Arhiva |

CCR: LEGEA VOTULUI PRIN CORESPONDENTA CONSTITUTIONALA!,DAR DE FAPT SI DE DREPT ESTE NECONSTITUTIONALA ,INTRUCAT CONSTITUTIA ROMANIEI NU A FOST MODIFICATA!

18 nov.

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis miercuri, cu unanimitate, că legea privind votul prin corespondență este constituțională.
CCR a respins obiecțiile de neconstituționalitate formulate față de Legea privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, dar și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, informează Agerpres.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, iar argumentațiile reținute în motivarea soluției vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial.
Președintele comisiei, Gabriel Vlase, a spus că acest proiect de lege va fi unul pilot. Votul prin corespondență se va aplica deocamdată doar la alegerile pentru Camera Deputaților și Senat, urmând ca, „în funcție de ce se întâmplă în toamna anului viitor, când vor fi alegeri parlamentare”, să se aplice acest vot și pentru alte tipuri de alegeri, a explicat Vlase.
Un alt amendament propus de PSD și adoptat de comisie prevede că divulgarea secretului votului poate intra sub sancțiunea legii penale, la fel și exercitarea votului în numele altei persoane.
Parlamentarii din Comisia pentru cod electoral au eliminat din proiectul de lege prevederea potrivit căreia cetățenii români cu domiciliul în străinătate care doresc să voteze prin corespondență se puteau înscrie în Registrul electoral online.

SENATUL ROMANIEI A RESPINS MIERCURI,OUG PRIN CARE SALARIILE INALRILOR DEMNITARI SE MAREAU,INCLUSIV A LUI KLAUS JOHANNIS!

18 nov.

Senatul a respins, miercuri, Ordonanța Guvernului prin care salariile înalților demnitari se măreau.
Proiectul a fost respins de senatori cu  cu 90 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și șase abțineri.
Ordonanța a fost aprobată în iulie, în ultima zi a interimatului asigurat de Gabriel Oprea, în timp ce premierul Victor Ponta era internat în Turcia. Senatul este prima cameră sesizată, Camera Deputaților fiind forul decizional.
Ordonanța prevedea ca indemnizațiile lunare ale președintelui, prim-ministrului, președinților Parlamentului, șefilor de servicii de informații să fie majorate, iar cele mai mari salarii le vor avea președintele țării, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, prim-ministrul și președinții celor două Camere ale Parlamentului.
Guvernul stabilea ca această creștere să fie aplicată și miniștrilor, vicepreședinților, secretarilor și chestorilor Senatului și Camerei Deputaților, Avocatului Poporului, președintelui Consiliului Legislativ și celui al Curții de Conturi, șefului SGG și celui al Cancelariei premierului.
Astfel, conform ordonanței, indemnizațiile lunare ale președintelui țării, prim-ministrului și președinților celor două Camere parlamentare au fost majorate la 21.540 lei brut (15.108 lei net), iar salarizarea vicepremierului era fixată la 20.000 lei brut (14.024 lei net).
În baza ordonanței, miniștrii și alte categorii de demnitari, inclusiv șefii serviciilor de informații, primeau o indemnizație lunară de 19.055 lei brut (13.365 lei net). În această ultimă categorie au fost incluși și consilierii prezidențiali, care au rang de ministru.
Aceeași indemnizație brută de 19.055 lei trebuia acordată și miniștrilor-delegați, vicepreședinților, secretarilor și chestorilor din Senat și Camera Deputaților, secretarului general al Guvernului, șefului Cancelariei premierului, Avocatului Poporului, președintelui Consiliului Legislativ, președintelui Curții de Conturi, directorilor SRI, SIE, SPP și STS

Marioneta perfecta: KLAUS JOHANNIS. Intram in CEA MAI NEAGRA ETAPA

18 nov.

SACCSIV - blog ortodox

KO (1)

Acest material cuprinde:

  • DECLARATII DUPA ALEGERI – ca sa stim incotro ne indreptam
  • ROMANIA CA SIBIUL – atunci sa vedem cum e Sibiul
  • ETAPELE ACCEDERII LA PUTERE
  • PAPUSARII MARIONETEI

DECLARATII DUPA ALEGERI

Doua exemple edificatoare.

Articolul La arme (democratice) cetateni! Apasati pe acceleratie, batalia pentru Romania abia acum incepedin Hotnews:

[…]

Biserica Ortodoxa Romana este o tumoare de pe corpul social al tarii. Comportamentul ei in campania electorala a socat prin intensitate, insa nu a fost o noutate. Intre noi fie vorba, dragi prelati, a te face frate de cruce electorala cu un partid de stanga inseamna a prea curvi (dezlegat). Asemenea struto-camile concepute in prag de alegeri numai pe meleagurile noastre se pot naste.

Actuala BOR trebuie asadar combatuta cu aceeasi intensitate cu care se combate coruptia, nerespectarea drepturilor constitutionale si pradarea banului public. Parazitarea mintii e mai grava decat cea a buzunarului. Profesorul din Buzau, Emil…

Vezi articolul original 2.551 de cuvinte mai mult

SANDRA PRALONG, consiliera lui Klaus Johannis: RELIGIA INDOBITOCESTE. Scoala nu are nevoie de religie

18 nov.

SACCSIV - blog ortodox

Va amintiti liniile directoare trasate dupa desemnarea lui Klaus Johannis presedinte?

Biserica Ortodoxa Romana este o tumoare de pe corpul social al tarii.

Parazitarea mintii e mai grava decat cea a buzunarului.

Parinti-votanti de Romanie Normala la aceste alegeri, retrageti-va copiii de la actualele ore de religie din scoli. 

 Ganditi-va la milioanele de minti infestate si veti intelege o buna parte din dezastrul de astazi.

combaterea nationalismului optuz, boicotarea activa a initaitivelor care spala pe creier populatia

Cititi va rog mai multe la:

Marioneta perfecta: KLAUS JOHANNIS. Intram in CEA MAI NEAGRA ETAPA

Asta ca sa pricepem mai bine ce se petrece in jurul nostru.

Iata ce putem citi la CONSILIERUL PRESEDINTELUI ROMANIEI, KLAUS IOHANNIS: NU VREM RELIGIE IN SCOLI! RELIGIA II INDOBITOCESTE PE OAMENI, II FACE DOCILI SI SLUGARNICI!:

sandra-pralong-692x360

Vezi articolul original 387 de cuvinte mai mult

Guvernul Romaniei format numai din sorosisti,corporatişti si ONG-isti

18 nov.

de-pe-facebook-e-cabinetul-dacian-soros-342697-1

Dupa ce Dacian Ciolos a fost nominalizat ca premier de catre Klaus Iohannis si dupa ce principalele ONG-uri platite de George Soros au contribuit, la caderea guvernului Ponta, prin scoaterea oamenilor in strada, apoi la negocieri cu presedintele, pe Facebook s-a nascut sintagma de „Cabinetul Dacian Soros”.

Cea mai mare parte a ministrilor propusi de Dacian Ciolos au legaturi mai vechi sau mai noi cu finantele lui George Soros, fie au primit burse din partea fundatiilor si ONG-urile acestuia, fie au activat direct in aceste organizatii.

Ne vom convinge în perioada imediat următoare, noi românii, ale cui interese poartă noul Guvern de ”tehnocrați”, racolați din toate partidele și structurile birocratice americane și europene.

Mulţi dintre cei care au fost racolaţi de serviciile secrete străine („agenturili străine“ ale lui Ceauşescu sunt mai prezente, ca niciodată, în România!)! Chiar dacă, de exemplu, la Referendumul din 2012 s-a văzut cum susţineau tot…

Vezi articolul original 3.356 de cuvinte mai mult

POLEMICA CARE A NASCUT ARTICOLUL:”LOVITURA DE STAT A REUSIT!,SOROS A DEVENIT OFICIAL NOUL PREMIER AL COLONIEI ROMANIA!

18 nov.

 

Cele doua mari idei pe care s-au bazat licuricii cand au data lovitura:

Nu imi vine sa cred ca un simplu articol(LOVITURA DE STAT A REUSIT! SOROS A DEVENIT OFICIAL NOUL PREMIER AL ROMANIEI!), cu o parere pur personala a putut sa nasca atat de multe polemici. Din pacate, acest articol mi-a demonstrate inca odata ca majoritatea celor care au comentat, nu inteleg mare lucru despre ce se intampla in jurul lor, care este intersul celor care detin puterea, ce se doreste cu adevarat prin aceasta schimbare.

Am fost de asemnea acuzat ca sunt cu Antena 3, ca il sutin pe Ponta, niste aberatii cat China de mari, ambii, cat si intreaga clasa politica sunt niste mizerii despre care am scris in nenumarate randuri, asta o stiu, foarte bine cei care imi urmaresc blogul constant si ar afla-o si ceilalti daca ar rasfoi blogul in general. Antena 3 chiar il consider cel mai nociv post de televiziune din Romania, vandut in totalitate intereselor Sioniso-Iudeo-Americane.

Din pacate, cum am scris si in alte randuri, romanii sunt in general persoane care se aprind foarte repede, nu stau sa analizeze, sa rumege un pic informatia, sa o filtreze. Nu, incep si hulesc imediat, te fac in toate felurile daca ceea ce stiu ei este contrazis, chiar daca sunt mii de argumente in favoarea a ceea ce citesc si li se prezinta.  Cred ca de aceea si avem proverbul: „Da-i Doamne romanului mintea de pe urma!”.

Eu inteleg ca media centrala, principala sursa de informare, prin tehnica de repetare a acelorasi minciuni incontinu, a indobitocit natiunea, dar ma bazam totusi pe inteligenta nativa a romanului, din pacate se pare ca masina de propaganda este mult mai puternica.

Ne-am ars odata cand a fost revolutia, am crezut ca romanii au invatat ceva din ce s-a intamplat atunci, dar din pacate dupa 26 ani, se pare nu ca s-a priceput nimic, din contra, romanii au devenit si mai manipulabili si mai usor de prostit. Poate nici nu sunt de condamnat, avand in vedere cum spuneam, ca masina de propaganda a mass-mediei si mai nou si retelele de socializare au o influenta imensa asupra maselor de oameni.

Inca odata, ca sa ma fac mai bine inteles, acest sistem technocrat nu il consider solutia pentru a scoate tara din criza, dar nici nu sunt adeptul actualului sistem, nici pe departe. Si eu sunt satul ca si mai toti romanii de coruptia si de nenorocirile pe care le-au adus politicenii asupra tarii de la revolutie incoace, cum nu sunt de acord nici cu cei care vad in monarhie o solutie.

Ideea mea este chiar mai aproape de tehnocratie decat de un sistem cu partide si politiceni, dar o tehnocratie facuta in stil meritocrat si bazat pe valori crestin-nationaliste.

Ce insemna in stil meritocrat, adica cei care ajung sa conduca tara sa fie alesi prin examene foarte serioase, de competenta, de morala si de abilitati manageriale si care totodata dau dovada de patriotism, asta dupa ce se dovedesc in prealabil ca nu au avut niciodata vreo problema cu justitia.

Poate acum voi fi acuzat ca sunt, omul lui Laurentiu Primo, cel care a scris cartea Meritocratia si Meritocratismul, nu, nu am nici o legatura cu dansul, chiar nu sunt de acord cu foarte multe lucruri pe care le-a spus si le spune in emisiunile sale, unele lucruri chiar foarte urate si contrar tuturor valorilor mele si despre care de altfel am scris intr-un articol special dedicat acestor chestiuni, dar sistemul si constitutia propusa de el, le consider cea mai buna forma de guvernamant propusa pana acum, repet daca acest sistem este bazat pe valori crestin-nationaliste si as mai adauga, in spiritul legionar, insuflat de vesnicul Capitan.

Poate gresesc si nu este cea mai buna solutie cea pe care o vad eu, dar din ce am analizat pana acum, aceasta ar fi ideea pe care as merge.

Actualul sistem propus de Iohannis, de fapt de cei care il manuiesc din spate, nu este insa altceva, decat un sistem in care puterea in Romania este preluata total de catre cei care conduc in general lumea. Acesti „specialist” nefiind alesi pe criteriile dezvoltate mai sus, nu vor face decat sa fie niste marionete, carora li se va dicta de afara ce sa fac si ce sa le impuna parlamentariilor sa voteze. Iar acestia fiind toti corupti si cu dosare penale vor trece tacit toate legile impuse.

Iar daca credeti ca cei de afara au interesul ca tara acesta sa merga bine si vor sa o aduca la nivelul tarilor occidentale, va inselati amarnic. Nu se doreste decat exploatarea la maxim a ceea ce ofera aceasta tara bogata in favoarea catorva oligarhi, care cum spuneam, detin controlul global, iar un alt interes este pozitia strategica a tarii, care este in imediata apropiere a Rusiei, in vederea viitorului conflict global care se pregateste de atata timp.

Cat priveste atacarea Bisericii Ortodoxe, acesta este cel mai marsav lucru cu putinta pe care l-a promovat media si oamenii sistemului in ultimul timp. Au mers exact pe principiul divide si cucereste. Cei care din pacate nu prea mergeti la Biserica, nu stiti ca Bisericile sunt pline la fiecare slujba, ceea ce dovedeste ca romanii il iubesc pe Dumnezeu, iar Biserica face parte din vietile lor. Biserica, dragi romani, nu invata altceva decat dragoste, smerenie, pace si milostenie, lucru pe care oculta il stie foarte bine si care sunt contrare principiilor „marelui lor arhitect”, de aceea si incerca sa-i indeparteze pe oameni de Biserica si in special generatiile care vin din spate.

Ei se bazeaza cand fac propaganda negative, pe uscaturile din Biserica Ortodoxa Romana, care din pacate sunt cateva,  si le promoveaza cat pot de mult, iar acolo unde nu gasesc nimic, inventeaza. Iar mai apoi aceste lucruri sunt repetate din nou la infinit  de presa si oameni ai sistemului cum e Remus Cernea. Iar cea mai mare lozinca(gogomanie) si care a prins foarte bine la publicul larg este: „Vrem Spitale nu Catedrale!”, de parca Biserica este de vina ca nu sunt spitale in Romania si nu mafia politica care conduce aceasta tara, dar cum spuneam, o prostie repetata, reuseste sa manipuleze.

Tineti acest articol cat si cel dinainte si veti vede in timp ca ceea ce am spus, este perfect adevarat si nu pentru ca sunt vreun vizionar, ci pentru ca ma bazez pe istorie si pe legaturiile pe care le-am facut citind si cercetand foarte mult in aceasta directie.

Si inca odata o spun, nu sunt omul nimanui, nu sunt platit de nimeni, ceea ce incerc sa fac este sa deschid ochii oamenilor sa vada lumea si lucrurile si dintr-o alta perspectiva decat cea prezentata de media centrala si retelele de socializare, iar asta pentru ca imi iubesc tara mai mult decat orice si nu ii doresc decat tot binele din lume, atat ei cat si intregului neam romanesc.

In rest, Dumnezeu cu mila!

 

Sursa :  http://vremuritulburi.wordpress.com/

Oamenii din Guvernul Soros

18 nov.

Vremuritulburi

PRIETENA LUI MACOVEI – Cristina Guseth, directoarea Freedom House, ONG finantat de miliardarul George Soros, este propusa de premierul Dacian Ciolos la Ministerul Justitiei. Cooptata in Fundatia Soros in 1990, Cristina Guseth este o apropiata a ex-ministresei Monica Macovei. In 2005, Freedom House a primit 40.000 euro de la Ministerul Justitiei condus de Macovei, pentru un audit folosit la decapitarea PNA. Nominalizarea a provocat consternare printre magistrati

Si-au luat tara inapoi! Premierul desemnat Dacian Ciolos a anuntat, duminica 15 noiembrie 2015, componenta Guvernului, implicit numele noului ministru de Justitie. Nu este asa-zisa „experta anticoruptie” si fosta consiliera a Monicai Macovei, Laura Stefan, ci un personaj din aceeasi categorie. Este vorba despreCristina Guseth (foto 1 in plan departat), cea care a mers, recent, la consultarile de la Palatul Cotroceni organizate de presedintele Klaus Iohannis, din postura de reprezentant al societatii civile.

Nominalizarea Cristinei Guseth, care asa cum presa a…

Vezi articolul original 1.411 cuvinte mai mult

Guvernul Cioloș, colecție de independenți cu afinități politice

18 nov.

10486421_723658834432591_492810249616793636_n

Jos guvernul de rahat al UE si al SUA care va înrobi si distruge tara,care va privatiza tot ce a mai rămas!!!

Liderii capitalisti sint total decuplati de la realitatea economica si asta pentru ca sistemul le permite, este un sistem al minciunii si dezinformarii, al jafului si fraudei legalizate in favoarea unui grup.

Dacian Cioloș este pregătit să se prezinte cu noul său Cabinet în Parlament, pentru audieri și votul de învestitură. Aceasta cuprinde 22 de propuneri de miniștri, din care doi vor ocupa și funcția de vicepremier. Este vorba de Vasile Dâncu, propus pentru funcția de vicepremier și la portofoliul Dezvoltării Regionale, și Costin Grigore Borc, nominalizat la Economie, dar și pentru funcția de vicepremier. „Am urmărit să aleg oameni cu competenţă, cu experienţă. M-am orientat spre cei cu viziune profesională, care au idei şi experienţă de management. Am urmărit să avem şi un echilibru. Cred că este…

Vezi articolul original 4.958 de cuvinte mai mult

SLUGA OCULTEI FINANCIARE MONDIALE,PENALUL KLAUS JOHANNIS IN VIZITA OFICIALA IN SLOVACIA!

18 nov.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Președintele Klaus Iohannis începe miercuri o vizită oficială de două zile în Republica Slovacia, unde urmează să se întâlnească cu omologul său Andrej Kiska și cu premierul Robert Fico, informează agerpres.ro.

Discuțiile cu demnitarii slovaci se vor concentra pe principalele teme de interes curent pentru cele două țări, cu accent pe intensificarea cooperării economice bilaterale, securitatea energetică a regiunii și europeană, cu precădere în contextul evoluțiilor din vecinătatea estică a Uniunii Europene și în perspectiva președinției slovace a Consiliului UE de anul viitor. Evoluțiile de securitate — cu accent pe flancul estic al NATO și situația din vecinătatea estică, criza migrației și coordonarea în cadrul Uniunii Europene, cooperarea regională sunt alte teme care vor fi abordate.

La Bratislava, șeful statului va avea convorbiri tete-a-tete și oficiale cu președintele slovac și va susține o declarație de presă comună cu acesta.

Tot miercuri, președintele Iohannis va participa la un dejun de lucru oferit, în onoarea sa, de președintele Consiliului Național al Republicii Slovace, Peter Pellegrini, și la deschiderea Forumului bilateral al oamenilor de afaceri români și slovaci, împreună cu președintele Andrej Kiska.

Șeful statului va avea și convorbiri cu premierul slovac, Robert Fico, iar apoi se va întâlni cu reprezentanți ai tinerilor profesioniști români care își desfășoară activitatea în regiunea Bratislava. Seara, președintele slovac va oferi un dineu oficial în onoarea șefului statului român.

Joi, președintele Iohannis va merge la Zvolen unde va depune coroane de flori la Cimitirul militar al Armatei Române, împreună cu omologul său slovac, și va participa la o ceremonie de decorare a veteranilor slovaci participanți la de-al Doilea Război Mondial. Șeful statului va avea și o scurtă întâlnire cu veterani slovaci și localnici, organizată de primarul orașului, Lenka Balkovicova.

Din delegația care îl însoțește pe șeful statului fac parte noul ministru al Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, și consilierii prezidențiali Leonard Orban, Ion Oprișor, Cosmin Marinescu, Laurențiu Ștefan și Andrei Muraru.

FOSTUL PREMIER AL ROMANIEI,ADRIAN NASTASE O ANALIZA ARGUMENTATA SI PERTINENTA,CU PRIVIRE LA „GUVERNUL MEU”:”IN CE FEL DE REPUBLICA TRAIM?!”

18 nov.

Cine ţine hăţurile proaspăt numitului prim-ministru Dacian Cioloş? Cum se poziţionează preşedintele Klaus Iohannis? Are acesta acum ceea ce numea „Guvernul Meu”?

Fostul premier Adrian Năstase analizează, într-un articol postat, miercuri, pe blog (şi intitulat „În ce fel de republică trăim?”), noua configuraţie a jocurilor de putere, citând un fragment dintr-o carte proprie, scrisă în 2012, în închisoarea Jilava.

Redăm mai jos materialul integral semnat de Adrian Năstase:

„Ieri (marţi – n.r.), presedintele Johannis a participat la instalarea primului ministru si a unor ministri. A fost o premieră. Evident, Johannis a vrut să arate că el este seful lui Ciolos. Cred, in continuare, că noi nu prea stim in ce fel de republică trăim. De aceea, m-am gândit să vă ofer spre lectură un fragment din cartea pe care am scris-o la Jilava, in 2012 (cartea despre care un procuror DNA spunea că nu prea are caracter stiintific) si in care prezentam aspectele esentiale ale formei de stat si ale regimului constitutional din România. Fotografia alăturată are rostul de a arăta că executivul, in republica noastră, este bicefal, poporul se află in vagon, singura necunoscută fiind legată de cine tine hăturile. Directia este, evident, spre Bruxelles. Desi nu intotdeauna lucrul asta e foarte clar.

Iată fragmentul promis:

„…Voi incepe cu unele elemente de identificare a regimului politic semi-prezidențial din România.[6]

            În România, Constituția din 1991 s-a pronunțat în favoarea formei de guvernământ republicane și a optat, în același timp, pentru republica semiprezidențială.[7] „Caracterul semiprezidențial al republicii este rezultatul receptării în sistemul constituțional românesc, a modelului de alegere a șefului statului în sistemele prezidențiale, precum și a modalităților de răspundere politică a Guvernului față de puterea legislativă, caracteristice regimurilor politice parlamentare. Din împletirea unei trăsături esențiale ale regimului politic prezidențial (alegerea directă a șefului statului) cu răspunderea politică a Guvernului față de Parlament, a rezultat modelul republicii semiprezidențiale.”[8]

Constituția României din 1991 „a proiectat” un Președinte de Republică pentru a satisface, pe de-o parte, necesitatea de reprezentare a statului, iar, pe de altă parte, necesitatea de arbitraj între „puterile statului”, între „stat și societate”.[9]

De la un regim semi-prezidențial cu un Președinte de Republică destul de puternic, dispunând de atribuții largi, mai ales în raport cu Guvernul, ce fusese consacrat prin Decretul-Lege nr. 92/1990, actul normativ aflat la baza primelor alegeri parlamentare și prezidențiale libere, din 20 mai 1990, Constituția din 1991 a reglementat un Președinte mai apropiat de regimul republicii parlamentare, cu singura deosebire esențială a alegerii acestuia de către popor, prin vot universal, direct, secret – o instituție reglementată atipic, în raport cu sistemele constituționale clasice.[10]

Adunarea Constituantă a conferit Președintelui o legitimitate identică cu cea a Parlamentului, de organ reprezentativ la nivel național. „În schimb, ca urmare a reticențelor firești după o lungă perioadă de dictatură, față de orice formă de organizare statală ce ar fi putut duce la concentrarea puterii și personalizarea ei, o preocupare permanentă în Adunarea Constituantă a constituit – o tendință de diminuare a rolului politic al Președintelui printr-o serie de condiționări și îngrădiri ale atribuțiilor sale constituționale.”Este motivul pentru care încă de la primele comentarii ale Constituției, noul regim politic românesc a fost calificat ca fiind un regim semi-prezidențial atenuat sau parlamentarizat (prof. Florin Vasilescu). Deși o asemenea apreciere s-ar părea că tinde să devină tradițională, mai sunt autori care, fie califică regimul românesc actual ca fiind unul parlamentar (prof. Ioan Vida)[11], fie dimpotrivă, susțin că acesta ar putea fi socotit ca aparținând categoriei regimurilor semi-prezidențiale”. (prof. T. Drăganu)[12]

Membru al Adunării Constituante, prof. Iorgovan arăta că disputele legate de „profilul” Președintelui au condus la necesitatea consacrării prin regimul constituțional a unui Președinte de Republică, ales direct prin sufragiu universal, darcu atribuții mai limitate față de un președinte de republică semi-prezidențială[13], cel mai adesea condiționate de intervenția unei alte autorități publice. În plus, experiența din timpul dictaturii a îndemnat la un exces de precauții față de orice formă de organizare statală ce ar fi putut conduce la concentrarea puterii, la personalizarea ei, manifestându-se grija de a diminua cât mai mult competențele Președintelui, „greutatea” influenței politice a acestuia. S-a articulat, astfel, un regim mixt, în care balanța este înclinată în favoarea Parlamentului.[14]

În aceste condiții, acest regim a fost calificat a fi mai apropiat de un regim parlamentar decât de un regim semi-prezidențial și deci un regim semi-prezidențial atenuat sau parlamentarizat, calificare care o întâlnim pentru prima dată în lucrarea apărută în anul 1992, consacrată comentării și adnotării Constituției României din 1991.[15] Prof. Iorgovan, a prezentat în Tratatul său din 2005, argumentele în favoarea acestei calificări.[16]

Din punctul de vedere al formei de guvernământ – consideră și profesorul Deaconu – România este o republică semiprezidențială, având un executiv bicefal, „cu un șef al Guvernului și un șef al statului. Ambii, atât șeful Guvernului cât și șeful statului, au atribuții în ceea ce privește exercitarea puterii executive. Din această cauză, și prevederile constituționale în materie de exercitare a puterii executive împart aceste atribuții între cele două structuri statale.

Atunci când se vorbește de Președintele României, deseori se utilizează și noțiunea de șef al executivului, iar când se vorbește de primul-ministru se utilizează și noțiunea de șef al Guvernului”.[17]

„În monarhiile absolutiste, șeful statutului deținea întreaga putere executivă, fiind socotit, pe bună dreptate, șeful puterii executive. Treptat însă, o serie de atribuții ale șefului de stat au fost transferate către guvern și prim-ministru, astfel că șeful statului a continuat să fie considerat șef al executivului chiar dacă o serie de atribuții în domeniul executiv au fost păstrate de acesta, însă golite de conținut.”[18]

Regimurile semiprezidențiale păstrează deci alegerea directă a președintelui de către popor, dar îi conferă președintelui o serie de importante atribuții politice. Deși în sistemul semiprezidențial șeful statului nu este în același timp și prim ministru – funcția de prim ministru fiind separată de aceea de președinte – el poate prezida lucrările Cabinetului, poate sesiza Curtea Constituțională și are dreptul „de veto legislativ„, pe care îl are și președintele american.[19]

Regimul semiprezidențial caută să suplinească o serie de dezavantaje ale sistemului prezidențial, dar și de imperfecțiuni ale regimului parlamentar. „Între un sistem care acordă președintelui prerogative foarte largi (sistemul prezidențial) și un sistem care nu îi acordă deloc (sistemul parlamentar), regimul semiprezidențialimagineză o cale de mijloc, în care președintele, ales de întregul popor, devine un arbitru între puterile statului, dar puterea executivă aparține de fapt Guvernului, în fruntea căruia se găsește primul ministru. Aceasta reprezintă, de fapt, prima și cea mai importantă deosebire între regimul semi-prezidențial și cel prezidențial, deoarece în regimurile prezidențiale președintele este totodată șeful puterii executive.”[20] Ca element comun între regimurile prezidențiale și cele semi-prezidențiale se poate menționa posibilitatea de punere sub acuzare a președintelui în anumite situații grave însă, „în timp ce, în regimurile semiprezidențiale, președintele poate dizolva Parlamentul, acest lucru nu-l poate face niciodată însă președintele într-un sistem prezidențial”. [21]

Implicarea directă a președintelui în viața politică nu este posibilă în regimurile semiprezidențiale unde, deși președintele este ales prin vot direct, cu sprijinul unui partid sau al anumitor partide, el nu poate desfășura totuși o activitate politică, deoarece prin definiție trebuie să adopte o poziție echidistantă față de diferitele forțe politice care participă la competiția pentru guvernare.

Atât în regimul prezidențial, cât și în regimul semi-prezidențial, președintele nu are inițiativă legislativă, dar el poate opri adoptarea unor proiecte de legi, exercitându-și dreptul de veto, și să dispună trimiterea lor pentru o nouă dezbatere Camerei (sau Camerelor), în scopul reexaminării proiectului pe care nu îi consideră acceptabil.[22]

O analiză interesantă a regimurilor semiprezidențiale din Europa[23] și din România a realizat Bogdan Dima.

El arată, pe bună dreptate, că „România este mai aproape, ca experienţă a tranziţiei, de fostele state comuniste care au aderat la Uniunea Europeană decât de monarhiile constituţionale ale Europei sau de republicile parlamentare occidentale.  Statele foste comuniste din Centrul şi Sud-Estul Europei care au devenit state membre ale Uniunii Europene, la care adăugăm şi statele baltice (Estonia, Letonia, Lituania) sunt în majoritatea lor semiprezidenţiale (şase sunt sisteme semiprezidenţiale şi patru sunt sisteme parlamentare).

În ceea ce priveşte forma de guvernare semiprezidenţială, pentru a putea opera cu acest concept şi pentru a putea realiza distincţii în cadrul statelor care au adoptat acest sistem de guvernare avem nevoie de identificarea puterilor preşedintelui, dar şi a raporturilor de putere dintre legislativ şi executiv,precum şi a raporturilor de putere intraexecutive. Posibilele tensiuni, conflicte între legislativ şi executiv sau între preşedinte şi prim-ministru se pot datora şi uneiîmpărţiri ambigue a puterii între cele trei instituţii.”[24]

            O altă observație judicioasă a sa, pornind de la faptul că în România raporturile de putere dintre Preşedinte şi prim-ministru, precum şi dintre executiv şi legislativ au fost, nu de puţine ori, tensionate, chiar conflictuale, „aceste raporturi nu pot fi explicate numai prin intermediul normelor constituţionale. Există o serie de factori exogeni, extrem de importanţi, care au determinat o anumită practică politică. Ne referim aici la personalitatea preşedinţilor în funcţie, tipul de regim democratic anterior tranziţiei, clivajele societăţii româneşti în tranziţie, majorităţile parlamentare, coaliţiile legislative şi executive, gradul de fragmentare a partidelor etc. Asemenea factori, prezentaţi cu titlu exemplificativ, determină o serie de efecte care modifică modul în care se aplică regulile constituţionale şi modul în care funcţionează sistemul de guvernare…

Se poate afirma că o constantă a practicii politice decembriste a fost aceea căpreşedinţii au exercitat şi exercită o influenţă politică mult mai mare decât le conferă prerogativele constituţionale, uneori acţionând chiar în afara Constituţiei.„
[25]

De aceea, în practică, sistemul de guvernare nu a fost unul semiprezidențial atenuat, ci unul semiprezidențial accentuat, în care Președintele a avut un rol foarte important, uneori crucial. Bogdan Dima a identificat 7 elemente pentru a justifica acest punct de vedere.[26]

Am preluat de la Bogdan Dima acestă analiză pentru că mi s-a părut că ea reflectă sintetic și cu acuratețe felul în care normele constituționale[27] – pe de-o parte – și practica politică – pe de altă parte – au construit un sistem cu geometrie variabilă.

Formula actuală a executivului din România are deci un deosebit „potențial de conflict”, acest „potențial” – mai mare sau mai mic – fiind determinat nu doar de „chimia” personală dintre președinte și premier, dar și de modificările ce pot aparea, în interiorul mandatului președintelui, în cea ce privește configurația Parlamentului, sub aspectul raportului dintre grupurile parlamentare ce formează majoritatea sau minoritatea (opoziția).”


 

[6] Din cele 27  de state membre ale Uniunii Europene (la nivelul anului 2012, n.b.), 7 state sunt monarhii constituționale, 9 state sunt republici parlamentare,10 state sunt republici semiprezidențiale și un stat republică prezidențială. În 11 din cele 20 de republici ale Uniunii Europene președinții sunt aleși prin vot popular. (Șt. Deaconu, op. cit., p. 764). Pentru prima dată, termenul de semiprezidențialism a fost folosit de Maurice Duverger.

[7] vezi Cristian Ionescu, Regimul politic în România, București, Ed. All Beck, 2002, p. 212

[8] vezi Cristian Ionescu, Drept constituțional și instituții publice, ed. 2, București, Ed. All Beck, 2004, subcapitolul „Locul instituției prezidențiale în echilibrarea puterilor în stat”, p. 249

 Regimul politic instituit de Constituție este cel semiprezidențial, cu o anumită ascendență a prerogativelor forului legislativ, față de cele ale Președintelui Republicii, fapt ce imprimă regimului politic trăsături puternice de regim parlamentar.  (http://www.cdep.ro/infoparl/dip.studiupar1=1998&par2=18 , p. 2)

[9] A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ , vol I, 2005, p. 290

[10] vezi Maria Vesmaș, Rolul și locul Președintelui României în sistemul autorităților publice ale statului român, Revista de drept public, nr. 1/1998, p. 69

[11] După cum arăta prof. Vida, „ceea ce este important pentru definirea funcției de Președinte al României, este faptul că el nu dispune de o putere absolută în realizarea funcțiilor sale, acestea fiind funcțiile proprii puterii executive, iar exercitarea loc este partajată între Președinte și Guvern, ambele autorități aflându-se sub control parlamentar.” (I. Vida, Puterea executivăși administrația publică, București, Ed. Monitorul Oficial, 1994, p. 38); vezi șiConstituția României comentată și adnotată, Regia autonomă Monitorul Oficial, București, 1992, p. 184; în ceea ce privește „parlamentarismul raționalizat„, vezi Ph. Ardant, op. cit., 2006, p. 283 și urm.

[12] vezi, în detaliu, Dana Apostol Tofan, Puterea discreționară și excesul de putere al autorităților publice, București, Ed. All Beck, 1999, p. 277 și urm.

[13] vezi A. Iorgovan, Tratat, op. cit., 2005, p. 294

[14] vezi G. Vrabie, Organizarea politico-etatică a României, vol. II, ed. 4, Iași, Institutul European, 2004, p. 169

[15] vezi Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, op. cit., 2008, p. 107

[16] A. Iorgovan, op. cit., p. 295 și urm.

[17] Șt. Deaconu, op. cit., p. 807

[18] Ibidem

[19] V. Duculescu, op.cit., p. 121

[20] În sistemul parlamentar mixt românesc – nici semiparlamentar, nici semiprezidențial – la fel ca în alte asemenea sisteme, „pivotul” mecanismului instituționalizat este Guvernul, dar, în special primul ministru. Având un asemenea statut constituțional, condițiile de angajare a răspunderii lui politice sunt restrictive și ele nu pot fi disociate de răspunderea întregului Guvern – ca organ colectiv și solidar. (I. Deleanu, op. cit., p. 121)

[21] ibidem

[22] Exemplul clasic al regimului semi-prezidențial îl constituie regimul politic fancez, consacrat de Constituția Franței din 4 octombrie 1958 (vezi V.Duculescu, et. al., op.cit., p. 122)

[23]Semiprezidenţialismul ca formă de guvernare este un produs al Europei, atât din punctul de vedere al apariţiei sale, cât şi al dezvoltării ulterioare. Modelul clasic teoretic al semiprezidenţialismului este considerat Franţa celei de-a cincea Republici, deşi, înaintea Franţei, primul exemplu istoric de semiprezidenţialism a fost Republica de la Weimar (1919 – 1933). Alte state europene semiprezidenţiale sunt: Finlanda după 1919, Austria după 1929, Irlanda după 1937, Islanda după 1945, Portugalia după 1976. În afară de Islanda, toate sunt acum state membre ale Uniunii Europene.

După 1989, majoritatea statelor foste comuniste au adoptat sistemul de guvernare semiprezidenţial. Unele sunt state membre ale Uniunii Europene (Bulgaria, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia), altele nu sunt state membre ale Uniunii Europene (Croaţia, Macedonia, Ucraina).” (B. Dima,Semiprezidenţialismul românesc postdecembrist, în Sfera politicii, art. cit., p. 3)

[24] Ibidem

[25] B.Dima, art.cit., Sfera politicii, nr. 139, p. 4

[26] „1. Toţi preşedinţii postdecembrişti au avut cel puţin o relaţie conflictuală cu unul dintre prim-miniştrii postdecembrişti. (Iliescu versus Petre Roman, Constantinescu versus Radu Vasile, Traian Băsescu versus Popescu Tăriceanu).

Este interesant de observat că, în urma fiecărui conflict major dintre Preşedinte şi prim-ministru, Preşedintele care a supravieţuit prim-ministrului cu care a fost în conflict (Iliescu lui Roman, Constantinescu lui Radu Vasile şi Băsescu lui Tăriceanu) s-a implicat puternic în desemnarea unui prim-ministru obedient în urma alegerilor parlamentare (Iliescu l-a desemnat pe Stolojan în 1991, pe Văcăroiu în 1992; Constantinescu l-a desemnat pe Isărescu în 1999 şi Băsescu l-a desemnat pe Boc în 2008).

  1. Înainte de a fi aleşi, preşedinţii României au avut o poziţie ierarhic superioară în raport cu premierii pe care i-au desemnat în cadrul partidului sau alianţei alături de care au câştigat alegerile (vezi Iliescu şi Petre Roman, Iliescu şi Adrian Năstase, Emil Constantinescu şi Victor Ciorbea, Emil Constantinescu şi Radu Vasile, Traian Băsescu şi Popescu Tăriceanu, cu specificarea că cei din urmă făceau parte în 2004 din aceeaşi alianţă, dar din partide diferite).

Astfel, a existat o tensiune a legitimităţilor diferite, producerea conflictului fiind rezultatul relaţiilor politice intra- şi interpartizane. În anumite cazuri, Preşedintele României a ajuns la un conflict deschis cu prim-ministrul întrucât acesta din urmă nu a fost obedient sau a manifestat semne de independenţă. Este cazul lui Roman în 1991 şi al lui Tăriceanu în 2005.
  2. Din cauza legitimităţii sale directe, Preşedintele se bucură de o mai mare stabilitate decât prim-ministrul. Aceştia sunt responsabili împreună cu Guvernul în faţa majorităţii politice din Parlament. Mai mult, Preşedintele este o figură însemnată în arhitectura instituţională. Majoritatea parlamentară este concepută de electoratul român ca o majoritate prezidenţială, care nu numai că este obligată să îl susţină pe şeful statului, dar este adusă la putere de acesta. Din acest motiv, argumentul 4 de la punctul II.1 trebuie nuanţat, în sensul că Preşedintele influenţează puternic (sau poate influenţa) procedura de formare a Guvernului prin prerogativa de numire a unuicandidat la funcţia de prim ministru. De altfel, această influenţă politică a fost accentuată prin decalarea alegerilor prezidenţiale de cele parlamentare.
  3. Răspunderea politică instituită prin art. 95 din Constituţie este o modalitate de limitare a puterii Preşedintelui. Cu toate acestea, în practica politică iniţierea acestei proceduri poate conduce la efecte politice negative pentru anumite partide, pentru anumiţi lideri politici şi poate afecta puternic chiar legitimitatea unor instituţii fundamentale.
  4. Procesul de selectare a candidaţilor la funcţia de Preşedinte este un factor important care poate afecta raporturile dintre instituţiile fundamentale. În general, în statele foste comuniste, persoanele care au obţinut funcţia de Preşedinte erau liderii cei mai puternici şi cei mai vizibili ai celor mai importante partide.

Preşedinţii României postdecembriste (Iliescu în 1990, Constantinescu în 1996, Iliescu în 2000 şi Băsescu în 2004) au fost puternic mediatizaţi, au condus partidele sau coaliţiile care i-au sprijinit şi aveau o influenţă puternică în rândul structurilor politice de partid.

Mai mult, în statele foste comuniste, liderii care au condus procesul de tranziţie de la un regim nedemocratic la un regim democratic au fost sprijiniţi puternic de majoritatea cetăţenilor. Legitimitatea lor în calitate de lideri ai transformării regimului politic era uriaşă şi s-a conturat înainte de a se redacta primele constituţii democratice (cazul Cehiei, Poloniei, Ungariei, României). Unii dintre aceşti lideri şi-au păstrat influenţa şi puterea şi au transformat instituţia prezidenţială într-un centru nervos al politicii naţionale (cazul României, Poloniei).

Astfel, implicarea acestor personalităţi active în activitatea Guvernului şi a altor instituţii fundamentale a fost o constantă a practicii politice postdecembriste.

  1. Există o serie de factori care influenţează activitatea preşedinţilor, dar care nu pot fi cuantificaţi: personalitatea preşedintelui în funcţie, precum şi personalitatea prim-ministrului, mesajele politice pe care le transmite în calitate de şef al statului, în special mesajele prin care critică o anumită politică publică, anumite partide, lideri politici sau instituţii. 
Preşedinţii României au avut relaţii nonconflictuale numai cu prim-miniştrii obedienţi (Stolojan, Văcăroiu, Isărescu). Nu este întâmplător faptul că toţi aceşti prim-miniştri erau independenţi politic când au dobândit funcţia. Ceea ce poate conduce la concluzia că raporturile tensionate şi conflictuale dintre preşedinte şi prim-ministru sunt mai probabile atunci când cei doi lideri fac/au făcut parte din acelaşi partid politic sau din partide politice diferite.

În ceea ce priveşte mandatul 2000-2004, acesta s-a caracterizat prin influenţa sporită a prim-ministrului, care era şi preşedintele celui mai puternic partid din Parlament. De altfel, nu se poate pune semnul egalităţii între stilul de a conduce al Preşedintelui Iliescu până în 1996, când a avut loc prima alternanţă la putere din istoria postdecembristă, şi stilul de a conduce al Preşedintelui Iliescu după 2000.

  1. Ambiguitatea textului constituţional cu privire la raporturile de putere dintre Preşedinte, Guvern şi Parlament a determinat apariţia unor situaţii de blocaj constituţional care au fost speculate de preşedinţii României.

Constituţia României impune un sistem de guvernare semiprezidenţial, în care raporturile dintre Preşedinte, Guvern şi Parlament sunt ambiguu reglementate, existând un potenţial de conflict între autorităţile statului. În acest context, este posibil ca anumiţi actori politici să forţeze Constituţia chiar în punctele ambigue pentru a genera asemenea conflicte în scopul dobândirii de noi puteri.

În sine, existenţa acestor conflicte juridice de natură constituţională dovedeşte limitele Constituţiei în vigoare, precum şi posibilităţile pe care le oferă Preşedintelui României de a-şi exercita influenţa la limita sau dincolo de limita Constituţiei.” (B. Dima, Semiprezidenţialismul românesc postdecembrist, art.cit., p. 4-5)

[27] Tot în opinia sa, sistemele semiprezidenţiale de guvernare nu reprezintă o sinteză între sistemul prezidenţial şi sistemul parlamentar, cât mai degrabă o alternanţă între faze parlamentare şi faze prezidenţiale. (B. Dima,Semiprezidenţialismul românesc postdecembrist, în Sfera politicii, nr. 139, p. 2)”

MEDICUL RAED ARAFAT ,SECRETAR DE STAT LA MINISTERUL SANATATII,REACTIONEAZA LA INVESTIGATIILE LUI CATALIN TOLONTAN PRIVIND SPONSORIZARILE LA ISU!

18 nov.

Raed Arafat reacţionează la investigaţia realizată de Gazeta Sporturilor referitoare la sponsorizările de la firme cerute de reprezentanţii ISU.

Pe blogul personal, jurnalistul Cătălin Tolontan a scris, marţi, că Arafat ştia de sponsorizări şi nu a acţionat, aducând un exemplu în care protagosist era un şef de la ISU Bacău.

„Este de inteles ca nu am cum sa-mi aduc aminte de fiecare amanunt si fiecare hartie pe care am vazut-o in luna Ianuarie a acestui an. Asa ca inainte sa intru in urmatoarea sedinta, am solicitat de la IGSU sa-mi comunice adresele la care se referea domnul Tolontan ca sa-mi clarific lucrurile si sa-l sun inapoi. Intre timp a iesit articolul anexat fara sa dau punctul de vedere definitiv asupra celor intamplate, motiv pentru care am sa dau explicatiile suplimentare aici:

Documentul dat publicitatii de domnul Tolontan este cel care l-a scris Insp. general IGSU catre reclamant, adjunctul Insp. sef de la Bacau, ca raspuns la o solicitare a acestuia sa se prezinte la conducerea MAI sa explice reclamatia lui.

De fapt reclamantul a depus la IGSU o reclamatie in Decembrie 2014 prin care aducea mai multe acuze sefului sau de la Bacau, inclusiv cea de abuz in serviciu si darea unor ordine de colectare de sponsorizari. Ca raspuns la reclamatie, inspectorul general al IGSU a trimis corpul sau de control la inceputul anului 2015 pentru verificarea celor spuse de reclamant. Corpul de control a concluzionat ca reclamatiile nu sunt asa cum se pretinde insa au recomandat si trimiterea la DNA a dosarului. La momentul in care reclamantul a solicitat sa se prezinte la conducerea MAI, la sfarsitul lunii Ianuarie 2015, dosarul era deja la DNA motiv pentru care intr-adevar am considerat ca nu exista justificare sa primim reclamantul la conducerea MAI din momentul in care exista un dosar penal deschis la DNA pe tema respectiva, existand deja o ancheta in desfasurare. Conducerea MAI nu putea sa ia nici o decizie in privinta reclamatiei din momentul in care exista o ancheta deschisa de organele competente.

Astfel de reclamatii impotriva sefilor sau a colegilor, pe diferite teme si subiecte, nu sunt rare si de regula se rezolva la nivelul IGSU fara sa ajunga la nivelul secretarului de stat sef al Departamentului pentru SItuatii de Urgenta. Acest caz a ajuns la mine pentru ca reclamantul solicita sa vina in audienta la conducerea MAI cu care nu am fost de acord din motivele mentionate mai sus. Decizia finala a DNA am aflat-o astazi pentru ca nu era un motiv sau procedura prin care sa mi se comunice de catre IGSU rezultatul mai ales ca acesta a fost o decizie de clasare. Deci cu alte cuvinte, incercarea de a arata ca eu am stiut de ce se intampla se poate traduce prin fapt ca eu am stiut despre o reclamatie la care s-a solicitat o audienta pe care nu am aprobat-o pentru ca era o ancheta in desfasurare. Daca reclamatia se confirma si eram instiintati ca reclamantul are dreptate atunci poate luam alte masuri in acest sens. Punctul meu de vedere despre solicitarea de sponsorizari dirijate catre asociatii de drept privat, de catre inspectorii de prevenire de la IGSU, de la agentii economici controlati sau inspectati ramane la fel si anume ca aceasta practica nu este una corecta. Totodata trebuie sa subliniez ca multe campanii de prevenire si multe actiuni de sponsorizare extrem de benefice si transparente s-au derulat prin parteneriate cu companii importante din tara avand un impact pozitiv in domeniul situatiilor de urgenta fara ca pompierii sa fie nevoiti sa inchida ochii sau sa nu ia masuri in cazul incalcarii regulilor de prevenire.

Cat despre citatul de la ordonanta DNA trecut in articolul de mai jos, acesta de fapt se refera la ce acuzatii aducea reclamantul impotriva reclamatului si anume seful ISU Bacau.

Un amanunt important de mentionat este ca reclamantul a facut reclamatia in luna Decembrie iar acesta a fost trimis de seful sau, pe care il reclama, in luna Septembrie 2014, la parchetul militar din Iasi pentru incalcarea consemnului, deci inainte de a scrie reclamatia respectiva. Tribunalul Militar a condamnat reclamantul la 8 luni cu suspendare si la 60 de zile de munca in folosul comunitatii. Decizia nu este definitiva, reclamantul avand dreptul la recurs. Deci cu alte cuvinte, acesta a avut probleme serioase in executarea serviciului fiind trimis la parchetul militar de seful sau si condamnat la prima instanta iar reclamatia a fost facuta in luna Decembrie a anului 2014 dupa ce a fost trimis la parchetul militar si inaintea aflarii sentintei tribunalului militar care a fost comunicata abia acum cteva saptamani. Totodata inteleg ca in cadrul anchetei clasate au fost audiati zeci de patroni de firme din Bacau iar daca acest lucru este adevarat insemana ca ancheta a fost una ampla si nu una sumara.
Din nou o sa ma intrebe unii de ce raspund si de ce bag in seama tot ce se scrie? Consider ca lucrurile trebuie clarificate pentru a nu da impresia ca accept acuzatiile aduse si ca cei care scriu si acuza au dreptate. Sper ca cel putin am reusit sa clarific cateva aspecte ramanand acum sa traga concluziile cei care citesc articolul si explicatiile mele!”, a scris Raed Arafat pe Facebook.

ASASINUL ECONOMIC AL ROMANIEI,PENALUL KLAUS JOHANNIS BUCUROS CA OCULTA MONDIALA I-O FACUT CADOU GUVERNUL CIOLOS „VARZA A LA BRUXELLES”!

18 nov.

Iohannis, Ciolos, Aurescu, Comanescu la MAE

Președintele Klaus Iohannis și-a exprimat, marți, convingerea că, împreună cu Președinția, echipa guvernamentală a premierului Dacian Cioloș va continua procesul de repunere a României pe harta lumii.

„Dacă o țară are nevoie de colaborare într-un domeniu între Președinție și Guvern, atunci cu siguranță acest domeniu este politica externă. Nu se poate fără colaborare. Am reușit — chiar în condițiile în care, pe alocuri, colaborarea a fost dificilă — să colaborăm în zona de externe. În zona de externe am reușit și am toată convingerea că vom continua, așa, cu noua echipă a prim-ministrului Dacian Cioloș, să repunem România pe harta a lumii”, a declarat Iohannis, la sediul MAE, la ceremonia de preluare a mandatului de către noul ministru, Lazăr Comănescu.

Șeful statului i-a mulțumit fostului ministru al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, „pentru munca depusă și pentru parteneriatul sincer” cu el și echipa sa, dar l-a felicitat și pe noul ministru Lazăr Comănescu pentru numire.

El a reamintit că baza politicii externe românești e parteneriatul strategic cu UE, locul și rolul României în NATO și în Uniunea Europeană.

„De aici mai departe trebuie să colaborăm și să construim. Am toată încrederea că acest guvern și echipa pe care o va construi ministrul Comănescu la Externe va face exact acest lucru”, a subliniat Klaus Iohannis.

Premierul Dacian Cioloș i-a transmis ministrului Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, la ceremonia preluării portofoliului Externelor, că acesta reprezintă o piesă „foarte importantă” în echipa guvernamentală, care se bazează pe „experiența” și „înțelepciunea” sa.

„Dragă Lazăr, (…) mă bucur că ai acceptat să faci parte din această echipă. Vei fi o piesă importantă în această echipă, ne bazăm pe experiența, pe înțelepciunea ta și sunt convins că vei pune în slujba acestui guvern ceea ce ai asimilat în bogata ta experiență de diplomat. Avem un mandat relativ scurt, de un an de zile, însă ne așteaptă și pe agenda europeană (…), dar și pe agenda externă multe lucruri. România scoate din ce în ce mai mult capul în lume. Dincolo de diplomație, cred că avem foarte multe lucruri de făcut (…) pentru o politică externă comercială care să construiască pe experiența diplomatică românească o nouă perspectivă și pentru economia românească și pentru export”, a spus Cioloș.

El i-a mulțumit și fostului ministru Bogdan Aurescu pentru modul în care a reprezentat România în perioada în care s-a aflat fruntea Ministerului Afacerilor Externe, apreciind că făcut-o „cu inteligență, cu o diplomație sofisticată și cu mult profesionalism”.

Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, a declarat marți că angajamentul pe care și-l ia în funcția în care a fost desemnat este ca România să se confirme și mai puternic, prin ceea ce face în primul rând în regiune, drept un actor care contează.

„Ideea esențială e aceea de continuitate, pentru că în politica externă a României obiectivele fundamentale sunt aceleași. Ceea ce e foarte important e ca România, membră a Uniunii Europene, membră a Alianței Nord-Atlantice, prin ceea ce face în primul rând aici, în regiunea noastră, să se confirme și mai puternic ca un actor care contează. Acesta este angajamentul pe care mi-l iau în fața dumneavoastră și sper ca în finalul mandatului să puteți trage concluzia că mi-am respectat angajamentul”, a afirmat Comănescu la ceremonia de preluare a mandatului, care a avut loc la sediul Ministerului Afacerilor Externe în prezența președintelui Klaus Iohannis, a premierului Dacian Cioloș și a fostului șef al diplomației române, Bogdan Aurescu.

El a mai afirmat că, împreună cu echipa de la minister, va duce mai departe ceea ce a construit „cu mare dedicație” ministrul Bogdan Aurescu.

La rândul său, Aurescu a arătat că mandatul său a avut drept unic scop promovarea și consolidarea profilului internațional al României și a urat succes succesorului său, potrivit romaniatv.net.

GAULEITERUL NAZI, PENALUL KLAUS JOHANNIS,DIRIJORUL MOMENTELOR DE CRIZA POLITICA!,S-A FOLOSIT DE MORTII DE LA CLUBUL COLECTIV!

18 nov.

Marți seară, senatorul PSD Șerban Nicolae, unul dintre demnitarii social-democrați care a avut mai multe luări de poziție împotriva noului guvern Cioloș, căruia de altfel nici nu i-a acordat votul de încredere din Parlament, a exprimat într-o emisiune de la România TV modul în care executivul s-a folosit de tragedia victimelor din Colectiv pentru a ieși în față și a da jos cabinetul Ponta.

Șerban Nicolae a adus critici învederate noului executiv care a exploatat la maximum o tragedie pentru a se pune în fruntea țării. Senatorul din comisia Juridică l-a învinuit și pe președintele Iohannis pentru acest fapt, acuzând că aceste eforturi ale șefului statului sunt un „turneu” pentru a pune în scenă „guvernul meu”, după expresia lui Klaus Iohannis.

Nu în ultimul rând, Șerban Nicolae a declarat extrem de caustic, rememorând gestul președintelui când și-a aruncat capota pe mașin în cadrul unei întâlniri oficiale, că „Iohannis nu trantea pe capota masinii paltonul, ci decenta”:

„Toata aceasta desfasurare de forte este o palma data victimelor de la Colectiv, mi se pare o exagerare. Tehocratii sa puna mana la munca. (…) Eu si asa am spus ca este un guvern de birocrati si nu de tehnocrati. Mie mi se pare ca este sfidator si inutil. Tot acest turneu al presedintelui Iohannis (…) mi se face dor de când era in vacanta. Am impresia ca domnul Iohannis nu trantea pe capota masinii paltonul, ci decenta ca si cum e o performanta personala ca te-ai folosit de o tragedie ca sa trantesti un guvern.”, a conchis Șerban Nicolae.

CALVIN HARRIS &DISCIPLES – HOW DEEP IS YOUR LOVE!

18 nov.

LANA DEL REY – MUSIC TO WATCH BOYS TO!

18 nov.

%d blogeri au apreciat: