Arhiva | 6:20 pm

UN GRUP FORMAT DIN 41 DE ECONOMISTI SI ANTREPRENORI ,II TRANSMIT O SCRISOARE DESCHISA ASASINULUI ECONOMIC AL ROMANIEI KLAUS JOHANNIS :”PROMULGATI CODUL FISCAL!

21 iul.

Un grup de economiști și antreprenori, printre care Florin Cîțu, Bogdan Glăvan, Dan Mașca (un om de afaceri Târgu Mureș), Mihai Neamțu, George Mioc (antreprenor al unei companii din SUA) și Cristian Păun (profesor la ASE), îi transmit președintelui Iohannis că „acum este momentul oportun pentru scăderea fiscalității”.

Un grup de profesori universitari, economişti, dar şi antreprenori i-au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, pe tema noului Cod Fiscal retrimis în Parlament.

Semnatarii scrisorii, afirmă că doresc să atragă atenţia asupra faptului că este necesară scăderea taxelor în România.

Iată textul scrisorii

„În atenția
Domnului Klaus Werner Iohannis, Președintele României
Domnului Călin Popescu-Tăriceanu, Președintele Senatului
Domnului Victor-Viorel Ponta, Prim-Ministru
Tuturor liderilor partidelor politice,

Având în vedere cererea de reexaminare asupra legii Codului fiscal trimisă de Președintele României, aducem în atenția opiniei publice următoarele:

Suntem un grup de cadre didactice, economiști, antreprenori și manageri preocupați de politicile publice care afectează climatul de afaceri și bunăstarea populației.

Urmărind anumite luări de poziție din ultima perioadă cu privire la Codul fiscal, dorim să atragem atenția asupra faptului că, în opinia noastră, oportunitatea politică a scăderii poverii fiscale generată odată cu elaborarea legii referitoare la Codul fiscal se constituie într-o șansă ce nu trebuie ratată.
Înțelegem îngrijorările celor care îndeamnă la abordări prudente, responsabile privind starea finanțelor publice.
Considerăm că prosperitatea nu se poate construi pe deficite bugetare și datorie publică, rostogolită continuu, de la un an la altul, și că politicile monetare și fiscale nu pot compensa absența reformelor reale. Este într-adevăr nevoie de o nouă abordare, una bazată pe responsabilitate și principii sănătoase, astfel încât să punem capăt experimentelor și vicioasei pendulări între politici stop & go care nu pot întreține decât un climat frustrant de incertitudine și letargie economică.

Credem în importanța scăderii taxelor, a simplificării fiscale și a reducerii birocrației. Între taxe mari, corupție și evaziune fiscală există o relație directă.

Considerăm deci oportun să ne exprimăm un punct de vedere care, sperăm, într-o primă fază, va determina aprobarea și promulgarea unui Cod fiscal care să-i despovăreze deopotrivă pe angajatori și pe angajați (la Codul actual s-a lucrat și împreună cu reprezentanți ai mediului de afaceri), iar ulterior va constitui o temă de discuție și un punct de plecare pentru formularea unor politici sănătoase de natură să sprijine bunul mers al economiei.

Fără îndoială că noul Cod fiscal nu este perfect. Însă reducerea taxelor este un lucru bun în sine, de aceea se cuvine să fie susținută necondiționat, indiferent de culoarea politică a Guvernului care a inițiat-o. Ideea că reducerile de taxe pot periclita stabilitatea financiară a țării este, stricto sensu, un truism: orice relaxare fiscală poate micșora încasările bugetare, dar acest efect nu constituie un motiv pentru respingerea ei. Soarta bugetului nu stă doar în dimensiunea poverii fiscale, ci în corelarea acesteia cu obligațiile angajate de stat. Coerența diverselor măsuri fiscal-bugetare nu poate fi dedusă din Codul fiscal, ci din strategia Guvernului în acest domeniu, din ansamblul inițiativelor legislative și din legea bugetului de stat.

În absența corelațiilor între strategia fiscal-bugetară și programul de convergență, precum și din cauza inconsistenței acestora, este ușor de vehiculat ideea că tocmai relaxarea fiscală este un exercițiu de demagogie. Atragem însă atenția că reducerea birurilor nu este o măsură populistă, ci are un adânc fundament moral și vaste consecințe materiale pozitive pentru societate. Populiste sunt acele măsuri care – împrumutând cuvintele unui gânditor clasic liberal – întrețin ficțiunea că fiecare dintre noi poate trăi pe spinarea celuilalt: creșterea salariului minim, a salariilor personalului bugetar, acordarea de pensii speciale și alte favoruri clientelei politice, ștergerea datoriilor unor companii etc.

Observăm cu îngrijorare că apetitul Guvernului pentru măsuri populiste a sporit în ultima vreme și suntem dezamăgiți că restul clasei politice mimează (în cel mai bun caz) un protest neconvingător împotriva acordării de alocații, subvenții și alte cadouri, fără să ofere soluții alternative. Ar fi însă și mai trist ca reducerea poverii fiscale să ajungă țapul ispășitor în toată această cacofonie politico-legislativă. Mai cu seamă cu cât scăderea impozitelor nu este un privilegiu, ci un deziderat firesc pentru o economie care vrea să intre pe un traseu de dezvoltare accelerată.

România este o țară a taxelor mari (comparativ cu a altor țări vivace economic), a taxelor multe și greu de plătit, a taxelor prost cheltuite. Statul român încasează la buget mai mulți bani decât încasează media țărilor în dezvoltare, dar ritmul creșterii economice este inferior acesteia. Această constatare nu poate surprinde pe nimeni: taxele mari inhibă dezvoltarea, în timp ce taxele mici cresc bunăstarea tuturor, putând aduce chiar și venituri mai mari la buget. Eficiența principalelor impozite este foarte redusă – statul colectează puțin peste jumătate din impozitele percepute -, dovadă deopotrivă că pragul de suportabilitate socială a fost atins și că Guvernul eșuează chiar și acolo unde ne-am aștepta mai puțin: la colectarea taxelor.

Taxele reprezintă o povară suplimentară atât la nivel individual, cât și la nivelul firmelor existente, și așa decapitalizate de criza economică, și descurajează inițierea de noi afaceri. Instituțiile statului au în fond drept obiectiv îmbunătățirea condițiilor de viață ale românilor. Nivelul de trai poate spori doar datorită creșterii productivității, care face ca un volum tot mai mare de bunuri și servicii să fie obținute cu prețul aceluiași efort depus. Pledăm deci pentru concentrarea pe acele politici care încurajează crearea de locuri de muncă, investițiile și productivitatea, iar noul Cod fiscal trebuie să facă un pas în această direcție.

Suntem, categoric, adepții echilibrului bugetar. Care sunt pilonii pe care trebuie să se bazeze scăderea poverii fiscale? De unde poate proveni spațiul fiscal necesar implementării unei reforme curajoase? Pe de o parte, din consolidarea fiscală, din mai buna colectare a impozitelor. Pe de altă parte, din reducerea cheltuielilor bugetare, prin reforma sistemului de pensii, restructurarea serviciilor publice și creșterea eficienței cheltuirii banului public. În măsura în care nu există un plan concret de raționalizare a cheltuielilor, de eficientizare a serviciilor publice și un control asupra investițiilor de capital, vom ajunge să creștem datoria până la un nivel nesustenabil, precum alte țări, ca să acoperim deficitul. Către acest tip de plan considerăm că trebuie să se îndrepte atenția tuturor partidelor, a întregii clase politice, pentru a evita căderea în derizoriu a ideii de relaxare fiscală, compromiterea unei măsuri vitale pentru progresul sustenabil al României.

Principial vorbind, este bine-cunoscut faptul că statul este cel mai prost administrator și, din această perspectivă, creșterea continuă a resurselor puse la dispoziția lui nu este eficientă economic. La fel de bine-cunoscut este și faptul că, tot principial vorbind, cea mai rapidă și sigură cale de eficientizare a unui sistem resursofag, trece prin reducerea resurselor alocate respectivului sistem. Insistăm asupra faptului că scăderea taxelor nu trebuie să fie rezultatul unei abordări simpliste, al unei analize superficiale. De aceea apelăm la întreaga clasă politică să contribuie la realizarea unui plan solid de racordare a cheltuielilor publice la posibilitățile de finanțare oferite de societatea românească. Ținând cont că o economie tânără precum a noastră nu poate căra poveri fiscale precum cele duse de economiile dezvoltate, tot așa cum nu este firesc pentru un copil să facă exerciții de culturism, se impune diminuarea cheltuielilor publice. Soluții precum plafonarea cheltuielilor bugetare în raport cu PIB sau interzicerea deficitelor bugetare ar putea întări credibilitatea reformei fiscale, asigurând caracterul ireversibil al acesteia. În rândul semnatarilor acestei scrisori se află cu siguranță mulți economiști care ar avea disponibilitatea și expertiza necesare sprijinirii unui astfel de demers, în măsura în care va exista interes din partea oricărei instituții a statului.

În încheiere, apreciem că un Cod fiscal cu valențe reformiste nu va fi niciodată perfect, iar incertitudinea care planează asupra magnitudinii efectelor sale este inerentă unui asemenea demers. De aceea nu consideram că aceste slăbiciuni și considerații ar trebui să ne facă circumspecți în sprijinirea adoptării lui. România are de altfel o lungă și pernicioasă tradiție a pașilor mărunți (de regulă, unul înainte și doi înapoi), a reformelor patologic-graduale. Credem că tocmai acum, într-o perioadă de creștere economică, este momentul oportun pentru scăderea fiscalității și că această reformă nu poate fi amânată în mod credibil – experiența recentă de pe plan intern și internațional arată elocvent că în condiții de recesiune politicienii nu au capacitatea de a întreprinde acest gen de măsuri, ci din contră.

Cu deosebită considerație,
Octavian Bădescu, economist, antreprenor, Sameday Courier
Bogdan Glăvan, profesor universitar, Universitatea Româno-Americană
Florin Cîțu, economist
Cristian Păun, profesor universitar, Academia de Studii Economice
Costea Munteanu, profesor universitar, Academia de Studii Economice
Tudor Smirna, economist, Institutul Ludwig von Mises România
Petru Pacuraru – Managing Director HPDI și Presedinte Fundatia Leaders
Claudiu Năsui, economist, președinte SOLIB
Decebal Popescu, antreprenor, Cartrans Romania
Ovidiu Neacșu, economist, vicepreședinte SOLIB
Florin Vişa, Executive Director, Filipescu Visa Financial Advisors
Gabriel Mursa, conferențiar universitar, Universitatea Alexandru Ioan Cuza
Mihaela Ifrim, lector universitar, Universitatea Alexandru Ioan Cuza
Radu Mușetescu, conferențiar universitar, Academia de Studii Economice
Adriana Alionte, antreprenor
Vlad Topan, conferențiar universitar, Academia de Studii Economice
Dan Mașca, Reea Târgu Mureș
Mariana Sorlescu, profesor universitar, Universitatea Româno-Americană
Dragoș Manac, antreprenor
Gabriel Staicu, conferențiar universitar, Academia de Studii Economice
Victoria Burton, antreprenor, New Victoria
Victor Dragomirescu, C.E.O., Romanian Software
Radu Cujba, antreprenor
Marius Cristian Pană, conferențiar universitar, Academia de Studii Economice
Ruxandra Ogrendil, Managing Partner, Path-Finder Management & Consulting SRL
Vlad Mureșan, lector universitar, Universitatea Babes-Bolyai
Ion Radu Zilișteanu, analist economic
Valentin Mircea, doctor în drept și avocat
Mihail Neamțu, lector universitar și antreprenor
Mircea Maniu, conferențiar universitar, Universitatea Babeș-Bolyai
Adrian Mitroi, analist economic
Valentin M. Ionescu, consultant
George Mioc, CEO PSI Industries, Inc., Dallas, SUA, antreprenor
Radu Simandan, asistent universitar doctor, Universitatea Politehnică București
Radu Nechita, conferențiar universitar, Universitatea Babes-Bolyai
Octavian-Dragomir Jora, conferențiar universitar, Academia de Studii Economice, jurnalist
Emanuel Mihail Socaciu, lector universitar, Universitatea din București
Marius Lăzărescu, antreprenor
Viorel Pascale, antreprenor
Iulian Tănase, economist și antreprenor.

„Atragem însă atenția că reducerea birurilor nu este o măsură populistă, ci are un adânc fundament moral și vaste consecințe materiale pozitive pentru societate. Populiste sunt acele măsuri care – împrumutând cuvintele unui gânditor clasic liberal – întrețin ficțiunea că fiecare dintre noi poate trăi pe spinarea celuilalt: creșterea salariului minim, a salariilor personalului bugetar, acordarea de pensii speciale și alte favoruri clientelei politice, ștergerea datoriilor unor companii etc.”, se arată în scrisoarea adresată șefului statului.

Cei 41 precizează că sunt adepții echilibrului bugetar. „De unde poate proveni spațiul fiscal necesar implementării unei reforme curajoase? Pe de o parte, din consolidarea fiscală, din mai buna colectare a impozitelor. Pe de altă parte, din reducerea cheltuielilor bugetare, prin reforma sistemului de pensii, restructurarea serviciilor publice și creșterea eficienței cheltuirii banului public. În măsura în care nu există un plan concret de raționalizare a cheltuielilor, de eficientizare a serviciilor publice și un control asupra investițiilor de capital, vom ajunge să creștem datoria până la un nivel nesustenabil, precum alte țări, că să acoperim deficitul. Către acest tip de plan considerăm că trebuie să se îndrepte atenția tuturor partidelor, a întregii clase politice, pentru a evita căderea în derizoriu a ideii de relaxare fiscală, compromiterea unei măsuri vitale pentru progresul sustenabil al României”, scriu aceștia.

CIRCULA PE NET.SCRISOAREA DESCHISA A CONSILIULUI INVESTITORILOR STRAINI A ANUNTAT CA SUSTINE ADOPTAREA NOULUI COD FISCAL APROBAT DE PARLAMENT!

21 iul.

Consiliul Investitorilor Straini a anunţat că sustine adoptarea noului Cod Fiscal în varianta aprobată de Parlament.

„Multe din prevederile noului Cod Fiscal reprezintă un important pas înainte în zona de modernizare şi clarificare a cadrului fiscal românesc.  Proiectul noului Cod Fiscal este rezultatul unui efort susţinut al mediului de afaceri din România derulat pe parcursul ultimilor doi ani împreună cu autorităţile. Considerăm că textul adoptat de Parlament în urmă cu o lună reprezintă o îmbunătăţire substanţială a legislaţiei fiscale din România, care aduce mai multă claritate şi predictibilitate politicii fiscale pe termen mediu şi lung”, se arată în comunicatul Consiliului Investitorilor Străini.

Companiile care fac parte din Consiliu „apreciează iniţiativa de reducere a poverii fiscale din România, fapt ce poate ajuta la creşterea competitivităţii ţării noastre în regiune”.

Pe de alta parte, Consiliul Investitorilor Straini susţine ca viabilitatea noilor măsuri fiscale este la fel de importantă pentru investitori şi cere păstrarea disciplinei bugetare pentru a nu exista derapaje macroeconomice care să necesite ajustări fiscale ulterioare.

PROPAGANDA BASISTA DEVENITA JOHANNISTA DIN MEDIA AUDIO-VIZUALA SI SCRISA SI DIVERSIUNEA PUPINCURISTA PENTRU APARAREA ASASINULUI ECONOMIC AL ROMANIEI ,PENALUL KLAUS JOHANNIS ,CARE SALVEAZA INTERESELE ECONOMICE ALE GERMANIEI:DE RASU’LUMII: „PLANUL B PENTRU NOUL COD FISCAL DE LA COTROCENI!,ADICA AUSTERITATE!

21 iul.

La Palatul Cotroceni ar exista un plan B pentru noul Cod Fiscal. Taxa pe Valoarea Adăugată poate fi redusă de la 24% la 19% fără a dezechilibra bugetul României. Condiţia este însă ca cele cinci puncte procentuale să fie tăiate în două etape, susţin surse apropiate Preşedinţiei, relatează Digi24.ro

Mai exact, de la 24% la 21,5% de la mijlocul anului viitor şi restul până la 19% din 2017. Soluţia nu a fost însă avansată oficial de preşedintele Klaus Iohannis în momentul respingerii Codului Fiscal. Şeful statului a explicat doar că tăierile de taxe, concomitent cu majorarea salariilor şi a pensiilor, vor produce o gaură prea mare în bugetul pe anul viitor, dacă nu cresc veniturile.

Toate reducerile de taxe din noul cod, printre care eliminarea taxei pe stâlp şi a supraaccizei la carburanţi, ar urma să creeze un gol bugetar de 15 miliarde de lei în 2016.

ASASINUL ECONOMIC AL ROMANIEI,PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS A PROMULGAT LEGEA PENSIILOR SPECIALE PENTRU DIPLOMATI SI FUNCTIONARI PUBLICI PARLAMENTARI!

21 iul.

Pensiile speciale pentru diplomaţi şi funcţionarii publici parlamentari sunt oficiale, după ce preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat Legea modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar şi Legea privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României.

Potrivit legii privind pensiile speciale pentru diplomați – inițiate printre alții de Marian Neacșu (PSD), Florin Iordache (PSD), Carmen Moldovan (PSD) și Kerekes Karoly (UDMR) – aceștia ar putea primi o pensie de serviciu de 80% din media veniturilor salariale nete din ultimele 12 luni de activitate. Vor beneficia de această pensie toți cei care au activat minimum 18 ani în diplomație sau în comerțul exterior. În plus, de acest drept vor avea parte și urmașii titularului, „în condițiile privind legislația privind sistemul public de pensii”.

Același grup de deputați a propus și ca funcționarii parlamentari să primească pensii speciale, în cuantum de 80% din media veniturilor salariale brute din ultimele 12 luni. Potrivit expunerii de motive la acest proiect, este nevoie de o astfel de măsură pentru că, altfel, și funcționarii parlamentari ar fi discriminați. Până în 2010, și aceștia beneficiau de pensii speciale, dar guvernul Boc le-a desființat, potrivit evz.ro.

ANDREEA LUNGU ,SOTIA DISPARUTULUI CODRUT MARTA CONDAMNATA DE COMPLETUL DE JUDECATA AL JUDECATORIEI SECTORULUI 1 LA TREI ANI DE INCHISOARE CU SUSPENDARE PENTRU PROXENETISM !DECIZIA NU ESTE DEFINITIVA!

21 iul.

Judecătoria Sectorului 1 a condamnat-o pe Andreea Marta, soția dispărutului Codruț Marta, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru proxenetism, achitând-o pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat.

Andreea Marta este obligată să facă 90 de zile de muncă în folosul comunităţii, în cadrul Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti sau Fundaţiei pentru Promovarea Sancţiunilor Comunitare.

Din pedeapsa de trei ani de închisoare va fi scăzută perioada în care soția lui Codruț Marta a fost reţinută şi arestată, respectiv din 18 până în 30 iulie 2012.

Andrea Marta a fost obligată de asemenea să urmeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau în colaborare cu instituţii din comunitate.

Sora Andreei Marta, Maria Magdalena Lungu, Vasile Panait şi Victoria Spînu au fost condamnaţi tot la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru proxenetism.

De asemenea, instanţa a mai dispus confiscarea de la Andreea Marta şi Maria Magdalena Lungu a câte 10.000 de euro.

Decizia Judecătoriei Sectorului 1 nu este definitivă, poate fi contestată la Tribunalul Bucureşti.

În 24 ianuari 2013, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Andreea Elena Marta, pe sora acesteia, Maria Magdalena Lungu, pe Victoria Spînu şi pe Vasile Panait, într-un dosarul privind obţinerea de beneficii financiare substanţiale din proxenetism şi prostituţie.

Conform procurorilor, Andreea Marta (fostă Lungu) şi Maria Magdalena Lungu au coordonat activitatea grupării, în sensul că ar fi racolat persoane cu o situaţie materială foarte bună şi le-ar fi facilitat întâlniri cu diferite tinere în vederea practicării prostituţiei, în schimbul unor importante sume de bani.

Activităţile de prostituţie şi proxenetism aveau loc de cele mai multe ori în hoteluri de lux din Bucureşti sau în alte locuri alese de clienţi, în judeţele Tulcea, Braşov şi Călăraşi, precum şi în Italia, Elveţia şi Principatul Monaco.

TRAIAN BASESCU ,MENTORUL PENAL SI ADEVARATUL PRESEDINTE AL ROMANIEI ,IL ATACA DUR PE DISCIPOLUL SAU PENAL MARIONETA KLAUN WERNER JOHANNIS-BASESCU !

21 iul.

Traian Băsescu îl atacă într-o postare pe Facebook pe Klaus Iohannis.

Fostul preşedinte susţine că, promulgând Legea privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, „fără să obiecteze”, acesta a făcut dovada unei lipse de loialitate faţă de Constituţie şi „propriul popor”.

„O fi prea greu pentru domnul Iohannis să fie loial constituţiei şi propriului popor ?”, a scris Băsescu

„Preşedintele Iohannis a abdicat fără să fie rege.

Promulgând fără să obiecteze Legea privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, Preşedintele Iohannis şi-a abandonat cea mai importantă prerogativă, aceea de a-i reprezenta şi de a lucra pentru cei care l-au ales.

Mare decepţie când am constatat că legea nu este atacată la Curtea Constituţională şi iată de ce: – Număr de parlamentari conform noii legi: 466; – Număr de parlamentari conform referendumului din 2009: 300.

Dacă Parlamentul nu a binevoit să respecte votul exprimat de români într-un referendum validat, Preşedintele României avea obligaţia constituţională să acţioneze în favoarea propriului popor.

Preşedintele Iohannis a abdicat de la îndatoririle constituţionale în condiţiile în care avea la dispoziţie Decizia nr. 682/2012 a Curţii Constituţionale care în mod indirect îl obliga la reacţie. În realitate, românii au fost “puţin vânduţi” pentru liniştea Preşedintelui în relaţia cu politicienii.

Traian Băsescu face trimitere şi la textul deciziei 682 din 27 iunie 2012 a Curţii Constituţionale „doar pentru cei interesați şi care au răbdare să citească”.

În Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate se arată:

„1.10. Din această perspectivă, ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare – această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral.

1.11. Această interpretare se întemeiază şi pe principiul loialităţii constituţionale, desprins şi interpretat prin coroborarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 – Statul român, art. 2 – Suveranitatea şi art. 61 – Rolul şi structura (Parlamentului), principiu care, în această materie, impune ca autorităţile cu competenţe decizionale în domeniile vizate de problematica supusă referendumului (în cazul de faţă Parlamentul) să ia în considerare, să analizeze şi să identifice modalităţi de punere în practică a voinţei exprimate de popor. O altă viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exerciţiu pur formal, un simplu sondaj de opinie.

1.12. Pentru aceste considerente, Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61”.

EMISARUL GERMANIEI LA BUCURESTI ,PENALUL KLAUS JOHANNIS A PROMULGAT LEGEA ALEGERILOR PARLAMENTARE!

21 iul.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat luni Legea privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, care prevede revenirea la votul pe lista de partid, potrivit unui anunț al Administrației Prezidențiale.

Proiectul de lege privind alegerile parlamentare prevede că alegerile vor fi pe liste parlamentare, cu prag electoral de 5%, iar norma de reprezentare să fie un deputat la 73.000 locuitori şi un senator la 168.000 locuitori. Potrivit acestei norme de reprezentare, ar urma să fie 308 deputaţi, cărora li se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor, 134 de senatori şi doar 6 parlamentari de diaspora (2 senatori şi 4 deputaţi, menţinându-se numărul actual al celor care îi reprezintă pe românii din străinătate), relatează Mediafax în pagina electronică.

La ultimele alegeri parlamentare, din 2012, au fost aleşi 412 deputaţi şi 176 de senatori, însă aceştia au fost aleşi în baza votului uninominal.

Pirn intrarea în vigoare a legii promulgate de Iohannis, se revine practic la sistemul electoral practicat până în 2008.

%d blogeri au apreciat asta: