Arhiva | 4:26 pm

INTREVEDERE CORDIALA INTRE ASASINUL ECONOMIC AL ROMANIEI,CETATEANUL GERMAN ,KLAUS WERNER JOHANNIS SI STAPANUL SAU MATHIAS THOMSON DE LA FMI .SUBIECTUL ABORDAT :BUGETUL DE AUSTERITATE IMPUS DE FMI ROMANIEI!

4 dec.

Foto Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis, care a avut vineri o întâlnire cu directorul FMI pentru Europa, Poul Mathias Thomsen, a discutat cu oficialul Fondului despre „perspectivele pozitive” ale economiei României, fiind de asemenea evidenţiată „necesitatea continuării reformelor economice”, precizează Administrația Prezidențială într-un comunicat.

„În cadrul întrevederii, au fost discutate perspectivele pozitive ale economiei României, dar şi unele evoluții de la nivel european. De asemenea, a fost evidenţiată necesitatea continuării reformelor economice, în special în privința guvernanței corporatiste și a calității actului administrativ, într-un context de predictibilitate fiscal-bugetară și financiară. Totodată, întrevederea a reprezentat și un bun prilej pentru a reafirma importanța consolidării încrederii în politicile guvernului din partea mediului economic și a partenerilor externi”, se menționează în comunicat.

Reclame

BIROCRATA DE BRUXELLES”CEA CARE A FOST DE ACORD CU TAIERI DE SALARII SI PENSII .BASISTA ANCA PALIU DRAGU ,MINISTRUL FINANTELOR:”BUGETUL SAU MARIA SA DEFICITUL BUGETAR,SINGURUL SCOP AL GUVERNARII JOHANNISTO-SOROS-CIOLOS!

4 dec.

Recunosc din capul locului că nu am avut deloc încredere în acest Guvern. Ieri, însă, ministrul Învăţămîntului, Adrian Curaj, m-a făcut să-mi schimb părerea după ce, curajos, cum îi este şi numele, a desfiinţat brusc acea Comisie pentru spălarea plagiatorilor! Dumnealui îi dau creditul meu, care însă, deocamdată, nu e transmisibil colegilor săi.

Am văzut însă şi conferinţa de presă a doamnei ministru de Finanţe şi am o dezamăgire uriaşă, aproape la fel ca faţă de domnişoara MTO. Anca Paliu Dragu a venit în faţa ziariştilor cu Dan Suciu, purtătorul de cuvînt al… Guvernului! La întrebările concrete din partea gazetarilor, Dan Suciu chiar a intervenit de cîteva ori pentru a o scoate din încurcătură, răspunzînd în locul doamnei ministru!

Funcţionar la BNR, funcţionar la FMI, funcţionar la CE, Anca Paliu Dragu a părut extrem de preocupată de Deficit. La ora la care dumneaei vorbea de venituri estimate de +1,6% şi de cheltuieli suplimentare de 13 miliarde, deja explodase în presă drama din spitalele româneşti, unele vechi de prin anii ’70, altele dinainte de război, prin care bacteriile ucigaşe se plimbă în voie de calci pe ele ca pe dude.

N-aş fi făcut o paralelă între aceste evenimente dacă acest Guvern, în întregimea lui, n-ar fi ajuns la Palatul Victoria tocmai după tragedia de la Colectiv. În ciuda eforturilor unora de a vorbi în continuare de medicii-eroi, de superprofesionalismul lui Raed Arafat şi de „frumoasele” înmormîntări ale celor 60 de victime, adevărul scos la iveală de această tragedie este că spitalele noastre sînt varză! Atîtea reportaje s-au făcut cu gîndacii care mişună peste tot, cu igrasia care-ţi străpunge plămînii, cu mozaicul ce aminteşte de comunism, încît te apucă depresia, ştiind că după o operaţie imunitatea scăzută te face o adevărată ţintă pentru microbi. Nimeni însă nu s-a sensibilizat în urma acelor reportaje şi totul a rămas la fel.

M-aş fi aşteptat ca ministrul de Finanţe să schimbe hîrtiile pe care avea schiţa bugetului pe anul viitor şi să anunţe schimbări radicale în privinţa investiţiilor, trecînd pe lista priorităţilor construirea unor spitale noi! Dar dînsa n-a scos un cuvînt despre aşa ceva, avînd grijă doar de Deficit.

Eu trăiesc în Craiova şi am în vecinătate Spitalul judeţean. O construcţie imensă, cu zece etaje întinse pe trei direcţii, care deserveşte cele 5 judeţe din Oltenia, adică o populaţie de peste 2 milioane de locuitori! Craiova este un puternic centru universitar, cu o Universitate de Medicină şi Farmacie. Cu toate acestea, acest uriaş spital este aproape o ruină, cu excepţia fostului Centru de cardiologie, care s-a amenajat acum cîţiva ani, fiind apoi şi el desfiinţat de Guvernul Boc!

Dar la Craiova se va construi noul stadion „Ion Oblemenco”, care va costa 50 milioane de euro, deşi echipa Universitatea Craiova nu mai există, fiind „dizolvată” de Mircea Sandu şi Mitică Dragomir de acum cîţiva ani, iar CSU Craiova are patronul Mihai Rotaru după gratii. Şi atunci, pentru cine se va construi noul stadion? Pentru ca DNA să aibă pe cine să aresteze în anii următori?

În 2003, fiind directorul televiziunii din Craiova, am organizat o amplă campanie împotriva deciziei Guvernului Năstase de a scoate de pe lista investiţiilor Centrul de Cardiologie de la Craiova. Peste 10.000 de craioveni semnaseră o petiţie şi urmau să participe la un mare miting, însă, cu o zi înainte, toţi cei 11 parlamentari doljeni, indiferent de culoarea politică, au reuşit să convingă Guvernul să lase investiţia aceasta în buget, astfel încît, sub coordonarea celebrului profesor Dan Dominic Ionescu, venit special la Craiova, Centrul de cardiologie s-a realizat, salvînd poate mii de vieţi. Cîţiva ani mai tîrziu, Guvernul Boc a decis peste noapte desfiinţarea acestui Centru, deşi în triunghiul Bucureşti-Timişoara-Tg. Mureş nu era o altă clinică specializată! Şi Craiova este doar un exemplu, însă la fel se întîmplă în toate judeţele.

Cu alte cuvinte, Sănătatea a fost pusă sub semnul întrebării de toate guvernele şi, iată, consecinţa este starea actuală a spitalelor. Dacă le spui actualilor guvernanţi că dictatorul Ceauşescu a construit spitalele acestea, care erau bine dotate pentru acea vreme, rişti să fii acuzat de nostalgii, dar nu le trece prin cap să gîndească şi ei astfel de investiţii care să deservească miloane de oameni!

Chiar şi acest Guvern tehnocrat, în balanţa dintre Microbiştii din fotbal şi Microbii din spitale, înclină spre investiţii aiuristice, deşi a venit la Putere în urma unei tragedii care nu şi-a consumat efectele. În loc să pună pe prim-plan construirea unor spitale noi, adică investiţii pentru care ar primi lauri din partea oamenilor, ei continuă să urmărească doar îndeplinirea Deficitului bugetar, fără să-i intereseze ce se întîmplă cu banii publici, unde se îngroapă sau unde se risipesc. Totul este să le iasă bine calculele, căci doar cu asta se ocupă un funcţionar.

După acest ultim scandal de la Spitalul de arşi, medicii spun răspicat că singura soluţie pentru a scăpa de problemele apărute este construirea unui nou spital, după modelul celor din ţările civilizate, dar nimeni nu-i aude pentru că şi actualul guvern pare preocupat de îndeplinirea Deficitului, nu de rezolvarea problemelor reale ale societăţii! Pentru ei, Microbi sau Microbişti sînt doar nuanţe nesemnificative, Măria Sa Deficitul fiind singurul scop al guvernării.

MARIONETA LUI GEORGE SOROS SI A OCULTEI MONDIALE,PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS L-A DELEGAT PE OMUL MILIARDARULUI AMERICAN DE ORIGINE EVREIASCA,JULIEN CILOS MEMBRU AL GRUPULUI MONTESANO SI BILDERBERG SA PARTICIPE LA BRUXELLES PE 17 SI 18 DECEMBRIE ,LA REUNIUNEA CONSILIULUI EUROPEAN!

4 dec.

Potrivit Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis l-a delegat pe premierul Dacian Cioloș să participe la reuniunea Consiliului European care va avea loc la Bruxelles pe 17 și 18 decembrie.

„În virtutea dispozițiilor art. 80 alin. 1 din Constituția României și conform principiului cooperării loiale dintre autoritățile statului, așa cum acesta a fost interpretat și în jurisprudența Curții Constituționale, președintele României poate delega în mod expres prim-ministrului atribuția participării la reuniunile Consiliului European”, precizează sursa citată.

Între fostul preşedinte Traian Băsescu şi fostul premier Victor Ponta au apărut mai multe discuţii contradictorii privind participarea la Consiliului European. Disputele au continuat însă şi între Klaus Iohannis şi Victor Ponta, preşedintele afirmând că Victor Ponta nu va participa niciodată la Consiliul European.

„Primul ministru nu participă şi nu va participa. Acest prim-ministru nu va participa niciodată la Consiliul European”, a afirmat Iohannis, răspunzând unei întrebări.

Disputele privind reprezentarea României la Consiliul European au apărut în vara lui 2012, în contextul declanşării suspendării preşedintelui Băsescu. Traian Băsescu a refuzat să-l delege pe premierul Ponta pentru a participa la lucrările Consiliului European. Ponta a sesizat ulterior Curtea Constituţională cu privirea la reprezentarea României la CE.

Curtea a stabilit că preşedintele este cel care reprezintă România la Consiliul European, având în vedere că, în calitatea sa de şef de stat, potrivit Constituţiei, reprezintă statul în relaţiile de politică externă. Curtea Constituţională a mai stabilit, de asemenea, că preşedintele poate delega aceste atribuţii.

INS :IN PRIMELE NOUA LUNI ALE ANUL 2015,SUB GUVERNAREA CABINETULUI VICTOR PONTA,ECONOMIA ROMANIA A CRESCUT CU 3,7%,FATA DE PERIOADA IANUARIE-SEPTEMBRIE 2014.COMISIA EUROPEANA SI-A IMBUNATATIT ,ESTIMARILE IN PROGNOZA DE TOAMNA PRIVIND CRESTEREA ECONOMICA A ROMANIEI PENTRU 2016 DE LA 3,5% LA 4,1%,IAR FMI,ANTICIPEAZA UN AVANS DE 3,4% PENTRU 2016!

4 dec.

 

În primele nouă luni ale acestui an, economia României a crescut cu 3,7% faţă de perioada ianuarie-septembrie 2014, conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică.

La acest salt au contribuit toate ramurile din economie cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului.

Ramurile care au contribuit cel mai mult la creşterea PIB-ului în 2015 sunt: – Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,1%), cu o pondere de 16,7% la formarea PIB şi al cărui volum de activitate s-a majorat cu 7,1%; – Informaţiile şi comunicaţiile (+0,8%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (6,7%) dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (12,8%); – Industria (+0,5%), cu o pondere de 22,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 2,0%; – Impozitele nete pe produs (+0,8%), cu o pondere de 12,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,3%. Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,7% contribuind cu 3,5% la creşterea PIB.

La creşterea economică a mai contribuit formarea brută de capital fix, cu 1,5%, consecinţă a avansului volumului cu 6,8%. O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1%), având în vedere majorarea cu 5,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu un avans mai mare al volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 8%. În primul semestru, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2014, cu 3,8%, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier.

Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit estimările în prognoza de toamnă privind creşterea economică României, care va accelera în acest an şi în 2016 la 3,5%, respectiv 4,1%, susţinută de măsurile de relaxare fiscală, care stimulează cererea internă. Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat luând în calcul o creştere a PIB de 2,5%. Estimările Comisiei Naţionale de Prognoză indică un avans de 3,3%, iar FMI anticipează un avans de 3,4%.

Am estimat o rată de creştere a PIB real în jurul a 3%, am obţinut 3,4% în 2013 şi 2,8% în 2014. Acum suntem la 4,2% – cea mai mare creştere din Uniunea Europeană.

Anul acesta vom obţine peste 4% având în vedere şi măsură de reducere a TVA la 9%.

Guvernarea Ponta-USL a preluat economia românească în stare de recesiune tehnică (trimestrul 4 din 2011 minus 0,7% şi trimestrul 1 din 2012 minus 0,4%).

Bilanţul guvernării Ponta-USL: 10 trimestre de creştere economică din 12 trimestre (eficienţă 83%, nota 8,3). Bilanţul guvernărilor Boc-Ungureanu: 5 trimestre de creştere economică din 13 trimestre (eficienţă 39%, nota 3,9).

Anul acesta am reuşit să echilibrăm creşterea pe motoare interne şi externe.Dacă în ultimii ani principalul motor era reprezentat de exporturi, anul acesta avem două motoare puternice, consumul intern şi exporturile.

Creşterea este sănătoasă, vine din industrie şi servicii dar anul acesta şi-au revenit şi construcţiile (în primul trimestru plus 13,4% faţă de aceeaşi perioada din 2014 – cea mai mare creştere a construcţiilor din UE). Cu un an agricol bun depăşim 4% în 2015.

La anul devine fezabilă o rată de creştere economică de 5%, din nou printre cele mai mari din UE

Creşterea economică de 4-5% se va menţine o perioada mai mare de timp fiind mai degrabă organică, nealimentată de fluxuri de capital speculativ, susţinut de creditare matură, un proces de augmentare însoţit de reducerea masivă a ritmului de creştere a datoriei publice, inflaţie la nivel minim record s.a.m.d.

Dinamizarea absorbţiei fondurilor europene

Creşterea economică solidă din ultimii ani vine şi din dinamizarea absorbţiei fondurilor europene (am ajuns la 54% grad de absorbţie – Guvernul USL a absorbit aproape 8 mld. euro, iar echipele Boc-Ungureanu – doar puţin peste 1 mld. euro).

Încrederea mediului de afaceri, a analiştilor financiari şi a investitorilor se află la maxime.

Acest lucru se vede în costurile de finanţare reduse, se vede şi în creşterea investiţiilor străine Investiţiile străine directe au însumat 885 milioane de euro în primul trimestru, în creştere cu 55% faţă de aceeaşi perioada a anului trecut, iar în martie volumul s-a dublat comparativ cu primele două luni din an la un loc, ajungând la 476 milioane euro, potrivit datelor Băncii Naţionale.

Am oprit modelul funcţionarii economiei pe datorie. Am preluat guvernarea cu o datorie externă totală de 99 miliarde euro, în martie 2015 avem 93 miliarde euro datorie, conform datelor BNR.

Datorii achitate de 4,5 miliarde de euro

În toţi aceşti ani am plătit rate, dobânzi şi comisioane pentru împrumutul luat de la FMI, CE, BM şi alţi creditori internaţionali. Anul acesta terminăm de rambursat împrumutul către FMI (la care am plătit şi Guvernul şi BNR) şi mai avem de achitat către CE şi alţi finanţatori. De când am venit la guvernare şi luând în calcul şi 2015 am achitat 4,5 miliarde euro. În 2016 avem de achitat sume foarte mici doar 114 milioane euro.

Necesarul de finanţare al datoriei publice guvernamentale va scădea cu circa 10 miliarde lei în 2016 faţă de 2015 şi cu aproape 17 miliarde lei în 2017 faţă de 2015. Această că urmare a reducerii deficitelor bugetare şi a plăţilor de dobânzi mai mici prin creşterea credibilităţii României pe pieţele financiare internaţionale şi a reducerii costurilor de finanţare asociate.

România este singură ţară din UE 28 care îndeplineşte 10 criterii din cele 11 stabilite de Comisia Europeană în Macroeconomic Imbalances Procedure (Procedura de Dezechilibru Macroeconomic).

Nu îndeplinim criteriul Poziţie investiţională internaţională netă – criteriu neîndeplinit de 16 ţări din 28 ar trebui să investim noi în străinătate mai mult decât se investeşte la noi. Germania şi Franţa nu îndeplinesc 3 criterii din 11, iar Spania 5.

Inflaţia, la un minim record

Inflaţia este la minim record şi în următoarea perioada vom avea reducere a preţurilor. Deficitul bugetar este unul dintre cele mai mici din UE iar datoria publică este a patra cea mai mică din UE28 (şi avem şi un buffer care acoperă peste 5 luni din necesarul curent de finanţare).

De când am venit la guvernare am stimulat crearea de locuri de muncă – plus 231.000 de locuri de muncă efectiv stabile (22 zile lucrătoare pe luna 8 ore pe zi) şi mult mai multe part time şi cu orar redus. Am promis 1 milion de locuri de muncă în 2 mandate 2012- 2020 şi suntem în grafic. Numărul de insolvenţe a scăzut cu 57% în primeleluni ale acestui an. Este un semn de însănătoşire a economiei.

Creştere economică sustenabilă din punct de vedere social, incluzivă – am dus valoarea adăugată către îndeosebi către categoriile sociale vulnerabile (refacerea salariilor bugetarilor, indexarea pensiilor, creşterea accentuată a salariului minim, acordarea ţintită de alocaţii sociale mai mari grupurilor defavorizate, reducerea TVA la alimente). ▪ Creşterea economică ne a permis creşterea puterii de cumpărare a salariului mediu de 6,4% aprilie 2015 / aprilie 2014 şi a pensiilor cu 3%.

Luând în considerare reducerea TVA la alimente la 9% şi creşterea salariului minim din iulie vom putea duce creşterea puterii de cumpărare aproape de 10% în anul 2015. Reamintesc că puterea de cumpărare a salariului mediu a scăzut în 2009 cu 5,3% în 2010 cu 6,2% iar în 2011 a crescut cu 3,9%.

Datorită ANAF, avem 7 miliarde de lei în plus strânşi faţă de anul trecut; 1,66 miliarde lei în plus în primele 4 luni faţă de aceeaşi perioada a lui 2014 din încasări din Impozitul pe profit, salarii, venit şi câştiguri din capital; 3,9 miliarde lei în primele 4 luni din Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii (TVA, accize, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii); 1,49 miliarde lei din venituri nefiscale.

COMUNICAT DNA:OMUL DE AFACERI,SAID BAAKLINI,PUS SUB ACUZARE IN DOSARUL NICULAE!

4 dec.

 

DNA l-a pus sub acuzare pe omul de afaceri Said Baaklini. Procurorii îl acuză de cumpărare de influență, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani, în dosarul în care Ioan Niculae și Gheorghe Bunea Stancu sunt cercetați pentru coruperea unor înalți demnitari ai statului.

Comunicatul DNA

„În dosarul penal mediatizat prin comunicatul 1316/VIII/3 din 24 iulie 2015, privind suspiciuni de fapte de corupție săvârșite de Niculae Ioan, patronul grupului S.C. INTERAGRO S.A., de Gheorghe Bunea Stancu, fost președinte Consiliu Județean Brăila și de alte persoane, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus extinderea urmăririi penale față de suspecții:

SAID BAAKLINI, reprezentantul firmei LIBAROM AGRI, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de cumpărare de influență, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani;

RAJEF SHARIF MOHAMMAD, reprezentantul MIKE TRAIDING (dat în urmărire internațională) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani.

În ordonanța de extindere a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În prima parte a anului 2009, suspectul Ioan Niculae, patronul grupului S.C. Interagro S.A., a inițiat și desfășurat activități de corupere, fiind vizați funcționari publici și înalți demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilități fiscale, privind subvenționarea achiziției de îngrășăminte chimice, cu consecință directă în beneficiul financiar al grupului INTERAGRO.
Persoanele care au acceptat influența suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activități de „lobby” să determine adoptarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deși se cunoștea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de „subvenționare”. Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislației aplicabile la nivelul Uniunii Europene, iar consecința directă era că suma necesară unei asemenea facilități fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat.
În acest context, suspectul Ioan Niculae i-a promis suspectului Gheorghe Bunea Stancu, președinte al Consiliului Județean Brăila, în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului României în vederea aprobării Hotărârii de Guvern.

În afara acestor aspecte care au făcut obiectul mediatizării prin comunicatul 1316/VIII/3 din 24 iulie 2015, pe parcursul efectuării actelor de urmărire penală, au rezultat date suplimentare prin care s-au constatat fapte noi și date cu privire la participarea unor alte persoane, după cum urmează:

În cursul lunii martie 2009, suspectul Said Baaklini a contactat și a promis unei persoane care ocupa o funcție de decizie într-un minister că, în cazul în care va realiza intervențiile și demersurile necesare astfel încât să fie adoptat un proiect de hotărâre de guvern ce avea ca scop subvenționarea achiziției de îngrășăminte din producție internă, ceea ce ar fi adus beneficii de peste jumătate de miliard de euro lui Ioan Niculae, patronul INTERAGRO, acesta din urmă îi va da, prin intermediul lui Said Baaklini, înaltului funcționar, suma de 3.000.000 euro.
În urma efectuării urmării penale, s-a stabilit că acțiunile inițiate și coordonate de suspectul Ioan Niculae, care a pus la cale un circuit financiar sub aparența unor tranzacții comerciale între INTERAGRO și LIBAROM, care în realitate nu au avut loc, cu scopul de a externaliza suma rezultată din evaziune fiscală, către o firmă de tip off shore din Insulele Virgine Britanice, au fost sprijinite de reprezentanții firmelor implicate în acest circuit infracțional, mai precis Said Baaklini – reprezentantul LIBAROM AGRI și Rajef Sharif Mohammad – reprezentantul MIKE TRAIDING.

Suspectului SAID BAAKLINI i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.

MANAGERUL PRIVAT AL CEO,LAURENTIU CIUREL ,GREU DE DEMIS!

4 dec.

Managerul privat al Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciurel, cel care apare în dosarul DNA în care sunt vizaţi fostul premier Victor Ponta şi senatorul Dan Şova, a ameninţat că dacă va fi dat jos de la conducerea companiei va cere despăgubiri imense în instanţă.

,,Voi acționa în judecată și voi sta acasă pe bani mulți în cazul în care voi fi revocat. Acțiunea a fost întreprinsă de Fondul Proprietatea, cu care voi avea un proces pe 21 ianuarie și le voi cere despăgubiri de 100 de milioane de dolari pentru bețele puse în roatele companiei”, a declarat acesta într-un interviu pentru Jurnalul TV Sud.

Ciurel, fost membru al PSD, a condus termocentrala de la Rovinari, înainte să fie înglobată în CEO. Din 2012, este numit director general la Complexul Energetic Oltenia, gigant care a înglobat cele mai mari termocentrale din ţară, Turceni, Rovinari şi Craiova, precum şi minele din Oltenia deţinute de Societatea Lignitului Oltenia.

Mai întâi a fost numit interimar şi apoi, în ianuarie 2013, a fost numit manager privat, proces contestat de un acţionar minoritar, Fondul Porpietatea, care acuza încălcări ale legilaţiei. Conform FP, Ciurel a fost numit de un Consiliu de Supraveghere cu mandat interimat limitat.

În plus, Ciurel era membru PSD, ceea ce contrazicea o ordonanţă de urgenţă care se referă la depolitizarea managementului din companiile de stat. În vremea mandatului său, CEO a ajuns compania cu cele mai mari pierderi raportate de o companie de stat, aproape 700 milioane de lei. Iar Ciurel a preluat-o de la un plus de 118 milioane de lei.

Totodată, a crescut valoarea creanţelor de la 300 milioane de lei, în 2012, la un miliard de lei, în 2014. În plus, plăţile restante au trecut de 50 de milioane de lei în 2014, deşi în 2012 acestea erau la nivelul 0. Ciurel este inculpat, alături de Ponta şi Şova, în dosarul Turceni-Rovinari.

Procurorii DNA îl acuza de trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată. Faptele pentru care este acuzat s-au petrecut în perioada 2007-2008 când deţinea funcţia de director de investiţii la Complexul Energetic Rovinari, ulterior de director general al aceleiaşi companii.

Conform Hotnews, Ciurel ar fi într-un conflict de interese în condiţiile în care CEO s-a constituit parte civilă în procesul Turceni-Rovinari. Din acest motiv, Consiliul de Supraveghere al Complexului ar fi urmat să discute în şedinţa de luni demiterea lui Ciurel, dar din lipsă de cvorum aceasta s-a amânat. Doi din cei şapte membri ai Consiliului şi-au dat demisia, iar un al treilea, reprezentantul Fondului Proprietatea, nu se afla în ţară.

Noul ministru al energiei, Victor Grigorescu, a spus că Ciurel este dispus să-şi dea demisia, fiind o decizie benefică pentru companie. Numai că directorul CEO l-a contrazis. „Ministrul nu mi-a reproşat că aş fi greşit ceva sau că aş fi dus compania într-o zonă de risc, ceva profesional.

Reproşul a fost că nu am prieteni şi că am supărat foarte tare anumite persoane. (…) Am fost numit în aceasta funcţie după o selecţie făcută de o firmă germană, selectată de Ministerul Economiei în anul 2011. Singura instituţie care mă poate demite este Consiliul de Supraveghere, nu poate nimeni altcineva. Ce am semnat am semnat cu Consiliul de Supraveghere”, a declarat Ciurel, potrivit Pandurul.

La momentul numirii în funcţia de manager privat, Cotidianul.ro scria că Kienbaum, cea mai mare firmă de executive search din Germania, a fost plătită cu 250.000 euro de guvern pentru a susţine că cel mai bun manager privat pentru Complexul Energetic Oltenia este chiar fostul vicepreşedinte al PSD Gorj, Laurenţiu Ciurel, care fusese deja numit, politic, la cârma principalului furnizor de energie electrică al României.

Cum instalarea de manageri privaţi în fruntea companiilor de stat este o cerinţă primordială a FMI, încercând să ascundă că s-a cheltuit o sumă colosală pentru confirmarea în funcţie a unui manager politic, atât Kienbaum, cât şi guvernul l-au prezentat pe Ciurel ca fiind “cetăţean australian”, un manager privat de mare anvergură care n-are nicio legătură cu vicepreşedintele PSD Gorj. Pentru această escrocherie, dubla cetăţenie (română şi australiană) a lui Ciurel a fost mană cerească.

Ca director general al Complexului Energetic Rovinari, în perioada 2007 – 2008, Ciurel i-a umplut de bani publici pe Victor Ponta şi Dan Şova, sub pretextul unui contract de asistenţă juridică încheiat de compania de stat cu Casa de Avocatură Şova. Odată cu confirmarea ca manager privat a lui Ciurel, băieţii deştepţi primesc un semnal clar: să stea liniştiţi, fiecare la locurile lor. Nu se schimbă nimic, vor căpuşa pe mai departe Complexul Energetic Oltenia.

Potrivit DNA, în calitate de director la Direcția Investiții din cadrul Complexului Energetic Rovinari (CER), Ciurel a semnat la datele de 03.09.2007, 19.12.2007 și 22.12.2008 trei acte adiționale la contractul de asistență juridică denumit „Consultanță juridică pentru încheierea contractelor de finanțare și execuție a instalațiilor de desulfurare aferentă grupurilor energetice 3 și 6 Rovinari” încheiat cu SCA „Șova și Asociații”, prin care s-a suplimentat valoarea contractului de asistență juridică.

Contractele au fost atribuite în mod direct către SCA „Șova și Asociații” fără nici un fel de procedură concurențială, fără ca sumele să fie prevăzute în Planul de Achiziții Publice al companiei. Actele respective au fost încheiate cu încălcarea atribuțiilor de serviciu.

În executarea actelor adiționale, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, Ciurel a semnat și avizat din partea C.E.R. facturile și notele de onorarii în valoare de 1.665.717,41 lei. Valoarea plătită efectiv este cu mult peste sumele estimate prin contractele adiționale, iar banii plătiți au provenit din fondurile de investiții. Această conduită a condus la vătămarea intereselor legale ale CER și a produs o pagubă CER în cuantum de 1.665.717,41 lei, proporțional cu sumele plătite nelegal și corelativ obținerii de foloase necuvenite către SCA „Șova și Asociații”, susţin procurorii DNA. În calitate de director general și ordonator de credite al C.E.R., Ciurel a încheiat, la data de 14 februarie 2008, un alt contract de asistență cu SCA „Șova și Asociații”, în contextul unui litigiu dintre Complexul Energetic Rovinari (C.E.R) și SC pentru Închiderea – Conservarea Minelor SA (ICM), cu încălcarea atribuțiilor de serviciu, într-un litigiu care avea ca obiect o presupusă datorie pe care CER ar fi avut o către ICM.

Contractul de asistență juridică a fost încheiat, deși complexul energetic beneficia deja de asistență juridică din partea societății de avocați, în baza contractului menționat anterior, cu scopul exclusiv de a insera o clauză referitoare la plata unui comision de succes, în condițiile în care la momentul semnării contractului, părțile din litigiul principal se înțeleseseră deja asupra încheierii unei tranzacții (înțelegeri).

În urma încheierii acestui contract, C.E.R. a fost prejudiciat, spune DNA, cu suma de 1.071.336,80 lei, (din care 977.463,88 lei comision de succes) corelativ obținerii unui folos necuvenit în același cuantum de către SCA „Șova și Asociații”. Contractul respectiv, distinct de cel în legătură cu desulfurarea grupurilor energetice 3 și 6, a fost încheiat la insistențele lui Dan Şova, cel care a și conceput termenii și condițiile respectivului contract, totodată semnându-l din partea SCA „Șova și Asociații”.

Cu referire la același litigiu, la numai câteva zile după încheierea contractului de asistență juridică, respectiv la 19 februarie 2008, Ciurel a încheiat cu ICM tranzacția (înțelegerea) prin care Complexul Energetic Rovinari se obliga să achite către ICM suma totală de 82.139.822 lei în termen de cinci ani.

Tranzacția prin care CER se obliga să achite suma de bani menționată a fost încheiată de Ciurel fără ca acesta să aibă mandat special din partea AGA sau a Consiliului de Administrație și cu încălcarea Legii nr. 243/2005 care prevedea stingerea creanței prin majorarea capitalului social al CER și emiterea de noi acțiuni. Prin această conduită infracțională CER a fost prejudiciat prin diminuarea sumelor alocate fondului de investiții, corespunzător cu sumele plătite nelegal lichidatorului judiciar al ICM, mai susţin procurorii DNA.

AMICUL ELENEI UDREA ,BASISTUL FLORIN POPESCU” DEPUTATUL PUILOR”,CONDAMNAT DE COMPLETUL ICCJ ,LA DOI ANI DE INCHISOARE CU EXECUTARE!

4 dec.

Trimis în judecată de DNA în iunie 2014, deputatul Florin Popescu a fost condamnat vineri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la doi ani închisoare cu executa.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

El este acuzat de săvârşirea infracţiunilor de folosire a influenţei, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Potrivit procurorilor, Florin Popescu a cerut zeci de tone de pui grill pe care le-a distribuit în scop electoral la alegerile locale din 2012.

În 25 aprilie 2014, procurorii au dispus instituirea sechestrului şi notarea ipotecară, până la concurenţa sumei de 485.500 lei, asupra a două imobile, ce aparţin deputatului, situate în Târgovişte, judeţul Dâmboviţa.

DNA a solicitat Camerei Deputaţilor încuviinţarea arestării preventive a deputatului, însă cererea a fost respinsă.

Deputatul le-a cerut atunci colegilor săi să nu îl considere un pericol public, argumentând că nu s-a opus bunului mers al Justiţiei.

%d blogeri au apreciat asta: