decizia penala nr.45 din 10 iulie 2014 (dosar nr.55/753/2010) si decizia penala nr.52/A din 19 noiembrie 2014 (dosar nr.68/753/2010), cele doua hotarari continand solutii de achitare pronuntate de Curtea Militara de Apel Bucuresti, in 2014, in dosarele DNA, precizam ca din motive obiective nu au putut fi obtinute informatii despre situatia acestor dosare, intrucat acestea nu sunt publice pe portalul just.ro, iar la numarul de telefon al Curtii Militare de Apel Bucuresti nu a raspuns nimeni in ultimele saptamani.

Sursa : http://luju.ro/

BASISTO-JOHANNISTUL TEMBEL ,MARIUS BALU A DEPUS LA SENAT UN PROIECT DE LEGE AL NOULUI PDL ,SCUZE NOUL PNL PENTRU SUSPENDAREA PREMIEREULUI VICTOR PONTA DIN CSAT!SOMNUL RATIUNII NASTE MONSTRI!

28 iun.

Premierul Victor Ponta ar trebui scos din Consiliul Suprem de Apărare a Ţării după ce a intrat în vizorul procurorilor DNA, consideră un senator PNL care a depus la Parlament un proiect de lege care prevede ca persoanele urmărite penal să nu mai poată face parte din CSAT.

Senatorul liberal Marius Bălu a depus la Senat un proiect legislativ prin care propune suspendarea dreptului de a participa la şedinţele CSAT membrilor aflaţi sub urmărire penală, acesta spunând că ideea i-a venit de la situaţia premierului Victor Ponta, urmărit penal penal în dosarul lui Dan Şova.

Parlamentarul PNL de Mehedinţi consideră că, în condiţiile în care un membru al CSAT este urmărit penal, acesta nu ar trebui să participe la şedinţele în care se discută aspecte legate de siguranţa naţională, conform Mediafax, scrie Antena 3.

Biroul Permanent urmează să stabilească data la care va intra în comisii proiectul de lege al senatorului liberal.

Potrivit legislaţiei în vigoare, premierul în exerciţiu este vicepreşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat.

PRESTIGIOASA REVISTA FOREIGN POLICY :” NAZISMUL ADEVARATUL MOTIV PENTRU CARE GERMANIA NU INGHITE DATORIA GRECIEI!

28 iun.

Prestigioasa revistă americană Foreign Policy consideră că adevăratul motiv pentru care Germania adoptă o linie dură în relația cu Grecia se regăsește în istoria întunecată a țării, din secolul XX. Cu toate riscurile unei destabilizări a zonei euro, oficialii de la Berlin au refuzat să ajute Grecia, dacă aceasta nu adoptă politici și mai dure de austeritate.

Explicația este legată de amintirile dureroase pe care le are societatea germană, după perioada nazistă, scrie FP.

Germania a fost obligată, după ce a pierdut primul război mondial, să plătească 132 de miliarde de mărci-aur, despăgubiri pentru țările învingătoare.

Din 1924 în 1929, guvernul german a ”trăit pe credit”, împrumutând de la băncile americane bani pentru consum și pentru plata despăgubirilor de război. Când bursa din New York a căzut, în 1929, finanțările s-au oprit. Cancelarul Heinrich Brüning a crescut taxele și a redus cheltuielile publice, dar banii americanilor nu au mai venit, SUA trecând, la rândul lor,  printr-o gravă criză economică. Fără resurse, Germania a intrat în hiperinflație, un dolar american ajungând la 4,2 trilioane de mărci, în cel mai grav moment al devalorizării mărcii.

Băncile germane s-au prăbușit în 1931, iar Adolf Hitler a venit la putere în 1933. Partidul nazist funcționa de 10 ani, dar nu avusese rezultate notabile, înainte de criză. Astfel, se face o legătură între tragedia nazistă-o traumă istorică devastatoare, și criza datoriilor.

De aceea, nemții evită îndatorarea, cu orice costuri sociale. Pentru germani, datoria publică este imorală, aberantă chiar, scrie FP.

REMEMBER. ZIUA CEA MAI NEAGRA A CULTURII ROMANESTI.PPCARP II SCRIA LUI MAIORESCU „MAI POTOLITI-L PE EMINESCU!”LA 28 IUNIE 1883 ,ACUM 132 DE ANI, MARELE POET NATIONAL MIHAI EMINESCU ERA DUS IN CAMASA DE FORTA SI INTERNAT ABUZIV LA SPITALUL DE NEBUNI „CARITATEA!”,SI EI L-AU POTOLIT!

28 iun.

În acea zi de 28 iunie 1883, la ora 19.00, Mihai Eminescu era pus în cămaşă de forţă şi internat abuziv la Spitalul „Caritatea” al dr. Alexandru Şuţu. Cel care aranjase totul încă din dimineaţa acelei zile a fost Titu Maiorescu, prezentat de istoricii literaturii române ca fiind „prietenul” marelui nostru poet. Oare aşa să fie?

Faptele, aşa cum arată documentele vremii, s-au petrecut într-un mod atît de ciudat, încît este de mirare că nici pînă azi nu s-a spus adevărul întreg, dovadă că şi în acea vreme jocurile de culise din politică aveau o mare influenţă în viaţa oamenilor. Ziua de 28 iunie 1883 este un episod dureros care ar trebui încă să ne cutremure, căci victima lui este tocmai cel fără de care nu ştiu ce limbă am vorbi astăzi şi, poate, cine ştie ce am mai fi!

Domnu Eminescu a înnebunit. Vă rog faceţi ceva să mă scap de el, că foarte reu”

În acea dimineaţă, la ora 6, Ecaterina Szöke Magyarosy, prima nevastă a lui Ioan Slavici, unde stătea în gazdă Mihai Eminescu, îi aduce acasă lui Titu Maiorescu un bileţel scris pe o carte de vizită, al cărui conţinut este cutremurător: „Domnu Eminescu a înnebunit. Vă rog faceţi ceva să mă scap de el, că foarte reu”! Atît şi nimic mai mult. Episodul este redat chiar de către Titu Maiorescu în ale sale „Însemnări zilnice”:

Aşadar, imediat ce a citit bileţelul de la Ecaterina Szöke Magyarosy, Titu Maiorescu îl primeşte acasă pe Constantin Simţion, cu care, în mod neaşteptat, pleacă la „Casa de sănătate” a dr. Şuţu, unde, fără să-l vadă pe Eminescu, luînd de bune doar observaţiile „medicale” ale nevestei lui Slavici, „aranjează” la propriu internarea poetului, plătind în avans pentru o lună de zile!

MAIORESCU: „Numai, de s-ar face asta fără greutate!”

La ora 10, acasă la Maiorescu a venit însuşi Mihai Eminescu, avînd sub braţ ultimul număr al ziarului „Timpul”, în care, ca o ciudată premoniţie, publicase acel celebru articol despre „urâta pornire a guvernului asupra presei”, în care scria: „Trebuie să-l aşteptăm de acum la alte măsuri şi mai odioase, pentru că panta este alunecoasă şi nu are piedică până-n prăpastie”! Eminescu a zăbovit foarte puţin, cît a salutat gazdele şi a schimbat cîteva cuvinte cu Maiorescu.

Ca un alibi pentru planul său diabolic pe care deja îl pusese în aplicare prin internarea lui Eminescu la nebuni, Maiorescu vorbeşte despre „privirea fixă” şi „privirea în extaz” ale poetului şi despre faptul că l-ar fi îmbrăţişat „tremurînd”! Nici o vorbă despre ce se întîmplase în acea dimineaţă acasă la Slavici şi nici despre faptul că deja îl internase la Spitalul de nebuni! Ca o ultimă umilire, Maiorescu trece în jurnalul său şi faptul că i-ar fi dat 5 lei pentru trăsură, deşi Livia Maiorescu, fiica sa, care a fost de faţă, într-o scrisoare din 21 aprilie 1939 către I.E. Torouţiu, scrie: „Săracul de el, apoi a cerut 2 lei pentru birjă, a plecat şi de acolo l-au dus la Şuţu”!

Dar ultimele rînduri ale însemnării lui Maiorescu sînt de-a dreptul stupefiante şi nu este de înţeles cum de au fost ignorate de majoritatea istoricilor literari, de la Călinescu, pînă în ziua de azi. Din fericire, cîţiva eminescologi (Th. Codreanu, Călin L. Cernăianu, Constantin Barbu, Nicolae Georgescu, Ion Filipciuc şi, cu voia dvs., Ion Spânu) au deschis şi întreţinut subiectul acelei zile nefaste din viaţa lui Eminescu şi au scris cîteva cărţi de referinţă care demonstrează că în acea zi de 28 iunie 1883 poetul a fost internat cu forţa la Spitalul de nebuni al lui Şuţu, fără ca starea sa mentală să reclame necesitatea acestui demers halucinant!

Maiorescu însuşi scrie că l-a trimis pe Eminescu „la Simţion, pentru societatea „Carpaţii” şi că „de acolo e vorba să fie dus la Dr. Suţu”! Şi adaugă: „Numai, de s-ar face asta fără greutate!” Cu alte cuvinte, planul era foarte clar: Eminescu trebuia să ajungă la Societatea „Carpaţii”, unde chiar atunci se derulau percheziţii şi arestări, iar de acolo Simţion (cel cu care fusese Maiorescu la Şuţu în dimineaţa acelei zile pentru a-l interna pe Eminescu) trebuia să-l ducă la Spitalul de nebuni! O spune atît de clar Maiorescu, încît cine neagă existenţa acestui complot dovedeşte o ignoranţă crasă!

Eminescu, însă, nu se conformează „indicaţiilor lui Maiorescu” şi, într-un interval de timp destul de neclar, ajunge la Băile Mitraşevski, de unde, la ora 19, din motive necunoscute, este ridicat de poliţie din Băile Mitraşevski, anunţarea poliţiei fiind făcută de D. D Ocăşeanu şi V. Siderescu, ambii de la Societatea „Carpaţii”! Iată, în facsimil, „Procesul-verbal” întocmit în acel moment crunt din viaţa lui Mihai Eminescu:

Iată şi transcrierea acestui ”Proces-verbal”, pe care orice român nu-l poate citi decît cu ochii în lacrimi şi cu o durere neţărmurită în suflet:

Douăzeci şi opt iunie orele 7 seara Anul 1883.

Noi C. N. Nicolescu comisarul secţiei 18 din Capitală fiind informat de D. D Ocăşeanu şi V. Siderescu, că amicul lor Dl. Mihail Eminescu Redactorul Ziarului „Timpul” ar fi fost atins de alienaţie mintală, că s-au dus la stabilimentul de băi din str. Poliţiei nr. 4 de acum 8 oreşi că încuindu-se în baie, pe dinăuntru refuză să deschidă.

Constatăm că la moment am mers la localitate în str. Poliţiei nr. 4 la stabilimentul de băi al casei Mitraşevski, unde am fost informat de oamenii de serviciu, că un Domn, se află închis în camera nr. 17 şi că le-a cerut 10 ouă crude. În urmă, ar fi rugat pe amicul său V. Siderescu să-i aducă o pereche de pantaloni negri, negri de tot – ceea ce se realizează acum.

Cu această ocaziune, întorcându-ne cu mai toţi amicii mai sus precizaţi aci, am găsit pe nenorocitul Mihail Eminescu, dezbrăcat, silindu-se să închidă uşa-i (ca) şi avea aerul de a fi speriat de vederea noastră în număr de 4-5 persoane, între care şi Dl. Constantin Simţion. Am zis numitului Eminescu, că n-are să sufere nici un dezagrament, că trebuie să se calmeze… şi drept răspuns, se repede la amicii săi, şi la servitoarea băii, îmbrâncindu-i pe uşă, apoi aruncându-se în baia plină cu apă, stropea pe oricine voia să-l scoată afară.

Am fost siliţi să-l îmbrăcăm în camisolul de forţă şi astfel l-am condus institutului „Caritatea” cu concursul D-lor Ocăşeanu şi Const. Simţion – luînd însă cheia de la uşa băii. La „Caritatea” l-am confiat Dl. Dr. Şuţu, rugându-l a-i da îngrijiri excepţionale.

Apoi revenind la stabilimentul de băi, împreună cu amicii săi, am constatat că toate hainele şi chiar ciorapii erau aruncaţi în apa din baie şi de tot ce s-a găsit acolo am făcut anexatul inventar, care la semnele acestea, începând de la numărul 9 pânâ la 32, indică obiectele găsite în baie. Acolo găsind o cheie – arătată la nr. 19 – şi după opiniunea amicilor săi, putând a fi uşa casei Dl. Eminescu situată în str. Piaţa Amzei nr. 6. Vom lua cuvenitele, dar cuvenitele dispoziţii.

Numitul Eminescu, are familia la Botoşani. Vom dispune să fie încunonştinţaţi.

De cele ce preced, am adresat acest proces-verbal semnat de toţi asistenţii:

Comisar,

C. N. NICOLESCU

Asistenţi:

CONST. SIMŢION

V. SIDERESCU

G. OCĂŞEANU

MARK DAVID

JOHAN PAULINA

ANA MITRAŞEVSKI

P. S Transportându-ne la camera ce ocupă Dl. Mihail Eminescu în str. Piaţa Amzei nr. 6, am găsit pe subînchirietoarea Dna Ecaterina Slavici şi faţă cu domnia sa şi cu Dl. Siderescu, deschizând uşa cu cheia găsită în baie, am aruncat în interior toate obiectele menţionate în inventarul anexat, şi la moment am închis uşa, încuind-o şi sigilând-o, iar cheia s-a luat de noi, spre a se înainta cu acest act.

Comisar C. N. NICOLESCU

ECATERINA SLAVICI

V. SIDERESCU

Există în documentarul cazului şi o poveste fantasmagorică a lui Grigore Ventura (caricaturizat mai tîrziu de Caragiale în acel personaj Rică Venturiano) spusă lui Al. Ciurcu, care o va publica abia în 17 octombrie 1911 în ziarul „Adevărul”, însă nimic nu susţine prezenţa la prînz a lui Eminescu la Capşa, ameninţarea cu pistolul la adresa patroanei Marie Obeline Vautier, soţia lui Capşa, drumul la Cotroceni pentru a-l împuşca pe rege etc. În timp, s-au mai găsit şi alţi povestitori, fiecare croşetînd, pe marginea „auzitelor”, propriile varinate. Între ele, desigur, cea mai penibilă este a unui nepot al lui Slavici, care-şi amintea ce-i spusese tatăl său pe vremea cînd avea 9 ani!

Singura mărturie apropiată de evenimente, născută şi ea, din păcate, tot „din auzite”, este a lui Constantin Dimitriu, într-o scrisoare din 16 iulie 1883 către Mihai Brăneanu, în care se spune: „Eminescu, simţindu-se însuşi decăzînd, a simţit totodată că vor fi siliţi cei de lîngă el să-l asigure la Balamuc. Deci a fugit într-o baie unde a stat mai toată ziua ascuns. Îşi rupse toate hainele, aruncîndu-le în apă. Cînd s-au dus acolo cu autoritatea, doctori etc, el s-a luptat contra tuturor; a fost şi Ocăş; l-au pus în fine în cămaşa de forţă şi l-au dus la Şuţu, unde amicii au să plătească 300 fr. pentru el”! Ce să însemne oare că Eminescu a simţit cum cei de lîngă el vor să-l ducă la Balamuc, motiv pentru care „a stat mai toată ziua ascuns”?

DOSARUL DE INTERDICŢIE NU SE ÎNTOCMISE NICI DUPĂ O LUNĂ DE LA INTERNAREA LUI EMINESCU

Legislaţia din acea vreme prevedea, ca şi acum, o anumită procedură prin care cineva putea fi internat cu forţa la un Spital de nebuni, precum şi dreptul familiei de a decide asupra rămînerii sale acolo. Nimic din toate acestea n-au fost respectate. Din contră, cînd Matei Eminescu, fratele poetului, a încercat să facă toate demersurile pentru ca Mihai Eminescu să fie luat acasă, Maiorescu a făcut orice nu numai pentru a-l împiedica, ci chiar pentru a-l decredibiliza! Iată ce scria Maiorescu în „Însemnările…” sale din 14 august 1883:

Duminecă 14/26 Aug.Acum 2 zile a fost la mine tatăl său (anecdote din societatea moldovenească de odinioară) şi după aceea fratele său, locotenentul, care s-a folosit de această ocazie spre a-şi anexa ceasornicul alienatului său frate.

De fapt, Maiorescu fusese înştiinţat de Matei Eminescu de adevărata sa dorinţă, în scrisoarea trimisă încă din 18 iulie 1883, pe care o reproducem integral, în care spune explicit că VREA SĂ-L IA ACASĂ PE EMINESCU! Iată textul scrisorii:

Numai cu aceste documente în faţă şi oricine poate deduce că planul internări forţate a lui Eminescu la ospiciul lui Şuţu reuşise şi Maiorescu nu era dispus să lase familia să-l ia acasă. Oare de ce? Iată o întrebare care rămîne în continuare deschisă.

Culmea este că şi autorităţile vremii au fost complice la această „operaţiune”, căci, aşa cum rezultă dintr-o Adresă a Poliţiei Capitalei către Prefect, nici măcar în ziua de 23 iulie 1883, adică exact după o lună de la internarea lui Eminescu,nu se dăduse vreo Sentinţă a Tribunalului„pentru punerea sub interdicţie a fratelui Mihai Eminescu”! Iată conţinutul Adresei:

De altfel, documentele din acest „Dosar de interdicţie” aveau să fie publicate în facsimil abia recent de către eminescologul Constantin Barbu, cel ce a publicat pentru prima oară şi copia Autopsiei lui Eminescu din 1889. Vă prezentăm mai jos coperta acestui Dosar, precum şi o filă din incredibilul document care este Autopsia poetului:

Toţi cei care au îndrăznit să deschidă acest subiect în ultima vreme au fost puşi la zid de către cei ce vor să bată în cuie (din ce motive, oare?) teoria „nebuniei” lui Eminescu. Zeci de articole au fost scrise de oameni care n-au avut nici măcar curiozitatea să vadă documentele acestui Dosar. În schimb, aceiaşi îşi dau mîna pentru a-l caricaturiza pe Mihai Eminescu în fel şi chip. Un exemplu este acel număr sinistru din „Dilema” lui Andrei Pleşu, în care, sub coordonarea lui Nicolae Manolescu, au fost publicate vreo 10 articole scandaloase la adresa lui Eminescu, între semnatari aflîndu-se şi Mircea Cărtărescu. Ultima ispravă în acest sens este o culegere de texte intitulată „Maladia lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor”, îngrjită de acad. Eugen Simion, în care se flutură din nou teoria „nebuniei” lui Eminescu. De acest volum, însă, ne vom ocupa pe îndelete altădată.

În această zi de 28 iunie, poate ar trebui să ne amintim cu durere despre ce s-a întîmplat acum 132 de ani, cînd, în noapte, o căruţă cu coviltir, căci aşa erau atunci ambulanţele, traversa Bucureştiul, avînd înăuntrul ei pe Mihai Eminescu în cămaşă de forţă! Era dus la Spitalul de nebuni, căci, aşa cum avea să scrie mai tîrziu Al. Vlahuţă: Într-o ţară cu atîtea nulităţi triumfătoare, un poet atît de mare şi de cinstit nu putea să moară decît într-un spital de nebuni.

P.S. Pentru cei care vor să ştie mai multe despre ce s-a întîmplat în acea zi, recomandăm următoarele cărţi fundamentale pentru acest subiect:

De asemenea, sînt de semnalat pe aceeaşi temă articolele fraţilor George şi Victor Roncea, care au contribuit într-o manieră însemnată la meţinerea acestui subiect extrem de important pentru lămurirea evenimentelor din ziua de 28 iunie 1883, cînd, din senin, s-a declanşat operaţiunea de internare forţată a lui Eminescu la Spitalul de nebuni. P.P. Carp îi scrisese doar cu cîteva zile înainte lui Maiorescu: „Mai potoliţi-l pe Eminescu!” Şi ei l-au potolit!

BRITNEY SPEARS – WORK Bxxx CH!

28 iun.

%d blogeri au apreciat: