Arhiva | 5:54 pm

ASASINUL ECONOMIC AL ROMANIEI ,EMISARUL GERMANIEI LA BUCURESTI ,PENALUL KLAUS JOHANNIS A CONVOCAT IN LIPSA PREMIERULUI VICTOR PONTA CARE A PLECAT IN CONCEDIU ,FARA SA-L ANUNTE,JOI 30 IULIE CSAT-UL!

29 iul.

Joi va avea loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), la Palatul Cotroceni, potrivit unor surse citate de B1 TV.

La ora transmiterii acestei știri, încă nu a fost făcut un anunț oficial din partea Adiministrației Prezidențiale cu privire la ședinșa CSAT de joi, așa încât deocamdată nu se cunosc ora la care va avea loc reuniunea și nici subiectele care vor fi abordate.

Premierul Victor Ponta, aflat în concediu de odihnă, nu va participa la ședința de la Palatul Cotroceni. Cel mai pobabil Ponta va fi înlocuit de vicepremierul pentru securitate națională,
Gabriel Oprea, care, de altfel, a fost delegat să preia atribuțiile premierului în perioada în care acesta se află în vacanță.

În trecut a mai existat o situație asemănătoare când în concediul lui Victor

29 IULIE 2012-ZIUA CAND IN URMA REFERENDUMULUI ,7,4 MILIOANE DE ROMANI L-AU TRIMIS ACASA PE PERSONAJUL SINISTRU TRAIAN BASESCU,MAI PUTIN BASISTUL KLAUS JOHANNIS CARE NU A VOTAT SUSPENDAREA LUI TRAIAN BASESCU.MESAJUL PREMIERULUI VICTOR PONTA DIN 29 IULIE CU OCAZIA IMPLINIRII A TREI ANI DE LA DEMITEREA LUI TRAIAN BASESCU !

29 iul.

Premierul Victor Ponta postează pe pagina sa de Facebook chiar dacă este în concediu. Cu ocazia zilei de 29 iulie, prim-ministrul a postat un mesaj în care amintește de Referendumul pentru demiterea lui Băsescu din 2012.

Ponta compară momentul de 29 iulie 2012, cea în care peste 7,4 milioane de români au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu, cu momentul 22 decembrie 1989 când a fost dat jos Nicolae Ceaușescu.

”Pentru mine ziua de 29 iulie va rămâne întotdeauna un moment extraordinar, comparabil doar cu ziua de 22 decembrie 1989. În 2012 a fost ziua în care 7,4 milioane de cetățeni au votat la Referendum ca să își ia țara înapoi de la un personaj politic sinistru – Băsescu, un Regim brutal și detestat la fel ca cel comunist și un Sistem de Propagandă la fel de feroce și puternic atunci ca și acum!

Crin Antonescu și cu mine am fost atunci liderii acelui fenomen excepțional – avem meritul de a-l fi reprezentat și vina de a nu fi dus la capăt voința oamenilor!
Sigur că până azi au supraviețuit și au câștigat mulți dintre cei înfrânți atunci de voința populară (ceea ce fac acum Blaga, Predoiu, MRU, Macovei, etc. este doar o confirmare pentru cei care încă mai aveau iluzii). Și era de așteptat ca eu și Crin (plus Liviu Dragnea, Radu Stroe și mulți alți inițiatori) să plătim prețul pentru „îndrăzneala” de atunci.

Dar vreau să-mi exprim convingerea absolută că am avut atunci dreptate și să arăt recunoștința mea pentru cei 7,4 milioane de români care au crezut cu sinceritate că democrația și dreptatea pot fi nu doar vorbe goale, ci principii de funcționare pentru o societate normală. Nu a fost posibil atunci, nu e posibil acum, dar cred că în viitor va fi!”, a scris Ponta pe Facebook.

PATRONUL ZIARULUI EVENIMENTUL ZILEI DAN ANDRONIC A FOST AUDIAT MIERCURI DE PROCURORII DNA!

29 iul.

Foto evz.ro

Patronul ziarului Evenimentul Zilei Dan Andronic a fost audiat miercuri de procurorii DNA. Andronic a sosit la DNA la primele ore ale dimineţii, potrivit site-ului stiripesurse.ro.

Dan Andronic a părăsit sediul DNA după aproximativ 3 ore fără să dea vreo declaraţie.

Nu se ştie în ce dosar a fost audiat şi în ce calitate, dar ar fi adus cu el mai multe documente care au fost prezentate anchetatorilor, potrivit unor surse judiciare. Acesta nu a făcut declaraţii nici la intrare.

Dan Andronic deţine 90% din compania S.C. Editura Evenimentul si Capital S.R.L.

ASASINUL ECONOMIC AL ROMANIEI ,SERVESTE INTERESELE GERMANIEI:SCRISOARE ADRESATA IN URMA RESPINGERII CODULUI FISCAL CATRE ECONOMISTII ROMANI DIN MEDIUL ACADEMIC DIN STRAINATATE -ERMAS 2015!

29 iul.

Preşedintele Klaus Iohannis afirmă, într-un mesaj transmis miercuri cu ocazia Conferinței Știintifice Anuale a Economiștilor Români din Mediul Academic din Străinătate – ERMAS 2015, că a solicitat Parlamentului reexaminarea Codului fiscal „cu motivația prudenței și responsabilității în plan fiscal-bugetar”, spunând că „nu ne mai putem permite politici care să genereze prosperitate doar pe termen scurt”.

„Recent, am solicitat Parlamentului reexaminarea Codului fiscal. Am făcut acest lucru cu motivația prudenței și responsabilității în plan fiscal-bugetar. România are nevoie de relaxare fiscală, însă contează foarte mult maniera în care se realizează aceasta. Pentru consolidarea performanțelor recente, politicile fiscal-bugetare trebuie să fie sustenabile. Dezvoltarea reală, calitativă, se obține prin politici economice bine gândite, care depășesc interesele politice și rezolvă problemele profunde ale economiei noastre”, spus Iohannis în mesajul său.

„În actuala etapă, circumscrisă trinomului post-tranziție, post-aderare, post-criză, avem nevoie de un nou model de dezvoltare, axat pe competitivitate și responsabilitate. România are nevoie de o abordare echilibrată și responsabilă, una care să corecteze erorile trecutului, în favoarea unor beneficii sustenabile. Nu ne mai putem permite politici care să genereze prosperitate doar pe termen scurt, fără să consolidăm bazele reale ale progresului economic: proprietatea privată și piața concurențială, acumularea de capital și stimularea investițiilor, inovarea și antreprenoriatul, libertatea economică și competitivitatea. Acestea sunt sursele prosperității generale, a creării de locuri de muncă productive și bine plătite”, mai afirmă președintele în mesajul său.

Mesajul integral al lui Iohannis, adresat de către consilierul prezidențial Cosmin Marinescu

„Domnule Rector al Universității Babeș-Bolyai,
Stimați profesori, Stimați economiști,
Doamnelor și domnilor,

Sunt încântat să vă transmit felicitări în contextul acestui eveniment care prilejuiește reuniunea economiștilor români din străinătate. Este nu doar un motiv de comuniune și regăsire a colegilor de profesie, ci și o ocazie specială de dezbatere a ideilor economice.

Ideile sunt cele care pot înălța sau, dimpotrivă, pot coborî lumea în care trăim, din punct de vedere social, politic și economic, cu precădere. Tocmai de aceea, mai ales în economia contemporană, supusă atâtor contradicții și erori, datoria de conștiință a economistului este de a privi lucrurile în profunzime și perspectivă, de a apăra ideile bune și de a lupta împotriva celor incorecte, care pot fi seducătoare pe termen scurt, în special ca emanație a dezideratelor politice, dar care pe termen lung generează nemulțumire, sărăcie și conflict.

Cred cu tărie că schimbarea profundă înseamnă educație, în mod necesar și prioritar, căci educația este ingredientul cu adevărat indispensabil pentru dezvoltarea oricărei societăți. Așa cum am spus și în alte rânduri, o societate nu poate fi, pe termen mediu sau lung, mai bună decât sistemul său de educaţie.

Prosperitatea, performanța economică, buna guvernare, democrația însăși, se bazează pe calitatea capitalului uman. România va deveni competitivă și prosperă pe măsură ce educația va evolua și ea în această direcție. Cu toții ne dorim ca noile generații să poată performa cât mai bine, iar eficiența să devină criteriu determinant, indiferent de domeniul de activitate, concurențial, privat sau public. În acest sens, apreciez că rolul universității este decisiv, esențial, nu doar în calitate de actor special, furnizor concurențial pe o piață a serviciilor educaționale, ci în calitate de adevărat model de etică, de responsabilitate, pentru promovarea ideilor sănătoase, indispensabile prosperității economice.

Doamnelor și domnilor,

În urmă cu un sfert de veac puneam punct unei istorii nefaste pentru economia, cultura și societatea noastră. Socialismul ne-a demonstrat, din păcate, cât de dramatic putem rămâne în urmă atunci când ne conducem după idei eronate, după idei economice și sociale aflate în contradicție cu însăși natura umană. În prezent, după 25 de ani de reforme, am putea spune că tranziția economică a fost, în cele din urmă, încheiată. Am lăsat în urmă un sistem plin de defecte, care ne-a oferit însă o lecție esențială: viziunea economică este decisivă pentru bunul mers al societății.

De aici înainte, România trebuie să-și consolideze, în mod hotărât, instituțiile economiei de piață. În actuala etapă, circumscrisă trinomului post-tranziție, post-aderare, post-criză, avem nevoie de un nou model de dezvoltare, axat pe competitivitate și responsabilitate. România are nevoie de o abordare echilibrată și responsabilă, una care să corecteze erorile trecutului, în favoarea unor beneficii sustenabile. Nu ne mai putem permite politici care să genereze prosperitate doar pe termen scurt, fără să consolidăm bazele reale ale progresului economic: proprietatea privată și piața concurențială, acumularea de capital și stimularea investițiilor, inovarea și antreprenoriatul, libertatea economică și competitivitatea. Acestea sunt sursele prosperității generale, a creării de locuri de muncă productive și bine plătite.

Recent, am solicitat Parlamentului reexaminarea Codului fiscal. Am făcut acest lucru cu motivația prudenței și responsabilității în plan fiscal-bugetar. România are nevoie de relaxare fiscală, însă contează foarte mult maniera în care se realizează aceasta. Pentru consolidarea performanțelor recente, politicile fiscal-bugetare trebuie să fie sustenabile. Dezvoltarea reală, calitativă, se obține prin politici economice bine gândite, care depășesc interesele politice și rezolvă problemele profunde ale economiei noastre.

Stimați economiști români,

Mă bucură să știu că sunt mulți ca dumneavoastră, care excelează prin profesionalism și dedicație, care ne reprezintă țara, prin performanțe deosebite, peste tot în lume. Îi felicit pe toți economiștii români, din străinătate și din țară, cu speranța participării tuturor, prin studiile și cercetările dumneavoastră, la îmbunătățirea politicilor și deciziilor economice ale României. Este important ca viziunea și experiența dvs. să nu rămână neîmpărtășite, pentru a fi convinși că vom adăuga valoare către România și pentru România”.

COCARDA JOHANNISTULUI MIHAITA GADEA DE LA ANTENA 3 ,POATE SA DUCA LA RASTURNAREA SENTINTEI IN „CAZUL RARINCA!”

29 iul.

A pune faţă în faţă deja celebrul „Caz Rarinca” şi nu mai puţin cunoscutul Caz „Violul din Vaslui” poate părea o exagerare. Cu toate acestea, veţi vedea, la o analiză atentă, că iţele celor două cazuri se întretaie, creînd premizele ca procurorii şi judecătorii care au dus la arestarea Marianei Rarinca să scape basma curată. Ca şi şefii lor!

Vina celor de la Antena 3, e cât se poate de clară: au înghițit momeala cu scandalul violului elevei, acoperind astfel – mai mult sau mai puțin conștient, scandalul Rarinca. Adică nu și-au pus cocarde pentru cazul Rarinca, care este mult mai grav, fiind vorba de un abuz al statului, dar și’au pus (cocarde zic) pentru cazul unui viol. Chiar dacă am accepta că și’ntr’un caz și’n celălalt, e vorba de un abuz al justiției, totuși rămânde diferența că în dosarul Rarinca violul a fost comis chiar de către reprezentanții statului.

Curtea de Apel Bucureşti a admis în principiu contestaţia DNA împotriva sentinţei de achitare a Marianei Rarinca. Mizînd pe efectul încă în derulare al isteriei provocate de Cazul violului din Vaslui, aceeaşi instanţă a admis marţi preschimbarea termenului de judecată, stabilit iniţial pe 2 septembrie, urmînd ca procesul să se desfăşoare în luna august! De ce atîta grabă? Foarte simplu: dezbaterile televizate pe marginea violului din Vaslui sînt în derulare, obţinîndu-se, prin inconştienţa unor moderatori care confundă jurnalismul cu populismul, acreditarea ideii că judecătorii care i-au pus sub arestul la domiciliu pe derbedeii din Vaslui ar avea ceva interese pentru a-i scoate din puşcărie!

Pe acest fond, ar putea ca şi celor doi judecători care au achitat-o pe Mariana Rarinca să li se aplice aceeaşi metodă, mai ales că DNA a şi sugerat în Contestaţie că judecătoarea Risantea Găgescu ar fi avut un interes în achitarea femeii! Cum Inspecţia judiciară deja este aproape de a stabili că judecătorii din Vaslui ar fi dat o sentinţă nedreaptă, acest precedent se poate folosi şi în cazul judecătoarei Risantea Găgescu! Pe cale de consecinţă, sentinţele din cele două cazuri, „Rarinca” şi „Violul din Vaslui”, ar putea fi casate şi trimise spre rejudecare pe aceleaşi argumente: conflictul de interese al judecătorilor din cele două complete!

Am scris deja că isteria creată în jurul violului de la Vaslui nu este altceva decît un populism periculos, ce poate duce la legitimarea unei justiţii televizate, prin care inamovibilitatea judecătorilor se face praf şi pulbere. Toate aceste temeri s-au adeverit atunci cînd Victor Ponta, procuror de meserie, i-a cerut lui Cazanciuc, ministrul Justiţiei, să facă presiuni asupra CSM astfel încît să se revină asupra sentinţei date de judecători, prin care s-a decis arestarea la domiciliu a celor acuzaţi de viol!

După cum se ştie, Inspecţia judiciară din cadrul CSM a şi anunţat începerea cercetării disciplinare faţă de procurorii şi judecătorii acestui caz, iar presei i-au fost furnizate informaţii despre relaţiile de prietenie ale acestora cu primarul localităţii de unde erau cei implicaţi, ori despre faptul că prim-procurorul din Vaslui a fost preşedintele secţiei electorale din acea comună, lucruri care, în opinia publică, înseamnă existenţa unui interes pentru eliberarea celor şapte derbedei! Pentru orice om normal, toate aceste informaţii nu sînt altceva decît mijloace de manipulare, căci nici una dintre ele nu are legătură directă cu cazul propriu-zis. Trebuie să fie dus cu capul cineva ca să creadă că Prim-procurorul i-ar favoriza pe nişte violatori doar pentru că, la nu ştiu care alegeri, a făcut parte din comisia electorală din satul lor!

Cine a citit cu atenţie Raportul Inspecţiei judiciare din cadrul CSM în ceea ce priveşte solicitarea demisiilor pentru Livia Stanciu şi Laura Codruţa Kovesi, un raport trecut aproape neobservat în presă, va observa că sînt acuzaţi cei 5 senatori care au semnat, alături de Călin Popescu Tăriceanu, Scrisoarea către Preşedintele României, că au făcut presiuni asupra Justiţiei! Despre vinovăţia Liviei Stanciu şi Codruţa Kovesi nu se scrie nici măcar un cuvînt. Cu alte cuvinte, cele două doamne care conduc ÎCCJ şi, respectiv, DNA au fost pentru moment puse sub o oarecare protecţie, după ce, iniţial, demisiile lor păreau iminente.

Cum operaţiunea „Cocarda”, declanşată de Mihai Gâdea la Antena 3, are un efect uriaş în opinia publică, sancţionarea judecătorilor din Vaslui va duce inevitabil la revizuirea sentinţei prin care s-a comutat arestul preventiv al violatorilor în arest la domiciliu, ceea ce, în mod cert, va da satisfacţie atît celor 300.000 de semnatari ai petiţiei, cît şi numeroşilor purtători de cacarde!

Dar lucrurile nu se vor opri aici, căci precedentul creat astfel va fi folosit, în mod cert, şi în rejudecarea Cazului Rarinca! Kovesi şi Livia Stanciu vor putea spune că lucrurile nu pot fi judecate cu dublă măsură şi, dacă pentru aşa-zise interese personale ale celor care au dat sentinţa la Vaslui, o sentinţă poate să fie întoarsă, acelaşi lucru se poate invoca şi în Cazul Rarinca! Chiar şi cei de la Antena 3, care, culmea!, au avut un rol important şi în Cazul „Rarinca”, nu mai pot invoca abuzul celor care o vor pune la zid pe judecătoarea Risantea Găgescu de la Curtea de Apel Bucureşti pentru că ÎCCJ şi DNA îi vor acuza tocmai de judecarea cu dublă măsură a unor cazuri similare!

Faptul că aceste speţe diferă nu va avea nici o importanţă, căci nu probele din dosar vor conta, ci doar situaţia judecătorilor respectivi, mai exact interesele lor în sentinţele pe care le-au pronunţat! Şi, adevărate sau inventate, acestea vor fi exploatate la maxim de Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu, căci astfel vor putea să scape basma curată după acuzaţia extrem de gravă că, împreună, în virtutea „parteneriatului” declarat, au provocat arestarea Marianei Rarinca timp de 191 de zile, deşi a fost ulterior achitată!

Ca să fie clar pentru toată lumea: isteria violului din Vaslui le-a oferit doamnelor Kovesi şi Stanciu ocazia nesperată de a folosi suportul popular în tentativa de a se implica în schimbarea unor hotărîri judecătoreşti pe motivul că judecătorii respectivi ar avea ceva interese în pronunţarea soluţiilor! Şi dacă se demonstrează, chiar în mod forţat, că la Vaslui aşa s-a întîmplat, atunci nimic nu le va împiedica pe cele două doamne să invoce absolut aceleaşi argumente pentru a-i acuza şi pe cei doi judecători de la Curtea de Apel Bucureşti de aceleaşi lucruri!

Mai ales că, spre bucuria moderatorilor, în aceste zile sînt scoase de la naftalină şi alte cazuri de viol, petrecute cu cel puţin un an în urmă, alăturate unor mai recente, în care se spune că judecătorii i-au favorizat pe violatori, cu toate că, în final, n-am auzit ca vreun violator să scape de condamnare. N-am nici o îndoială că toate aceste cazuri au fost scoase la lumină chiar de către cei interesaţi ca isteria să continue şi să fie chiar amplificată.

Acesta este şi motivul pentru care termenul de judecare a Contestaţiei din Cazul Rarinca a fost mutat din septembrie în august. Ca nu cumva, pe timpul vacanţei, în care vor intra şi televiziunile, să se epuizeze efectul isteriei din cazul violului din Vaslui! Cu excepţia lui Mugur Ciuvică (tangenţial, măcar s-a întrebat de unde vine graba judecării contestaţiei în cazul Rarinca), se pare că nimeni nu a înţeles care este miza adevărată a isteriei violurilor.

Experienţa mea în presa de investigaţie, mai ales în presa scrisă, acolo unde nu merge ca la televizor, cu bla-bla-uri populiste, mă face să cred că nu sînt întîmplătoare reacţiile capilor Justiţiei (ministrul Justiţiei şi procurorul general), ca şi ale fostului procuror Victor Ponta. E aici un damf care vine din apărarea spiritului de castă al celor trei foşti procurori.

Miza uriaşă a încurajării isteriei violurilor îmi pare a fi salvarea Liviei Stanciu şi Codruţei Kovesi de efectul „Cazului Rarinca”, prin punerea la zid a procurorilor şi judecătorilor din Vaslui! În opinia mea, toată această isterie este un fel de răzbunare a procurorilor pe judecătorii care au achitat-o pe Mariana Rarinca, arătîndu-se că există şi judecători interesaţi să dea anumite „sentinţe nedrepte”! Punerea lor la îndoială prin astfel de isterii populiste va fi exploatată, în mod cert, la judecarea Contestaţiei în Cazul Rarinca!

Altfel, aşa cum a făcut şi în alte cazuri, Inspecţia judiciară şi CSM ar fi sărit la gîtul celor care au acuzat Sentinţa de eliberare a violatorilor, pe motiv că se pun presiuni pe instanţă! Ei, uite că, în cazul de la Vaslui, nu s-a mai întîmplat aşa, ceea ce mă face să cred că între controalele de la Vaslui şi schimbarea termenului de judecată în Cazul Rarinca este o legătură cît se poate de evidentă!

P.S. Să nu uităm că la 1 septembrie va fi instalat noul amabasador al SUA, care, la audierea din Congres, a primit sarcina să se asigure de protecţia Codruţei Kovesi, iar Cazul Rarinca îl cam încurcă! O rezolvare a acestuia prin admiterea Contestaţiei şi rejudecarea dosarului ar face inutile cererile de demisie ale Codruţei Covesi şi Liviei Stanciu.

                                                                                                        ION SPANU

PENALA CARMEN LAZURCA -JOHANNIS,SOATA ASASINULUI ECONOMIC AL ROMANIEI ,EMISARUL GERMANIEI LA BUCURESTI,PENALUL KLAUS JOHANNIS ISI PERMITE PLINA DE AROGANTA SA EXERSEZE SALUTUL PREZIDENTIAL ALATURI DE AMICUL DE FAMILIE ,PRESEDINTELE AUSTRIEI, HEINZ FISCHER!

29 iul.

Carmen Iohannis, soţia preşedintelui, cea care declara anul trecut că vrea să rămînă profesoară la Sibiu, a devenit în numai şase luni dornică de expunere maximă în afara ţării. În ţară, aproape că nu apare în spaţiul public, dar în străinătate vrea să-şi umbrească soţul şi nu numai prin vestimentaţie, ci şi prin comportament.

Fotografia de mai sus este aproape necunoscută în presa românească (ea a fost postată de Mircea Marian, pe blogul său) şi a fost realizată în Austria, unde familia prezidenţială se află în vizită cu ocazia Festivalului de la Salzburg.
În timp ce soţul său discuta cu Dan Mihalache şi stătea cu spatele la preşedintele Austriei, Carmen Iohannis i-a luat locul lîngă şeful statului austriac, Heinz Fischer, şi a salutat populaţia aflată sub balcon, ca şi cum dînsa ar fi fost preşedintele României. De la Elena Ceauşescu, care, totuşi, stătea la balcon într-o poziţie care să nu-l minimalizeze pe soţul său, nu am mai văzut ca soţia unui Preşedinte să se bage în seamă în acest fel, încălcînd orice protocol la un asemenea nivel.
Trebuie remarcat, totuşi, că în ţară Carmen Iohannis evită apariţiile publice, nefiind văzută nici în orfelinate, nici în spitale, aşa cum face prin alte ţări Prima Doamnă. Se pare că domnia sa are o apetenţă specială doar pentru vizitele în marile ţări europene, acolo unde îşi expune în toată splendoarea ţinutele sale aparţinînd celor patru designeri angajaţi. Poate că din acest motiv, în delegaţia prezidenţială sînt invitaţi jurnalişti care transmit din locurile vizitate de cuplul prezidenţia numai ştiri despre „strălucirea” vestimentaţiei Primei Doamne, în locul reportajelor despre ce se întîmplă pe acolo.

LUI KLAUS IOHANNIS ÎI ESTE RUŞINE CĂ S-A POZAT CU MIRCEA CĂRTĂRESCU?

O altă fotografie interesantă, preluată tot de pe blogul lui Mircea Marian de la „Evenimentul zilei”, trezeşte alte semne de întrebare. Este vorba despre o poză în care apare scriitorul Mircea Cărtărescu, alături de familiile prezidenţiale din Austria şi din România, care a primit un important premiu din partea Austriei chiar la Festivalul de la Salzburg.

Fotografia postată de Bundespräsident Dr. Heinz Fischer.

Ceea ce surprinde, este faptul că Mircea Marian a găsit această fotografie pe site-ul Preşedinţiei Austriei, însă ea nu figurează în Arhiva foto a Preşedinţiei României, unde apar doar două poze cu Klaus Iohannis şi Heinz Fischer.

MESAJUL CU SUBIECT COMUN TRANSMIS DE ASASINUL ECONOMIC AL ROMANIEI LA BUCURESTI ,PENALUL KLAUS JOHANNIS SI PREMIERUL VICTOR PONTA!

29 iul.

Ziua Imnului Național, aniversată pe 29 iulie, reprezintă o sărbătoare importantă, „Deșteaptă-te române!” fiind un simbol al unității. Cu această ocazie, Klaus Iohannis și Victor Ponta au transmis câte un mesaj.

„În urmă cu 167 de ani, la 29 iulie 1848, la Râmnicu Vâlcea, un grup de tineri entuziaști intonau poemul patriotic „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, transformându-l în „Deşteaptă-te, române!” – imnul Revoluţiei Paşoptiste. Acesta a devenit un reper istoric și moral prin îndemnul adresat românilor de a rămâne mereu implicați și conștienți de rolul pe care îl au în păstrarea demnității naționale şi solidarității civice.

Ziua Imnului Național este o sărbătoare a spiritului poporului român, a tuturor cetățenilor, indiferent unde se află – între granițele țării sau peste hotare. Intonarea Imnului Național trezește în fiecare dintre noi un sentiment de mândrie, de atașament și devotament faţă de România, de solidaritate şi unitate naţională. „Deşteaptă-te, române!” face apel la identitatea noastră și la valorile care ne fac mai puternici în Europa și în lume”, a transmis Klaus Iohannis.

Mesajul lui Victor Ponta

„O sărbătoare importantă astăzi – la mulți ani românilor din toată lumea cu ocazia Zilei Imnului Național „Deșteaptă-te române”! Creația lui Andrei Mureșanu și Anton Pann a fost alături de noi în toate momentele istorice importante, încă de la Revoluția din 1848, și va rămâne un simbol al unității, al curajului și al iubirii de țară pentru toți românii!”, a scris Victor Ponta pe Facebook.

Cine conduce lumea? Piramida Puterii Oculte Mondiale – Satanismul talmudismului masonic

29 iul.

Bucovina Profundă

Cine conduce lumea? 

Piramida Puterii Oculte Mondiale

Descrestinarea, iudaizarea lumii si satanismul talmudismului masonic*(vezi notele BP)

METODA LOR:  PROBLEMĂ, REACŢIE, SOLUŢIE

Cine conduce de fapt lumea? Cine detine puterea absoluta pe planeta? Statele Unite? Rusia, China, Japonia, U.E? Toate aceste puteri economice si militare nu sunt decat niste piese de joc, manuite din umbra de adevaratii stapani ai planetei. Cei care conduc cu adevarat planeta sunt un grup de oameni extrem de bogati, foarte bine organizati si care nu apar niciodata in vazul tuturor. De acolo, din anonimat, ei leaga si dezleaga mersul lucrurilor.

Cei care au auzit de ei, ii numesc Oculta Mondiala sau Illuminati. Cine sunt acesti oameni? Cum sunt ei organizati? Cum conduc planeta? Ce scopuri au?
Sunt intrebari la care incercam sa dam un raspuns in cele ce urmeaza.

De la cel mai inalt nivel imaginabil al puterii, acesti Illuminati necunoscuti celor…

Vezi articolul original 4.187 de cuvinte mai mult

RATINGUL ANTENEI 3 IN SCADERE BRUSCA ,DATORITA APARITIEI JAPITEI PENALE ALINA KILOWAT-GORGHIU „MAMA „VIOLATORILOR” LA EMISIUNEA SUBIECTIV A LUI RAZVAN DUMITRESCU!,ANTENA 3 ESTE TRIBUNA PROPAGANDEI JOHANNISTE! CE V-AT FACE FARA LIBIDINOSUL JOHANNIST MARIUS PIELEANU?!

29 iul.

Mihai Gâdea a prezentat, în ediția de marți a emisiunii ”Sinteza zilei”, vestea pe care a catalogat-o drept ”știrea anului pentru Antena 3”. ”Vă mulțumesc tuturor! Nu exagerez când vă spun că vă iubesc pe fiecare în parte”, le-a transmis directorul Antenei 3 telespectatorilor săi.

”De la începutul anului, din prima zi a anului, 1 ianuarie 2015, și până astăzi, pe un public de televiziune care contează foarte mult pentru agențiile de publicitate, pentru foarte multe zone din România, Antena 3 este postul de televiziune numărul unu, nu doar între televiziunile de știri, ci pe primul loc devansând canalele generaliste.

Pe publicul de 18+ AB Urban, deci cei care sunt considerați cei mai influenți oameni din societate, (…) Antena 3 este pe primul loc, devansând PRO TV, Antena 1 și celelalte canale”, a anunțat Mihai Gâdea.

MIHAITA GADEA ,FAN JOHANNIST ,CARE I-O LUAT INTERVIU FUFEI PENALE ALINA KILLOWAT -BORGHIU ,SCUZE GORGHIU,”MAMA „VIOLATORILOR LUAT PRIN SURPRINDERE DE REALIZATORUL MIRCEA BADEA :”ESTE O BIZARERIE!”

29 iul.

Mircea Badea a comentat, marţi, în timpul pasei cu emisiunea lui Mihai Gâdea, susţinerea copleşitoare a telespectatorilor Antena 3 pentru campania „Solidari cu victimele abuzurilor”.

Mihai Gâdea a spus că este surprins plăcut pentru că mulți oameni se fotografiază purtând cocarde albe pentru a-și arăta solidaritatea și l-a întrebat pe Mircea Badea cum vede toată această situație.

„Este o bizarerie. Trăim în ţara justiţiei perfecte. Ori, dacă trăim în ţara justiţiei perfecte – că aşa am înţeles, totul poate fi criticat, totul poate fi supus întrebării – justiţia independentă este perfectă, este infailibilă, e practic deasupra lui Dumnezeu.

Dacă nu crezi în justiţia din România, te mama dracului, practic. Nu ai cum să nu crezi, pentru că te bagă la puşcărie. Şi atunci, în ţara justiţiei perfecte este surprinzător de multă lume care simte nevoia să se manifeste vizibil împotriva abuzurilor. Ori, abuzuri şi justiţie perfectă, după părerea mea, intră în contradicţie”, a explicat Mircea Badea la Antena 3.

PREMIERUL VICTOR PONTA A ANUNTAT PE FACEBOOK CA VA DONA DIFERENTA DE SALARIU PRIMITA DUPA MAJORARE ECHIPEI DE BASCHET A CLUBULUI STEAUA!

29 iul.

Premierul Victor Ponta anunță pe Facebook că va dona diferența de salariu primită după majorare echipei de baschet a clubului Steaua. Victor Ponta a anunțat luni seară că a renunţat la amânarea deciziei privind creșterea salariilor pentru demnitari, pentru că a ascultat de Liviu Dragnea și nu a vrut să lase impresia că ar fi în conflict cu preşedintele.

Nu m-am răzgândit, cred în continuare că este corect că demnitarii din România (Președinte, președinții Parlamentului, miniștrii, etc.) trebuie să aibă un salariu decent, cel puțin egal cu alți funcționari din subordine și relativ asemănător cu ceea ce se întâmplă în Europa.

Dar la fel de corect este ca această mărire de salariu să fie făcută în același timp cu salariile celorlalți angajați din sectorul public. Așa că pot să mai aștept până vom adopta noua Lege a Salarizării!

În consecință, am luat decizia personală ca începând cu data de 1 August să donez diferența de salariu primită prin „faimoasa ordonanță” către echipa de baschet a Clubului Steaua (care, anul acesta, joacă dupa mulți ani din nou într-o competiție europeană). Așa am sufletul împăcat și fac și un gest simbolic de sprijin pentru echipa și sportul pe care le iubesc atât de mult de peste 30 de ani!?

P.S. – Comentariile „Propagandei” și demagogia unor consilieri prezidențiali care criticau pe la TV măsura și acum vor încasa banii cu tupeul deja consacrat îmi sunt în acest caz total indiferente!”, a scris Victor Ponta pe Facebook.

FALIMENTUL BANCOREX INSEAMNA 2,4 MILIARDE DE DOLARI PIERDUTI DE ROMANIA,ADICA VREO 7-8 % DIN PIB-UL DE LA ACEA VREME .ASTAZI DUPA 15 ANI DE LA FALIMENT,STATUL INCA SE CHINUIE SA RECUPERZE UN MILIARD DE LA CEL CARE SI-AU CONSTRUIT IMPERII FINANCIARE CU BANII FURATI DE LA BANCOREX IN ANII ’90!

29 iul.

Hoţiile nu s-au terminat după falimentul băncii Bancorex, din 1999, ci au continuat şi după. De data aceasta, miza au fost proprietăţile băncii – terenuri şi clădiri. Majoritatea au fost subevaluate de statul român, până au ajuns să valoreze chiar şi de zeci de ori mai puţin decât preţul pieţei. O investigație marca „România furată”, la Digi24.

Bancorexul, ca şi celelalte active din economie, a fost distrus în mod intenţionat. Ce-i interesa pe ei era să pună gheara pe activele băncii fără să fie reevaluate contabil. Tipul ăsta de jaf a fost practicat cu toate activele băncii”, spune Răzvan Temeșan, fostul director Bancorex.

Bancorex era singura instituţie financiară care, înainte de Revoluţie, gestiona rezerva valutară a ţării. 245 de miliarde de dolari au rulat prin conturile băncii timp de 31 de ani, atât cât a funcţionat.

Banca asta a avut la un moment dat 20 – 30% din portofoliul întregului sistem bancar din România… Asta a fost cea mai importantă bancă a ţării la un moment dat”, subliniază Răzvan Orășanu, fost președinte AVAS.

Fosta Bancă de Comerţ Exterior avea în patrimoniu case de vacanţă, clădiri de birouri, hoteluri, terenuri şi locuinţe de serviciu. După falimentul din 1999, patrimoniul a ajuns pe mâna unor companii acum private, instituţii de stat şi personaje importante. 15 ani mai târziu, bunurile băncii sunt în continuare evaluate de instituţiile de stat la preţuri de zeci de ori mai mici decât valoarea pieţei.

Reevaluarea activelor nu s-a făcut intenţionat. Ca organele care au intrat în posesia acestor active să poată dispune de ele la aceste valori”, susține Răzvan Temeșan.

Falimentul Bancorex înseamnă 2,4 miliarde de dolari pierduți de România, adică vreo 7-8 la sută din PIB-ul de la acea vreme. Astăzi, după 15 ani de la faliment, statul încă se chinuie să recupereze un miliard de la cei care și-au construit imperii financiare cu banii luați de la Bancorex, în anii ’90. Bani pe care nu i-au mai înapoiat niciodată.

Povestea Bancorex începe în 1968. Conducerea comunistă decide înfiinţarea Băncii Române pentru Comerţ Exterior. Instituţia urma să se ocupe de operaţiunile comerciale externe ale României Socialiste.

În 1989, banca avea un miliard de dolari în conturi. Patrimoniul ei era format din aproape o sută de clădiri situate în zonele cele mai scumpe din marile oraşe ale ţării şi din străinătate.

În anii 90, persoanele fizice şi firmele nou apărute încep să ia credite de la Bancorex.

Nu aveai nevoie de bonitate sau garanţii solide ca să obţii un credit.

Depunând garanţie un televizor, luai credit o maşină, după aceea puneai garanţie maşina şi luai credit o casă, după aceea puneai în garanţie casa şi luai credit o fabrică. După aceea fabrica respectivă dispărea sau se închidea”, explică bancherul Dan Pascariu.

Trebuia, însă, ca cineva cu funcţie în stat să intervină pentru tine.

„Domnul Văcăroiu ţin minte că mi-a trimis o adresă semnată de dânsul prin care îmi solicita imperativ să acordăm o garanţie companiei Tractorul. Fără nicio analiză, fără nimic, pur şi simplu: daţi-i acea garanţie”, povestește Dan Pascariu.

Pe lista datornicilor au fost şi firmele fraţilor Viorel şi George Constantin Păunescu.

  • A venit cineva şi v-a spus, daţi-i un credit familiei Păunescu?
  • Mai multe. Lucrurile astea nu se fac aşa, direct, dă-i un credit lui X. Lucrurile sunt mai subtile. Ţi se sugerează, vine cineva la tine şi-ţi povesteşte şi-ţi transmite mesaje, spune Dan Pascariu.

Bancorex ar fi pierdut şi fiindcă a dat bani cu dobândă foarte mică. Miron Mitrea este unul dintre cei 4.800 de demnitari, poliţişti, sindicalişti şi procurori care ar fi primit bani preferenţial.

Miron Mitrea: „Parcă am luat un credit, a trecut mult de atunci, nu prea mai ţin minte, am luat pentru casă, dar l-am dat înapoi.”

În 1997, Curtea de Conturi descoperă că Bancorex este aproape falimentară din cauza creditelor neperformante, multe dintre ele cu garanţii fictive. Banca are aproape două miliarde de dolari pierdere. După o decizie a Băncii Mondiale, Bancorex este radiată de autorităţile române de la Registrul Comerţului.

Bancorex nu mai există, dar Dallasul de Slobozia e încă în picioare. Pentru construcția exoticului loc și pentru o fabrică de ulei, firma Ewing Hermes a afaceristului Ilie Alexandru, din Slobozia, lua de la Bancorex, în 1995, un credit de 12 milioane de dolari. Nu l-a mai înapoiat niciodată.

Privite ca adevarate excentricități în România anului 1990, replica în miniatură a turnului Eiffel, hotelurile Dallas și Texas sau herghelia de la Slobozia reprezintă, economic, simbolul eșecului celei mai mari bănci din România comunistă, Bancorex.

Înființată în 1968, sub numele de Banca Română pentru Comerț Exterior, prin ea se derulau operațiunile comerciale externe iar, în decursul existenței sale, a rulat peste 245 de miliarde de dolari.

„Ba chiar, și după 1989, dar mai ales înainte de 89, gestiona rezerva valutară a României”, spune Răzvan Orășanu, fost director al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului.

Revoluția a prins Bancorex cu rezerve de un miliard de dolari. După 90, bogăția în valută a țării a început să se evapore. O parte din bani s-au dus pe importuri mărunte, pentru a satisface nevoia de consum a unei populații abia ieșite din foamea comunistă.

„Bonibon, Topitop, tot felul de electronice cumpărate din Coreea. S-a importat inclusiv un vapor de vin din Argentina care din păcate a fost și acru până la urmă”, își amintește Răzvan Temeșan, fost director al Bancorex.

Pe lânga importurile pentru poftele poporului, tot la începutul anilor 90, statul, prin intermediul Bancorex, se hotărăște să susțină inițiativa privată și să ajute cu credite populația și firmele la început de drum. Nu oricine avea însă acces la banii de la Bancorex, chiar daca rețeta de creditare era simplă.

„Unii au luat bani de la Bancorex, nu i-au dat înapoi și după aceea au prosperat. Asta este toată povestea”, afirmă Răzvan Orășanu.

De la televizor la fabrică

Nu aveai nevoie de bonitate sau garanţii solide, ca să obţii un credit.

„Depunând garanție un televizor, luai credit o mașină, după aceea puneai garanție mașina și luai credit o casă, după aceea puneai în garanție casa și luai credit o fabrică. După aceea fabrica respectivă dispărea sau se închidea”, povestește Dan Pascariu, fost director al Bancorex.

Trebuia ca cineva cu funcţie în stat să intervină pentru tine.

Telefonul suna: Măi, a venit la noi in circumscriptia mea electorală firma cutare care face cutare. Și vezi dacă se califică să primească un credit. Nu era intervenția: Măi, da-i un credit lu ăla sau dă-i un credit lu celălalt. Viorel Hrebenciuc a trimis mai mulți întreprinzători care doreau să obțină credite și care în marea lor majoritate au fost refuzați”, susține Răzvan Temeșan.

„În ceea ce-l privește pe domnul Văcăroiu, țin minte că mi-a trimis o adresă semnată de dânsul prin care îmi solicita imperativ să acordăm o garanție companiei Tractorul. Fără nici o analiză, fără nimic, pur și simplu: dați-i acea garanție!”, spune Dan Pascariu.

Fostul premier Nicolae Văcăroiu susține acum că nu a avut nicio legătură cu Bancorex.

1997, anul în care a început prăbuşirea

Prăbușirea Bancorex a început în 1997. O dată cu instaurarea Guvernului Ciorbea, Curtea de Conturi a descoperit nereguli grave: acordarea de credite cu garanții fictive unor firme sau mari companii

de stat, astăzi falimentare. De exemplu, firma SANCA, a lui Alexandru Răducanu, a primit aproape 60 de milioane de dolari si a garantat cu nişte grajduri dărăpănate.

În realitate, garanţiile valorau nimic. Pentru că erau nişte grajduri fără geamuri, fără acoperiş şi nişte terenuri luate în arenda”, afirmă Răzvan Temeșan.

Pe lista datornicilor au fost şi firmele fraţilor Viorel şi George Constantin Păunescu. Cu ajutorul celor 200 de milioane de dolari luaţi prin mai multe firme de la Bancorex, ei şi-ar fi consturit imperiul financiar pe care îl deţin acum şi care este evaluat la câteva sute de milioane de euro. Fraţii Păunescu ar fi primit banii în urma unor intervenţii politice.

Întrebat dacă a primit telefoane pentru a acorda credin familiei Păunescu, Dan Pascariu răspunde: „Mai multe. Lucrurile astea nu se fac aşa, direct, dă-i un credit lui X. Lucrurile sunt mai subtile. Ţi se sugerează, vine cineva la tine şi-ţi povesteşte şi-ţi transmite mesaje”.

Doar 20 de milioane de euro recuperate

Majoritatea creditelor acordate familiei Păunescu au fost făcute pe vremea când preşedintele Bancorex era Răzvan Temeşan. Statul a mai recuperat din datoria fraţilor Păunescu doar 20 de milioane de dolari, de zece ori mai puţin, după ce ar fi vândut datoria unui off shore din Luxemburg care ar fi aparţinut tot familiei.

Prin această tranzacţie, Viorel şi George Constantin au dispărut definitiv de pe lista datornicilor Bancorex.

„Creditele pe care le-a luat de la bancă au fost investiţii”, spune Răzvan Temeşan.

Marele datornic Ioan Niculae

Al treilea mare datornic al băncii este Ioan Niculae, proprietarul grupului de firme Interagro. Deşi este considerat cel mai bogat român, cu afaceri de peste un miliard de euro, Ioan Niculae încă datorează Bancorexului 31 de milioane de dolari bani împrumutaţi pentru combinatul Azochim Săvineşti, acum falimentar.

Nici Fraţii Păunescu şi nici Ioan Nicolae nu au vrut să comenteze tranzacţiile cu Bancorex!

Bancorex ar fi pierdut nu doar de pe urma afacerilor cu firme născute peste noapte, dar şi pentru că a dat bani cu dobândă foarte mică.

Ca să intri pe lista bună trebuia să ai funcţie importantă în stat. Miron Mitrea este unul dintre cei 4.800 de demnitari, poliţişti, sindicalişti, procurori sau dintre cei care ar fi primit bani preferenţial.

„Parcă am luat un credit, a trecut mult de atunci, nu prea mai țin minte, am luat pentru casă, dar l-am dat inapoi”, spune deputatul Miron Mitrea.

Despre lista scurtă a fericiţilor care au primit banii impediat după revoluţia de la Bancorex, s-a spus că a fost făcută pe ochi frumoși.

„Da, acum că ziceți de ochi frumoși, îmi amintesc că mi-a dat creditul o doamnă cu ochi frumoși”, adaugă acesta.

Pe listă se mai află și chestorul Petre Tobă, fostul general de poliție Toma Zaharia, Marian Tutilescu, noul consilier al președintelui Băsescu, și mulți alții, cu funcții importante astăzi.

„Eterna și Fascinanta Românie” a înghițit 5,7 milioane de euro

O altă gaură neagră în istoria Bancorex a fost şi implicarea în tipărirea albumului „Eterna și Fascinanta Românie”.

În 1995, Departamentul de Informații Publice al Guvernului Văcăroiu, reprezentat de Viorel Hrebenciuc, a încheiat cu Adrian Costea, un afacerist cu dublă cetăţenie, română şi franceză, un contract pentru editarea unui album de fotografii care trebuia să spele imaginea unei ţări identificată cu bolnavii de SIDA și copiii abuzaţi în orfelinate.

Albumul a înghițit 5,7 milioane de euro, publicitate plătită de Bancorex. Banii au fost considerați o gaură neagră, fiindcă volumul n-a apărut niciodată în numărul stabilit de exemplare stabilite.

„Dacă are la baza un scandal, un jaf național, o fraudă, e normal că nu putea să fie decât un lucru de doi lei. Numai că n-a fost nici frauda și nu este nici o carte de doi lei. Este o carte făcută cu nesfârșită tandrețe. Este o Românie reală în cartea asta. Fără să fie batjocorită”, spune scriitorul Miron Manega.

În 1999 procurorii francezi au deschis o anchetă pe numele lui Adrian Costea, pentru spălare de bani în favoarea unor politicieni români. Au fost audiați Adrian Năstase, Teodor Meleșcanu, Viorel Hrebenciuc, Răzvan Temeșan, Iosif Boda și alții. Ancheta s-a finalizat fără urmări.

„Există un interes foarte mare ca nimeni, niciodată să nu ajungă la finalul acestei povești”, este de părere Răzvan Orășanu.

Banca Mondială intervine

În 1999, statul român, la solicitarea Băncii Mondiale, decide lichidarea Bancorex. Banca era neperformantă şi trebuia împărţită. Activele performante şi sediul sunt preluate de BCR, iar creditele neperformante, de AVAB. Rolul autorităţii de stat era să recupereze prejudicicul.

„Toate acele credite neperformante au fost preluate la datoria publică și le plătim cu toții. 01, 32, 50 S-au dus în mai puține autostrăzi, în mai puține școli, într-un serviciu public mai prost, inclusiv în cel sanitar”, spune Dan Pascariu.

Fost şef al bancorex, Dan Pascariu spune că falimentul Bancorex a mâncat 2,4 miliarde de dolari, adică 7-8 la sută din Produsul Intern Brut al României de la acea vreme. Un calcul simplu arată că, pe fiecare român, gaura Bancorex l-a costat câte 100 de dolari.

Falimentul nu a pus punct jafului. Razvan Temeşan, preşedinte în cea mai neagră perioadă a Bancorex, spune că, de fapt, furtul adevărat a început cu adevărat o dată cu închiderea definitivă a băncii. De altfel, susține că acesta ar fi fost şi scopul pe care l-ar fi urmărit cei care, intenţionat, ar fi provocat falimentul Bancorex: AVAB a preluat imobile din zone exclusiviste din Bucureşti şi le-a dat pe nimic.

„Banca a avut multe terenuri din zona Kiseleff, Statuia Aviatorilor, preluate cu 50 – 100 dolari în garanție imobiliara la bancă și vândute unor persoane fizice de AVAB la prețuri apropiate de 50 – 100, când în realitate ele valorau de 10 ori mai mult sau de 20 de ori mai mult”, explică Răzvan Temeșan.

R. Temeşan spune că, după preluarea de către stat, toate clădirile şi terenurile trebuiau reevaluate şi vândute la preţul pieţei de la acea dată.

„De fapt acesta a și fost obiectivul celor care au distrus banca. A fost să pună mâna pe patrimoniul băncii, nereevaluat, astfel încât după aia să-l prăduiască reevaluat”, explică el.

Întrebată dacă au fost reevaluate activele Bancorex, Carmina Mircea, șef serviciu creanțe al AAAS, nu asre un răspuns: „Nu știu să vă răspund la această întrebare. Nu cred că trebuia s-o puneți. Vă rog s-o tăiați la montaj!”

Pentru jaful de la Bancorex, Parchetele din România au întocmit zeci de dosare finale, cele mai multe pe numele unor directori locali ai Bancorex. Printre numele sonore puse sub învinuire s-au numărat fostul peședinte Răzvan Temeșan și fosta directoare a sucursalei Lipscani, Ana Capeti, filiala care a atribuit cele mai multe credite neperformante. Amândoi au fost acuzaţi de abuz în serviciu.

Răzvan Temeșan susține acum că, de fapt, „clasa politică din România, la fel cum a jefuit toată economia”.

Ofițer acoperit al SIE

Răzvan Temeșan a condus Bancorexul în perioada 1994-1997. Pentru Digi24, recunoaşte, pentru prima dată, rolul său la Bancorex. Angajat sub acoperire ca ofițer al Serviciului de Informaţii Externe, Temeşan trebuia să se asigure că statul post-revoluţionar recupera toate datoriile pe care alte state le-ar mai fi avut faţă de România.

„Am avut proasta inspirație să accept să fiu recrutat în 1993 în legătura cu banii lui Ceaușescu și probabil că de aici și mi se trage, știi. Am deranjat pe diverse persoane interesate să treacă timpul și să pună mâna pe banii ăștia”, spune R. Temeșan.

Răzvan Temeșan a fost acuzat că a acordat cele mai multe credite neperformante.

„Păi dacă se găsea vreun credit care să aibă semnătura mea, vă închipuiți că mai eram acuma aicea? Nu pot să pretind că am citit 15.000 de dosare și am verificat 15.000 de garanții. Când am plecat eu din bancă, credite neperformante erau 7%. Acuma sunt 20%”, adaugă Răzvan Temeșan.

Răzvan Temeșan a fost cercetat în 27 de dosare penale, arestat preventiv câteva luni și apoi achitat în toate. A dat statul român în judecata la CEDO pentru ca ar fi fost destituit ilegal din funcția de Preoedinte Bancorex și a câotigat. Acum se judeca cu autoritățile și cere daune morale și materiale pentru perioada petrecută după gratii, pentru că atunci s-ar fi îmbolnavit de diabet.

Alți responsabili pentru eșecul Bancorex au fost foștii directori Ana Capetti, Mirela Fako și Grigore Maimuț, cu toții implicați în dosarul ce privea acordarea creditului de 60 de milioane de dolari către firma lui Alexandru Raducanu, SANCA.

Au fost condamnați la pușcărie de instanţele inferioare pentru abuz în serviciu, dar, până la rămânerea definitivă a sentinţei, faptele s-au prescris. Ana Capetti şi-a susţinut în permanenţă nevinovăţia.

„Avea şi trăsăturile de ţap ispăşitor, adică era o persoană cu un nume sonor, nu? În lumea artistică se alege şi numele, că nu poate orice nume să răzbată la public”, spune Sergiu Andon avocatul Anei Capetti.

Rămas în istorie ca cel mai mare furt din istoria post-decembristă, falimentul Bancorex este încă intens contestat de cei care au condus vremelnic destinele băncii.

Ionel Blănculescu, fost şef al departamentului antifrudă al bancorex, fost şef al AVAB din ziua în care autritatea a preluat datoriile băncii, actual consilier onorific al premierului Victor Ponta pe probleme de economie, susține că așa-numitele tunuri Bancorex sunt simple legende

„Banca nu a fost devalizată, aceasta este o poveste care circulă în piață de foarte mulți ani”, declară Ionel Blănculescu.

Ionel Blănculescu pune prăbuşirea băncii pe seama hazardului numit devalorizarea leului.

„Au fost victime directe. Victime directe ale devalorizării primitive. Datornicii Bancorex. Pentru că 95%, deci aproape întreg portofoliul Bancorex a fost acordat în valută. Și când s-a dat această lovitură năprasnică de azi pe mâine, pur și simplu toți cei care urmau să dea banii înapoi au fost somați să dea de 3 ori banii înapoi” spune I. Blănculescu.

Economistul Răzvan Orăşanu s-a lovit şi el de Bancorex pe vremea când a condus Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului. S-a chinuit luni bune să dea de urma datornicilor şi să aducă la buget banii daţi credit.

„Este o hoție românească, în mare parte. Adică nu a venit Sfântul Duh, nici Sfântul Petru, nu masoneria, lojele, deci nu e chestie de felul ăsta”, spune Răzvan Orășanu.

Indiferent de cum e catalogată părbuşirea Bancorex, un lucru este cert: astăzi, pe lista debitorilor mai există 650 de firme de la care Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului se chinuie să recupereze banii, fără succes. Contractele încheiate prost reprezintă principala problemă.

„Unii dintre ei susțin că nu au făcut niciodată acele credite, alții susțin că n-au făcut niciodată acele garanții”, spune Carmina Mirea.

După 15 ani de la închiderea oficială a Băncii de Comerţ Exterior, jaful Bancorex rămâne încă o necunoscută fără vinovaţi. Cei care au luat credite şi nu le-au mai returnat au ajuns pe locuri fruntaşe în ierarhia celor mai bogaţi oameni ai ţării, cei care au dat creditele ocupă şi acum funcţii cheie în sistemul bancar sau au propriile afaceri.

Politic nu şi-a asumat nimeni deciziile tumultoasei Bancorex – nici guvernele care au aruncat banca în 1990 în economia de piaţă , nici cele s-au ocupat apoi fără succes de recuperarea datoriilor după faliment.

La jumătate de secol de la înfiinţarea băncii care ar fi trebuit să pună România comunistă în relaţii economice fireşti cu partenerii economici străini, România europeană se chinuie şi acum să şteargă paguba de un miliard de euro rămasă pe imaginea sa şi aşa şifonată.

Interesul Băncii Mondiale în Bancorex era că hoţia ajunsese atât de mare, încât ea trebuia cumva stopată pentru că riscul era de contagiune pentru întreg sistemul bancar”, mărturisește Răzvan Temeșan.

Radierea duce la împărţirea băncii. Creditele perdante ajung la Autoritatea de Valorificare a Activelor Bancare.

Zestea imobiliară a Bancorex

Imobilele şi terenurile merg gratuit la Banca Comercială Română, bancă de stat la acea vreme.

Niciun activ nu a fost reevaluat. De această situaţie au profitat toţi cei care au cumpărat active de la AVAS şi bineînţeles, BCR-ul”, spune Răzvan Temeșan.

În 2000, Guvernul Isărescu divizează din nou zestrea imobiliară a Bancorex.

Aproape 20 de foste sedii ale băncii rămân la BCR, care le transformă în sucursale proprii. Restul de 81 le transferă către 13 ministere şi instituţii publice din ţară. Valoarea la care sunt transferate este cea din 1990, aproape 20 de milioane de dolari. Clădirile sunt evaluate la 17 milioane 800 de dolari, iar terenurile, la peste un milion 200 de dolari. Toate, de zece ori mai ieftine decât orice altă clădire sau teren vândute pe piaţa liberă în anul 2000.

De pildă, un metru pătrat de imobil în centrul Capitalei este evaluat, pe hârtie, la 70 de dolari, în loc de 750 de dolari.

„La începutul anului 2000 … un metru pătrat dintr-un spaţiu comercial tot atunci era pe la 150- 250 de dolari (periferice). În zonele centrale era de circa 2-3 ori mai mult”, susține omul de afaceri Radu Zilișteanu.

„Valorau nimica toată în 93, 94, în 99, 2000, 2001 sigur că au intervenit alte valori. De fapt, acesta a şi fost obiectivul celor care au distrus banca. A fost să pună mâna pe patrimoniul băncii, nereevaluat, astfel încat după aia să-l prăduiască reevaluat”, explică Răzvan Temeșan.

Turnul Bancorex, primul zgârie-nori din Capitală

În 2000, BCR primeşte şi sediul principal al băncii de pe Calea Victoriei, cunoscut sub numele de Turnul Bancorex. Construcţia lui începuse în 1994 şi era un parteneriat între Primărie şi bancă.

Primăria Bucureşti a oferit gratuit terenul de 4.000 de metri pătraţi. Pământul valora la acel moment 40 de milioane de dolari.

Banca ia un credit de 30 de milioane de dolari de la o instituţie financiară din străinătate şi ridică imobilul de 19 nivele. De construcţie se ocupă Bucharest Financial Plazza, o firmă deţinută integral de Bancorex.

O parte din imobil era folosit de bancă, o altă parte urma să fie închiriată altor firme. Profitul rezultat urma să fie împărţit între Primăria Bucureşti şi Bancorex.

Concepţia care a fost la clădire a fost să nu plătim impozite, am făcut o societate cu capital mic care era proprietara şi restul, banca, închiria: Banca nu era proprietară pe clădire, ci închiria de la această societate”, precizează Răzvan Temeșan.

Turnul de pe Calea Victoriei devine primul zgârie-nori din Capitală, ridicat după Revoluţie. Arhitecţii îi spun „acoperişul Bucureştilor”.

„Este o clădire minunată, cu un atic frumos şi se vede de sus până jos. Are un spaţiu deschis mare la parter şi mezanin”, spune Eduard Uzunov, specialist în imobiliare.

Construcţia are 30.000 de metri pătraţi. Turnul se înalţă pe 83 de metri, cu trei mai mult faţă de Intercontinental, reperul bucureştean de înălţime. Dimensiunile clădirii fac ca, după turnarea fundaţiei, pânza freatică să urce şi să inunde subsolul clădirilor vecine: Palatul CEC, al Poştei şi magazinul Victoria.

Dan Pascariu, fost preşedinte Bancorex, spune că acest sediu ar fi fost un lux inutil: „Mie personal mi s-a părut o extravaganţă în condiţiile anilor 94-95. …A costat foarte mult şi construcţia pe metrul pătrat, dincolo de faptul că s-a construit o suprafaţă foarte mare … Am discutat în Consiliul de Administraţie despre nevoia mutării BRCE dintr-un sediu nesigur şi impropriu într-o clădire nouă, dar noi discutasem de 3, 4 poate 5 etaje, nu de 16. Întelegeţi?”

Clădirea are şi trei etaje subterane, folosite ca parcare. După model american, etajul 13 nu există.

„Pentru piaţa de atunci, într-adevăr era uriaşă, pentru că era cea mai frumoasă clădire de birouri construită în România şi cred, singura după anumite standarde. Dar era ca un fruct oprit, pentru că nu era pe piaţă, ci era utilizată exclusiv de banca respectivă”, spune Eduard Uzunov.

Bancherii Bancorexului apucă să lucreze doar doi ani în sediul de pe Calea Victoriei. După faliment, BCR o preia la pachet cu restul activelor şi se mută aici după ce devine acţionar majoritar al societăţii Bucharest Financial Plazza.

„În momentul când s-a făcut fuziunea, bineînţeles că a fost luat în considerare capitalul social al societăţii, nu valoarea clădirii. BCR-ul, când a intrat în posesia acestei clădiri cu 200 de lei, a reevaluat-o potrivit legii şi a devenit capital al băncii cu 60 de milioane de dolari”, explică Răzvan Temeșan.

În 2013, Primăria şi BCR renunţă la contractul cu Bucharest Financial Plazza. Primăria ştergea şi orice datorie veche a băncii pentru terenul de pe malul Dâmboviţei.

Câteva luni mai târziu, Curtea de Conturi face un control la Primăria Capitalei şi raportează că tranzacţia e nejustificată. Inspectorii susţin că BCR are o datorie de 17 milioane de lei – chirie şi dobânzi – către Primăria Capitalei. Banii reprezentau cota de profit din exploatarea fostului turn Bancorex pe perioada 2001-2013.

„Suma a fost radiată nejustificat, fără a exista o sentinţă definitivă şi irevocabilă”, se spunea în raportul Curții de Conturi.

Curtea de Conturi îi găseşte responsabili pe Sorin Oprescu, primarul Capitalei, Adrian Iordache, director la Direcţia Juridic, Mircea Constantinescu, directorul Direcţiei Economic, Lenuţa Boncotă, directorul Direcţiei Venituri şi Gica Dediu, şef serviciu la Direcţia Venituri.

Reprezentanţii BCR nu au dorit să comenteze.

Alte sedii deţinute de Bancorex sunt astăzi afaceri imobiliare. Tot ale Băncii Comerciale Române.

Camera ascunsă

Angajată BCR: „BCR-ul a avut spaţii multe. Dar le-au restrâns ca să câştige nişte bani din închirierea spaţiilor. … De fapt, să recupereze din creditele neperformante. Că sunt mulţi care nu au mai avut bani să dea băncii şi aşa recuperează o parte din bani din închirierea acestor spaţii”.

Anul trecut, BCR a închiriat unui butic de vinuri 150 de metri pătrați într-o zonă cu vad comercial: pe Calea Victoriei, în apropierea Guvernului. Spaţiul aparţinuse Bancorex până în 2000.

Şi tot acolo, banca intenţionează să mai închirieze peste 1000 de metri pătraţi.

„E locaţia cea mai bună în Piaţa Victoriei într-un colţ. Închipuiţi-vă Champs Elisee sau Arcul de Triumf, comparabilă cu orice altă locaţie a unei metropole europene”, spune Eduard Uzunov, expert imobiliar.

Blocul Rosenthal

Tot pe Calea Victoriei, peste drum de turnul Bancorexului, se mai află un fost sediu al bancii. Blocul Rosenthal, monument istoric vechi de 77 de ani, astăzi ruină.

„Este foarte neplăcut porticul acum pentru că s-a transformat în toaletă publică. Aş încerca să nu inspir foarte profund. Acum văd că se depozitează şi gunoaie”, spune arhitecul Miruna Stroe.

Construcţia de 8.000 de metri pătraţi a fost pasată de la o instituţie la alta. De fiecare dată, valoarea de transfer a fost sub preţul pieţei. Astăzi, monumentul istoric a ajuns adăpost pentru oamenii străzii.

„E goală, a rămas doar cu nişte detalii şi atât, nu mai există deloc mobilier, cresc copacii sus pe terasă. Detaliile astea de iluminat…. Aici se vede că e spart unul dintre ele şi se vede becul dinăuntru”, spune Miruna Stroe.

Clădirea este construită în 1938, ca sediu al Fondului de Pensiuni al Funcţionarilor Băncii Naţionale. Este considerată o bijuterie arhitectonică: faţada are motive Art Deco, porticul are arcade în stil renascentist.

Ghişeele, birourile, sălile de duşuri şi de lectură, bufetul şi sala de gimnastică, toate folosite de funcţionarii BNR, erau dispuse pe cele opt etaje.

Parterul era ocupat de magazine de lux.

„E una dintre primele clădiri cu portic destinată zonei de comerţ. Practic, era gândită zona de contact cu spaţiul urban ca să fie plăcută pentru cei care urmau să viziteze magazinele, să fie ferite de soare şi de ploaie”, explică Miruna Stroe.

În 1990, BNR transferă clădirea Bancorexului.

După prăbuşirea băncii, clădirea începe o lungă călătorie.

În 2000, odată cu întregul transfer de active, Blocul Rosenthal ajunge la BCR. Valoarea contabilă: 190 de mii de dolari. De zece ori mai mică decât preţul zonei la acea vreme.

Un an mai târziu, BCR dăruieşte imobilul Direcţiei Generale a Vămilor. Valoarea rămâne aceeaşi.

În 2005, DGV scapă de cadou, pe care îl pasează RAAPPS. Regia o înscrie în contabilitate cu 285 de mii de euro. Conform preţului pieţei, ar fi valorat 7, 5 milioane de euro. În 2006, clădirea ajunge la Primăria Generală. Preţul contabil este tot 285 de mii de euro.

„În strategia pe termen scurt a Municipalităţii se doreşte încheierea unui partenerat public-privat care, pe de o parte, va pune în valoare clădirea, pe de altă parte îi va conferi funcţiuni comerciale”, se arată într-un răspuns al Primăriei Capitalei pentru Digi24.

Locuințe de serviciu

Bancorexul a mai deţinut şi locuinţe de serviciu. În Bucureşti a cumpărat zece apartamente. În 2000, şi acestea au ajuns la BCR, cu valoarea din 1990. Ulterior, cinci ajung la RAAPPS şi cinci la Ministerul de Interne, pentru a fi închiriate sau vândute unor angajaţi importanţi.

Alexandru Boer, fost director de cabinet al lui Vasile Blaga pe vremea când acesta era ministru al Internelor, şi-a cumpărat un apartament în centrul Capitalei.

Alexandru Boer a refuzat un interviu filmat, dar a stat de vorbă cu reporterul Digi24.

Alexandru Boer: „În 2005-2006 toată lumea se bătea să ia case RAAPPS. Eu am fost oarecum norocos. Stăteam undeva în chirie în Banu Manta de trei ani. Voiam să mă întorc la Cluj şi am avut o discuţie cu Blaga cu care întotdeauna m-am înţeles bine şi m-a convins să rămân”.

Locuinţa de patru camere are 200 de metri pătraţi şi este situată chiar lângă Palatul Parlamentului, într-una dintre cele mai scumpe zone ale Bucureştilor.

„Şeful de cabinet al ministrului de Interne a fost împroprietărit cu un apartament de serviciu cu patru camere, deşi nu este poliţist şi ocupă această funcţie doar pe perioada mandatului lui Blaga (…). Boer a confirmat că ocupă funcţia atâta timp cât Blaga este ministru, după care îi încetează contractul şi pleacă din MAI, apartamentul rămânând însă în posesia sa”. (Lucian Cătălin Matei, deputat – Dezbateri parlamentare Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 martie 2007)

În plin boom imobiliar, Alexandru Boer plăteşte pentru apartament 70.000 de euro. Valoarea lui de piaţă la momentul cumpărării se apropia de jumătate de milion de euro.

Alexandru Boer: „Toţi care aveau locuinţă de serviciu au plătit mai puţin decât era preţul pieţei la vremea respectivă. Oricine îşi luase, deşi aveam scrupule în ceea ce mă priveşte, că mă simţeam prost. Eu n-aveam nicio problemă pentru că îndeplineam toate condiţiile. Am făcut lucruri în regulă”.

O casă boierească ajunsă ruine

„Casa este în picioare pe structura care a fost. Dar în rest nu mai este nimic. Suntem într-un şantier abandonat”, spune Sorin Danciu.

Strada Sfântul Nicolae din Călăraşi. La numărul 50 se află resturile unei case de patrimoniu care a aparţinut tot Bancorex. După falimentul băncii, statul nu a mai investit aici niciun leu.

Casa Tache Papatriandafil se află pe lista monumentelor istorice ale Ministerului Culturii. A fost construită în 1905, în stil boieresc, într-o livadă de 800 de metri pătraţi. În 1948, casa este naţionalizată şi ajunge la familia medicului din Călăraşi Eugen Nicolau.

„M-au impresionat două lucruri, le ţin minte şi acum. Soba uriaşă până-n tavan, nu mai văzusem aşa ceva… Şi pianul foarte mare, pian cu coadă, care se găsea în acest spaţiu de intrare. Undeva, în lumea lui Balzac, arătau imaginile”, spune Sorin Danciu, directorul Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Călărași.

După Revoluţie, familia Nicolau cumpără casa de la stat. În 1996, o vinde Bancorex. Conducerea băncii dărâmă pereţii şi păstrează fundaţia. Vrea să facă aici un sediu de bancă.

Uite, aicea se vede cum au curăţat, practic, pereţii şi au început să aşeze structura aşa cum o vedem noi. Pe ei îi interesa o clădire care să se apropie de cerinţele lor. Pentru că, vedeţi, au mai făcut garaj subteran, au extins în partea asta şi voiau să facă şi etaj. Numai că a venit dezastrul Bancorex care a coincis exact perioadei în care trebuia să se dezvolte această clădire”, explică Sorin Danciu, uitându-se la niște fotografii.

În 1999, monumentul istoric e reconstruit pe sfert. Ajunge la BCR şi, mai departe, la Ministerul Sănătăţii, care ar fi trebuit să îl transforme în sediu al Direcţiei de Sănătate Publică Călăraşi. Ministerul nu alocă fonduri, aşa că resturile Casei Tache Papatriandafil rămân, până astăzi, ruină.

Angajaţii DSP Călăraşi au găsit un sediu, care nu le este pe plac – într-un bloc de locuinţe: Deci este un hol cu birouri. Holul ăsta cu birouri, holul următor. La etajul 4 avem laboratoare. Suntem cam înghesuiţi, dar asta este situaţia. Ne trebuie foarte mulţi bani. Nu ştiu cand se vor obţine şi dacă se vor obţine vreodată”.

Oficial, fosta clădire Bancorex se află „în conservare”.

Avantaje RAAPPS

Una dintre instituţiile care câştigă bani de pe urma Bancorexului este Regia Autonomă Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat. RAAPPS a primit de la fosta bancă şase clădiri şi un teren. Acum, mai are doar trei, una în Bucureşti şi două în Mamaia. Pe restul le-a vândut.

Pe strada Matei Voievod 21-23 din Capitală are cinci garsoniere, într-un bloc. Le-a transformat în locuinţe de serviciu. Un bucătar, un zidar, un inginer horticol, un muncitor şi un gestionar angajaţi ai RAAPPS plătesc 50 de euro chirie lunar.

„Blocul e proprietate personală în totalitate aproape, cu excepţia celor cinci garsoniere. Ei au construit aceste garsoniere în ideea de a le folosi pentru femeile de serviciu care ar fi lucrat la ei”, explică o locatară.

Vilele Egreta și Cerna din Mamaia

Celelalte două proprietăţi sunt vilele Egreta și Cerna din Mamaia, folosite ca locuinţe de protocol de şefii Partidul Comunist. Fiecare are 350 de metri pătraţi şi conţine câte patru apartamente cu intrare separată, două dormitoare cu baie, living şi bucătărie.

După Revoluţie, casele ajung la Bancorex, care le foloseşte ca vile de vacanţă pentru angajaţi. După picajul băncii, clădirile intră în proprietatea BCR, care le transferă RAAPPS.

În prezent, RAAPPS le închiriază turiştilor, contra cost – 100 de lei pe zi.

Pentru a te caza, trebuie să faci o cerere scrisă şi să aştepţi aprobarea directorului sucursalei Neptun a RAAPPS.

Telefon cu angajată a RAAPPS:

-Aş vrea şi eu weekendul ăsta să vin la Vila Cerna, sâmbătă şi duminică.

– Este ocupată până la începutul lunii septembrie.

– Cu cât timp înainte trebuie să depun cerere?

-Dacă îmi lăsaţi numărul dumneavoastră de telefon, domnul director Andrei o să ia legătura cu dumneavoastră, dumnealui se va uita pe grafic să vadă dacă-i liber şi vă face rezervarea.

Proprietățile de la Izvorani

„Nu prea avem timp să ne uităm la televizor pentru că dormim mult. Foarte mult. Adică dimineaţa ne trezim, dormim până la antrenament, până la 11, facem antrenamentul 2 ore jumate…”, explică sportiva Suzana Șeicariu.

Acesta este programul zilnic al luptătoarei Suzana Şeicariu. A primit o bursă olimpică de pregătire la baza Comitetului Olimpic Sportiv Român de la Izvorani.

În 2000, când COSR a primit complexul de la Bancorex, baza avea două hoteluri cu 54 de camere şi trei săli de conferinţă, o vilă de protocol cu trei apartamente şi debarcader şi două terenuri de tenis. Cu totul, 6.600 de metri pătraţi, construiţi pe un teren de 15.000 de metri pătraţi, între pădure şi lacul Snagov.

După Jocurile Olimpice de Vară de la Sydney, când echipa României a obţinut 26 de medalii şi locul 11 în lume, COSR primeşte centrul de la Izvorani. Baza este concesionată pe 49 de ani, cu condiţia unor investiţii în următorii 10 ani.

Gheorghița Voicu, consilier al președintelui COSR, explică: „Altfel, legea care acorda acest drept de proprietate stipula că proprietatea se întoarce din nou la statul român. Şi rămâneam fără nimic”.

În primii patru ani, Comitetul cumpără 42.000 de metri pătraţi de teren în apropiere şi mai ridică un hotel pentru sportivi. COSR mai face şi o sală polivalentă de 1.200 de metri pătraţi, un bazin olimpic de 1.800 metri pătraţi, două săli de tenis acoperite, fiecare de câte 780 mp, un stadion de 8.000 de metri pătraţi, cu două săli de forţă şi două terenuri de tenis exterioare, cu nocturne. Investiţia totală este de 18 milioane de euro.

„Noi aici am dezvoltat un mic orăşel. Noi ne producem singuri toate utilităţile în regie proprie. Puţuri de apă, staţie de epurare”, spune Dan Pojoreanu, directorul Bazei Izvorani.

Fostele construcţii ale Bancorexului au fost modernizate şi optimizate. Din unirea celor două săli de tenis folosite de angajaţii băncii a rezultat o sală de gimnastică de 900 de metri pătraţi, în care se pregăteşte astăzi lotul naţional de junioare. Şi sălile de conferință din clădirea numită Vapor au fost transformate.

Era ca un centru de pregătire al cadrelor din interiorul Bancorex. Acum, cursurile sunt făcute de lotul olimpic de gimnastică. În fiecare zi vin profesorii să le predea lecţiile la fiecare sportiv”, explică Dan Pojoreanu.

Sălile de conferinţă de la etaj s-au transformat în 14 camere de cazare.

„Avem aici 28 de sportivi la lupte, lotul naţional de juniori. Aici sunt cazaţi. Aici e casa lor. Deci ca la un hotel”, i se explică reporterului Digi24.

Tot în regim hotelier funcţionează şi complexul Sydney, ridicat tot de Bancorex. Este folosit acum de 54 de sportivi din lotul olimpic de gimnastică şi de atletism.

Fiecare etaj are câte șapte camere duble. Pe un singur etaj sunt camere matrimoniale. Aceasta era sala de conferinţe. Noi pe lângă conferinţe am făcut-o sală de antrenament pentru scrimă, gimnastică ritmică, ce avem nevoie”, explică Dan Pojoreanu.

Când nu o foloseşte ca locuinţă de protocol, COSR închiriază vila de pe malul lacului.

„Au mai fost mari actori de la Hollywood, Wesley Snipes, Armand Assante, Steven Segal, Van Damme. Cât au stat pentru filmări au stat aici, la vilă, unde au avut toate condiţiile”, spune administratorul.

Câteva concluzii

Pentru cei care şi-au ridicat averi din credite pe care nu le-au mai plătit niciodată, Bancorex a fost o vacă de muls în ultimii şapte ani de viaţă.

Pentru alţii, care au beneficiat de activele băncii gratuit, Bancorex a fost sursă de profit şi după faliment, când 81 dintre fostele sedii preluate de BCR au fost împărţite între nouă ministere şi patru instituţii, prin ordonanţă de guvern.

Cele mai multe sedii, 27 la număr, au ajuns la Ministerul Finanţelor. Este urmat de Ministerul de Interne, cu 14 sedii, de Ministerul Culturii cu 10 sedii şi de RAAPPS cu şase clădiri, un teren şi trei sedii de unde preia mijloace de transport.

Din tot patrimoniul imobiliar lăsat de Bancorex, singura care s-a dezvoltat şi s-a extins este baza de la Izvorani a Comitetului Olimpic Român. În Bucureşti, un monument istoric este în paragină, altul este ras în Călăraşi. Zece locuinţe de serviciu sunt închiriate sau cumpărate sub preţul pieţei, iar restul de 68 au rămas sedii de instituţii.

BRYAN ADAMS – HAVE YOU EVER REALLY LOVED A WOMAN!

29 iul.

KELLY CLARKSON – BECAUSE OF YOU!

29 iul.

EVANESCENCE – EVERYBODY’S FOOL!

29 iul.

%d blogeri au apreciat: