Arhiva | 6:42 pm

EMISARUL OCCIDENTULUI IN ROMANIA ,PENALUL KLAUS JOHANNIS PRINS IN OFF-SIDE PE TEMA REFUGIATILOR :CUM AU VOTAT EURODEPUTATII ROMANI LA BRUXELLES ,PLANUL DE REDISTRIBUIRE A COTEI DE REFUGIATI JUNCKER!

11 sept.

România, în ofsaid în criza
imigranţilor din UE. Ce şanse de succes are opoziţia preşedintelui Iohannis la planul Juncker

 Klaus Iohannis se împotriveşte cotei de imigranţi impusă României de către Comisia Europeană. Decizia finală va fi luată peste câteva zile, la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, unde mai există ceva loc de negociere

Iată fişa tehnică tip „state of play” circulată acum la nivelul instituţiilor europene: Consiliul extraordinar JAI din 14 septembrie Consiliul va primi informări prezentate de câteva dintre agenţiile UE şi ONU (Frontex, Biroul european de sprijin în domeniul azilului EASO, Europol şi Organizaţia internaţională pentru migranţi) asupra ultimelor evoluţii privind fluxurile migratorii şi situaţia din teren. Va urma o dezbatere pe baza acestor informaţii. Miniştrii vor fi informaţi şi asupra progreselor realizate în aplicarea măsurilor celor mai recente ale UE vizând salvarea vieţilor pe mare, ameliorarea gestionării fluxurilor migratorii etc. Consiliului îi va fi prezentată şi o expunere din partea Comisiei Europene asupra noilor propuneri în problema migraţiei. Această problemă va figura din nou pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 8 octombrie şi a Consiliului European din 15 şi 16 octombrie. Un Summit special consacrat problemelor migraţiei şi la care vor participa ţări africane şi alte ţări-cheie va avea loc în Malta, pe 11 şi 12 noiembrie. Structura votului Consiliul JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) este compus din miniştrii de profil din ţările membre şi este prezidat de ministrul care reprezintă ţara care asigură Preşedinţia rotativă a Consiliului European, în acest moment, Luxemburg. Aşa cum s-a decis în Tratate, Danemarca, Marea Britanie şi Irlanda nu participă pe deplin la aplicarea anumitor măsuri din domeniul justiţiei sau afacerilor interne, sau participarea lor este supusă unor anumite condiţionări. Conform noii proceduri intrată în vigoare la 1 noiembrie 2014, există noi prevederi în Consiliul European privind „votul cu majoritate claficată” (denumit şi „vot cu dublă majoritate”). Ea se aplică în cazul în care Consiliul trebuie să voteze o propunere venită din partea Comisiei Europene sau a Înaltului Reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate. Pentru a se ajunge la o majoritate calificată, este nevoie de îndeplinirea a două condiţii: 55% din state votează favorabil – practic, aceasta înseamnă 16 din 28 propunerea este susţinută de state membre care reprezintă cel puţin 65% din totalul populaţiei UE. Minoritatea de blocaj trebuie să includă cel puţin patru membri ai Consiliului reprezentând peste 35% din populaţia UE. În cazul în care nu toţi membrii Consiliului participă la vot (datorită, spre exemplu, unor prevederi speciale ale Tratatelor – cum este cazul celor trei ţări în Consiliul JAI – o decizie este adoptată dacă 55% dintre membrii participanţi la lucrările Consiliului, reprezentând cel puţin 65% din populaţia statelor membre participante, sunt favorabili deciziei. Dar, până la 31 martie 2017, Statele Membre încă pot cere să se voteze conform vechii proceduri pentru majoritatea calificată. Conform acestei reguli, fiecare stat membru dispune de un anumit număr de voturi, aşa cum este prezăzut în Tratate, numărul de voturi alocat fiecărei ţări fiind determinat de populaţia statului respectiv. Cele 352 de voturi sunt astfel repartizate: Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie (29 de voturi fiecare) Spania şi Polonia (27 de voturi fiecare) România (14 voturi) Olanda (13 voturi) Belgia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria şi Portugalia (12 voturi fiecare) Austria, Bulgaria, Suedia (10 voturi fiecare) Croaţia, Danemarca, Irlanda, Lituania, Slovacia, Finlanda (7 voturi fiecare) Cipru, Estonia, Letonia, Luxemburg, Slovenia (4 voturi fiecare) Malta (3 voturi) În cadrul acestei proceduri, un stat membru poate solicita confirmarea că voturile în favoarea propunerii reprezintă cel puţin 62% din totalul populaţiei UE. În caz contrar, propunerea este respinsă. Există şi un „calculator de vot” pe care-l puteţi accesa şi dvs aici http://www.consilium.europa.eu/en/council-eu/voting-system/voting-calculator/ pentru a face o simulare a votului din Consiliu şi a rezultatelor acestuia. Setul de propuneri (Planul Juncker plus solicitările Parlamentului European) Comisia Europeană Propunere de realocare în urgenţă a 120.000 de persoane care au o nevoie evidentă de protecţie, cele care pleacă din Grecia, Ungaria şi Italia (la care se adaugă 40.000 de oameni, cei despre care a fost vorba în planul anterior) Un mecanism permanent de relocalizare pentru toate statele membre în caz de criză O listă europeană comună a „ţărilor sigure de origine” Măsuri care vizează eficientizarea politicii în materie de repatriere cu ajutorul unui „manual comun privind condiţiile şi procedurile de repatriere” precum şi un plan de acţiune la nivelul UE în ce priveşte repatrierea Comunicare privind modul în care se organizează licitaţii publice privind dispozitivele pentru preluarea şi găzduirea refugiaţilor Comunicare privind dimensiunea externă a crizei refugiaţilor Crearea unui fond fiduciar de urgenţă pentru Africa Baza juridică a propunerii se găseşte în Art. 78, par. 3 din Tratatul de funcţionare a UE (TFUE) şi care spune că: „În cazul în care unul sau mai multe State Membre sunt confruntate cu o situaţie de urgenţă caracterizată de apariţia unui flux brux de cetăţeni din ţări-terţe, Consiliul, la propunerea Comisei, poate adopta măsuri provizorii în sprijinul unui sau a mai multe state membre. Statuează acest lucru în urma unei consulări cu Parlamentul European”. Procedură de consulare care a avut deja loc, parlamentarii europeni adoptând, în şedinţă plenară, Planul de măsuri propus de Comisie. Există deja o finanţare certă şi confirmată de 780 de milioane de euro pentru susţinerea programului. Parlamentul European doreşte ca statele membre să primească refugiaţii din terţe-ţări pe baza unui program de relocare obligatoriu. Estimează că este necesar să fie modificate codurile de viză ale UE pentru a fi incluse „dispoziţii comune mult mai clare privind vizele umanitare, iniţând statele membre să facă astfel încât astfel de cereri să poată fi făcute direct la ambasadele şi consulatele lor” în ce priveşte lista comună a UE privind „ţările sigure de origine” , aceasta nu trebuie să conducă la respingerea automată a cererilor de azil depuse de persoane din ţările respective, avându-se mai ales în vedere „persoanele din grupurile sociale vulnerabile”. trebuie adoptate în urgenţă sancţiuni penale mai severe împotriva traficului de persoane şi a filierelor de traficanţi Discuţiile şi negocierile din aceste zile iau în seamă şi un alt factor esenţial, structura votului de susţinere din Parlamentul European deoarece decizia finală a Consiliului va trebui ratificată ulterior şi de legislativul european. Iată de ce a fost considerat semnificativă că europarlamentari din ţările care, oficial, precum România, anunţaseră în termeni vehemenţi respingerea proiectului Comisiei Europene, nu au urmat deloc ce se spusese acasă, ci indicaţiile date de şefii grupurilor parlamentare din PE. Interesant, deci, de revăzut, cum au votat ai noştri. Structura votului delegaţiei române în Parlamentul European pe tema aprobării propunerii de relocare obligatorie de migranţi Au votat în favoare: Victor Boştinaru, Daniel Buda, Andi Cristea, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Monica Macovei, Ramona Mănescu, Sigfried Mureşan, Norica Nicolai, Emilian Pavel, Cristian Preda, Theodor Stolojan, Claudiu Tănăsescu, Adina Vălean şi Renate Weber Au votat împotrivă: Csaba Sogor şi Iuliu Winkler S-au abţinut de la vot: Doru Claudian Frunzulică, Maria Grapini, Cătălin Ivan, Victor Negrescu, Laurenţiu Rebega, Daciana Sârbu, Mihai Ţurcanu şi Traian Ungureanu Nu au votat: Cristian Buşoi, Viorica Dăncilă, Marian-Jean Marinescu, Sorin Moisă, Dan Nica, Ioan Mircea Paşcu şi Claudia Tapardel nu au votat. Ieri, Jean-Claude Juncker s-a întâlnit cu cei 28 de reprezentanţi permanenţi din cele 28 de state membre special pentru a discuta despre propunerile Comisiei şi despre Consiliului JAI, poziţia sa fiind, în continuare, ferm în amplicarea căt mai rapidă a sistemului obligatoriu de relocare şi demararea cât mai rapid, pe baza unui vot favorabil al Consiliului, a setului complet de măsuri deja enunţate. Decizia României este limpede, la fel mandatul cu care se prezintă la Bruxelles ministrul nostru de interne, viceprim-ministrul Gabriel Oprea. Să vedem cine ne va sta alături şi cum vor evolua negocierile de ultimă oră.

Preşedintele Klaus Iohannis nu este de acord ca România să primească 6.351 de imigranţi, cota impusă de Comisia Europeană. „Nu considerăm că este o soluţie sau oportun să vorbim de cote obligatorii, calculate într-un mod foarte birocratic, contabiliceşte, aş putea spune, fără a consulta statele membre“, a spus preşedintele Klaus Iohannis. Poziţia sa vine la numai două zile după ce anunţase că România poate primi maximum 1.785 de persoane venite din Orientul Mijlociu sau din nordul Africii, refugiaţi care se află acum în Grecia, Italia şi Ungaria. O decizie finală în chestiunea cotelor de imigranţi va fi luată la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de luni, 14 septembrie, la Bruxelles, unde vor participa miniştrii de Interne din toate statele membre UE. România va fi reprezentată de Gabriel Oprea, care a stabilit strategia României împreună cu preşedintele Iohannis. „Din partea României, va participa ministrul de Interne, cu care am avut o discuţie în această dimineaţă, iar mandatul ministrului de Interne la conferinţa JAI este să nu declare adeziunea noastră pentru cotele obligatorii“, a anunţat şeful statului. La prima vedere, pare că România se opune deciziei liderilor europeni, ceea ce înseamnă că va vota împotrivă la Consiliul JAI. Însă votul României contează puţin spre deloc, pentru că deciziile în Consiliul JAI se adoptă cu o majoritate calificată (vot favorabil din partea a 55 % din statele membre, care să însumeze minimum 65% din populaţia Uniunii). Iar în acest moment, în afara României, mai există numai o mână de ţări care se opun cotelor obligatorii. „Cehia, Slovacia, Polonia şi Cipru nu acceptă planul Juncker. Deocamdată. Cred că o vor face tacit, sub presiune germană. Dar nu e sigur, fiecare zi şi fiecare mie de refugiaţi pot schimba atmosfera în Germania“, este de părere europarlamentarul PNL Traian Ungureanu. Cu sau fără votul acestor state, majoritatea calificată oricum nu poate fi spartă. De aceea, Siegfried Mureşan, europarlamentar PMP şi purtător de cuvânt al PPE, spune că România trebuie să facă echipă, nu să se opună tocmai acum, când Europa are nevoie de coeziune. „România trebuie să fie parte a soluţiei europene. Nu ar fi serios din partea noastră să tragem obloanele şi să spunem că nu e problema noastră. Dacă va fi o criză care ne va lovi şi pe noi, spre exemplu o criză a refugiaţilor din Ucraina, vom avea pretenţia să fim ajutaţi de restul statelor UE. Politicienii care ne învaţă să ne temem de imigranţi ne fac rău“, a spus Siegfried Mureşan pentru „Adevărul“. „MAI MULT DECÂT ATÂT NU SE POATE“ Reuniunea JAI rămâne decisivă în chestiunea cotelor de imigranţi. Practic, toate statele se vor aşeza la masă şi vor propune soluţii, mai ales ţările care în acest moment sunt ostile împărţelii făcut de Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene. „La masa negocierilor va fi avansată altă cotă. Cu siguranţă, Bruxelles-ul nu poate obliga România să primească un anumit număr de imigranţi, dar, în spiritul construcţiei europene, trebuie să fim solidari cu cei care fug din calea războiului. Cei de la Bruxelles nu au de unde să ştie realitatea de la noi din ţară. România are capacitate limitată, mai mult decât a anunţat preşedintele Iohannis nu se poate. Trebuie să fim solidari, dar să nu ne fie securitatea pusă în pericol“, a declarat, pentru „Adevărul“, europarlamentarul PSD, Cătălin Ivan. De partea cealaltă, Siegfried Mureşan nu se aşteaptă la mari schimbări. „Consiliul JAI poate aduce mici ajustări planului prezentat de Juncker, însă cotele obligatorii vor fi respectate. Cu siguranţă nu vor fi mari modificări. Şi noi, în Parlamentul European, am adoptat o rezoluţie prin care exprimăm susţinere pentru măsurile propuse de CE în domeniul migraţiei. Deci există o majoritate pro-cote. Cred că decizia JAI va fi foarte aproape de iniţiativa Comisiei“, crede Mureşan. LIPSA SOLIDARITĂŢII, AMENDATĂ Ce riscă România dacă se va arăta consecventă în refuzul de a-i primi pe cei 6.351 de solicitanţi de azil distribuiţi de UE? „Legal, nu poate risca ceva, însă ca imagine, riscă să fie una dintre ţările care nu sunt aproape de coeziunea europeană, de spiritul european, ceea ce ar adăuga un plus de probleme cu privire la imaginea României“, se teme europarlamentarul liberal, Norica Nicolai. Totuşi, dincolo de obraz, am putea fi sancţionaţi şi financiar. „Există o idee în planul care a fost înaintat ca statele care nu pot prelua momentan, e vorba despre o perioadă care este acolo indicată, de 12 luni, refugiaţi pe teritoriul lor din motive obiective, să plătească o compensaţie financiară de 0,002% din PIB, dar şi acest element este supus discuţiei şi negocierii statelor membre“, a punctat ministrul de Extrene, Bogdan Aurescu. Dacă ministrul vorbeşte, mai degrabă, despre un acord de principiu, Siegfried Mureşan spune că, de fapt, regulile sunt stabilite foarte clar şi oferă aceleaşi cifre. „Comisia spune foarte clar: un stat poate respinge cotele de imigranţi numai în situaţii excepţionale. Iar situaţie excepţională înseamnă caz de catastrofă naturală. Ţara care refuză cotele de imigranţi va fi penalizată cu 0,002% din PIB. Însă un stat nu poate opta direct pentru amendă în locul cotei de imigranţi“, explică Siegfried Mureşan. Spre exemplu, dacă România ar ajunge în situaţia de a fi penalizată, ar trebui să plătească 2, 9 milioane de euro, o sumă modică la nivel de stat. „Şantajul cu penalităţile nu va fi aplicat la vedere.Va fi mascat în proceduri. Dar cel mai important e că UE a intrat într-o aventură fără sfârşit şi nimic nu va mai rezista mai mult de o lună, o săptămână sau o zi“, conchide, pesimist, Traian Ungureanu. Rezolvarea românească: comitete şi comiţii inutile România caută soluţii pentru criza imigranţilor în manieră proprie: Guvernul a creat un consiliu, Parlamentul a activat două comisii, iar Preşedinţia a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Să le luăm pe rând. O primă comisie care se ocupă de tema imigranţilor este cea de Afaceri europene din cadrul Senatului, condusă de liberala Anca Boagiu. Organismul are sarcina de a elabora un document care, în urma aprobării plenului Senatului şi a deciziilor CSAT de săptămâna viitoare, va prezenta poziţia întregului stat, potrivit declaraţiei făcute chiar de Boagiu. Parlamentarii dincomisiile de apărare, politică externă, afaceri europene ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi Comisia specială a Parlamentului pentru aderarea României la Spaţiul Schengen au decis că e necesară o altă comisie, una specializată pe problemele legate de migraţie, azilanţi şi refugiaţi, după cum a declarat deputatul Laszlo Borbely. Reprezentanţi ai Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă din MAI, MApN, Ministerul Finanţelor, Ministerului Transporturilor, SRI, SIE, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale vor face parte din grupul de implementare a Strategiei naţionale privind imigraţia. Toate aceste instituţii vor fi coordonate de vicepremierul Gabriel Oprea. CSAT este o altă structură instituţională care se pronunţă în problema migranţilor şi a cotei de refugiaţi. Preşedintele Iohannis a convocat CSAT-ul pentru data de 17 septembrie, la trei zile după ce problema refugiaţilor va fi rezolvată deja la Bruxelles. (Radu Eremia)

MARIANA RARINCA A FOST CONDAMNATA DE CURTEA DE APEL BUCURESTI LA 3 ANI DE INCHISOARE CU SUSPENDARE !PRIMA REACTIE A MARIANEI RARINCA :” DEJA INCEPUSEM SA FAC BOCCELUTELE!”

11 sept.

Mariana Rarinca a fost condamnată de Curtea de Apel la 3 ani de închisoare cu suspendare, după ce DNA a făcut contestație în anulare. S-a menținut sentința fondului.

”Deja începusem să fac bocceluțele. Când vor veni să mă ia, să fiu pregătită. Mă temeam că  să mă ia. Mă gândeam că o să am oamenii la poartă, să mă ia. Cine ar trebui să se sesizeze în privința Liviei Stanciu că a acceptat să fie judecată de acest complet ilegal?”, a spus Mariana Rarinca la Antena 3.

Mariana Rarinca, femeia acuzată că a şantajat-o pe Livia Stanciu, şefa Curţii Supreme, a fost condamnată de Curtea de Apel Bucureşti la 3 ani cu suspendare. Au fost respinse ambele apeluri.

Sentința a fost dată în ședință publică.

CRISTIAN MAFTEI,FINUL PENALULUI CRIN „CHUCKY”ANTONESCU,CONDAMNAT PENTRU CORUPTIE SI DAT IN URMARIRE GENERALA,FACE MILIOANE DE EUROI ,DAR ESTE DE NEGASIT PENTRU AUTORITATILE ROMANE!

11 sept.

Firma fondată de un om de afaceri ieşean condamnat pentru corupţie şi dat în urmărire generală a câştigat, doar în ultimul an, în jur de 50 de milioane de lei din contracte încheiate cu statul. Afaceristul, finul de cununie al lui Crin Antonescu, este de negăsit pentru autorităţi în tot acest timp.

O societate controlată din umbră de un ieşean aflat pe lista “most wanted” a Poliţiei reuşeste să câştige contracte publice pe bandă rulantă. Cristian Maftei este un apropiat al liberalilor ieşeni el fiind cununat, în trecut, chiar de fostul preşedinte al PNL, Crin Antonescu.

În luna iunie a anului trecut, Maftei a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) la şase ani de închisoare cu executare, într-un dosar în care a mai fost încarcerat şi fostul prefect al judeţului Iaşi, Radu Prisăcaru, pupil al fostului baron Relu Fenechiu.

Dacă ceilalţi inculpaţi din dosarul lui Maftei, denumit de presă “Mită la prefect”, s-au prezentat la Poliţie după condamnare, afaceristul a fost de negăsit. Surse din anturajul său spun că Maftei ar fi plecat în Republica Moldova înainte de condamnare pentru ca, ulterior, să fugă într-o destinaţie necunoscută. În prezent, Maftei este dat în urmărire internaţională, scrie adevarul.ro

JURNALISTUL DAN IONESCU: „NU INTELEG CE DORESTE KLAUS JOHANNIS!”

11 sept.

Nu înţeleg ce doreşte Klaus Iohannis

Nu înţeleg ce doreşte Klaus Iohannis nu doar pentru că spune puţine lucruri, ci şi pentru că nu avem nicio explicaţie pentru poziţia sa, care devine automat şi a statului român, în problema refugiaţilor. Ascuns în spatele mitului că tace şi face, că e omul cuvintelor puţine şi al faptelor concrete, Klaus Iohannis a zis fără să explice de ce şi pe baza căror argumente se teme România de refugiaţi.

Când a fost ales au explodat ziarele internaţionale de ovaţii la adresa noastră, că am fost deschişi la minte să alegem un minoritar perfect. Un provincial în faţa premierului în funcţie, un sas în locul unui român verde, un non-ortodox în schimbul unuia care a defilat cu crucea toată campania, un om fără copii în contra unuia care şi-a scos toată familia la bătaie şi a mai aruncat şi şopârle prin media în încercarea de a inflama lumea. Să ne facem că nu am înţeles că lumea l-a urât cu poftă pe Victor Ponta cât să voteze non-candidatul perfect. Dar cu atât mai mult acest lucru îl pune pe Klaus Iohannis în faţa nevoii de a fi ceea ce este sau ceea ce ne-am închipuit noi că este el. Preşedintele a ales să spună nu cotelor obligatorii cerute de preşedintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker şi să susţină faptul că România NU poate primi mai mult de 1.700 de refugiaţi. Şi de aici începe balul. De ce doar 1.700? De ce nu mai mulţi sau deloc? Care sunt criteriile pe care s-au făcut calculele? Care este obiectivul României în acest caz? De ce s-a grăbit să anunţe acest fapt înaintea lui Juncker? De ce a ales să îl trimită pe Gabi Oprea la Bruxelles să susţină această poziţie şi nu s-a dus el? Nicio explicaţie pentru poziţia preşedintelui, aceeaşi tăcere şi informaţii livrate cu linguriţa, aceeaşi stare de mister care îi înconjoară activitatea şi deciziile. Să acceptăm că există un întreg set de informaţii care i-au motivat alegerea, dar oare ele sunt secret de stat? Nu am avea dreptul să ştim de ce România alege acest drum? Poate că există pericole reale care ne pândesc, poate că există informaţii că acesta este primul val de refugiaţi şi că de fapt urmează încă multe altele. Poate! Dar dacă e aşa, tare aş vrea să ştim şi noi. Că nu suntem nişte copii prostănaci care au nevoie să fie protejaţi prin ascunderea unor informaţii care privesc întreaga situaţie. Pentru că lipsa de informaţii din partea celor care decid oficial se suprapune peste o campanie nebună, de-a dreptul xenofobă, alimentată de un număr de publicaţii online, care zi de zi, aproape mecanic, aruncă informaţii halucinante despre cum o să fim striviţi de musulmani, cum ne vom pierde identitatea şi ortodoxismul într-un val de refugiaţi care nu se va mai termina şi alte multe informaţii de un şovinism pe care îl credeam dispărut din spaţiul public. Dacă nu aş crede că este absurd şi înspăimântător ca aceste publicaţii să fie folosite într-o campanie dirijata, aş pune întrebarea normală legată de finanţarea şi existenţa lor într-o presă care abia poate să mai respire din cauza condiţiilor economice. Absenţa din spaţiul public al unor explicaţii normale îl lasă pe Klaus Iohannis într-o poziţie dezavantajoasă. De ce nu s-a racordat la poziţia marilor state europene? De ce nu am folosit acest prilej pentru a demonstra că România e un exemplu de civilizaţie şi solidaritate într-un est al Europei dominat de frici şi angoase? Ne-am pus vreun moment problema asupra vremurilor care urmează? Dacă peste un an sau doi am avea nevoie de solidaritatea Europei noi înşine? Pe baza a ce o vom cere? Pentru că suntem albi şi creştini? Şi ca să încheiem apoteotic, de ce a ales să îl trimită pe Gabriel Oprea la Bruxelles? De ce nu s-a dus chiar el dacă poziţia sa publică este bazată pe date şi analize corecte? Cum a ajuns România să se agaţe total şi complet de Gabriel Oprea? O şterge Victor Ponta din ţară, hop Gabriel Oprea prim-ministru. E vreun dezastru pe undeva, hop Gabriel Oprea cu o soluţie. Acum îl trimitem şi la Bruxelles, de unul singur, să le explice ălora că ne-au lăsat strămoşii o moştenire, pe care nu o vrem mânjită de refugiaţii musulmani care vor să se arunce în aer cu aceeaşi plăcere cu care noi otrăveam fântânile şi dădeam foc la grâne. Mai rămâne să se transforme într-un James Bond care să fure de la Istanbul sabia lui Ştefan cel Mare. Aşa că preşedintele nostru minoritar poate ar fi făcut bine să ne explice cum e cu principiile europene, cu nevoia României de a fi un stat non-isteric şi conştient de propria-i devenire europeană, să nu alimenteze frici istericoide şi să ne explice ce pericole ne aşteaptă ca unor oameni normali ce vrem să fim. În schimb, am primit iarăşi nişte încruntări şi trei fraze scurte din care lipsea – mă şi mir că nu am ajuns încă la ea – faceţi aşa că aşa vă spun eu. Cred că merităm să fim trataţi ca nişte oameni cât se poate de normali, cu care se poate dialoga şi care să accepte explicaţii normale şi de bun-simţ, în calitate de cetăţeni ai unei ţări europene. Aşa că până vom primi un astfel de tratament, nu îmi rămâne decât să reafirm retoric faptul că nu înţeleg ce doreşte Klaus Iohannis.

MESAJUL EMOTIONANT AL PRESEDINTELUI SENATULUI ,COPRESEDINTE ALDE,LIBERALUL CALIN POPESCU TARICEANU,PRIN CARE A REAFIRMAT ANGAJAMENTUL SENATULUI FATA DE ALIATII SI PARTENERII ROMANIEI,PENTRU PROMOVAREA PACII SI SECURITATII GLOBALE,CU OCAZIA IMPLINIRII A 14 ANI DE LA ATENTATELE TERORISTE DIN USA!

11 sept.

Tăriceanu este solidar cu americanii. Mesajul emoționant al președintelui Senatului

Vineri, 11 septembrie, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a reafirmat printr-un mesaj postat pe o rețea de socializare, angajamentul Camerei superioare a Parlamentului față de aliații și partenerii României pentru promovarea păcii și securității globale, cu ocazia împlinirii a 14 ani de la atentatele teroriste din SUA.

”Se împlinesc astăzi 14 ani de la tragicele atentate teroriste din 11 septembrie 2001, care au zguduit Statele Unite, întreaga comunitate internațională și care au determinat o nouă viziune privind lupta împotriva terorismului, pentru apărarea securității și stabilității la nivel internațional. În numele Senatului României, îmi exprim solidaritatea față de poporul american și, în mod deosebit, față de familiile celor dispăruți în atentate. Senatul României reafirmă angajamentul său ferm față de aliații, prietenii și partenerii României pentru promovarea cooperării, păcii și securității globale, singura alternativă în fața provocărilor generate de actele de intoleranță, violență și terorism”, a scris,vineri, pe pagina sa oficială de Facebook Călin Popescu Tăriceanu.

OCUPLATUL TRAIAN BASESCU VREA CONFRUNTARE CU SENATOAREA PSD,GABRIELA FIREA CARE I-O FACUT PLANGERE PENALA!

11 sept.

Traian Băsescu

Traian Băsescu s-a prezentat din nou vineri la Parchetul General, pentru audieri în dosarul în care senatoarea PSD Gabriela Firea i-a făcut plângere penală. La începutul acestei luni, procurorii au schimbat încadrarea juridică din şantaj în ameninţare în cazul fostului președinte. Întrebat de jurnalişti ce le va spune procurorilor, Băsescu a răspuns râzând: „Nu ştiu, depinde ce mă întreabă”.

UPDATE Avocatul Gabrielei Firea, Lucian Bolcaș, a declarat vineri, la ieșirea din sediul Parchetului General, că Traian Băsescu încearcă ”să tragă de timp”, precizând că s-a solicitat o confruntare cu senatoarea PSD. „În ceea ce privește conținutul declarațiilor s-a întâmplat exact ceea ce mă așteptam, și anume să se tragă de timp, să se găsească o modalitate ca să se amâne soluționarea acestui dosar, ceea ce inculpatul Traian Băsescu a practicat astăzi. S-a invocat împrejurarea că în ordonanțele succesive nu este o referire directă la fapta care este considerată amenințare și că nu este descrierea acestei fapte și nici măcar a consecințelor păgubitoare ale faptei care a fost reclamată. (…) S-a solicitat, fără să se dea declarații, o confruntare cu doamna senator Firea. Urmează să se pronunțe procurorul de caz”, a afirmat Bolcaș, precizând că această confruntare nu este utilă în raport de economia cazului, dar că nu se împotrivește.

UPDATE La ieșirea de la audieri, întrebat dacă a dat o declaraţie în faţa anchetatorilor, Băsescu a răspuns afirmativ. „Nu am făcut decât un lucru simplu. Mă apăr și voi continua să mă apăr. (…) Este un punct de vedere, eu am altul”, a spus Traian Băsescu după audiere.

Claudiu Dinu, avocatul lui Băsescu, a declarat la rândul său că clientul său și-a reafirmat poziția că este nevinovat în dosarul în care este urmărit penal pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare în legătură cu afirmațiile sale la adresa senatoarei Firea.

„A făcut o declarație, s-a apărat și și-a reafirmat poziția că este nevinovat cu privire la fapta pentru care este acuzat în cazul de față amenințarea. (…) Nu se teme (n.r. — de dosar), nu se teme de justiție, v-a spus-o și dânsul în nenumărate ocazii. Va veni, după cum observați, de câte ori va fi convocat (…) Sunt acte de procedură, dosarul urmează procedura legală”, a afirmat apărătorul lui Băsescu.

Avocatul a menționat că Parchetul va decide ce urmează în continuare. „Este o decizie (n.r. trimiterea în judecată) care va aparține procurorului de caz, care va decide ce are de făcut în continuare raportat la materialul probator de până în acest moment. Poate mai administrează probe, poate să dea soluție într-un sens sau celălalt, asta nu pot să vă spun. (…) Vom depune toate probele care, în opinia noastră, justifică faptul că dl. președinte este vinovat de infracțiunea pentru care este acuzat de Parchet în acest dosar”, a spus acesta.

Lucian Bolcaș, avocatul lui Firea, a spus anterior că audierea fostului președinte „este o procedură normală a unui inculpat ca toți inculpații de teapa lui”. „Cred că nu știe nici el ce să mai povestească.. Va trebui să le explice de ce adresarea către doamna senator Firea ‘că nu-și va găsi soțul acasă’ nu constituie o amenințare. (…) Este obligatoriu procedural să i se ia o altă declarație”, a afirmat Bolcaș, întrebat ce crede că va spune Băsescu procurorului.

În 2014, Băsescu a afirmat la o emisiune TV, în contextul activităţii Comisiei Nana, că senatoarea PSD „mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar, că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu este atentă”.

Ulterior, Firea a făcut plângere penală, iar procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică au dispus, prin ordonanța din data de 11 martie 2015, efectuarea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj, pentru ca recent să schimbe încadrarea juridică în amenințare.

Pedeapsa pentru şantaj este de la un an la cinci ani de închisoare, conform noului Cod penal, mai mare decât cea pentru amenințare (amendă sau închisoare de la 3 luni la un an), astfel că Băsescu va scăpa mai ușor dacă va fi condamnat.

FOSTUL PRESEDINTE AL CNAS,PENALUL EUROPARLAMENTAR AL NOULUI PDL, CRISTIAN BUSOI, IMPLICAT IN SCANDALUL PRESEDINTELUI C.J. ADRIAN DUICU,SE VREA PRIMAR GENERAL AL CAPITALEI ,CERSIND SUSTINEREA ANTENEI 3!

11 sept.

Fostul presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) Cristian Busoi apare in interceptari in dosarul presedintelui suspendat al CJ Mehedinti, Adrian Duicu.

Potrivit interceptarilor, Cristian Busoi ar fi oferit foarte multi bani Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Mehedinti, transmite Realitatea Tv.

„Nu mai stiu de ce m-am intalnit cu Duicu, trebuie sa ma uit in agenda”, a spus Cristian Busoi, intr-o interventie telefonica la postul de televiziune. Acesta a precizat ca in perioada in care era presedinte al CNAS multi presedinti de consilii judetene ii cereau suplimentarea bugetelor CJAS.

„Nu stiu daca am reusit sa multumesc pe cineva, cert este ca in perioada in care am condus Casa, lucrurile au mers mai bine in sistemul asigurarilor de sanatate”, a mai afirmat europarlamentarul PNL.

Convorbirea dintre Cristian Busoi si Adrian Duicu a fost interceptata pe 18 iunie 2013, dupa ce liberalul fusese numit in fruntea CNAS.

Adrian Duicu: Da, Cristi.

Cristian Busoi: Ce faci, Adi?

Adrian Duicu: Uite, acasa. Numai ce-am ajuns.

Cristian Busoi: Poa’ sa vina matusi-mea, Stela Buliga, sefa asistentelor din Spitalu’ Judetean, cinci minute pana la tine?

Adrian Duicu: Da. Maine dimineata.

Cristian Busoi: Maine dimineata la ce ora?

Adrian Duicu: Dimineata la noua, noua jumate.

Cristian Busoi: Noua, noua jumate.

Adrian Duicu: Ce s-a intamplat?

Cristian Busoi: Nimica. Nu… Vroia sa te intrebe ceva. Atat.

(…)

Adrian Duicu: Important e sa-ti fie credincioase si sa faca in asa fel incat sa fie ok.

Cristian Busoi: Da. Dar cat timp sunt si ele cu semnaturi, o sa fie atente sa fie…

Adrian Duicu: Cristi, eu am facut la Consiliul Judetean un lucru… Pe fiecare hartie care reprezinta… un lucru foarte serios, semnezi un contract mare, semnezi nu stiu ce, eu i-am pus jos pe banda… o banda jos si scrie acolo o chestie de asta, o sa-ti spun cum am scris eu: acest document este intocmit de cutare si cutare si-si asuma intreaga responsabilitate din punct de vedere legal si nu stiu cum… Scrie patru fraze jos, pe ultima… las tot timpu’… Da’ numai pe documente extrem de importante. Chiar daca semneaza el documentu’… ca in fisa postului are responsabilitate sa semneze documente sub tine, stii? E! Faptu’ ca o pui pe ea sa scrie un paragraf acolo… acest document este intocmit de Lidia Popescu si cutare, cutare, responsabil cutare… isi asuma intreaga raspundere cu privire la legalitatea si… nu stiu cum dracu’… a documentului.

Cristian Busoi: Ihi. Ihi. Pai, imi dai tu textu’.

Adrian Duicu: Da. Si cand scrii treaba asta, Cristi, pe hartie, iti spun ca o sa vezi functionaru’ cum are o alta responsabilitate si altfel gandeste.

Cristian Busoi: Da. Nu te deroga pe tine de…

Adrian Duicu: Nu. Deci, tu… Cristi, tu, in fata oricarui organ, spui: Domne’, eu mai mult de-atat nu pot sa fac! Eu sunt un ordonator de credite, is pus politic aicea, eu n-am capacitatea nici profesionala si nici intelectuala sa stau, sa patrund documente, sa citesc eu mii de hartii.

Cristian Busoi: Nu. Nu. Ca de aia is niste oameni cu niste responsabilitati.

Adrian Duicu: Asa. Da’ tu… Da, domne’. Ce-am putut sa fac, sa-l responsabilizez mai mult, din punctu’ meu de vedere, atat am putut sa fac. Daca a fost suficient, bine; daca n-a fost suficient, asta e! Dar eu m-am gandit la un lucru in plus fata de colegii anteriori care au fost. Si-ti spun ca tine treaba asta la orice organ de ancheta, daca Doamne fereste vreodata… Da, domne’, au fost hartii foarte importante, mi-am dat seama de importanta lor, n-aveam niciodata cum sa patrund, sa le invat sau sa le inteleg pe toate si m-am gandit ca-i foarte bine sa-i responsabilizez cu inca o fraza in plus sau doua fraze in plus. Si oriunde tine treaba asta. Si ei, atunci, cand se vor duce, nu mai poa’ vina, sa spuna: Domne’, mi-a impus el sa semnez si asta-i viata! Stii cum e cu presedintele!

Cristian Busoi: Nu. Nu. Nu.

Adrian Duicu: Pai, esti dobitoaca! Tu ori mananci c…, ori esti proasta! Pai, cum dracu’? Hai c-ai semnat, ai semnat da’ uite mai scrii si trei fraze sub asta! E exact ca un fel de declaratie pe proprie raspundere. Stii?

Cristian Busoi: Ne-auzim. Te pup.

Adrian Duicu: Hai! Pa, pa.

Cristian Busoi: Te pup, Adi.”

Mai mult, Adrian Duicu ar fi detinut o clinica privata in judetul Mehedinti, mai transmit procurorii. Potrivit acestora, cei doi s-ar fi intalnit la sfarsitul anului 2013, iar bugetul CJAS Mehedinti a fost depasit doar de cel al Bucurestiului, dupa suplimentare, anul trecut fiindu-i alocata o suma totala de 6 milioane de lei.

Busoi si Duicu s-ar fi intalnit in parcarea unui fast-food din Bucuresti, in luna noiembrie 2013, iar la putin timp dupa bugetul CJAS Mehedinti a fost suplimentat.

Cristian Busoi: Da, Adi?

Adrian Duicu: Buna Cristi. Pe unde esti?

Cristian Busoi: In Bucuresti. Tu?

Adrian Duicu: Am ajuns in Bucuresti.

Cristian Busoi: Da? Ne vedem?

Adrian Duicu: Aha. Da. Unde vrei, acolo vin.

Cristian Busoi: Pe unde esti acuma?

Adrian Duicu: Sunt chiar in centru, chiar langa Piata Victoriei, aici.

Cristian Busoi: Vii pe la mine?

Adrian Duicu: Esti acasa?

Cristian Busoi: Ajung intr-un sfert de ora.

Adrian Duicu: Pai, vin si ne vedem chiar in parcare jos, Cristi. Te astept chiar la intrare la tine, la bariera, acolo.

Cristian Busoi: Bine. Nu vrei sa urci putin sau…?

Adrian Duicu: Nu mai urc. Ca mai trebuie sa ma duc in alta parte, da’ vreau sa ma vad cu tine putin.

Cristian Busoi: Da. Da.

Adrian Duicu: Tu prin ce parte vii, Cristi? De unde vii?

Cristian Busoi: Pai, daca vrei, vin unde esti tu si vorbim. Unde esti?

Adrian Duicu: Pai si… Eu sunt de la Calea Victoriei, am luat-o aicea… unde-i McDonalds-ul ala, pe linia de tramvai, e strada inchisa, unde se lucreaza pe ea.

Cristian Busoi: Asa. Si vrei sa vin la McDonald’s acolo?

Adrian Duicu: Eu sunt chiar aici, la McDonald’s, in fata.

Cristian Busoi: Da’ dureaza un pic ca…

Adrian Duicu: Da, Cristi. Te astept aici.

Cristian Busoi: Un sfert de ora.

Adrian Duicu: Da, Cristi. Te astept aicea.

Cristian Busoi: La McDonald’s in fata.

Adrian Duicu: Deci, la Calea Victoriei, da? O iei catre cladirea… catre… nu stiu cum dracu’ ii zice, pe strada asta unde nu se circula tramvaiele, unde se lucreaza, care duce spre tine, ma, vine la IBIS, la gara.

Cristian Busoi: Da. Da. Stiu. Stiu”

Intalnirea dintre cei doi a avut loc dupa adoptarea ordonantei de urgenta privind rectificarea bugetara si inainte de redistribuirea bugetului CNAS.

Cristian Busoi a fost presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, in perioada iunie 2013 – februrarie 2014, iar in prezent este europarlamentar PNL.

Europarlamentarul Cristian Busoi, copresedinte PNL Sector 1, s-a inscris joi in competitia interna a partidului pentru desemnarea candidatului la functia de primar al Bucurestiului, intr-un eveniment la care a participat si copresedintele PNL Alina Gorghiu. Busoi, in varsta de 37 de ani, a fost deputat in parlamentul Romaniei, apoi europarlamentar, presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, ulterior revenind in Parlamentul European, unde este membru in Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Numele lui Busoi a aparut in dosarul DNA al lui Adrian Duicu, baronul de Mehedinti, in perioada in care a fost seful CNAS.

Studii: de la Medicina la Colegiul National de Informatii

Potrivit CV-ului sau, Busoi este absolvent al Facultatii de Medicina (in 2003), iar doi ani mai tarziu al Colegiului Naţional de Apărare, Bucuresti. Busoi si-a continuat insa studiile, absolvind si Dreptul in 2007, apoi Institutului Diplomatic Roman (2008) si in 2013 Colegiul National de Informatii. In 2010, Busoi si-a luat doctoratul in sănătate publică şi management sanitar, Universitatea de Medicină şi Farmacie Timişoara.

Activitate politica

Buşoi a intrat în politică în 1996, iar prima functie ocupata a fost cea de vicepreşedinte fondator al Organizaţiei Tineretului Naţional Liberal (TNL) Mehedinţi, pana in 1998. Intre octombrie 2005 – ianuarie 2007 a fost vicepreşedinte PNL Mehedinţi, iar din iunie 2009, este vicepreşedinte PNL Timiş, organizaţie care l-a propulsat şi în Parlamentul European. Potrivit Gandul, Busoi face parte din generaţia de tineri liberali promovaţi de Călin Popescu Tăriceanu fiind consilier al lui Călin Tăriceanu la partid, postură din care a fost promovat în 2004 pe un loc de deputat pe listele Alianţei DA.

Busoi a fost deputat in Parlamentul Romaniei din 2004 pana in 2007, cand a devenit prima data eurodeputat. A revenit in tara pentru a ocupa functia de presedinte al Case Nationale de Asigurari de Sanatate, pe care a detinut-o pana in 2014, cand a candidat si castigat un nou mandat in Parlamentul European.

Scandalul Duicu

Cristian Busoi a fost interceptat de procurori in dosarul baronului de Mehedinti Adrian Duicu. Potrivit interceptarilor, Cristian Busoi ar fi oferit foarte multi bani Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Mehedinti. „Nu mai stiu de ce m-am intalnit cu Duicu, trebuie sa ma uit in agenda”, a spus Cristian Busoi in aprilie 2014, intr-o interventie telefonica la postul de televiziune Realitatea TV, in context. Acesta a precizat ca in perioada in care era presedinte al CNAS multi presedinti de consilii judetene ii cereau suplimentarea bugetelor CJAS. „Nu stiu daca am reusit sa multumesc pe cineva, cert este ca in perioada in care am condus Casa, lucrurile au mers mai bine in sistemul asigurarilor de sanatate”, a mai afirmat europarlamentarul PNL.

Convorbirea dintre Cristian Busoi si Adrian Duicu a fost interceptata pe 18 iunie 2013, dupa ce liberalul fusese numit in fruntea CNAS, scrie Ziare.com.

Mai mult, Adrian Duicu ar fi detinut o clinica privata in judetul Mehedinti, mai transmit procurorii. Potrivit acestora, cei doi s-ar fi intalnit la sfarsitul anului 2013, iar bugetul CJAS Mehedinti a fost depasit doar de cel al Bucurestiului, dupa suplimentare, anul trecut fiindu-i alocata o suma totala de 6 milioane de lei.

Busoi si Duicu s-ar fi intalnit in parcarea unui fast-food din Bucuresti, in luna noiembrie 2013, iar la putin timp dupa bugetul CJAS Mehedinti a fost suplimentat.

„Cu Busoi sunt in relatii foarte bune, fiind tot din Turnu Severin, suntem de o varsta, dar nu i-am cerut bani pentru RMN. Nu am nicio legatura cu incheierea contractului dintre RMN si Casa de Sanatate.

Pe Carla Nenu am vazut-o o singura data in biroul lui Badescu. Nenu m-a sunat ca sa ma intrebe daca il cunosc pe Busoi pentru a o ajuta sa ramana la casa de sanatate, dar i-am spus ca nu ma intereseaza, iar dupa o saptamana a si plecat”, spunea Duicu procurorilor despre acest fapt.

Declaratia de avere

Busoi are o avere impresionanta, potrivit celei mai recente declaratii de avere depusa (iunie 2014). Impreuna cu sotia sa Georgiana detine 9 terenuri in Mehedinti, Baile Herculane si Bucuresti, doua apartamente in Bucuresti, unul in Bruxelles si o casa in Drobeta Turnu Severin, insa nu are masina.

De asemenea, intre 2005-2012, Busoi a achizitionat bijuterii si ceasuri de circa 27.000 euro si tablouri de 6.000 euro, pe langa bjitueriile si tablourile sotiei, in valoare de 14.000 euro.

Busoi are si un numar impresionat de conturi bancare şi 1.200.000 de lei investiţi în firma proprie: CSB European Business Target.

%d blogeri au apreciat asta: