Arhiva | 5:04 pm

CUM S-O FACUT GAULEITERUL NAZI,KLAUS JOHANNIS FRATE CU ADOLF HITLER CA SA PUNA LABA PE MONUMENTELE ISTORICE ALE ORASULUI!RETROCEDARILE IMOBILIARE ILEGALE CATRE GRUPUL ETNIC GERMAN ORGANIZATIE NAZISTA INTERZISA DE MAJESTATEA SA REGELE MIHAI I AL ROMANIEI,UN SUBIECT DE INTERES INTERNATIONAL!

19 sept.

https://searchnewsglobal.files.wordpress.com/2015/06/article.jpg

O super afacere imobiliară a fost pritocită la Sibiu de-a lungul anilor, sub oblăduirea lui Klaus Iohannis. Procesul de retrocedare, bazat pe principiul „restitutio in integrum” s-a transformat într-un jaf la drumul mare la adresa proprietății comunității locale. Mai toate instituțiile publice din Sibiu ( muzee, școli, sedii de cultură, monumente istorice, clădiri impozante din centrul istoric) au fost restituite către Forumul Democratic al Germanilor din România(FDGR) și către Biserica Evanghelică.

Cum s-a realizat acest lucru? FDGR s-a autointitulat urmașul Grupului Etnic German, o organizație formată din sașii colaboratori ai regimului nazist din timpul celui de-al doilea război mondial. O instanță de judecată a decis că Forumul Germanilor este continuatorul grupării hitleriste din România, care a luptat în trupele SS între 1940 și 1944.

Un judecător nu a ținut cont că, în urma unui decret regal, a unei convenții a Aliaților după război sau a Tratatului de Pace din 1947, Grupul Etnic German din România a fost scos în afara legii pentru că a participat la crime de război și nici de faptul că , potrivit tratatelor internaționale, toate bunurile aparținînd naziștilor sau colaboratorilor acestora au fost confiscate și au intrat în proprietatea statului.

Am putea spune că, în mod absurd, prin decizii politice și ale unei instanțe din țară, la Sibiu s-a reinstalat status quo-ul din perioada celui de al doilea război mondial, statul român pierzîndu-și o parte din proprietăți în favoarea urmașilor regimului hitlerist care a funcționat pe teritoriul românesc.

Cum s-au întâmplat oare așa ceva în România? Trebuie precizat de la început că totul a fost o afacere imobiliară, pusă la cale de Klaus Iohannis, împreună cu liderii sași din cadrul Forumului Democrat al Germanilor din România și ai Bisericii Evanghelice. Binențeles, nu de capul lor, ci cu susținere politică de la București, într-o anumită perioadă de vreme.

O sentință “istorică

Cutia Pandorei a fost deschisă prin sentința judecătorească nr. 2790 din 28 mai 2007, președinte al instanței fiind judecătoarea Maria Morar. Acest magistrat va rămâne în analele istorice ca fiind cea care a reînființat Grupul Etnic German din România!!!
Interesant este faptul că în decizia judecătorească se arată că Forumul Democrat al Germanilor din România a dat în judecată Primăria Sibiu și Consiliul municipal pentru recunoașterea calității sale de succesor în drepturi față de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe). De fapt, cine pe cine a dat în judecată?

Judecătoria constată că prin acțiunea civilă sub nr. 1672/306/2007 la Judecătoria Sibiu, petentul Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu a solicitat în contradictoriu cu Municipiul Sibiu reprezentat prin Primar și cu Consiliul Local al Municipiului Sibiu, să se stabilească calitatea petentului de succesor în drepturi față de Grupul Etnic German.

Un simulacru de proces

Adică, Forumul German filiala Sibiu, reprezentat de președintele acestuia, Hans Klein, dă în judecată primăria Sibiu, reprezentată de edilul Klaus Iohannis, șef al FDGR pe România. Deci, un simulacru de proces, în batăie de joc față de statul român! Mai mult, Hans Klein (episcop), era și consilier municipal FDGR, fapt ce denotă un cras conflic de interese. În asemenea caz , oare cine a mai reprezentat interesele comunității sibiene, în speță statul român?

Pârâtul Municipiului Sibiu, prin primar, “”a formulat întâmpinare prin care lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză”. Deci, Klaus Iohannis, în calitate de primar al Sibiului, nici măcar nu s-a făcut că apară interesele sibienilor! O singură înfățișare, iar procesul este câștigat de FDGR.

În motivarea cererii se arată că “în esență, petenta (n.r. FDGR) este organizația reprezentativă a minorității germane din Sibiu, drept pentru care este succesoarea în drepturi a Grupului German”.

De ce a avut nevoie Forumul German să fie decretat prin decizie judecătorească drept urmaș al Grupului Etnic German? „Prin legislația apărută după 1989, s-a prevăzut restituirea bunurilor imobile care au aparținut minorităților naționale. Pentru realizarea acestui obiectiv, continuatorul organizațiilor desființate trebuie să fie recunoscut prin hotărâre judecătorească, motiv pentru care s-a formulat prezenta cerere”, se arată în sentință.

FDGR, continuatorul unei organizații naziste

Mai departe se spune că „ prin statutul său, depus în copie la dosar, Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu este continuatorul persoanelor juridice fără scop patrimonial ce au aparținut minorităților germane din Sibiu. Deci urmare, întrucât prin statutul său, FDGR din Sibiu s-a declarat continuatorul tuturor persoanelor juridice fără scop patrimonial ce au aparținut minorității germane, rezultă că el este și continuatorul Grupului Etnic German”, se mai spune în decizia judecătorească.

Cu alte cuvinte, orice organizație care se autointitulează ca reprezentînd un grup de persoane, are dreptul să moștenească toate bunurile acelui grup de persoane! În sentință se mai spune că „Grupul Etnic German a fost organizație reprezentativă a întregii minorități germane, înființată prin lege în 1940 și desființată tot prin Lg.485”.

„Față de considerentele ce preced și constatând că s-au respectat pozițiile art.1169 C.cv., petentul făcând dovada că are calitate de succesor în drepturi al Grupului Etnic German ( sic!), instanța va dispune în baza O.U.G. 83/1999, modificată prin Lg 66/2004”, constată instanța.

În decizia judecătorească se spune și de ce FDGR a avut nevoie să fie declarată succesoare a Grupului Etnic German. “Potrivit art.6 din O.U.G 83/1999, modificată prin Lg nr. 66/2004, prin comunitatea minorităților naționale se înțelege entitatea juridică de drept privat constituită și organizată potrivit legii române, care reprezintă interesele cetățenilor unei comunități, ale unei minorități naționale ce a deținut în proprietate imobile preluate în mod abuziv și care dovedește că este continuatoarea recunoscută a persoanei juridice titulare de la care s-au preluat bunurile de către sta”.

Drept consecință, FDGR, care s-a autointitulat reprezentanta comunității germane din România ( în mod oficial, nu există o asemenea decizie), nu a avut decât un singur interes: să pună mâna pe imobilele care au aparținut în timpul celui de-al doilea război mondial, Grupului Etnic German. Este vorba despre cele mai importante clădiri din Sibiu, aparținând diferitelor instituții culturale ( muzee), de învățământ (școli, licee, grădinițe) sau publice ( Arhivele Naționale) , dar și clădiri monumente istorice din centrul vechi al orașului.

În urma deciziei judecătorești din 2007, Forumul Democrat German și Biserica Evanghelică au solicitat retrocedarea tuturor bunurilor care au aparținut Grupului Etnic German, iar primăria, reprezentată prin edilul Klaus Ionahnnis ( președintele al FDGR), a restituit cam tot ce a fost revendicat.

Cine a fost Grupul Etnic German?

Dar să facem apel la istorie. Potrivit Monitorului Oficial din data de 21 niembrie 1940, se emite “Decret-Lege pentru constituirea Grupului Etnic German. Art.1. Grupul Etnic German din România este declarat persoană juridică română de drept public, purtând denumirea „Grupul Etnic German din România”. Art.2. Aparțin Grupului Etnic German din România toți cetățenii români care prin confesia lor la Poporul German au fost recunoscuți ca fiind de origine germană, din partea conducerii Grupului Etnic și înregistrați ca atare în registrul național al Grupului Etnic German din România. Art.3. Reprezentanții voinții naționale al Grupului Etnic German din România este „Partidul Muncitoresc Naționalist-Socialist German “(N.S.D.A.P.), al Grupului Etnic German din România, (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei, Der Deutschen Volksgruppe in Rumanien). El lucrează în cadrul Statului Național Legionar Român. Art.4. Cu aprobarea Conducătorului Statului Național Legionar, Grupul Etnic German din România poate lua, pentru menținerea și consolidarea vieții naționale, dispozițiuni cu caracter de obligativitate pentru membrii săi. Art.5. Grupul etnic german din România poate arbora, pe lângă drapelul Statului Român și Drapelul poporului german. Art.6. Orice dispozițiuni contrarii decretului lege de față sunt și rămân abrogate”.

Decretul lege este semnat în data de 20 noiembrie 1940, de conducătorul statului român , generalul Ion Antonescu și contrasemnat de ministrul Justiției, Mihai Antonescu. De asemenea, în raportul ministrului de Justiție, trimis către conducătorul statului român se arată că „alăturatul decret –lege are drept scop să reglementeze conviețuirea cetățenilor de origine etnică germană cu poporul român, în cadrul Statului Național Legionar, recunoscând grupului acestor cetățeni personalitatea juridică, ca element alcătuitor al statului național unitar român. În felul acesta se creează un organ care va putea asigura viața etnică a Grupului german, în armonie cu interesele generale ale statului și cu prevederile protocolului de la Viena din 30 august 1940(nr. mai exact, Raptul teritorial, prin care România pierde N-V Ardealului în favoarea Ungariei hortyste!!!), prin care statul român și-a luat angajamentul de a pune în toate privințele în condițiuni de egalitate pe cei care aparțin Grupului german din România”.

Voluntarii Grupului Etnic, în trupele Waffen SS

Într-o lucrare scrisă de Wiliam Totok( originar din Banat), intitulată „Germanii din România, între nazism și stalinism”, care a apărut în Observatorul cultural în octombrie 2003, se arată că “pe 27 septembrie 1940, în fruntea Grupului Etnic German este numit candidatul Berlinului, Andreas Schmidt. La scurtă vreme după instalarea în fruntea comunității, Schmidt și ceilalți naziști radicali înființează, pe data de 9 noiembrie 1940, Partidul National Socialist Muncitoresc German al Grupului Etnic German din România. Printr-un dectrat lege publicat pe 20 noiembrie 1940, statul național-legionar român acordă Grupului Etnic German o largă autonomie, devenind personalitate juridică de sine stătătoare, un soi de stat în stat, cu largi drepturi privind organizarea învățământului, a presei și a vieții bisericești. Schmidt practică o politică de supunere totală față de Germania hitleristă, transformând partidul nazist autohton în instrumentul principal de conducere a Grupului etnic”.

De asemenea, potrivit unui articol din Magazin Istoric, intitulat „Voluntari români în Waffen SS”, scris de istoricul M. Tejchunean și citat de ziarul Justitiarul, se arată că, sub controlul Grupului etnic german „au fost înființate, o serie de organizații paramilitare după modelul celor deja existente în Reich: Einsatz Stafflen și Deutshe Mannschaft care erau echivalentul germano-român a lui Allgemeine SS și SA și cuprindeau 31 000 de persoane. În iarna 1940-1941, prin operațiunea „1000 Mann Aktion”, realizată în biroul Reichsfuhrer Heinrich Himmler și condusă în România de către Andreas Schmidt, a fost încorporat primul lor de etnici germani de cetățenie română ( sași și svabi) în unități Waffen SS, aflate toate sub comanda directă a lui Heinrich Himmler. SS (Schutzstaffle-escadrilă de protecție) a fost inițial gândită ca o mică unitate paramilitară ce trebuia să-i asigure lui Hitler protecție, adică mâna armată a partidului devenit unic în Germania hitleristă”.

În același articol documentar se arată că în trupele Waffen SS se înscriau, pe bază de voluntariat, germanii fanatici al lui Hitler, din diferite țări, printre care și România și care activau, evident, în cadrul Grupului Etnic German. De asemenea, o mare parte dintre etnicii germani din România s-au înscris în Divizia 2 tancuri SS “Das Reisch”.

Într-un alt articol publicat de dr. Dan Grecu în „Magazin istoric” intitulat „Inrolarea etnicilor germani în unități SS, 1939-1943”, se evidențiază faptul că, după ocuparea Iugoslaviei, s-a format o unitate militară de elită sub comandament SS, formată din șvabi din Banatul românesc și cel sîrbesc, numită Divizia 7 Vînători de munte SS.

În final, sursele precizează că în trupele Waffen SS s-au înrolat peste 70 000 de etnici germani din România care activau în cadrul Grupului Etnic German. Iar Klaus Iohannis, liderul Forumului Democrat al Germanilor din România s-a autointitulat succesorul acestora!!!

Toate bunurile sașilor, în proprietatea organizației naziste

Potrivit statutului de funcționare a Grupului Etnic German, toate bunurile imobile care aparțineau sașilor sau șvabilor din Româniau trecut în proprietatea și în administrarea acestei structuri politice, cu legături direct la Berlin. Totodată, printr-un protocol încheiat cu bisericile germane ( evanghelică , catolică și unitariană), în data de 11 august 1942, toate proprietățile cultelor religioase sunt predate cu titlu gratuit către Grupul etnic german.

La Sibiu, de exemplu, Biserica Evanghelică a donat Grupului etnic german toate proprietățile pe care le preluase de la Universitatea Săsească în 1937 ( reprezentînd o mare parte din imobilele din centrul istoric al orașului). Universitatea Săsească a reprezentat o formă de conducere administrativă a sașilor din Sibiu, desființată de Carol al 2-lea, prin decret-lege în 1937, pe motiv că funcționa ca un fel de stat în stat.

Biserica Evanghelică, la dispoziția lui Hitler

Astfel, în 1942 este emisă „Convenția generală pentru reglementarea raporturilor bisericii regnicolare evanghelice de confesiune auugsburgice față de Grupul Etnic din România”. „În spiritul ideologiei național –socialiste, conducerea grupului etnic german asigură ca și celorlalte confesiuni din cadrul Grupului etnic așa și Bisericii Regnicolare Evanghelice din România, libertatea credinței ei religioase și prin aceasta a propovăduirii creștine în sensul Augustan și pentru toate serbările, manifestările și instituțiunile religioase și bisericești precum și pentru întreaga publicistică bisericească întrucât nu se comite-abuzându-se de această libertate- periclitarea existenței grupului etnic sau se violează simțul moral al rasei germane”. Cu alte cuvinte, din voia Grupului Etnic German, Biserica Evanghelică a putut funcționa între 1940 și 1944 pentru că desfășurarea cultului evanghelic nu aducea atingere partidului nazist și rasei germane!

În reglementarea raportului dintre biserică și stat, se arată că „în proprietatea grupului etnic se va preda gratuit cu toate sarcinile ( datorii, impozite , taxe), averea care mai înainte în mod legal a aparținut de averea obștei ( Fundația culturală „Universitatea Săsească”) (n.r. adică o mare parte din clădirile din centrul Sibiului); întreaga avere a casei de pensiuni pentru care grupul etnic să preia obligațiunea plății pensiilor or indemnizațiilor de scumpete la toți pensionarii actuali și viitori; sălile comunității deoarece acestea folosesc mai cu seamă trebuințelor sociale ale obștei cu păstrarea dreptului de cofolosință nelimitat, veșnic și gratuit al bisericei; din acea avere mobilă și imobilă care servește scopurilor lucrative, se va preda în proprietatea grupului etnic german fără despăgubire-însă numai în orașe-50% a caselor cu inventarul care face parte din ele și a hîrtiilor de valoare a comunității ( acțiuni, obligațiuni, participațiuni, titluri de împrumut)”.

Școlile sașilor, pe mâna propagandei hitleriste

De asemenea, în această convenție, la capitolul 1, se aflau „ dispozițiile pentru predarea instituțiilor școlare și de educație susținute de biserica Regnicolară Evanghelică din România Grupului Etnic German”.

„Biserica Regnicolară Evanghelică din România predă toate instituțiunile germane școlare și de educație susținute și conduse de ea și de singuraticele comunități bisericești, cu efect imediat, grupului etnic german din România pentru înființarea unei școli naționale. Ea predă cu efect imediat conducerea pedagogică, disciplinară și administrativă a tuturor instituțiilor germane școlare și de educație susținute până acum de Biserica Evanghelică, oficiului școlar al grupului etnic german din România căreia îi pune la dispoziție întregul ei aparat de administrație școlară. Biserica Evanghelică predă totodată toată averea mobilă și imobilă care formează proprietatea ei și a servit scopurilor politice și de educație”, se mai spune în convenția dintre Grupul Etnic German și Biserica Evanghelică.

Convenția este semnată de Andreas Schmidt, liderul Grupului Etnic German și episcopul Wilhelm Staedel, reprezentantul Bisericii Evanghelice.

Înțelegerea dintre cele dou entități germane este consacrată de Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor, printr-o decizie care a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 14 august 1942. „Noi profesor Ion Petrovici, ministru secretar de stat la Depoartamentul Culturii Naționale și al Cultelor, având în vedere Adresa K 1.345 din 3 iunie 1942 a Consistoriului regnicular evanghelic din România, prin care se aduce la cunoștința Ministerului Culturii Naționale marele congres general al bisericii evanghelice în ședința din 2 iunie 1942 a predat tot învățământul școlar ( primar, secundar și normal) Grupului Etnic German”.
Astfel, întreg sistemul școlar german din România, care se afla sub oblăduirea bisericii evanghelice din Sibiu ( și nu numai) era predat Grupului Etnic German, controlat ideologic de Germania hitlerist. Interesul era foarte mare, binețeles: creșterea generațiilor de copii și tineri în spiritul național-socialist, într-un cadru unitar și bine controlat de liderii politici ai Grupului Etnic German. De aceea, toate clădirile școlilor au fost donate în proprietatea conducătorilor naziști din România.

Acum toate unitățile de învățământ sunt revendicate de Iohannis&acoliții săi

Nota bene! Mai toate aceste clădiri ( școli, grădinițe, licee) din Sibiu , care au fost donate de Biserica Evanghelică, Grupului Etnic German și care au fost confiscate de statul român în 1944, prin decret regal, prin Convenția de Arminstițiu al trupelor Aliate din 1944, situație confirmată prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947, au fost retrocedate sau sunt pe cale să fie retrocedate, în zilele noastre, Bisericii Evanghelice, biserică ce s-a dovedit a fi colaborat cu regimul nazist!!! Cine le-a revendicat? Binențeles, Biserica Evanghelică, în înțelegere cu primarul Sibiului, președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România, succesorul Grupului Etnic German. Așa se reinstaurează status-qul juridic din perioada regimului nazist!

Regele Mihai dizolvă Grupul Etnic German

La data de 8 octombrie 1944, după întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste, la 23 August 1944, se adoptă un Decret Regal pentru abrogarea legii nr. 830 din 21 noiembrie 1940 pentru constituirea Grupului Etnic German din România. “Art.1. Dispozițiunile legii nr.830 din 21 noiembrie 1940, pentru constituirea Grupului Etnic German, sunt și rămân abrogate. Statul Român devine pe data prezentei legi proprietar al bunurilor aparținând Grupului Etnic German din România. Prin efectul acestei legi, bunurile aparținând Grupului Etnic German sunt lovite de indisponibilitate, fără îndeplinirea vreunei formalități. Pe aceeași dată Statul Român devine titularul tuturor drepturilor aparținând Grupului Etnic German, subrogându-se acestuia. Instanțele de acte funciară vor proceda din oficiu la efectuarea înscrierilor drepturilor Statului Român ca proprietar al acestor bunuri. Art 2. Toate înstrăinările de bunuri mobile și imobile și orice constituire de drepturi reale sau renunțări la orice fel de drepturi făcute la intervalul de la 23 august 1944 și pînă la data publicării acestei legi sunt prezumate ca făcute prin fraudă și sunt lovite de nulitate absolută după cererea Statului. Art 3. Administrarea și lichidarea bunurilor și a drepturilor care au aparținut Grupului Etnic German din România se vor face de o comisiune compusă din trei membri desemnați de Președintele Consiliului de Miniștri”, se spune în decretul regal emis la data de 7 octombrie 1944.

De asemenea, în Convenția de armistițiu din 12 septembrie 1944, se arată că “Guvernul României se obligă să dizolve imediat toate organizațiile pro-hitleriste de tip fascist aflate pe teritoriul României, atât cele politice, militare sau paramilitare, cât și orice alte organizații care duc propagandă ostilă Națiunilor Unite și în special Uniunii Sovietice, nepermițând în viitor existența unor organizații de acest fel”.

Se deconspiră colaborarea Bisericii Evanghelice cu regimul nazist

Într-o notă cu nr.4169.1945, constituită de Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor și trimisă Comisiei pentru aplicarea decretului lege de dizolvare a Grupului Etnic German, se mai precizează că „asemenea celorlalte biserici din Transilvania, biserica evanghelică lutherană, întemeiată încă din secolul al 16-lea, este o organizație bisericească, cu scop pur religios, în care singura notă de natură politică este caracterul ei german. Acest caracter religios al organizației ei a fost însă alterat prin influența curentelor hitleriste care s-au impus prin silnicie în 1940, încurajate și sprijinite de regimul Antonescu. Ele au impus demisiunea episcopului Glondys și alegerea episcopului Standel și alegerea unui consistoriu cu majoritate hitleristă care au încheiat cu Grupul Etnic German, organizație politică hitleristă cu caracter totalitar, cunoscuta convențiune prin care s-a cedat Grupului Etnic German toate școlile germane, transformându-le din școli confesionale, supuse tutelei bisericei evanghelice în școli naționale, supuse înrâuririi politice a Grupului Etnic German”.

În această notă se subliniază faptul că „guvernul a dispus din partea sa arestarea și internarea atât a episcopului Standel cât și a membrilor hitleriști din consistoriu. Ei se află în lagărul de la Târgu Jiu”.

De asemenea, într-un referat al Direcțiunii Judiciare a Guvernului General Sănătescu ( 1944-1945) se arată că „formațiunile confesionale ale așa zisei biserici evanghelice s-au încadrat organic și subordonat programului politic și ideologic național-socialist, drept urmare să se ia măsuri de siguranță asupra conducătorilor lor și a membrilor respectivi și confiscarea bunurilor mobile și imobile ce le aparțin”.

La fel, într-un referat întocmit de Direcțiunea Generală a Poliției, din 16 decembrie 1944, se subliniază că „din studiul acestei Convențiuni( n.r. Convenția din 1942 semnată de Grupul Etnic German și Biserica Evanghelică) rezultă că formațiunile confesionale aparținând Bisericei Regnicolare Evanghelice, s-au încadrat și subordonat în totul programului politic și ideologic național-socialist desfășurat de Grupul Etnic German”.

Ca o concluzie, din documentele vremii rezultă clar faptul că Grupul Etnic German și Biserica Evanghelică au reprezentat interesele Germaniei hitleriste în România, punând la dispoziția regimul nazist, întreaga infrastructură umană, socială, ideologică și imobiliară din comunitățile de sași și svabi, inclusiv din orașul și județul Sibiu. De aceea, statul român, împreună cu Puterile Aliate au scos în afara legii funcționarea Grupului Etnic German, ca o organizație nazistă și au condamnat Biserica Evanghelică ca fiind colaboratoare a regimului hitlerist. Mai mult, potrivit tratatelor internaționale întocmite imediat după cel de-al doilea război mondial, statul român a confiscat toate bunurile care au aparținut celor declarați criminali de război sau colaboratori ai statului german.

Sibiul, sub controlul unei organizații naziste

Acesta este motivul pentru care pare de-a dreptul hilar faptul că Forumul Democratic German s-a declarat succesorul Grupului Etnic German, adică continuatorul politicii hitleriste în România. Fapt care este consființit prin decizie judecătorească în data de 28 mai 2007!

Nu s-a ținut cont de faptul că, din 2002, este în funcțiune Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31 publicată în Monitorul Oficial nr. 214 din 28 martie 2002, “privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii”.

Binențeles că scopul urmărit de Klaus Iohannis și de liderii sașilor nu a fost decât unul..imobiliar, nu unul ideologic. Să pună mâna pe clădirile din Sibiu ( și nu numai) care se aflau în proprietatea statului. Așa s-a ajuns ca cele mai importante imobile să fie retrocedate „in integrum” fie FDGR, fie Bisericii Evanghelice. Nu o puteau face fără sprijinul Bucureștiului. L-au obținut la momentul potrivit, mai ales în perioada guvernării liberale ( 2005-2009), grație prieteniei la cataramă a lui Iohannis cu ministrul Culturii de atunci, Adrian Iorgulescu.

Decizia politică a venit de la București

În 2007, Ingrid Zaarour, președinte a Autorității Naționale de Restituire a Proprietăților a emis o horărâre „privind completarea normelor metodologice de aplicare a legii nr.10/2001 privind restituirea bunurilor preluate în mod abuziv în perioada martie 1945-22 decembrie 1989”. Acest document a deschis calea retrocedărilor controversate din zona Ardealului, către urmașii grofilor unguri declarați criminali de război în urma colaborării cu regimul hortyst și către succesorii Grupului Etnic German, grup declarat ca fiind colaborator al regimului hitlerist.

Este de fapt o decizie politică luată la București privind restituirea integrala a bunurilor ( imobile, terenuri agricole, păduri) din Ardeal, fără să se țină cont de faptul că aceste proprietăți au fost consfiscate de statul român înainte de 6 martie 1945, chiar din timpul celui de-al doilea război mondial sau imediat după, în virtutea deciziei luate de statul român împreună cu Puterile Aliate, pe baza unor tratate internaționale , care trebuiau să fie respectate ca atare. De aceea, putem spune că aceste retrocedări s-au făcut cu încălcarea gravă a tratatelor internaționale, semnate de țara noastră după 1945.

Imobilele retrocedate arbitrar

Care sunt imobilele din Sibiu care au fost retrocedate FDGR și Bisericii Evanghelice?
Prezentăm o listă provizoriu cu clădirile care au fost retrocedate sau sunt în curs de retrocedare:
Către Biserica Evanghelică:
Clubul Sportiv Șoimii Sibiului ( str. General Magheru, nr 18), Școala populară de arte „ilie Micu”( str. Avram Iancu nr.10), Colegiul agricol „Daniil Popovici Barcianu”( str. Banatului nr.2), Colegiul Național „Samuel Von Brukenthal”( str. Piața Huet nr5), Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Sibiu ( str. Arhivelor nr.1 și 3), Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna” ( str.General Magheru nr.30), Complexul de Servicii Princhindelul ( str. Bastionului nr.6), Complexul Național Muzeal „Astra”, (Pădurea Dumbrava), Complexul Național Muzeal „Astra” ( Muzeul de Etnografie saxonă Emil Sigerus), (str. Piața Mică, nr21), InteresecțiaBulevardului Corneliu Coposu cu str. Herman Oberth și parțial Spitalul Clinic Județean Sibiu ( b-dul Corneliu Coposu), Muzeu Brukenthal.
Către Forumul Democrat al Germanilor din România:
Inspectoratulk Școlar Județean Sibiu ( str.Berăriei, nr 2), Fostul sediu Filarmonica de stat Sibiu(transformat în restaurantul Hermania), ( str. Filarmonii nr.2), Serviciul Județean Ambulanța Sibiu ( str. Funarilor nr.1), sediul FDGR din Piața Mare, dar și multe alte clădiri din centrul istoric.
Precizăm că sunt în curs de revendicare, din partea FDGR și a Bisericii Evanghelice cele mai impozante clădiri din centrul istoric , cuprinse în aria str. Bălcescu și Piața Mare.

Documente:

Decizie judecat

Documente de arhiva

Referat ministerul justitiei

Conventia de armistitiu 1944

Decret regal

Sursa :    http://ancheteonline.ro/

ANDRA CRISTIANA STEFAN DE DOAR 17 ANI, ELEVA LA COLRGIUL NATIONAL „NICOLAE BALCESCU”DIN IASI S-A CLASAT PE LOCUL TREI LA UN CONCURS INTERNATIONAL DE NEUROSTIINTE „INTERNATIONAL BRAIN BEE”,UN CONCURS GREU UNDE AI VOIE SA PARTICIPI O SINGURA DATA IN VIATA!” CE ASTEPTI KLAUS WERNER JOHANNIS?,NU O PRIMESTI PE ACEST GENIU LA PALATUL COTROCENI,DOAR ESTI DASCAL DE FIZICA?!”

19 sept.

Andra Cristiana Ştefan are doar 17 ani, dar a reușit să se claseze pe locul al treilea, după un australian și un american, la unul dintre cele mai dificile concursuri di lume: de neuroștiințe.
Este elevă a Colegiului Naţional „Nicolae Bălcescu” din Iași s-a clasat pe locul trei la un concurs internaţional de neuroştiinţe, unde au participat adolescenţi de pe toate continentele lumii.  Andra studiază matematică-informatică la şcoală, însă are o pasiune deosebită pentru biologie.
Anul acesta a reprezentat cu succes România la competiţia internaţională de neuroştiinţe „International Brain Bee”, întorcându-se acasă cu medalii, premii şi diplome. Profesorul său de la clasă, dr. Cristian Gurzu, a văzut în Andra un potenţial extraordinar, a înscris-o şi a însoţit-o la concurs, unde ai voie să participi o singură dată în viaţă. Se pare că eleva de la „Bălcescu” a profitat la maximum de şansa oferită, clasându-se pe locul trei.
Competiţia s-a desfăşurat în acest an în Australia, la Cairns, în perioada 20 – 26 august. Au participat 23 de copii din toată lumea. Evaluarea acestora a constat atât în probe teoretice, cât şi în probe practice.
Concursul a constat în cinci probe teoretice şi practice. La prima etapă, cea de neuro-anatomie, a trebuit să identifice structuri din creierul uman. „Mirosea foarte tare a formol”, îşi aminteşte adolescenta, râzând, despre primul ei contact cu un creier uman adevărat. Deşi îl văzuse doar în cărţi şi pe internet, brăileanca a obţinut 26 de puncte din 30.
Cea de-a doua probă, de neuro-histologie, a presupus identificarea în imagini a unor structuri ale creierului uman şi ale creierului unui şoarece. Fata a reuşit să obţină 25,5 de puncte din 30.
Etapa a treia a competiţiei a constat în realizarea a trei eseuri pe teme ştiinţifice. Aici, lucrările Andrei au fost notate cu cel mai mare punctaj, 27,5 din 30, semn că la partea de teorie a fost cel mai bun concurent.
La proba de diagnostic medical, una dintre cele mai grele, brăileanca a uimit din nou, reuşind să acumuleze 25,5/30 puncte. Probabil din cauza emoţiilor, la ultima parte a competiţiei, cea de întrebări şi răspunsuri rapide, eleva a obţinut doar 18 puncte din 30. Chiar şi aşa, Andra Cristiana Ştefan s-a clasat pe locul III.
Locul I a fost câştigat de concurentul din Australia, iar locul II i-a revenit elevului din Statele Unite ale Americii.
Adolescenta şi-a „sacrificat” vacanţa, dedicându-şi timpul liber studiului. A citit cărţi de medicină şi a participat la patru şedinţe de pregătire, prin telefon, cu prof. dr. Charles Watson, de la Curtin University Western Australia. Toate acestea pentru că nu a avut posibilitatea de a merge într-un laborator de specialitate, unde să se pregătească pentru probele practice, în special. Ambiţioasă, nu s-a dat bătută din cauza acestui aspect şi a mers mai departe. După două zile obositoare, în care a schimbat trei avioane pentru a ajunge în Australia, brăileanca a dat tot ce-a fost mai bun şi a obţinut punctaje foarte mari în cadrul concursului. Nu a lăsat niciun moment la vedere faptul că nu a călcat în viaţa ei într-un laborator de specialitate ori că nu a intrat în contact cu vreun neurochirurg, de la care să culeagă informaţii.

NAVA ASIRAT SUB PAVILION REPUBLICA MOLDOVA,PE CARE LUCREAZA 19 MARINARI ROMANI RETINUTA IN PORTUL GABES DIN TUNISIA!CE FACE PENALUL KLAUS JOHANNIS :TACE!”

19 sept.

Mai mulți marinari români, neplătiți din luna iulie, trăiesc în condiții inumane, după ce nava la bordul căreia lucrează a fost reținută în portul Gabes din Tunisia, anunță B1 TV.
Potrivit reprezentanților Sindicatului Liber al Navigatorilor, nava Asirat, sub pavilion Republica Moldova, a fost reținută la începutul lunii august, din cauza unui litigiu comercial.
Mai mult de atât, cei 19 marinari români se plâng că, din cauza condițiilor de muncă și de viață de pe vas, unii dintre ei au căpătat boli de piele și au grave probleme de sănătate.
Ministerul Afacerilor Externe a fost informat despre această situație și a anuntat ca încearcă să obțină sprijinul autorităților tunisiene în acest caz.
Sursa     http://activenews.ro/

SENATORUL ALDE VARUJAN VOSGANIAN CONSTATA UN ADEVAR CRUD:” DECIZIA NUMAI APARTINE CLASEI POLITICE CI DE NISTE TIPI CU OCHELARI NEGRI SI GULERE RIDICATE!”

19 sept.

Varujan Vosganian scrie: Decizia nu mai aparține de mult, clasei politice. Senatorul vorbește despre " nişte tipi cu ochelari negri şi gulere ridicate"

Senatorul Varujan Vosganian a comentat, pe blogul personal, ultimele evenimente din viața politică românească. Acesta a comparat viața politică cu un meci de fotbal. Postarea a apărut vineri seară, după ce premierul Ponta a fost trimis în judecată.
„Ne uităm la arena politică aşa cum te uiţi la un meci de fotbal. Fluierăm la faulturile din teren sau, altădată, nu fluierăm, de teamă să nu fim certaţi. Cerem lovitură de la unşpe metri când e fault în careul lor şi băgăm capul între umeri când e fault în careul nostru. Arbitrul arată cartonaşele galbene şi roşii după cum doreşte, chiar şi când eşti departe de minge, dar presupunând că ai putea să marchezi gol la un moment dat. Căpitanii celor două echipe nu poartă laţul în jurul braţului, ci în jurul gâtului. Nu contează dacă se dă gol sau nu, contează doar ca meciul să fie cât mai plin de faulturi şi cei cu targa să vină cât mai des pe teren. La un moment dat nici nu mai ştii care sunt jucătorii echipei tale şi care ai echipei adverse pentru că jucătorii îşi schimbă una-două tricourile. Din când în când nişte tipi cu ochelari negri şi gulere ridicate mai aruncă pe teren câte-o minge sau, dimpotrivă, o iau pe cea din teren din faţa atacantului care a scăpat singur cu portarul. E un meci halucinant care se desfăşoară sub ochii noştri isterizaţi şi în zgomotul neîntrerupt al vuvuzelelor”, a scris el.
Mai mult, acesta a spus că decizia nu mai aparține politicului, în România, ci unor alte forțe, pe care nu le-a numit.
„Important e, însă, circul politic. Decizia nu mai aparţine de mult clasei politice. Cutare trebuie să plece pentru că e judecat. Cutare poate să-i ia locul pentru că încă nu e judecat. Cutăruia îi lungim procesul ca să-l avem la mână. Pe cutare îl ameninţăm din când în când cu cercetarea penală, ca să ştie cine e şeful. Etc.etc”, a scris el.

CUM ARATA „JUSTITIA PANA LA CAPAT, BASISTO-JOHANNISTA,IN CAZUL FOSTULUI DIRECTOR AL CFR,MIHAI NECOLAICIUC ,VARUL LUI MARIA BASESCU SOTIA MAFIOTULUI PENAL DE LA TRANSPORTURI TRAIAN BASESCU!

19 sept.

La 17 octombrie 2014, Mihai Necolaiciuc, fost director general al CFR, a fost condamnat la 4 ani si 6 luni de închisoare, pentru o fraudă de 2,7 milioane de euro. Deși nu a fost recuperat niciun cent din prejudiciu, Necolaiciuc a fost pus în libertate după executarea a doar 9 luni din pedeapsă. Ȋn acest dosar, instanţa a obligat SC C.N.C.F. – CFR SA, ca „parte responsabilă civilmente”, să achite prejudiciul, în solidar cu inculpaţii, către Ministerul Transporturilor. Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” – SA a depus, luna trecută, o acţiune civilă în regres.
Trei apartamente de lux în Palm Beach
Dacă SC C.N.C.F. – CFR SA ar reuși, așa cum încearcă, să se degreveze de la plata prejudiciului, ar avea Necolaiciuc de unde să achite factura?
Ȋn urmă cu 10 ani, Necolaiciuc era supra-numit „Contele de Pojorâta”, pentru că deţinea în localitatea cu același nume din judeţul Suceava un domeniu de 9000 mp, ce cuprindea o vilă uriaşă, un teren de tenis, o mică piscină şi o seră din termopan. Ȋn 2005, după ce a început urmărirea sa penală, Necolaiciuc i-a vândut proprietatea din Pojorâta unui bun prieten, şeful Camerei de Comerţ şi Industrie din Iaşi. Iar el a fugit în SUA, via Republica Moldova – Austria.
Ȋn iunie 2005, printr-un credit ipotecar, Necolaiciuc a cumpărat, cu 410.000 de dolari, apartamentul nr. 501 din complexul „Tower Condominium City Place” (651 Okeechobee Blvd, West Palm Beach, Florida), pentru care a achitat un avans de 121.300 de dolari. La această adresă, a înfiinţat firma „ALMERIA, LLC”, avându-l ca administrator pe fiul său, Daniel Necolaiciuc. Firma a fost dizolvată în septembrie 2008.
Ȋn aprilie 2006, tot prin credite ipotecare, Necolaiciuc a achiziţionat alte două apartamente (nr. 909 și nr. 1103), în același imobil de lux, pentru care a plătit 415.000 și, respectiv, 418.000 de dolari(AICI). Şi de aceasta dată, el a contractat două credite ipotecare, în valoare de circa 315.000 de euro fiecare.
Ȋn mai 2007, la adresa apartamentului 909 din „Tower Condominium City Place (FOTO)” este înscris sediul social al firmei „CHICAGO HARDWOOD FLOORS INC.”, societate specializată în vânzarea de… parchet. Firma își încheie activitatea în septembrie 2008. Pe adresa apartamentului 501 figurează alte două fime, „M-SERVICES GROUP CORP” (înfiinţată în noiembrie 2009 și inactivă din septembrie 2011) și „CONNECTION STAFFING SERVICES, LLC” (înfiinţată în iulie 2007 și inactivă tot din septembrie 2008).
S-a mutat din celula arestului, în camere de lux
Necolaiciuc fusese arestat preventiv în lipsă și dat în urmărire generală încă din octombrie 2006. Ȋnsă decretul privind predarea acestuia către autorităţile române a fost semnat de secretarul de stat american Hillary Clinton, doar după ce Laura Kovesi, pe atunci procuror general al României, a efectuat o vizită oficială în SUA. Ȋn iunie 2009, Necolaiciuc a fost arestat în Florida. A urmat procesul de extrădare, iar el a fost adus în România în aprilie 2011.
Ȋn urma lui, au rămas proprietăţile din America, despre care procurorii DNA precizau, în mai 2011, la finalizarea rechizitoriului prin care Necolaiciuc fusese trimis în judecată, că s-a dispus „luarea măsurilor asiguratorii, în vederea recuperării pagubei create”.
La momentul extrădării sale, Necolaiciuc își avea domiciliul în București, sector 1, str. Ecluzei, nr. 9 (FOTO). O curte unde, în realitate, sunt înghesuite mai multe case, iar în acte – familii întregi și nenumărate sedii din firme. O adresă fictivă, la care proprietarul apartamentelor de lux din Palm Beach nu a locuit niciodată.
 
După doar 8 luni de la extrădarea din SUA, Mihai Necolaiciuc a fost eliberat din arest, Tribunalul București admiţându-i, la 26 ianuarie 2012, cererea de liberare provizorie sub control judiciar. Necolaiciuc s-a mutat într-o cameră a hotelului „Johann Strauss” (de 3 stele), unde nu stat decât două luni. În martie 2012, instanţa i-a încuviinţat schimbarea domiciliului în apartamentul 5 din str. Parângului, nr.56, sector 1, București. Pentru închirierea locuinţei, care avea o suprafaţă de 130 de mp, inculpatul cu averea sub sechestru plătea, lunar, 750 de euro.
O condamnare „onorifică” la 10 ani de închisoare
Ȋn februarie 2008, Necolaiciuc a fost trimis în judecată, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Patru luni mai târziu, procurorii finalizau un al doilea dosar, tot pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, iar în februarie 2009, pe masa judecătorilor ajungea al treilea dosar, în care fostul director al SNCFR era acuzat, alături de alţi cinci inculpaţi, de comiterea unor infracţiuni de corupţie.
Şi, deși la 13 aprilie 2011 Judecătoria Sectorului 1 București îi respinsese lui Necolaiciuc cererea de reunire a celor trei cauze, aflate pe rolul aceleiași instanţe, la 13 februarie a.c., dosarele se conexează, ca prin farmec. Necolaiciuc rămâne inculpat într-un singur proces, alături de alte zece persoane, iar în 2 iunie a.c., este condamnat la 10 de închisoare. Decizia nu este definitivă, ea fiind deja atacată de toţi cei condamnaţi. Singurii mulţumiţi de pedeapsă au fost procurorii DNA, care nu au făcut apel.
„În baza disp. art. 88 și art. 36 alin.3 C.p.pen., deduce din pedeapsă prevenţia de la 17.06.2009 la 26.01.2012 și perioada executată de la 17.10.2014 la zi (n.r. – mai exact, până la data eliberării condiţionate, adică 17.07.2015) de inculpatul Necolaiciuc Mihai”, se menţionează în minuta deciziei. Prin urmare, și dacă sentinţa ar rămâne definitivă, Necolaiciuc a executat deja 3 ani, 4 luni și 6 zile din pedeapsă. „Este evident că în apelul formulat de condamnat nu i se poate agrava situația, cel mult acesta poate rămâne cu condamnarea de 10 ani. În aceste condiții, prin analizarea condițiilor de liberare condiționată, prin prisma condiției referitoare la împlinirea fracției de pedeapsă, se poate constata că, în acest moment, condamnatul are o perioadă de executare a pedepsei peste limita de o treime din pedeapsă”, declara avocatul lui Necolaiciuc, în ședinţa în care s-a discutat eliberarea condiţionată a clientului său.
Cu alte cuvinte, înainte de a fi condamnat definitiv în acest nou dosar, Necolaiciuc a bifat deja executarea a cel puţin 1/3 din durata pedepsei, adică a îndeplinit „retroactiv” condiţia pentru a-i fi admisă o nouă cerere de liberare condiţionată (conform art.60 alin.2 C.pen. 1969, pentru pedepsele ce nu depăşesc 10 ani). Mai are rost deranjul unui nou drumi până la pușcarie?
De altfel, deși au trecut trei luni de când Judecătoria Sectorului 1 București a pronunţat decizia de condamnare, dosarul încă nu figurează pe rolul instanţei superioare, semn că judecătorul de fond nu s-a mai deranjat nici el cu redactarea motivării sentinţei…
Sechestru asigurator pe 0,26% din prejudiciul creat
Din partea celor mulţi, să stea Necolaiciuc în libertate și-n sărăcie, numai să recupereze statul prejudiciul! Măcar în acest al doilea dosar de corupţie, în care judecătorul i-a obligat pe inculpaţi în solidar să plătească, cu titlu de despăgubiri civile, către C.N. CF CFR S.A., suma totală de 103.461.202 RON. Adică, peste 24 de milioane de euro!
Va reuși statul român să mai salveze ceva din acești bani? Ȋn ce-l privește pe Necolaiciuc, el e… sărăc lipit pământului. Ȋn 2014 și 2015, băncile americane la care făcuse credite ipotecare i-au executat cele trei apartamente de lux din Palm Beach. Exact, sunt acele „bunuri imobile din SUA” asupra cărora, ne asigura DNA în mai 2011, fuseseră luate „măsuri asiguratorii, în vederea recuperării pagubei create”.
Ȋn acest moment, Necolaiciuc mai are sub sechestru asigurator doar un apartament din Cîmpulung Moldovenesc (care în 2008 îi aparţinea fiului său, Necolaiciuc Daniel) și câteva conturi cu mărunţiș, cât pentru o șaorma în Palm Beach…
Judecătoria Sectorului 1 București, în decizia de condamnare din 2 iunie a.c., „menţine sechestrul asigurator instituit prin: a) Ordonanţa 134/P/2005 dispus la data de 25.04.2008 – vol.3 fila 409 d.u.p. 134/P/2005, Ordonanţa 17/P/2005 dispus la data de 03.04.2007 – vol.44 fila 173-206 d.u.p. 17/P/2005 de PÎCCJ-DNA asupra imobilului proprietatea inculpatului Necolaiciuc Mihai compus din 3 camere situat în Cîmpulung Moldovenesc, str. Gării, scara B, ap.9 înscris în CF 146280 a municipiului Cîmpulung Moldovenesc; b) Ordonanţa 134/P/2005 dispus la data de 25.04.2008 de PÎCCJ-DNA asupra sumelor deţinute de inculpatul Necolaiciuc Mihai la: – Banc Post SA – Sucursala Iași: 11665 lei noi (card Ultra); 20574 lei noi (card Milenium); 1443 lei noi (card Prospera) – vol.3 fila 411 d.u.p. 134/P/2005; – în conturi curente la UniCredit Tiriac: 1463 USD; 1296 USD – vol.3 fila 410- d.u.p. 134/P/2005; – în conturi curente la ABN AMRO BANK: 2775 USD; 1741 lei noi – vol.3 fila 412 d.u.p. 134/P/2005; c) Ordonanţa 17/P/2005 dispus la data de 16.10.2007- vol.44 fila 412 d.u.p. 17/P/2005 de PÎCCJ-DNA asupra sumelor deţinute de inculpatul Necolaiciuc Mihai la: -Banc Post SA: 33682 lei noi; 15568 USD- vol. 44 fila 217 d.u.p. 17/P/2005; – în conturi curente la UniCredit Tiriac: 2757USD -vol.44 fila 208; – în conturi curente la ABN AMRO BANK : 1741 lei noi si 2775 USD- vol.44 fila 212 (n.r. – acest ultim cont e același cu cel înscris la vol.3 fila 412 d.u.p. 134/P/2005)”.
Teoretic, Necolaiciuc mai are în bănci doar 69.105 RON și 94.777 USD. Plus apartamentul, care valorează vreo 25.000 de euro. Averea lui Necolaiciuc aflată sub sechestru acoperă doar 0,26% din prejudiciul total creat statului, doar în acest dosar.
Practic însă, numai el știe ce are, pe unde și pe numele cui. Nimeni n-a fost interesat cu adevărat de recuperarea prejudiciului, dovadă fiind avansul plătit de Necolaiciuc în 2005 și 2006, pentru cele trei apartamente din Palm Beach. Astfel, el a cheltuit peste 300.000 USD la data la care, fiind începută urmărirea penală împotriva sa, fuseseră emise ordonanţele pentru instituirea sechestrului asigurator.
Ȋn plus, pe un site al datornicilor din Florida, Necolaiciuc figurează și la adresa 894 Southwest 9th Stree Circle din Boca Raton (ID-ul proprietăţii: 111756576). Iar în iunie 2014, instanţa judecătorească din Florida (care avea să decidă că apt. 501 din Palm Beach aparţine BANKUNITED, N.A.) nota că Mihai Necolaiciuc, aflat la acea dată sub control judiciar în România, locuiește la adresa 4043 Dorado Drive, Palm Beach Gardens din Florida.
Fără recuperarea banilor furaţi, condamnarea corupţilor nu e nicio scofală. Şi nici justiţie până la capăt. E doar un reality show.

PAMFLETUL TRIBUNULUI CORNELIU VADIM TUDOR DUPA OPT LUNI DE MANDAT A EMISARULUI GERMANIEI SI MASONERIEI LA BUCURESTI ,PENALUL KLAUS JOHANNIS!

19 sept.

De la „preşedintele-jucător” la „preşedintele-voiajor”
GERMANIA S-A LEGAT LA CAP FĂRĂ SĂ O DOARĂ…

Motto: „În oraşu-n care plouă
De trei ori pe săptămînă
Două jucării stricate
Merg ţinîndu-se de mînă“…
(ION MINULESCU)

Au trecut 8 luni de cînd Germania şi Masoneria ne-au impus, cu ajutorul unor inconştienţi din SRI, un individ sub-mediocru în funcţia de preşedinte. Încă de atunci am strigat, cît am putut de tare, că această porcărie reprezintă o insultă nemaivăzută pentru Poporul Român. O palmă zdravănă, care ne-a făcut să cădem grămadă. Nu ne-am ridicat nici acum. Am căzut pe gînduri ca proasta-n cur pe scînduri. Aici, în această anomalie înfiorătoare, se vede întreaga noastră slăbiciune – ca Neam şi ca Ţară. Românii încă nu s-au revoltat. Tac şi înghit. Acceptă un Mălai Mare care nu-i bun nici măcar de portar de hotel. Cine crede că trebuie să-i dăm răgaz Salamului de Sibiu să se exprime (?!) e un imbecil. Ăsta nu se poate exprima nici în limba română, darmite în politică. El se mişcă aidoma unui boulean, scăpat în lanul de lucernă. Pute locul sub el. Bea şi mănîncă porceşte. Joacă poker pînă face scurtă la mîini. Apoi voiajează. Decorează. Rînjeşte fasolea la televizor. Răspunde presei monosilabic. El tace nu de profund ce e, ci de prost. A ajuns un handicapat ca ăsta, străin de Neamul Românesc, urmaşul lui Mihai Viteazul şi al lui Al.I. Cuza? E un coşmar? Sau e realitate? Încep, eu însumi, să devin confuz, în mintea mea se suprapune planul visului cu planul realităţii. Aştept să se întîmple ceva, nu ştiu ce. Să se dezmeticească românii, din somnul cel de moarte. Dar, ei n-o pot face singuri. Românii, ca să se trezească, trebuie luaţi la palme. Cine s-o facă? Nu mai există clasă muncitoare, a fost înlocuită de clasa politică. Ori asta nu munceşte, trîndăveşte. Nu mai sînt nici mineri. Nici sindicate. Trăim într-un vid istoric. Dar trăim, noi, oare? Mai degrabă supravieţuim. Vegetăm. Tîrîişul şarpelui şi pasul gîndacului. Pas cu pas. Iar impostorul absolut crede că toate onorurile i se cuvin. El simte că starea de „leşin naţional” a românilor e cea mai bună protecţie a lui.

Una-două, îşi ia nevasta de mînă, ca pe-o şcolăriţă, şi pe-aici ţi-e drumul! Străinii care nu prea le au cu istoria şi cu geografia cred că România asta e un protectorat german. Confundă România cu Renania. Hai, că ne-au copt-o nemţii ăştia, pentru cele două trădări istorice, din primul şi din cel de-al II-lea război mondial! La atîta sadism nu mă aşteptam. De unde l-aţi scos, mă, pe acest nepot retardat al lui Hitler? Cît credeţi că puteţi întinde coarda, scuipînd în ochi un întreg popor? Ce legătură are Slănină Vodă cu ţara asta latină? Ce ştie să facă? Meditaţii? Luaţi-l la voi, acolo, în Germania, să o mediteze pe Angela Merkel la fizica pămîntului pînă o bagă în pămînt.

Există vreo soluţie să scăpăm de marioneta asta penibilă? Da: nesupunerea civică! Să nu-l recunoască nimeni. Să-l boicoteze toate televiziunile! Pînă o să-l lămurească nevastă-sa că, ghinion, e din alt film şi că îl evită toţi ca pe-o fantomă. Daţi-i săsălăului cu cartea de Istorie în cap, să-i facă nişte cucuie zdravene Ştefan cel Mare, şi Iancu de Hunedoara, şi Horea, şi Tudor Vladimirescu. Fiindcă de vorbă bună nu pricepe, el se droghează cu carmol, aşa că nu-şi dă seama că e-n curul gol. Lămuriţi-l să plece singur. Ori să-şi prindă testicolele în mixer pînă cîntă yodlere: Ola-ri-ti! Ola-ri-ti!

CORNELIU VADIM TUDOR
13 iulie 2015

PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS,IL PADRINO RETELEI DE SAMSARI IMOBILIARI A FACUT O AFACERE PROFITABILA,RETROCEDAND CAMINUL DE BATRANI DIN SIBIU ,STRADA GEORGE COSBUC nr.20,IN CALITATEA SA DE LIDER AL FDGR:UN NOU CAZ DE PRADUIRE A BUNURILOR COMUNITATII LOCALE,O ALTA FORMA DE CAPUSARE A BUGETULUI STATULUI,ACEST IMOBIL REVENIND GRUPULUI ETNIC GERMAN ORGANIZATIE NAZISTA INTERZISA PRIN DECRET REGAL IN 1944 DE MAJESTATEA SA REGELE MIHAI I AL ROMANIEI!,JOHANNISMUL ESTE FRATE CU BASISMUL!

19 sept.

https://searchnewsglobal.files.wordpress.com/2015/06/article.jpg

Retrocedarea caminului de batrani din Sibiu, strada George Cosbuc, nr. 20, scoate la iveala o alta afacere profitabila pentru Klaus Iohannis, in calitatea sa de lider al FDGR. Un nou caz de praduire a bunurilor comunitatii locale, o alta forma de capusare a bugetului statului. Intr-o plangere penala, Iohannis este acuzat de conflict de interese. Despre ce este vorba? Primaria Sibiu restituie Caminul de batrani din strada George Cosbuc nr 20 catre FDGR.

Primaria era reprezentata de Klaus Iohannis, iar presedinte al FDGR era acelasi Klaus Iohannis. Lucrurile sunt cu atat mai murdare cu cat Caminul de batrani plateste chirie FDGR in suma de 100 milioane de lei pe luna. Cine asigura acesti bani? Primaria, pentru ca azilul se afla in subordinea consiliului local. O formula deja clasica la Sibiu de tepuire a banului public. Mai trebuie precizat ca, initial, azilul de persoane varsnice s-a aflat in subordinea Ministerului Muncii,dar, prin influente la Bucuresti, Iohannis a reusit sa obtina o decizie guvernamentala prin care imobilul sa fie scos din domeniul public al statului si trecut in domeniul privat al primariei Sibiu. Manevra necesara pentru retrocedarea cladirii. Totodata, caminul de batrani a fost renovat din bani publici( cateva miliarde de lei vechi de la bugetul de stat) cu putin timp inainte de a fi retrocedat. Desi este evident ca Iohannis s-a aflat in conflict de interese, procurorii de la Parchetul General l-au scos basma curata.

“Primaria Sibiu, condusa de un etnic german (Iohannis Klaus Werner), presedinte al FDGR si consiliul local, alcatuit in majoritate din etnici germani ( toti membrii FDGR) retrocedeaza imobilui din str. George Cosbuc si tot ea ( primaria) plateste chirie, din banii contribuabililor sibieni, propriei organizatii entice- FDGR”, se arata intr-o plangere penala inaintata la Parchetul General in 2013, care a constituit obiectul dosarului penal nr. 644/P/2013, fiind instrumentat de procurorul sef Cristian Lazar de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Jutitie si Casatie, Sectia de urmarire penala si criminalistica.

In plangere se precizeaza ca “Iohannis Klaus Werner a fost presedinte al FDGR pana in februarie 2013, cand s-a inscris in PNL. Din postura de primar al municipiului Sibiu a incheiat un contract de inchiriere cu FDGR-al carui presedinte era, pentru caminul pentru persoane varsnice Sibiu, situate in strada George Cosbuc, nr.20”.

Aceeasi poveste: cladirea a apartinut nazistilor

Documentul mentioneaza faptul ca “aceasta retrocedare reprezinta efectul parsiv al solutiei Judecatoriei Sibiu, care a admis cererea formulata de presedintele FDGR-organizatia Sibiu, Hans Klein, prin care acesta solicita recunoasterea pentru FDGR a calitatii de successor al Grupului Etnic German, organizatie nazista desfiintata prin Conventia de Arministitiu din 12 septembrie 1955 si Decretul –Lege nr.485 din 7 octombrie 1944, semnat de regele Mihai al Romaniei. Pe baza sentintei iresponsabile a Judecatoriei Sibiu nr.2790 din 28 mai 2007,la dosar nr.1672/306/2007, care a admis calitatea de succesor al Grupului Etnic German pentru FDGR, aceasta organizatie etnica nici macar nu mai trebuie sa se judece prin instante, atunci cand doreste sa obtina un imobil. Dupa 28 ami 2007 era suficienta doar a decizie a primariei semnata de primarul Iohannis pentru ca imobilul respectiv sa devina proprietatea FDGR, unde presedinte, la nivel national era tot Iohannis”. Citeste si:(http://ancheteonline.ro/2014/09/retrocedarile-la-sibiu-un-subiect-de-interes-international-cum-s-a-facut-klaus-iohannis-frate-cu-hitler-ca-sa-puna-laba-pe-monumentele-istorice-ale-orasului/).

“ Asa s-a intamplat si cu imobilul situat in str. George Cosbuc nr.20, unde functiona Caminul pentru persoane varsnice Sibiu. Referitor la decizia de retrocedare si la inchiriere, citez dintr-un articol publicat in ziarul local “Tribuna” din data de 25 mai 2010: “Imobilul i-a revenit fostului proprietar FDGR Sibiu, printr-o decizie de anul trecut iar in sedinta Consiliul Local de vineri, consilierii vor vota contractul de inchiriere a cladirii si a terenului. Practic, daca proiectul se aproba, caminul va functiona in continuare pe str. George Cosbuc, iar Serviciul Public Caminul pentru Persoane Varsnice, din cadrul Primariei Municipiului Sibiu va plati o chirie lunara de 10.318 lei”.

Discriminare etnica

In plangerea penala se acuza faptul ca “discriminarea etnica este mai mult decat evidenta daca privim retrospectiv la antecedentele Primariei Sibiu. In timp ce caminul pentru varsnici din str. George Cosbuc a devenit chiriasul nemtilor, caminul german, tot pentru varsnici”Dr.Karl Wolf” din str. Pedagogilor, beneficiaza de facilitate din partea primarului neamt si a consiliului local Sibiu, unde majoritari sunt toti membrii comunitatii germane (FDGR). Astfel, prin hotarara nr.501 din 18.12.2008, la articolul 1, s-a aprobat scutirea de la plata impozitului pe cladiri pentru anul 2009, in suma de 81.510 lei, pentru imobilul Caminul –Spital “Dr.Carl Wolf” si in suma de 42.564 lei pentru Centrul Paleativ “Hospice” situate administrativ in Sibiu, str. Pedagogilor nr.3-5, proprietatea Asociatiei “Dr.Carl Wolf”. Probabil situatia s-a repetat in fiecare an, facandu-se scutiri de la plata impozitului pentru caminul german si anexele sale”.

Conflict de interese

“Conflictul de interese este evident in ceea ce-l priveste pe numitul Iohannis Klaus Werner, deoarece acesta a semnat, in calitate de primar, Decizia de retrocedare catre FDGR a imobilului situat in Sibiu, str. George Cosbuc, nr.20, el fiind in acelasi timp si presedinte FDGR. Conflictul de interese se regaseste in art.75 din Legea privind statutul alesilor locali nr.393/2004, care stabileste ca “alesii locali au un interes personal intr-o anumita problema, daca au posibilitatea sa anticipeze ca o decizie a autoritatilor publice din care face parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru; b) orice persoana fizica sau juridica cu care au o relatie de angajament, indiferent de natura acestuia; f) o asociatie su fundatie din care fac parte”. FDGR se incadreaza la art.75-b) si f) din legea nr.393/2004, fiind atat persoana juridica cu care Iohannis Klaus Werner are un angajament ca presedinte, cat si asociatie din care acelasi Iohannis Klaus Werner, face parte”, se mentioneaza in plangerea penala.

In acelasi document se mai spune ca “abuzul in serviciu contra intereselor statului este la fel evident deoarece, conform dispozitiilor art.248 din Codul Penal, numitul Iohannis Klaus Werner, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta a indeplinit un act in mod defectuos. Este vorba atat de Decizia de retrocedare, cat si de contractul de inchiriere initiat de Iohannis Klaus Werner in calitate de primar, care a cauzat o tulburare insemnata bunului mers al unei unitati din cele la care se refera art.145c.p. si o paguba patrimoniului acesteia, Caminul pentru persoane varsnice, fiind un serviciu de interes public.

Dar totusi, NUP

Aceasta plangere penala a constituit obiectul dosarului nr.644/P/2013, care a fost instrumentat de procurorul Cristian Lazar de la Parchetul General si care a decis NUP in cazul lui Iohannis. Interesant este faptul ca procurorul , potrivit Ordonatei de clasare a dosarului 644/p/2013, din data de 18 septembrie 2014, recunoaste caracterul infractional al acestei spete, dar il disculpa pe primarul Sibiului, considerand ca vinovati de conflict de interese se fac altii ( doi consilieri locali, membri ai FDGR).

Anchetatorul a stabilit, conform ordonantei Parchetului General, ca nu exista o legatura directa intre retrocedarea caminului de batrani si implicarea in acest caz , in calitate de primar a lui Klaus Iohannis . “Referitor la situatia Caminului pentru persoane varsnice Sibiu, retinem ca, prin intermediul cererii de retrocedare nr.1858 din 29.09.2004, Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu, reprezentata de catre Hans Klein, in calitate de presedinte (n.r. subaltern al lui Iohannis), a solicitat restituirea imobilului situat in municipiul Sibiu, str. George Cosbuc, nr.20, inscris in CF, nr.1401 a localitatii Sibiu, cerere intemeiata pe dispozitiile OUG nr.83/1999, republicata, privind retrocedarea unor imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor minoritatilor nationale din Romania. Imobilul solicitat la retrocedare a fost proprietatea Asociatiei pentru infiintarea caminului femeiesc evenghelic german din Sibiu, iar la data solutionarii cererii de retrocedare, se afla in proprietatea tabulara a statului roman, avand destinatia de camin de batrani”, se spune in rezolutia in care procurorul Lazar i-a dat NUP lui Iohannis.

Nu el a semnat, ci subalternul lui

Parchetul retine pana acum faptul ca cererea de retrocedare pentru caminul de batrani din str. George Cosbuc a fost facuta de FDGR Sibiu, al carui presedinte era Hans Klein, lasand sa se inteleaga faptul ca nu primarul Iohannis a fost cel care si-a pus semnatura pe aceasta revendicare. Dar acelasi Iohannis era la momentul respectiv presedinte al FDGR pe toata tara, seful lui Klein. De asemenea, din cele relatate in rezolutia procurorului, un lucru ar fi trebui sa atraga atentia anchetatorilor: acest imobil a apartinut cultului evenghelic, in speta Asociatiei pentru infiintarea caminului femeiesc evenghelic german din Sibiu, ( deocamdata nu punem in discutie faptul ca intre 1942-1944 a trecut in proprietatea Grupului Etnic German) si in cel mai rau caz putea fi retrocedat Bisericii Evanghelice, nicidecum FDGR, care reprezinta o orgalizatie politica( reprezentativa pentru comunitatea germana), avand alesi locali si parlamentari.

In continuare, in decizia procurorului se arata ca “prin decizia nr.217/28.09.2009, a comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile, care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, s-a admis cererea de retrocedare a imobilului mai sus mentionat si ulterior, in baza incheierii nr.2482/01.02.2010 a Biroului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Sibiu, din cadrul Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobialiara Sibiu s-a intabulat dreptul de proprietate al FDGR”.
Ca urmare a celor relatate, procurorul trebuia sa atraga atentia ca aceasta retrocedare s-a facut ilegal, tinand cont de faptul ca imobilul a apartinut unei asociatii religioase ( evanghelice), iar retrocederea ar fi trebuit sa se faca Bisericii Evanghelice, in baza OUG 94/2000 privind retrocedarea bunurilor care au apartinut cultelor religioase.

Retrocedat, apoi inchiriat

Dupa ce imobilul a fost retrocedat, “prin hotararea nr.180 din data de 28.05.2010, Consiliul Local al Municipiului Sibiu a aprobat inchirierea imobilului din municipiul Sibiu, str. George Cosbuc nr.20, in care functiona Caminul pentru persoane varsnice Sibiu, de la proprietarul FDGR-filiala Sibiu, de catre Municipiul, precum si proiectul contractului de inchiriere. Primarul municipiului Sibiu ( nr. Klaus Iohannis) si directorul caminului pentru persoane varsnice au fost desemnati sa asigure executarea hotararii”.
Drept consecinta, cel insarcinat de consiliul local sa intocmeasca contractul de inchiriere si sa-l puna in aplicare a fost Klaus Iohannis. O situatie evidenta de conflict de interese, la care procurorul de caz a inchis ochii: este vorba despre un contract incheiat intre FDGR Sibiu ( Iohannis era presdinte al organizatiei FDGR pe toata tara) si primaria Sibiu, in subordinea careia se afla caminul de batrani ( acum chirias la FDGR), reprezentata de acelasi Klaus Iohannis. Oare cine a stabilit pretul de 10.013 lei pe luna? Binentele, Klaus Iohannis ( presedinte FDGR), cel care a negociat cu KJaus Iohannis( primar al Sibiului). O situatie de-a dreptul absurda.
Procurorul Cristian Lazar precizeaza ca “ la data de 10.06.2010 a fost incheiat contractul de inchiriere nr.173/2010 dintre FDGR Sibiu, in calitate de proprietar, reprezentat Hans Klein (n.r. subalternul lui Iohannis), pe de o parte si consiliul local al municipiului Sibiu – Serviciul Public Caminul pentru persoane varsnice Sibiu, in calitate de chirias, reprezentat de Rotaru Cornelia, in calitate de director, pe de alta parte”.

Cine mai reprezinta interele pensionarilor?

Cum poate oare sa nu atraga atentia o asemenea stare de conflict de interese create in jurul acestei retrocedari? Cine mai reprezinta oare interesele bietilor pensionari de la acest azil de batrani din Sibiu, in conditiile in care primaria si consiliul local ( care trebuiau sa apere drepturile tuturor sibienilor , indiferent de etnie) sunt dominate de reprezentanti ai FDGR, organizatie a germanilor, care a revendicat si primit imobilul in care traiesc o parte din pensionarii orasului?

In continuare, procurorul Lazar a gasit argumentele pentru a-l face scapat de acuzatii pe Klaus Iohannis: “Asadar, imobilul in care functiona Caminul pentru persoane varsnice Sibiu, compus din constructii si teren aferent, situate administrativ in Sibiu, str. George Cosbuc, nr.20, nu a fost restituit FDGR de catre primarul municipiului Sibiu, Klaus Werner Iohannis, ci de catre Comisia speciala de retrocedare a unor bunuri imobile, care au apartinut comunitatilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, in baza dispozitiei nr.217/28.09.2009. Mentionam ca, in baza dispozitiilor OUG nr.83/1999, imobilele compuse din constructii, impreuna cu terenul aferent, respectiv terenurile intravilane libere, care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania au fost trecute, dupa anul 1940, in proprietatea statului roman, prin masuri de constrangere, confiscare, nationalizare sau manevre dolosive, se restituiau titularilor sau succesorilor acestora. In scopul verificarii indeplinirii conditiilor de restituire, a fost constituita, prin acelasi act normativ, o comisie speciala de restituire care avea in componenta trei membri, unul fiind reprezentant din partea Ministerului Justitiei, un reprezentant din partea Departamentului pentru protectia minoritatilor nationale si un reprezentant din partea organizatiei acelei minoritati nationale a carei solicitare era in discutie, desemnati prin ordin al ministrului sau prin mandate din partea organizatiei. Cum Iohannis Klaus Werner, in calitate de primar al municipiului Sibiu, nu a aparticipat la emiterea actului administrativ reprezentat de Dispozitia nr.217/28.09.2009 si nici la incheierea actului juridic reprezentat de contractul de incheiere nr.173/10.06.2010, este evident ca in sarcina acestuia nu pot fi retinute ca existand elemente de natura a se circumscrise infractiunilor prevazute de art.253 si art 248 din Codul penal anterior”.

Procurorul, avocat al lui Iohannis

Aici, din pacate, procurorul de caz se transforma in avocatul lui Iohannis. El precizeaza ca retrocedarea caminului de batrani a fost facuta de comisia speciala si nu de catre primarie. Cum au stat treburile? FDGR Sibiu al carui reprezentant era consilierul local, Hans Klein ( subaltern al lui Iohannis, presedinte FDGR) a revendicat imobilul din str. George Cosbuc. Binenteles ca , pana a ajunge la Comisia speciala de retrocedare, aceasta cerere a trecut si pe la primarie, care si-a exprimat un punct de vedere, deoarece bunul respectiv apartinea primariei, mai mult acolo functiona un azil de batrani. Pe baza acestui punct de vedere exprimat de autoritatile locale, comisia de retrocedare a dat unda verde restituirii. Putem preciza si faptul ca, tinad cont de interesul comunitatii sibiene de protejare a pensionarilor locatari la camin de batrani, primaria s-ar fi putut opune si chiar ar fi putut ataca in instanta decizia de restituire comisia special din cadrul ANRP. Dar este evident faptul ca primarul Iohannis a fost intru totul de acord cu revendicare, de vreme ce avea un interes direct ca FDGR ( al carui presedinte era) sa puna mana pe cladirea azilului de batrani. Aici se pune in discutie starea de conflict de interese, care trebuia semnalata de procuror.

Mai mult, anchetatorul de la Parchetul General sustine, in ordonanta de clasare a cazului, ca Iohannis nu a fost prezent la emiterea actului administrativ privind contractul de inchiriere semnat de consiliul local cu FDGR, deci, nu se face vinovat de conflict de interese. Dar, este foarte clar faptul ca suma de inchiriere ( peste 100 de milioane de lei) a fost stabilita, prin negociere, (!!!), de primarie ( reprezentata de Klaus Iohannis), cea care este ordonatorul de credite al Municipiului Sibiu si de FDGR Sibiu ( al carei presedinte este acelasi Klaus Iohannis).

Tot la acest capitol atragem atentia si asupra unei alte scapari inregistrate in contul procurorului Cristian Lazar. Acesta consemneaza in ordonanta de clasare a cazului ca obiectul retrocedarilor din ordonanta 83/1999 il fac acele imobile ale minoritatilor nationale confiscate si nationalizate in mod abuziv de catre statul roman dupa 1940. Ori, amintim din nou faptul ca imobilul din str. George Cosbuc, nr.20 nu a fost preluat de statul roman printr-un abuz, si prin decret regal si prin conventia de armistitiu din 1944, deoarece a fost in proprietatea Grupului Etnic German, scos in afara legii ca urmare ca colaborarii cu regimul nazist.

Conflictul de interese exista, dar la altii

In schimb, procurorul recunoaste starea de conflict de interese in care s-au aflat doi consilieri locali.” Pe de alta parte, din examinarea copiei minutei sedintei ordinare, din data de 28.05.2010, a consiliului local al municipiului Sibiu, rezulta ca, din numarul total de 23 de consilieri, au fost prezenti 21 de consilieri; in cadrul acestei sedinte au fost adoptate mai multe hotarari, printre care si hotararea nr.180/2010 privind aprobarea inchirierii imobilului din Sibiu, str. George Cosbuc nr.20 in care functiona caminul de batrani, aceasta hotarare fiind adoptata cu unanimitate de voturi. Cum la data de 28.05.2010, Klein Hans si Lerner Helmut aveau calitatea de consilieri locali, reprezentand FDGR si au participat la adoptarea hotararii 180/2010, privind aprobarea inchirierii imobilului din Sibiu, str. George Cosbuc, de la proprietarul FDGR Sibiu ( al carei presedinte este Klein Hans) iar ulterior, avand in vedere hotararea consiliului local, la adoptarea careia participasera, au semnat actul juridic reprezentat de contractul de inchiriere nr.173/10.06.2010, incheiat intre FDGR Sibiu si consiliul local al municipiului Sibiu, act in temeiul caruia s-a obtinut un folos material de catre FDGR Sibiu ( constand in chiria lunara, datorata de chirias, pe dupata contractului), apreciem ca rezulta indicii de savarsire de catre cele doua persoane mentionate a infractiunii de conflict de interese. Cu privire la starea de fapt descrisa in paragraful anterior, vizand savarsirea de catre Hans Klein si Helmut Lerner, a infractiunii de conflict de interese, cercetarile urmeaza a fi disjunse, iar competenta de solutionare a cauzei, sub acest aspect, va fi declinata in favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu”.

Mergand pe aceasta logica a procurorului, nu intelegem de ce speta nu se aplica si lui Klaus Iohannis, tinand cont de faptul ca hotararea privind inchirierea caminului de batrani a fost intocmita de primaria Sibiu ( reprezentata de Klaus Iohannis) si doar aprobata de consiliul local, iar folosul material care decurge din acest act administrativ este retinut in sarcina FDGR Sibiu( filiala a FDGR , al carui presedinte este Klaus Iohannis).

Oare ce se va intampla cu batranii?

Dincolo de aceste aspecte juridice, trebuie mentionat si faptul ca situatia pensionarilor de la caminul de batrani nu este prea roza. Acest lucru deoarece conditiile de cazare au devenit precare, desi, in contractul de inchiriere se prevede ca din suma de 10 000 de lei/lunar, 6000 lei sa fie alocati pentru investitii. Potrivit surselor noastre, pana acum nu s-a investit niciun leu pentru un trai mai bun asigurat batranilor, desi acestia platesc lunar suma de 600 de lei. Astfel, la cele 700 de locuri ocupate, exista doar 4 grupuri sanitare.
Totodata, trebuie precizat ca primaria Sibiu a prelungit contractul de inchiriere pentru caminul de batrani doar pana in 2017. Apoi, Dumnezeu cu mila, pensionarii care astazi sunt locatari in str. Geoge Cosbuc nr.20 pot fi alungati in strada. Acest azil de batrani din Sibiu, singurul de stat, are preturile cele mai mici( 600 lei/lunar). La cele private se ajunge la 2000 de lei/lunar.

Sursa : http:ancheteonline.ro/

%d blogeri au apreciat asta: