Arhiva | 3:42 pm

FOSTUL DIRECTOR AL TVR,STELICA TANASE SE INSEALA: „VOR FI PROTESTE DE 1 DECEMBRIE ZIUA NATIONALA A ROMANIEI!”

25 nov.

Klaus Iohannis a semnat ieri legea cu privire la mărirea cu zece la sută a salariilor bugetarilor de la 1 decembrie. Bugetari sunt ceva peste 200.000. Despre pensii incă nimic.

Așadar clasa politică va avea liniște o vreme. Va fi pace socială de sărbătoarea națională, de Craciun și Anul nou, pînă la 1 februarie 2016 cînd se reiau lucrările Parlamenului mult hulit.

În felul ăsta Klaus Iohannis mai întîi și-a salvat cota de popularitate. Ea este în cădere, dar pentru următoarele două luni, dacă nu se întîmplă vreo boroboață, nu mai scade, va stagna. După ce s-a sfătuit, s-a moșmondit cum îi e felul, s-a răzgîndit, a amînat, a ezitat, pînă la urmă tot a semnat. Spre mulțumirea poporului muncitor dependent de buget. Banul public să trăiască și să ne hrănească!

Ar fi fost și culmea să refuze după ce și-a triplat singur salariul- pe al lui și pe altor demnitari, vreo 50. Adică – s-a întrebat capul de locuitor – de ce grangurii da, și talpa țării, nu!! Chestiune de logică. Contradicția l-a facut pe Iohannis să semneze, să nu-și audă vorbe. Avea nevoie ca birocrația să stea cuminte în bănci, să nu-l saboteze, măcar în perioada următoare. Dacă politicienii nu sunt atenți cu birocrația care-i slugărește, atunci cine!? De unde să vină binele bugetarilor!? Lumea săraca a stat cu sufletul la gură, să vadă ce va face Iohannis. Face binemersi, vă asigur. Dar acum i s-a luat o piatră de pe inimă. A semnat! Din ce-o plăti, nu e treaba lui, ci a guvernului. Elegant, nu!?

Să ne amintim, la Camera Deputatilor s-a votat cu 319 voturi „pentru”, 7 abţineri şi un vot „împotrivă”. S-a mers pe principiul „pace și si prietenie, una mie una ție! ” că la anul sunt alegeri. Pînă la momentul votului liberalii curajoși cum îi știm s-au opus. La vot au fost pe o mînă cu PSD, cum știm. A mai fost și ceata de sindicaliști experți în a huidui, a tropăi, a scanda, agățată de balcoanele Parlamentului. Mișto spectacol! Victor Ponta a lăsat (ordonanța de urgență 35/2015 ) o veritabilă bomba cu ceas cînd a plecat din Palatul Victoria. A fost ultim serviciu făcut PSD-ului la plecare. Deocamdată Iohannis şi Cioloș au dezamorsat bomba.

Greul abia începe. Chestiunea este – cu ce plăteste Cioloș cheltuiala asta. Aduce bani de acasă!? Poate pune o pilă la Bruxelles să ne facă o donație, un cadou, ceva. Cioloș are nevoie de 5 miliarde lei. Va trebui să croiască bugetul în jurul acestei gogosi. Un ex – investițiile s-au dus dracului și pe 2016. Nu sunt destui bani pentru una și pentru alta. Trebuie să împartă două paie la trei măgari. In condițiile in care deficitul trebuie să rămîna sub 3%, va face echilibristică. O joacă din pix. În fond Cioloș poate să lase la anul orice deficit vrea. Va zice la final – parcă il aud – că s-a străduit să țină deficitul jos, dar că presiunea străzii și a partidelor aflate în an electoral l-au silit să dea acești 10%. Plus alte pomeni electorale care nu vor intîrzia să apară, vă asigur. Ne va arăta teatral buzunarele, va ridica din umeri, și gata, il vom vedea la scara avionului. La anul pe vremea asta se intoarce la Bruxelles să-și reia ocupația de bază. Funcționar UE.

In fond cu această decizie luată pe ruta Cotroceni/Victoria guvernul de tehnocrați (așa își spune el încintat de sine ) și-a ratat de pe acum misiunea. Acesta a fost primul test si cel mai important. Treaba lui era in esență să ignore comandamentele electorale și să-și vadă strict de buget. A preferat altă soluție. Ca un guvern politic a capitulat în fața presiunilor politico-electorale. Eventual a străzii.

Noi, capul de locuitor, ce să facem, ne bucurăm. Zeii rămîn zei, noi muritorii, cu ale noastre – multe și mărunte. Nu contează că dacă pasența nu iese și nici nu se-ntimplă o minune, o să platim să ne sară ochii prin 2016-19. Și în 2009 s-au făcut pomeni cu nemiluita, iar în 2010 s-a tăiat un sfert din salarii ca să nu intrăm in faliment. Cum economia mondială nu se simte prea bine, e posibil orice scenariu. Deocamdată totuși zic să ne bucurăm că în portofele apar cîțiva bănuți în plus. Pentru globuri de pom de iarnă, pentru șorici, pentru o sticlă de vin mai bun, pentru un cadou la ăia mici. E de bine, aferim!

Pe 10 nov a.c. scriam pe blog vezi http://www.stelian-tanase.ro/aia-zece-la-suta/

www.stelian-tanase.ro

COMUNICAT DNA::”SENATORUL DAN SOVA ,URMARIT INTR-UN NOU DOSAR PENAL!”

25 nov.

Procurorii au dispus efectuarea urmăririi penale față de senatorul Dan Șova, într-un al treilea dosar.

Senatorul este urmărit penal de DNA pentru două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine pentru altul un folos necuvenit.

În acest nou dosar sunt cercetați și Mihai Bălan, director general al CET Govora și Constantin Lăpădat, director economic în cadrul SC CET Govora.

Potrivit DNA, în perioada 2006 – 2008, Șova i-a determinat pe Bălan Mihai – director general și Lepădat Constantin – director economic în cadrul SC CET Govora să încheie două contracte de asistență juridică în termenii impuși de el, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu, respectiv a prevederilor legale în vigoare, la acea dată, cu privire la achizițiile publice.

Procurorii susțin că prin aceste activități a fost cauzat un prejudiciu SC CET Govora SA în valoare de peste 667.000 euro și peste 1,8 milioane lei.

Comunicatul DNA

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de:
ȘOVA DAN-COMAN, senator, la data faptelor reprezentant al Societății Civile de Avocați „Șova și Asociații”, pentru săvârșirea a două infracțiuni de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine pentru altul un folos necuvenit,
BĂLAN MIHAI, director general al CET Govora, pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu dacă a fost cauzat un folos pentru sine sau pentru altul,
LĂPĂDAT CONSTANTIN, director economic în cadrul SC CET GOVORA, pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu dacă a fost cauzat un folos pentru sine sau pentru altul.

În ordonanța de efectuarea urmăririi penale se arată că există date și probe ce conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 2006 – 2008, suspectul Șova Dan-Coman i-a determinat pe Bălan Mihai – director general și Lepădat Constantin – director economic în cadrul SC CET Govora să încheie două contracte de asistență juridică în termenii impuși de el, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu, respectiv a prevederilor legale în vigoare, la acea dată, cu privire la achizițiile publice. Concret, la data de 01.03.2006 și 19.03.2008, SC CET Govora a încheiat cu Societatea Civilă de Avocați „Șova și Asociații” două contracte distincte de asistență juridică având ca obiect asistență juridică/consultare/reprezentare și plata unor onorarii de succes în valoare de 667.409,20 euro și respectiv de 1.822.928,24 lei. Cele doua contracte distincte au fost încheiate în condițiile în care SC CET Govora avea contract cadru de asistență juridică valabil, având același obiect, încheiat cu aceeași Societate Civilă de Avocați „Șova și Asociații”.

Prin aceste activități a fost cauzat un prejudiciu SC CET Govora SA în valoare în valoare de 667.409,20 euro și 1.822.928,24 lei și creat în mod injust un folos în patrimoniul Societății Civile de Avocați „Șova și Asociații”.

Suspecților li s-au adus la cunoștință calitățile procesuale și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.

PRESEDINTELE RUSIEI ,VLADIMIR PUTIN IL „PUNE LA COLT” PE PRESEDINTELE TURCIEI ERDOGAN!”

25 nov.

Președintele rus Vladimir Putin a acuzat miercuri autoritățile turce de promovarea unei politici interne îndreptate spre susținerea unui islam radical, declrațiile fiind făcute după ce aviația turcă a doborât marți un avion militar rus la frontiera cu Siria.

”Noi observăm — și nu numai noi, vă asigur — că actuala conducere a Turciei duce, de un număr considerabil de ani, o politică internă îndreptată spre islamizarea țării”, a afirmat președintele rus, citat de RIA Novosti, conform Agerpres.

Subliniind că ”islamul este una din marile religii ale lumii și una din religiile tradiționale, inclusiv în Rusia”, Putin a adăugat că, în Turcia, este vorba de ”susținerea unui islam radical”.

Anterior, președintele Vladimir Putin le-a recomandat concetățenilor săi să nu se mai deplaseze în Turcia, considerând că nu sunt excluse alte incidente după cel de marți când un avion Suhoi Su-24 a fost doborât de aviația turcă, Ankara susținând că bombardierul rus a încălcat spațiul său aerian.

BIROCRATUL JULIEN CIOLOS -KERMIT CATRE MINISTRII SAI:”SA FACETI PUBLICE INFORMATIILE CARE NU SUNT SECRETE!”

25 nov.

Premierul Dacian Cioloș le-a cerut, miercuri, miniștrilor în ședința de Guvern, să facă publice pe site-urile ministerelor documentele care nu sunt secrete sau confidențiale prin lege. Solicitarea a venit în contextul scandalului ISU

„Aș vrea să fie o învățătură pentru noi, toți membrii Guvernului, nevoia de transparență pentru că dacă nu suntem transparenți unii dintre noi, chiar fără să vrem, ascundem lucruri care trebuie făcute publice tocmai pentru a recâștiga încrederea cetățenilor în serviciul public. La Ministerul de Interne am tot insistat zilele acestea, după o solicitare de informare privind sponsorizarea (ISU – nr.), să fie publicate toate documentele care nu sunt secrete, prin lege sau care nu sunt confidențiale, prin lege. O să vă rog ca de acum înainte, fără să mai fie cazul să mai intervin eu, atunci când sunt solicitări, să dați acele informații care sunt publice și o să vă rog în săptămânile următoare să faceți o analiză cu toate elementele care pot să fie făcute publice, să le faceți publice pe site-ul ministerului pentru că acesta este primul pas în reforma administrativă, este primul pas în câștigarea încrederii oamenilor că ceea ce ne-am angajat să facem o facem pe bune și nu doar declarativ”, a spus Cioloș, la începutul ședinței de Guvern.

Ministrul de Interne, Petre Tobă, a anunțat, în context, că va emite un ordin în care toate sponsorizările să fie afișate pe site-ul MAI.

„Voi emite un ordin de ministru în care toate sponsorizările vor fi obligatoriu afișate pe site-ul instituției pentru a crește gradul de transparență. Totodată, vom dispune și alte măsuri pentru a crește eficiența acestor măsuri de prevenire pentru că aici, în primă fază, se vede că sunt principalele probleme, cei de la intervenții, cei care intervin atât pentru urgențe medicale, cât și pentru stingerea incendiilor, aceștia, în mare parte, își fac datoria”, a spus Tobă, în ședința de Guvern.

DIN CICLUL ,SE PLANG CA NU AU BANI: PRIMARIILE SI CONSILIILE LOCALE AU UITAT SA INCASEZE ZECI DE MILIOANE DE EUROI!

25 nov.

Primăriile şi consiliile locale din România se plâng adesea de lipsa de fonduri însă anul trecut au „uitat” să încaseze 236,3 milioane de lei, adică în jur de 53 milioane de euro, în principal impozite, şi au cheltuit ilegal bani care au generat prejudicii totale bugetelor de 524,4 milioane de lei. Acestea sunt concluziile unui raport sinteză al Curţii de Conturi cuprinzând aspecte rezultate din acțiunile de audit financiar asupra conturilor de execuție a bugetelor unităților administrativ-teritoriale pe anul 2014.

La nivelul unităților administrativ-teritoriale, potrivit Programului de activitate al Curții de Conturi pe anul 2015, au fost realizate un număr de 1.145 acțiuni de audit financiar asupra execuției bugetare încheiate la 31.12.2014, în cadrul cărora au fost constatate abateri și nereguli care au generat fie venituri suplimentare cuvenite bugetelor publice, fie prejudicii sau au influențat calitatea gestiunii
economico-financiare a entității verificate, cuantificate valoric astfel:

-venituri neîncasate: 236,3 milioane lei

-prejudicii: 524,4 milioane lei

-abateri financiar contabile: 4,4 miliarde de lei

Abaterile de la legalitate și regularitate pe linia constatării și administrării veniturilor bugetare au condus la nerealizarea unor venituri în sumă de 236,3 milioane lei, din care 44,8 milioane lei accesorii. La nivelul majorității unităților administrativ-teritoriale au fost identificate abateri privind stabilirea eronată a impozitelor/taxelor locale prin aplicarea unor cote de impunere mai mici decât cele legale sau prin subdimensionarea bazei impozabile ca urmare a neîncadrării corecte a terenurilor pe zone și categorii de folosință, ceea ce a
condus la aplicarea unui nivel al impozitului pe teren mai mic decât cel legal și la neajustarea corectă a valorii clădirilor deținute de persoanele fizice prin aplicarea coeficientului de corecție în funcție de zona și rangul localității. De asemenea, nu au fost create pârghiile necesare pentru urmărirea modului de respectare a obligației contribuabililor de a declara organelor fiscale construcțiile achiziționate sau a celor construite, după expirarea termenului prevăzut în autorizațiile de construire și implicit calcularea din oficiu a obligațiilor de plată, precum și de verificare a realității datelor din declarațiile de impunere depuse de contribuabili, în special a celor care priveau reevaluarea
periodică a activelor fixe supuse impozitării.

Neurmărirea declarării reale a terenurilor dobândite de contribuabili și nerealizarea corespondenței dintre datele înregistrate în evidențele fiscale cu cele înscrise în registrul agricol, în vederea stabilirii corecte a impozitului pe teren, precum și stabilirea eronată a taxei pentru regularizarea autorizațiilor de construire și/sau neefectuarea operațiunilor de regularizare a taxelor pentru eliberarea autorizațiilor de construire sunt, de asemenea, abateri frecvente care au influențat nefavorabil încasările la bugetele locale.

Un impact negativ asupra colectării impozitelor și taxelor locale o are și neaplicarea în totalitate a procedurilor de urmărire și executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală în vederea încasării veniturilor proprii, persoanele cu atribuții în domeniu limitându-se doar la emiterea și transmiterea înștiințărilor de plată și a somațiilor, fără a lua și celelalte măsuri de executare silită (instituirea de popriri bancare asupra disponibilităților bănești, executarea veniturilor datorate contribuabililor de terțe persoane, instituirea de sechestre asupra bunurilor mobile și imobile deținute de contribuabilii respectivi) pentru încasarea la bugetele locale a unor datorii restante.

Un domeniu insuficient gestionat de către autoritățile administrației publice locale este activitatea de stabilire și încasare a veniturilor din proprietate. Deși sunt concesionate diverse servicii de utilități publice operatorilor economici, autoritățile locale nu înregistrează în evidența contabilă și nu urmăresc încasarea redevențelor datorate pentru delegarea gestiunii serviciilor publice. De asemenea, nu s-a stabilit și urmărit încasarea sumelor din închirierea unor bunuri proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale. Deși poate constitui o sursă importantă de venituri, autoritățile administrației publice locale nu întreprind măsuri de încasare a dividendelor datorate de operatorii economici la care unitățile administrativ-teritoriale dețin capitalul majoritar.

La nivelul consiliilor județene s-a constatat o practică generalizată de a nu întreprinde măsurile corespunzătoare pentru stabilirea, înregistrarea în evidența contabilă și urmărirea în vederea încasării a veniturilor cuvenite bugetului județean reprezentând cota de 40% din veniturile provenite din impozitul pe autovehiculele de transport marfă cu masa totală autorizată de peste 12 tone, venituri încasate de bugetele locale ale comunelor/orașelor/municipiilor, cu atât mai mult cu cât aceste venituri, precum și amenzile și penalitățile aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrări de întreținere, modernizare, reabilitate și construire a drumurilor locale și județene.

Conform inspectorilor Curţii de Conturi, proiectele de buget nu sunt fundamentate realist ca urmare a neinventarierii și evaluării incorecte a materiei impozabile și a bazei de impozitare în funcție de care se stabilesc impozitele și taxele cuvenite bugetelor locale. În sistemul administrației publice locale, în special la unitățile administrativ teritoriale ale comunelor, implementarea programelor asistate pe calculator privind evidența și urmărirea încasării veniturilor aferente bugetelor locale este nesatisfăcătoare, existând frecvent riscul apariției unor erori de calcul, de evidență sau de raportare a veniturilor bugetului local.

Numărul posturilor, uneori insuficient, și pregătirea profesională a personalului, deseori deficitară, nu permit asigurarea verificării sistematice a operațiunilor din punct de vedere al respectării tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării operațiunilor.

Neimplicarea suficientă a ordonatorului principal de credite în organizarea și desfășurarea procesului de colectare a impozitelor și taxelor locale și nestabilirea de persoane cu atribuții precise pe această linie a favorizat, în unele cazuri, însușirea din gestiune a veniturilor încasate în numerar, context în care Curtea de Conturi a procedat la sesizarea organelor de urmărire penală.

În majoritatea cazurilor aparatul de specialitate al unităților administrativteritoriale nu întreprinde toate măsurile pentru aplicarea procedurilor de urmărire și încasare pentru toate sumele datorate bugetelor locale sau, după caz, de executare silită. În aceste condiții, termenul de aplicare a procedurilor de executare silită se prescrie, bugetele locale fiind prejudiciate cu sumele în cauză, autoritățile locale neluând măsurile legale de recuperare de la persoanele răspunzătoare. Deși bugetele locale sunt încă puternic dependente de susținerea
bugetului de stat în asigurarea resurselor unităților administrativ-teritoriale, totuși abaterile consemnate în actele de audit evidențiază o slabă preocupare a autorităților administrației publice locale de a valorifica cu precădere veniturile care pot rezulta din desfășurarea unor activități economice sau din valorificarea unor bunuri din patrimoniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale.

Cele mai semnificative abateri cauzatoare de prejudicii sunt cele legate de nerespectarea prevederilor legale în angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, precum și utilizarea nelegală a fondurilor de la buget. Prejudiciile se localizează la cheltuieli de personal (17,1%), cheltuieli cu bunuri și servicii (31,4%), respectiv cheltuieli de capital (40,8%). „s-a consemnat efectuarea de plăţi
nelegale prin acordarea de spor de fidelitate şi loialitate, spor de confidenţialitate, spor pentru condiţii vătămătoare, drepturi speciale pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii, indemnizaţie de dispozitiv, suplimente salariale”, se arată în raportul de sinteză. De asemenea, nu s-au respectat prevederile legale referitoare la consumul de carburanți, materiale de întreținere, asigurări auto, parc auto; s-au efectuat cheltuieli de protocol care nu se încadrează în baremurile legale; s-au decontat cheltuieli efectuate fără prezentarea
documentelor justificative privind transportul, cazarea, precum și alte cheltuieli (taxa viză, transport în interiorul localității, comisioane de schimb valutar, asigurări medicale, ș.a.); s-au efectuat cheltuieli cu bunuri și servicii fără contraprestație (bunuri, lucrări, servicii nerecepționate în cantitatea facturată și plătită) sau pe baza unor tarife neaprobate și neavizate; încheierea unor contracte de consultanță și asistență juridică cu cabinete de avocatură, în condițiile în care entitățile au organizate în structura proprie compartimente juridice.

Pe parcursul anului 2015, au fost sesizate organele de urmărire penală în 81 de cazuri, urmare a consemnării în rapoartele de control/audit a unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale precum şi a unor fapte de nerecuperare a prejudiciului, ca urmare a nedispunerii și neurmăririi de către conducerea entităților a măsurilor dispuse de camerele de conturi.

CRIZA TURCIA-RUSIA: ERDOGAN PACIFISTUL!

25 nov.

Președintele Turciei, Recep Erdogan, a declarat miercuri că țara sa nu dorește escaladarea situației cu Rusia după ce armata turcă a doborât marți un avion militar rusesc, precizând că Ankara a acționat pur și simplu pentru a-și apăra securitatea și ”drepturile fraților săi” din Siria, transmit agențiile de presă internaționale.

”Nu avem deloc intenția să provocăm o escaladare (a situației) după acest incident. Noi doar ne apărăm securitatea și drepturile fraților noștri”, a declarat Erdogan la un forum al țărilor musulmane la Istanbul, adăugând că politica Turciei în Siria nu se va schimba.

”Ne vom continua eforturile umanitare de ambele părți ale graniței siriene. Suntem hotărâți să luăm toate măsurile necesare pentru a preveni un nou val al imigrației”, a mai spus Erdogan.

Liderul turc a afirmat că bombardierul a fost lovit în timp ce se afla în spațiul aerian turc, dar că el s-a prăbușit în Siria, și că unele părți ale avionului au căzut în Turcia și au rănit doi cetățeni turci.

De partea cealaltă, președintele rus Vladimir Putin a susținut la rândul său că avionul a fost atacat când se afla în Siria și a avertizat în legătură cu ”consecințe serioase” ca urmare a ceea ce el a numit o lovitură de cuțit în spate din partea ”complicilor teroriștilor”.

PLENUL CAMEREI DEPUTATILOR, A VOTAT LEGEA :DAI CASA SI SCAPI DE DATORII!

25 nov.

Plenul Camerei Deputaţilor a votat proiectul de lege privind darea în plată a unor imobile în vedere stingerii obligaţiilor asumate prin credite, aşa-numita lege „Dai casa şi scapi de datorii”. Actul normativ stipulează că debitorii cu credite ipotecare vor scăpa de datoriile la bănci, IFN și recuperatori dacă lasă creditorului bunul imobiliar. Bancherii spun că legea încalcă Constituția, că le va aduce mari pierderi și va limita drastic accesul la finanțare.

Inițiatorul proiectului de lege, deputatul PNL Daniel Zamfir, a declarat că proiectul vine în ajutorul celor 800.000 de familii care nu mai pot să-și plătească ratele la bancă pentru că salariile lor sunt mai mici decât erau când au contractat împrumutul. Autorul moral şi cel care a scris de fapt această lege este avocatul Gheorghe Piperea.

Pentru a intra în vigoare, legea trebuie promulgată de președintele Klaus Iohannis și publicată în Monitorul Oficial.

Legea nu face distincție între tipurile de ipoteci imobiliare, astfel că se aplică atât în cazul caselor și apartamentelor, cât și în cel al terenurilor, intra sau extravilane, precum și al clădirilor comerciale. Conform Profit.ro, debitorii ar putea fi tentați să renunțe la bunul ipotecat atunci când valoarea garanției este mai mică decât valoarea creditului, ceea ce bancherii numesc loan-to-value cu raport supraunitar. Mulți dintre acești debitori au luat credite în valută, evenual în franci elvețieni, în perioada 2007-2008, când piața imobiliară era la apogeu. Altfel, scrie Profit. ro, dacă garanțiile sunt suficiente, debitorul poate încerca să vândă bunul ipotecat pe cont propriu și să achite creditul din această sumă, chiar să mai rămână cu ceva după.

Condițiile care trebuie îndeplinite pentru stingerea în acest mod a datoriilor sunt: între părți s-a încheiat un contract de credit, iar bunul oferit în plată este un bun imobil ipotecat în favoarea creditorului în vederea garantării executării obligațiilor asumate prin contractul de credit.

În timpul dezbaterilor de ieri dn Comisia Juridică de la Camera Deputaţilor s-a iscat o discuţie aprinsă între Zamfir şi apărătorul băncilor Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de supraveghere din Banca Centrală. „Aceasta nu e o lege împotriva băncilor ci o lege care să le responsabilizeze. Banca va introduce în circuitul civil imobilul. Debitorului i se redă dreptul la o viaţă nouă, după ce şi-a epuizat toate căile de a-şi salva casa. El poate să stea cu chirie, să acceadă la un moment dat la un nou credit. Sunt situaţii în care oamenii nu mai au de unde plăti şi refuza să mai fie sclavii băncilor. Aceasta lege a beneficiat de o campanie extrem de agresivă din partea băncilor şi a BNR-ului. Au fost introduse în ecuaţie şi investitorii străini. S-a venit cu nişte argumente de o ticăloşie de neimaginat.
Primul argument manipulator este ca legea ar încalca Directiva. Mă miră că la nivelul BNR nu se cunoaşte ce e cu Directiva asta. Sau că legea s-ar aplica retroactiv, dar aici am să-l las pe dl. Piperea să vă explice cum e cu retroactivitatea. Mai vreau să ma refer la un argument foarte ticalos. Că legea ar determina falimentul unor bănci şi pierderi de 2-4 miliarde de lei. Domnule, cum să discuţi în termenii aceştia când ştim toţi că băncile au vândut portofolii întregi cu 10% din valoare”, a spus Zamfir, citat de presă. Acesta a mai adăugată că „guvernatorul Isărescu spunea că lanţul de încredere dintre clienţi şi bănci s-a rupt”. „Şi mai răspund la o ticăloşie: că legea ar fi făcută pentru speculatorii imobiliari. Să mai vorbim în 2015 de rechini imobiliari? Iar cei care spun că legea nu e pentru cei care nu pot plăti arată dispreţul BNR pentru cei 800.000 de clienţi ai băncilor care nu-şi mai pot achita ratele”, mai spune Zamfir.

Răspunsul a venit imediat din partea lui Cinteză. „BNR nu avizează proiectul în forma în care a fost prezentat. Nu ştiu de ce e ticăloşie sa va spun că există riscul ca o banca poate da faliment? Asta e rolul meu, să vă spun despre riscurile potenţiale. Iar dacă acea bancă va da faliment, va contamina alte trei bănci. Nu spun că acest risc se va produce, ci că el există! Se vorbeşte că rolul Parlamentului e unul social şi că statul trebuie să fie unul la fel, social. Numai că în cazul ăsta nu plăteste statul, ci plătesc băncile. Nu e normal ca statul să intervină printr-o lege în cadrul unui contract. Să nu uităm că banii daţi pentru credite sunt ai deponenţilor. Nu ar fi normal ca deponentul care vine să-şi ia dobanda, banca să-i dea o cadă sau o fereastră. Se va invoca aici dreptul băncii de a contesta. Numai că acest drept trimite la articolul 4 care nu are nicio prevedere cu caracter social”, a spus Cinteză.

Avocatul Gheorghe Piperea l-a contrazis pe Cinteză într-o postare pe pagina sa de Facebook. „Dl. Cinteza a spus la Parlament ca banii dați de bănci cu credit sunt banii deponenților. Şi de aceea, legea dării în plată a imobilului ipotecat nu ar fi bună, căci nu se poate restitui deponentului o uşă sau o chiuvetă. Asta e o mare minciună şi dl. Cinteză ştie asta. Banii dați cu credit nu pre-există contractului şi nu îi supraviețuiesc acestuia. Acești bani sunt creaţi prin simplul act juridic al împrumutului. Sunt bani creați din nimic. Sunt bani – datorie. Că este așa rezultă din faptul că banca este obligată să dețină rezerve minime obligatorii (2% la lei, 0% la euro) şi nu rezerve integrale. Dacă nu e convins, dl. Cinteză poate să îl întrebe pe dl. Isărescu – poate îi va explica acesta cum este cu alchimia (vrăjitoria) bancară. Așa că dl. Cinteză nu ar trebui să fie aşa de speriat de consecinţele acestei legi. Oamenii aceștia au primit de la bănci bani – datorie, bani creați din nimic, şi acum restituie băncii, ca să scape de lanțurile care i-au țintuit, case reale”, a scris Piperea.

Un alt reprezentant al BNR, vicepreşedintele Bogdan Olteanu, a spus că în condiţiile unei astfel de legi avansul pentru un credit ipotecar nou ar putea ajunge la 50%. De asemenea, BNR estimează că impactul legii dării în plată asupra sistemului bancar se va ridica până la 4 miliarde de lei, a declarat Eugen Rădulescu, directorul Direcției Stabilitate Financiară din Banca Centrală.

%d blogeri au apreciat asta: