Arhiva | 4:14 pm

BIROURILE PERMANENTE REUNITE ALE CELOR DOUA CAMERE A PARLAMENTULUI AU STABILIT PENTRU MIERCURI,LA ORA 11,00,DISCURSUL ASASINULUI ECONOMIC AL ROMANIEI LA BUCURESTI ,PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS!

14 dec.

iohannis
Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au stabilit pentru miercuri, la ora 11.00, discursul lui Klaus Iohannis în Parlamentul României.

Șeful statului vrea să țină un discurs pentru a marca un an de mandat la Cotroceni.

Reclame

CINE SUNT SI CU CE SE OCUPA SOTIILE MINISTRILOR „BIROCRATI DE BRUXELLES”DIN GUVERNUL SOROS ,SCUZE JULIEN CIOLOS!

14 dec.

klaus iohannis guvern

 

Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş reuneşte mulţi miniştri necunoscuţi publicului până la momentul nominalizării, dar şi mai necunoscuţi sunt soţii şi soţiile membrilor din Cabinet, cu mici excepţii, însă. Două nume sunt notorii: judecătoarea Iulia Motoc, soţia lui Mihnea Motoc de la MApN, şi Doru Romulus Costea, ambasadorul României în China, soţul ministrului Muncii. O apariţie inedită pe lista soţilor de miniştri este Marius Dragu, partenerul ministrului de Finanţe, care este antrenor de înot şi un sportiv cu multe participări la competiţii de gen., relateaza romaniatv.net

Franţuzoaica Valerie Cioloş-Villemin, soţia premierului

Premierul Dacian Cioloş este căsătorit cu franţuzoaica Valerie Villemin (42 de ani).

Dacian Cioloş a cunoscut-o pe Valerie în timpul studiilor de Agronomie făcute în Montpellier, Franţa. Ea este expertă în domeniul agriculturii, domeniul în care soţul său a fost comisar european.

„Pe soția mea, Valerie, am cunoscut-o în Franța, la școală. Am fost colegi un an. Valerie fusese înainte în România, cunoștea țara și ne-a fost foarte ușor să comunicăm. Treptat, relația noastră s-a schimbat, a devenit una puternică și, în 2000, ne-am căsătorit”, declara Dacian Cioloș.

În prezent, Valerie Cioloș-Villemin este consultant independent. Ea a ocupat mai multe funcţii în zona agriculturii, cu focus pe zona României şi a Republicii Moldova.

Soţia premierului a ocupat funcţia de cercetător la Montpellier SupAgro, precum şi funcţia de director la Agence Universitaire de la Francophonie, filiala din Republica Moldova.

Maria Dâncu, profesoară la Colegiul Naţional Gh. Lazăr din Cluj-Napoca, soţia ministrului Dezvoltării Regionale

Maria Dâncu l-a cunoscut pe soţul ei, vicepremierului/ministrul Dezvoltării Regionale Vasile Dâncu, în 1987, la Facultatea de Istorie şi Filosofie, unde au fost colegi. Împreună au doi copii.

Maria Dâncu este profesoară la Colegiul Naţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, unde predă ştiinţe socio-umane.

„Sunt pasionată de literatură, filosofie şi de profesia mea. Nu neapărat în această ordine. Dacă timpul îmi permite şi am o carte bună, o citesc într-o zi. De obicei, în ziua în care o cumpăr. Îmi iubesc familia, prietenii şi pe elevii mei”, declara Maria Dâncu într-un interviu.

Potrivit declaraţiei de avere a lui Vasile Dâncu, Maria Dâncu a câştigat ca profesor, în 2013, 16.000 de lei.

Iulia Motoc, judecător la CEDO, soţia ministrului Apărării Naţionale

Iulia Motoc s-a născut la 20 august 1967, în Timișoara. Este căsătorită cu Mihnea Motoc, ministrul Apărării Naţionale, cu care are un fiu.

Iulia Motoc a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti. Este doctor în Drept Internațional public şi în Filosofie.

Iulia Motoc a fost judecător la Curtea Constituțională a României între ani 2010 si 2013. În octombrie 2013 a fost aleasă judecator la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde lucrează şi în prezent. Soţia ministrului MApN este şi avocat în cadrul Baroului București.

Potrivit CV-ului său, Iulia Motoc este şi este profesor universitar de drept internaţional şi protecţia drepturilor omului şi drept european la Universitatea din Bucureşti si conducător de doctorate la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti.

De asemenea, este director la Master European a Drepturilor Omului şi Democratizării, Centrul Interuniversitar European pentru Drepturile Omului şi Democratizare, Veneţia. Nu în ultimul rând, este profesor-cercetător la Institutul de Cercetare în Drept Internaţional şi European, Sorbona, IRDIES.

A fost vicepreşedinte al Comitetului pentru Drepturile Omului din cadrul ONU, în perioada 2012-2013, iar în prezent este membru în Comitetul pentru Drepturile Omului, Organizaţia Naţiunilor Unite din cadrul ONU.

Judecătoarea Iulia Motoc fost decorată cu ordinul „Steaua României”, în rang de Cavaler şi a primit Ordinul Constantin și Elena.

Iulia Motoc este primul magistrat din estul Europei care a primit calitatea de membru pe viaţă al Societăţii Europene de Drept Internaţional.

Monica Moscu, soţia vicepremierului/ministrului Economiei Costin Borc

Monica Moscu s-a născut în Bucureşti şi a absolvit Colegiul German Goethe din Capitală. În trecut a locuit în Wisconsin, SUA, potrivit informaţiilor de pe o reţea de socializare

Monica Moscoiu nu se regăseşte în declaraţia de avere a soţului cu venituri ca angajat, însă figurează cu câştiguri din arendă. Astfel, în 2014, Monica Moscoiu a obţinut venituri din arendă de aproape 31.500 lei. Totodată, cei doi soţi au obţinut venituri de aproape 48.000 de lei din inchirierea unui apartament.

Mihaela Comănescu, lector universitar la ASE, soţia ministrului de Externe

Mihalea Comănescu, soţia ministrului de Externe Lazăr Comănescu este doctor în economie.

A absolvit Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti. A făcut studii de specializare de Informatică managerială la Institutul Central de Informatică, Bucureşti şi studii de „Management European”, „Tehnici de comunicare” şi „Limba engleză comercială”, toate în Bruxelles, Belgia.

În prezent, Mihalea Comănescu este lector universitar la Catedra de „Administraţie şi management public” din cadrul ASE.

Potrivit CV-ul, aceasta a publicat mai multe cărţi, articole şi a ţinut mai multe comunicări la simpozioane naţionale şi internaţionale.

Mihalea Comănescu a avut venituri, anul trecut, de 20.000 lei, din salariul de la ASE, potrivit declaraţiei de avere a ministrului de Externe Lazăr Comănescu.

Simona Tobă, soţia ministrului de Interne Petre Tobă, lucrează ca inginer la o bancă.

Potrivit declaraţieie de avere a ministrului de Interne, Simona Tobă a câştigat anul trecut un salariu de peste 70.000 de lei. În plus, acesta a mai obţinut un venit de 400 de euro/ lună din închirierea unei locuinţe în sectorul 2.

Aurelia Curaj, lector universitar la Universitatea Bucureşti, soţia ministrului Educaţiei

Aurelia Curaj, soţia ministrului Educaţiei Adrian Curaj, a absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti şi este de profesie medic primar în specialitatea Gerontologie-Geriatrie.

În prezent, este lector la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti şi director-coordonator program de Nursing Geriatric, la Fundaţia Geron, potrivit CV-ului.

Aurelia Curaj a făcut mai multe stagii de formare profesională în SUA, Ungaria, Scoţia, Belgia şi a publicat numeroase cărţi, articole şi rapoarte de cercetare.

În anul 2000, Aurelia Curaj a primit Ordinul naţional „Steaua României”, în grad de cavaler. Soţia ministrului Educaţiei este membru al Societăţii Române de Geriatrie şi Fondator şi Preşedinte al Fundaţiei Geron.

Potrivit declaraţiei de avere a lui Adrian Curaj, în anul 2013, Aurelia Curaj a câştigat de la Universitatea Bucureşti 22.576 de lei, iar ca director la Fundaţia Geron, 22.100 de lei.

Doru Romulus Costea, ambasadorul României în Republica Populară China, soţul ministrului Muncii

Doru Romulus Costea, soţul ministrului Muncii, Claudia Ana Costea, s-a născut în 1953, la Cehu-Silvaniei, judeţul Sălaj. A absolvit Liceul „Gheorghe Şincai” din Baia-Mare în 1972 şi, în acelaşi an, a intrat la Facultatea de limbi clasice, romane şi orientale, secţia limbi orientale, a Universităţii Bucureşti, cu specialităţile arabă şi engleză. A absolvit facultatea în 1976, după care a lucrat timp de trei luni la o întreprindere de comerţ exterior. Ulterior, până în 1989, a lucrat ca interpret-translator, potrivit CV-ul.

În ianuarie 1990, Doru Costea a fost angajat la Secţia relaţii internaţionale a CSFN, iar în februarie, acelaşi an, s-a transferat la Ministerul Afacerilor Externe, ca secretar III, la Direcţia Politică de Sinteză.

În cadrul MAE, Doru Costea a fost director adjunct al Direcţiei Orientul Mijlociu şi Africa de Nord (iulie 1990 – mai 1991), după care a fost numit ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Emiratul Kuwait şi Sultanatul Oman (1991-1995). La terminarea postului a coordonat Grupul de Planificare Politică din MAE (1995-1997), după care a fost numit ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în R. A. Egipt (1997 – 2001).

În 2001, a fost numit director al Direcţiei de Analiză, Sinteză şi Comunicare din MAE. În această postură a asigurat, printre altele, coordonarea activităţilor de resort ale MAE, în contextul crizelor declanşate de atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 şi ostilităţile din Afganistan şi Irak.

În decembrie 2003 a fost numit ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, Reprezentant Permanent al României la Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva şi la alte organizaţii internaţionale cu sediul în Elveţia.

Este doctor în ştiinţe politice-relaţii internaţionale al Şcolii Naţionale pentru Studii Politice şi Administrative, susţinîndu-şi dizertaţia pe tema democratizării în Orientul Mijlociu Extins. În 1999 a fost distins cu Ordinul Serviciul Credincios, în grad de ofiţer, iar în 2003 a primit Premiul MAE pentru diplomaţie inventivă – 2002.

Doru Romulus Costea a fost numit ambasador al României în Republica Populară Chineză, în 2011, de către fostul preşedinte Traian Băsescu, fiind acreditat şi în Mongolia.

Soţul ministrului Muncii este pste pasionat de lectură, muzică şi călătorii.

Doru Costea a  câştigat anul trecut, în calitate de salariat MAI, aproximativ 47.000 de dolari.

Marius Dragu, soţul ministrului de Finanţe, este antrenor de înot

Marius Dragu este căsătorit cu Anca Paliu Dragu, ministrul de Finanţe.

Marius Dragu s-a născut în Bucureşti si a studiat la Facultatea de Electronică din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti.

În prezent, Marius Dragu este antrenor de înot la o piscină din Bruxelles şi un sportiv care participa la numeroase competiţii, de la cele de înot, până la cele de alergare sau cicliste. De altfel, Marius Dragu a participat şi la „Iron man România”, o competiţie extrem de grea, în care sportivii trebuie să facă faţă unor probe ce includ înotul, alergatul şi ciclismul.

Anca Paliu Dragu şi Marius Dragu sunt căsătoriţi de câţiva ani şi au împreună un băieţel de cinci ani. Până la numirea Ancăi Dragu în funcţia de ministru, ei locuiau în Bruxelles, acolo unde lucrau amândoi, el ca antrenor, ea ca economist la Comisia Europeană.

Alexandru Doru este soţul ministrului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, Victoria Violeta Alexandru

Alexandru Doru lucrează la Baza 90 Transport Aerian Otopeni, de unde a câştigat, anul trecut, un salariu de 25.000 de lei, se arată în declaraţia de avere a ministrului.

COMMUNICATUL DIRECTIEI DE EXECUTARI SILITE DIN CADRUL ANAF IN LEGATURA CU AVEREA OMULUI DE AFACERI DAN VOICULESCU IN DOSARUL ICA!

14 dec.

Anunț de ultimă oră al celor de la ANAF. Totul are legătură cu recuperarea prejudiciilor și valorificarea bunurilor confiscate din cazul ICA, dar și noua Direcție de Executări Silite.

„I. probleme întâmpinate în executarea sentințelor penale – valorificarea bunurilor confiscate în cazul ICA

II. operaționalizarea Direcției Executări Silite Cazuri Speciale din ANAF

I. Probleme întâmpinate în executarea sentințelor penale – valorificarea bunurilor confiscate în cazul ICA

Considerații generale

În luna aprilie a.c., ANAF a prezentat un raport oficial care reliefează faptul că recuperarea prejudiciilor este îngreunată în cea mai mare parte din cauze independente de ANAF.

Exemple:

instanțele comunică cu întârziere de până la 4 ani hotărârile penale rămase definitive

sunt în curs formalităţile legale de partaj /iesire din indiviziune forţată

persoanele fizice de la care trebuie recuperat prejudiciul nu deţin bunuri sau venituri urmăribile sau pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate

neinstituirea de sechestre de către organele de cercetare penală în cursul urmării penale

În plus, ANAF a atras atenția asupra gradului extrem de mare de încărcare a unei instituții care are ca principal obiect de activitate colectarea și administrarea veniturilor datorate bugetului de stat, prin prisma celor patru bugete administrate de ANAF.

Printre sarcinile suplimentare, amintim aici:

1. sarcina de colectare a creanţele bugetare rezultate din utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora

2. sarcina de colectare a creanţelor de la contribuabilii care nu au respectat condiţiile impuse prin programele în temeiul cărora li s-au acordat facilităţi cum ar fi : programul „Prima casă”, programul „Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii”, programul privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, programului de „stimulare a cumpărării de autoturisme noi”, etc

3. sarcina de a recupera prin procedura de executare silită sancţiunile contravenţionale stabilite de către diverse instituţii care se fac venit la bugetul de stat, cum ar fi :

– Consiliul Concurenţei

– Compania Naţionala de Autostrăzi si Drumuri Naţionale

– Inspectoratul Teritorial de Muncă

– Inspectoratul de Stat in Constructii

– Agenţia Naționala pentru Protecţia Consumatorilor

– Organele abilitate ale Ministerului Afacerilor Interne

– Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic si de Vanătoare, etc.

Considerăm că, atât din punctul de vedere al cuantumului prejudiciului, cât și al interesului manifestat de mass-media și publicul larg, cazul ICA este reprezentativ și edificator în ce privește informarea corectă a opiniei publice legată de responsabilitatea ANAF în cazul executării sentințelor penale.

Cazul ICA

Din aspectele prezentate în continuare, reiese fără dubii faptul că valorificarea bunurilor sechestrate în dosarul ICA este îngreunată din cauze care sunt independente de competențele ANAF, conferite de actualul cadrul legislativ.

În ce privește atribuțiile ANAF, menționăm că acestea au fost îndeplinite în totalitate (intabulare, inventariere, evaluare), bunurile fiind disponibile pentru valorificare.

Cu toate acestea, vă prezentăm situația reală și problemele legate de valorificarea bunurilor confiscate în dosarul ICA, cu mențiunea că nu contestăm și nu comentăm dreptul la justiție al părților implicate și nici deciziile instanțelor, fiind vorba doar de informarea onestă a opiniei publice, prin intermediul mass-media, cu privire la o temă actuală și problematică care privește ANAF.

1. Prin sentința 888/08.08.2014, pe lângă alte bunuri, au fost confiscate următoarele 4 bunuri imobile:

– terenul 29.220 mp (din str. Gârlei 1D)

– imobilul unde funcționează postul de televiziune Antena 3 (Șos. București-Ploiești nr. 25-27)

– teren 4.457 mp+clădire P+3 (str. Gârlei 1B)

– teren 3.000 mp+clădire P+8 (str. Gârlei 1B) – sediul Grivco

2. Acestea NU sunt scoase la licitație în prezent întrucât există litigii în curs care vizează aceste bunuri imobile, litigii care au fost notate ca sarcini în cartea funciară.

3. Aceste litigii sunt rezultatul acțiunilor demarate în instanță de către SC Antena 3 SA, SC Antena Grup SA, Grupul Industrial Voiculescu și compania SC Grivco SA.

4. Subiectul litigiilor îl constituie atât recunoașterea contractelor de închiriere dintre reclamanți și foștii proprietari și, implicit, a dreptului de preemțiune (prioritate la cumpărare) al chiriașilor la achiziționarea imobilelor, cât și legalitatea intabulării dreptului de proprietate înscris pe numele statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice.

5. De exemplu, în dosarul nr.17616/3/2015 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti secția a IV-a civila, Societatea Antena TV Group SA a solicitat constatarea valabilității contractului de închiriere încheiat cu Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SA și a dreptului de preemțiune la cumpărarea imobilului situat în Șoseaua București-Ploiești, nr. 25-27, sector 1.

Prin sentința civila nr. 1299/04.11.2015,Tribunalul București secția a IV-A civila, a admis acțiunea, respectiv a constatat valabilitatea la data de 08.08.2014 a contractului de închiriere încheiat la 01.09.2007 între Antena TV Group S.A, și S.C. Compania de Cercetari Aplicative și Investitți S.A , astfel cum a fost modificat prin Actul Adițional nr.1/27.03.2009, Actul Adițional nr. 2/01.08.2011, Actul Adițional nr. 2 bis /31.08.2012 și actul adițional nr. 3 /09.10.1012. Instanța a constatat dreptul de preemțiune al reclamantei la cumpararea imobilului ce reprezintă spațiul închiriat potrivit contractului de închiriere menționat, la prețul stabilit de comisia de evaluare pe baza raportului de expertiză tehnică sau de evaluare, potrvit art. 22 alin. 8 din Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 14/2007.

Menționăm că ANAF a formulat cale de atac împotriva acestei decizii.

6. Elocventă pentru înțelegerea problemelor cu care ANAF se confruntă în valorificare este și situația care vizează terenul de 3.000 mp+clădire P+8 (str. Gârlei 1B) – sediul Grivco (dosar 36368/3/2015). După ce plângerea reclamanților a fost respinsă, aceștia au continuat demersurile în instanța, iar în luna octombrie au introdus noi acțiuni, înregistrându-le în cartea funciară în 23.10.2015.

7. În ceea ce privește dosarul 61665/299/2014 (terenul 29.220 mp din str. Gârlei 1D), cât și dosarul 61666/299/2014 (teren 4.457 mp+clădire P+3 din str. Gârlei 1B), acestea au ca obiect reclamarea nelegalității intabulării a dreptului de proprietate înscris pe numele statului român. În aceste dosare instanța de fond a respins acțiunea reclamanților, aceștia având drept de a exercita cale de atac împotriva sentinței judecătorești în termen de 30 de zile de la data la care hotărârea le-a fost comunicată. Subliniem faptul că, până la acestă dată, instanța NU a comunicat ANAF motivarea sentințelor pronunțate în luna iunie a.c.

8. Toate litigiile amintite au fost înscrise ca sarcină de reclamanții din dosare în cartea funciară, înscriere contestată de instituția noastră.

9. Potrivit legislației în vigoare, ANAF poate scoate la licitație imobilele menționate la pct 1, asumându-și însă riscul de a nu primi nicio ofertă, în condițiile în care probabilitatea ca un potențial cumpărător/i să-și asume achizițonarea unor imobile de valoare ridicată cu sarcini este extrem de scăzută. Menționăm faptul că scoaterea la licitație publică având ca rezultat nevânzarea imobilelor, din cauza lipsei ofertanților, conduce automat la diminuarea prețului de vânzare cu 25%, la fiecare licitație.

În cazul în care s-ar iniția procedurile de valorificare, cu reducerea succesivă a prețului de vânzare (potrivit legii), există riscul real al valorificării în ultima etapă la un preț cu mult sub cel din rapoartele de evaluare.

Din acest motiv, ANAF apreciază că, până la soluționarea tuturor litigiilor, nu este oportună scoaterea la vânzare a bunurilor imobile, având în vedere că interesul ANAF este de a obține pentru statul român o sumă cât mare”, se arată într-un comunicat de presă.

HANS KLEMM,AMBASADORUL USA LA BUCURESTI SFATURI PENTRU STUDENTIII DIN COLONIA ROMANIA!

14 dec.

hans klemm
Ambasadorul SUA la Bucuresti, Hans Klemm, s-a întâlnit, luni, la Facultatea de Drept, cu studenti ai Universitatii din Bucuresti, carora le-a vorbit despre presedintele John Fitzgerald Kennedy si implicarea civica a tinerilor.

‘Nu întrebati ce poate face România pentru voi, întrebati-va ce puteti face voi pentru România’, le-a transmis studentilor Klemm, parafrazând cuvintele fostului presedinte american.

Diplomatul le-a spus tinerilor ca reprezinta noua generatie tarii si vor deveni ‘conducatorii acestui frumos pamânt’ – România.

‘Asadar, va întreb: ce veti face, viitori lideri ai României? Veti transforma România în locul pe care vi-l doriti, lipsit de coruptie, bazat pe statul de drept, un loc prosper, cu o administratie publica eficienta, capabila, un loc care sa semene mai mult cu restul Europei? Veti raspunde chemarii la datorie, atunci când tara voastra va avea nevoie de voi? Veti candida într-o zi pentru o functie, asa cum ne încuraja Kennedy, pentru a va sluji tara si pentru a rezolva problemele mari cu care se confrunta astazi România? Veti face acest lucru nu pentru ca este usor, ci tocmai pentru ca este greu, asa cum spunea Kennedy?’, i-a întrebat ambasadorul pe cei prezenti.

El a subliniat ca John Fitzgerald Kennedy a inspirat generatii de americani sa dea dovada de spirit civic si sa participe activ la democratia americana. De asemenea, propria sa familie continua sa promoveze aceasta viziune: fratii, nepoatele si nepotii lui Kennedy au fost membri ai Congresului sau au fost alesi în functii de conducere în statele lor. Fiica sa, Caroline Kennedy, este ambasador al SUA în Japonia.

‘Kennedy întruchipa tinerete si vitalitate si, prin actiunile si discursul sau, a inspirat inimile si mintile unei întregi generatii de tineri, determinându-i sa se implice în comunitate si în lume si sa lupte pentru egalitate. Stabilind un mandat pentru serviciul public si inspirând o natiune sa raspunda provocarilor unei noi ere, Kennedy a sprijinit lansarea unor serii importante de evolutii sociale, culturale si politice’, a punctat Hans Klemm.

Ambasadorul a precizat ca, pentru el, mostenirea presedintelui american este una simpla: slujirea umanitatii, a tarii si comunitatii si promovarea unei lumi mai bune pentru generatia viitoare.

‘Prin exemple precum înfiintarea Corpului Pacii si promovarea drepturilor civile, Kennedy le cerea americanilor sa împartaseasca cunostintele si abilitatile lor cu persoanele defavorizate din tara si cu cele din tarile subdezvoltate. El voia ca o America puternica sa conduca eforturile de creare a unei lumi mai bune. Si, datorita acestor aspiratii, amintirea sa este deosebit de puternica în mintile americanilor. În sondajele de opinie, Kennedy apare în mod constant în vârful listei celor mai buni presedinti ai Americii’, a completat el.

Ambasadorul a marcat de asemenea cele mai importante momente din viata presedintelui american, ucis pe 22 noiembrie 1963, de glontul lansat de un asasin.

‘Orice american care a trait acele zile îsi aduce înca aminte cu exactitate unde era atunci când a aflat îngrozitoarea stire. America a parut sa-si piarda inocenta în acel moment’, a spus el.

Potrivit lui Klemm, în cel de-al Doilea Razboi Mondial, Kennedy a obtinut cele mai înalte distinctii ale Fortelor Navale ale SUA, iar ulterior a devenit membru al parlamentului SUA. Cartea sa, ‘Profiles of Courage’, a câstigat Premiul Pulitzer în 1957. În 1960, Kennedy a candidat la Presedintie, concurând cu Richard Nixon, pe atunci vicepresedinte. A participat la prima dezbatere prezidentiala televizata din istoria americana si a câstigat alegerile. Una dintre primele masuri luate de el dupa preluarea functiei a fost înfiintarea Corpului Pacii (Peace Corps), un program care trimitea voluntari americani în tari în curs de dezvoltare aflate de mare distanta de America.

‘În ciuda aurei nostalgice care înconjoara imaginea presedintelui Kennedy, s-au comis si greseli. Invazia din Golful Porcilor, în care administratia Kennedy a sprijinit rebeli înarmati într-un efort de a pune capat regimului comunist din Cuba, a fost un esec total. Abordarea sa cu privire la relatiile dintre rase în SUA, mai ales în perioada de început a administratiei sale, este de asemenea considerata de unele persoane timida si exagerat de reactiva’, a declarat ambasadorul.

Pe de alta parte, în 1962, când lumea se afla în pragul unui razboi, ca urmare a faptului ca Uniunea Sovietica încerca sa instaleze rachete nucleare în Cuba lui Fidel Castro, Kennedy a împiedicat navele sovietice care transportau acele rachete sa ajunga în insula, instituind o blocada navala, a remarcat Hans Klemm. Desi era hotarât sa împiedice extinderea influentei sovietice în lume, s-a asezat la masa negocierii cu Uniunea Sovietica în vederea semnarii unui tratat de interzicere partiala a testelor nucleare.

Ambasadorul le-a oferit celor prezenti exemplare ale cartii ‘Profiles of Courage’, semnata de presedintele Kennedy. Studentii facultatilor de Drept, Limbi si Literaturi Straine – American Studies, Administratie si Afaceri, Stiinte Politice au pus întrebari despre politica lui Kennedy în Europa de Est, despre Corpul Pacii, despre obiectivele ambasadorului în mandatul sau, dar si despre democratia româneasca si actualele evolutii politice.

AGERPRES

NATIONALA FEMININA DE HANDBAL A ROMANIEI VICTORIE URIASA :A INVINS CAMPIOANA MONDIALA BRAZILIA SI S-A CALIFICAT IN SFERTURILE DE FINALA ALE C.M DIN DANEMARCA!

14 dec.

Naționala feminină de handbal a României s-a calificat în sferturile de finală ale Campionatului Mondial din Danemarca, după ce a învins surprinzător Brazilia, campioana en titre, cu scorul de 25-22 (13-8), duminică seara, la Kolding, în optimile de finală.
„Ambiția a făcut diferența astăzi. Ne-am dorit foarte mult victoria și am muncit pentru a câștiga. Le mulțumim acestor români minunați care ne-au susținut”, a declarat Paula Ungureanu pentru Dolce Sport.
Fetele s-au calificat în sferturile de finală ale mondialului, ceea ce ne duce, automat, în turneele preolimpice de calificare la Olimpiada din 2016, găzduită de Brazilia.
În următoarea fază a competiției România va întâlni țara gazdă, Danemarca, învingătoare cu 26 – 19 în partida cu Suedia.
În celelalte meciuri ale zilei: Olanda – Serbia 36 – 20 și Norvegia – Germania 28 – 22.

DECLARATIA POLITICA A SENATORULUI INDEPENDENT ,VALER MARIAN:”LUATI AMINTE DE PRECEDENTUL GROSOLAN HORIA GEORGESCU!”

14 dec.

Horia Georgescu

A fost necesară organizarea a două concursuri pentru desemnarea unui nou președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI), post rămas vacant după arestarea pentru fapte de corupție, în martie 2015, a fostului președinte Horia Georgescu.

La primul concurs s-au prezentat trei candidați, dar au căzut cu brio la examenul scris, inclusiv vicepreședintele Bogdan Stan, care exercită conducerea interimară a Agenției de la arestarea predecesorului său.

La al doilea concurs s-au prezentat nouă candidați și la acesta a fost declarat câștigător vicepreședintele Bogdan Stan. Potrivit legislației în vigoare, acesta urmează să fie validat de Consiliul Național de Integritate și apoi să fie numit în funcția de președinte al ANI de Senatul României.

Consider că atât Consiliul Național de Integritate, cât și Senatul trebuie să acorde o atenție deosebită acestei validări având în vedere importanța funcției și ținând cont de antecedentele de tristă amintire ale primilor doi președinți ai ANI, Cătălin Macovei și Horia Georgescu.

Jurist, fost procuror, primul președinte al ANI, Cătălin Macovei, a demisionat în anul 2012, după patru ani de la preluarea funcției, din cauza dosarelor penale în care era cercetat pentru fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu și fapte de corupție. Economist și jurist în acte, fost afacerist și funcționar public în fapte, al doilea președinte al ANI, Horia Georgescu, care a deținut funcția de secretar general al instituției în timpul președintelui Cătălin Macovei, a fost arestat și trimis în judecată de DNA în acest an pentru fapte de corupție legate de retrocedările frauduloase de la ANRP, după ce a fost cercetat anterior pentru complicitate la fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu și dare de mită.

Arestarea și trimiterea în judecată pentru fapte de corupție a ex-președintelui Horia Georgescu constituie o pată care va fi cu greu ștearsă de pe imaginea ANI, ce se voia și se afișa drept o instituție etalon a luptei anticorupție. Iar acest Horia Georgescu voia să compară drept un al doilea mântuitor al neamului de corupții din clasa politică și din administrația publică, după procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

Nu s-ar fi ajuns aici dacă anumite instituții ale statului și-ar fi făcut datoria și ar fi respectat legea, îndeosebi prin verificarea îndeplinirii condițiilor de studii și de vechime în specialitatea studiilor, precum și a unor condiții minime de integritate atât înainte cât și după preluarea funcțiilor deținute la ANI.

Numirea și promovarea lui Horia Georgescu în diverse posturi și funcții importante în instituții de stat relevă un lanț de nelegalități crase. Astfel, Horia Georgescu a fost detașat și numit nelegal, în anul 2008, în funcția de secretar general al ANI, ce are statut de înalt funcționar public, întrucât nu a îndeplinit condiția vechimii de cel puțin 5 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcțiilor publice, în speță studii juridice.

Pentru a obține avizul necesar de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, s-a folosit de o adresă emisă de ANI ( cu nr.383/17.04.2008), semnată de președintele Cătălin Macovei, în care era consemnat faptul că Horia Georgescu avea studii juridice și 5 ani vechime în specialitatea studiilor.

Adresa ANI era falsă întrucât Horia Georgescu nu avea 5 ani vechime în specialitatea studiilor juridice, ci doar un an, fapt care putea și poate fi constatat din CV-ul său, în care a consemnat că a dobândit calificarea de jurist prin diplomă de absolvire, în promoția 2007, la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir din Brașov, după ce a urmat Facultatea de Drept la Universitatea Hyperion din București, în perioada 1996-2001.

Totuși, cu o grabă suspectă, respectiv a doua zi după primirea adresei ANI, fără să verifice temeinic îndeplinirea condițiilor legale, îndeosebi a vechimii necesare în specialitatea studiilor, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a emis aviz favorabil (cu nr. 1434665/18.08.2008) pentru exercitarea funcției de secretar general al ANI de către Horia Georgescu prin detașare de la Ministerul Justiției, unde îndeplinea funcția de consilier al ministrului Tudor Chiuariu. Avizul favorabil a fost semnat de vicepreședintele Eugen Coifan în locul președintelui Joszef Birtalan, iar, conform unor surse din ANI, Coifan le-a solicitat în schimb lui Macovei și Georgescu să o angajeze pe soția sa în funcția de director al Direcției Resurse Umane din cadrul ANI.

În data de 2 iulie 2007 Horia Georgescu a fost angajat consilier al ministrului Justiției, fără să aibă nicio vechime în profesii juridice, întrucât de abia în luna angajării a susținut și a trecut examenul de licență în drept. În data de 2 mai 2007 Horia Georgescu a fost angajat consilier al ministrului pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii, deși activase mai puțin de trei ani în specialitatea studiilor economice, respectiv în perioada 15.05.2004- 01.03.2007, ca specialist în investigații financiare în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

În perioada în care a fost angajat la Ministerul Jusțiției, Horia Georgescu a fost desemnat reprezentantul acestui minister în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, iar în această calitate a fost implicat în retrocedările frauduloase pentru care a fost arestat, la solicitarea DNA, într-un dosar cu un prejudiciu estimat la 84 milioane de euro.

Culmea ironiei este că Horia Georgescu a fost angajat, fără respectarea condițiilor legale și fără efectuarea unor verificări minime privind integritatea sa, până și în structura centrală a Parchetului Național Anticorupție (PNA). Prin adresa Serviciului inspecție din cadrul Parchetului Național Anticorupție nr. 10/VI/1/27.01.2004, procurorul inspector șef Ioan Burlacu a constatat că Horia Georgescu îndeplinește condițiile prevăzute de art.11 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.43/2002, care statua că în cadrul PNA pot fi numiți, cu avizul ministerelor de resort, specialiști cu înaltă calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii.

Prin nota Serviciului specialiști din cadrul Parchetului Național Anticorupție nr. 56/Sp/15.04.2004, șeful Serviciului, Ioan Burlacu, a constatat, după studierea CV-ului și interviul susținut de Horia Georgescu, în perioada respectivă director general la SC HBG CONSULTING SRL Brașov, că acesta îndeplinește condițiile de studii, vechime, cunoștințe în domeniul financiar și al spălării banilor, având disponibilitate pentru regimul de lucru, motiv pentru care a avizat favorabil propunerea de numire ca specialist.

Ca urmare a solicitării adresate de Parchetul Național Anticorupție, Agenția Națională pentru Intreprinderi Mici și Mijlociii și Coperație din cadrul Guvernului României a comunicat, prin adresa nr.281/CP/23.04.2004, avizul favorabil în legătură cu numirea lui Horia Georgescu în funcția de specialist în cadrul Parchetului Național Anticorupție, conform dispozițiilor art. 11 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43/2002.

Prin ordinul procurorului general al Parchetului General Anticorupție, Horia Georgescu a fost numit în funcția de specialist în cadrul acestei structuri de Parchet (nivel central), începând cu data de 15.05.2004. Ori, la data respectivă, Horia Georgescu nu avea niciun an vechime în specialitatea studiilor economice și deci nu putea avea înaltă calificare având în vedere că, potrivit CV-ului său a obținut licența de economist în promoția 2003, la Academia de Studii Economice din București, după ce a urmat Facultatea de Relații Economice Internaționale la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir din Brașov, în perioada 1999-2003.

Pe de altă parte, studiile superioare ale lui Horia Georgescu nu sunt certe, având în vedere că fratele său Sorin Georgescu a declarat, în cursul acestui an, că nu are știintă că fratele său a urmat și ar fi absolvit vreo facultate și că și-ar fi cumpărat adeverințele de absolvire și diplomele de licență. Aceste acuzații sunt plauzibile având în vedere că Universitatea Hyperion din București a devenit cunoscută drept o fabrică de diplome, iar la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir din Brașov era președinte al consiliului de administrație tatăl său Marian Georgescu (fost gardian și comandant al Penitenciarului Codlea în timpul regimului comunist).

Fratele lui Horia Georgescu îl acuza pe acesta și de faptul că ar fi oferit o mită de 18.000 de euro pentru a fi angajat specialist la Parchetul Național Anticorupție, care ar fi fost remisă unei persoane cu o funcție importantă.

Dacă PNA și SRI ar fi efectuat verificări minimale și corecte ar fi constatat că Horia Georgescu nu îndeplinea nici condițiile de competență și vechime nici condițiile de integritate pentru a ocupa funcția de specialist anticorupție. Mai ales că, până la data respectivă, o altă instituție informativă semnalase faptul că, în perioada 2000-2004, în calitate de asociat și administrator în șase societați comerciale din Brașov (orașul său de baștină), Horia Georgescu a fost implicat în săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală și de spălare de bani în formă continuată, prin asocierea într-un grup infracțional organizat cu membri și cu apropiați ai familiei sale, în urma cărora a obținut un beneficiu estimat la 350 000 euro.

Revenind la criteriile de angajare la PNA, se poate spune că Horia Georgescu avea cunoștințe și era specialist în domeniul spălării banilor, dar de partea cealaltă a baricadei, ca infractor. Cert este că sesizarea privind antecedentele penale ale lui Horia Georgescu nu a ajuns sau nu a fost luat în seamă de instituțiile abilitate, fapt ce i-a permis acestuia să acceadă în PNA și apoi în ANI . SRI și DNA au avut o atitudine suspect de concesivă față de Horia Georgescu până la arestarea sa în 2015.

Pe de o parte, SRI nu a semnalat implicarea sa în săvârșirea unor infracțiuni grave de evaziune fiscală și spălare de bani și nici legăturile sale cu medii interlope din Brașov, inclusiv cu traficanți și consumatori de droguri. Pe de altă parte, SRI l-a sprijinit în ridicarea unui soclu intelectual, oploșindu-l cu un masterat la Colegiul Național de Informații în 2009 și admițându-l la doctorat la Academia Națională de Informații în 2010. Dacă nu ar fi fost arestat în primăvară, Horia Georgescu ar fi devenit doctor în științe militare și informații, sub cupola SRI, în vara acestui an.

DNA a fost concesiv față de Horia Georgescu și prin modul în care a soluționat dosarele penale în care acesta a fost cercetat pentru fapte de corupție, în perioada în care a deținut funcția de președinte al ANI. Astfel, cu supervizarea fostului procuror șef al Secției de combatere a corupției, Lucian Papici, Horia Georgescu a beneficiat de soluții de neîncepere a urmăririi penale atât în dosarul nr. 200/P/2012, în care a fost cercetat, împreună cu Cătălin Macovei, pentru luare de mită (referitor la atribuirea a unor licitații) și pentru abuz în serviciu (referitor la un prejudiciu de 508.713 lei constatat de Curtea de Conturi, care a fost cauzat ANI în primul an de activitate), cât și în dosarul nr. 229/P/2013, în care a fost cercetat pentru dare de mită (referitor la suma de 18 000 euro pe care a oferit-o în vederea angajării sale la PNA).

De asemenea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București și Judecătoria Sectorului 1 București au acoperit angajarea sa la ANI în baza unei adeverințe false, prin emiterea de soluții de netrimitere în judecată în dosarele în care Horia Georgescu și Cătălin Macovei au fost cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals (10962/P/2009 și 388/P/2013). O atitudine deosebit de concesivă față de Horia Georgescu a avut și Consiliul Național de Integritate, organismul care supervizează activitatea ANI, începând cu validarea sa în funcția de președinte al Agenției în martie 2012, când nu a luat act de inadvertențele din CV-ul său și de faptul că era cercetat în mai multe dosare penale. Iar, în perioada 2013-2014, Consiliul Național de Integritate nu a luat în seamă sesizările care i-au fost adresate, inclusiv de către membri ai Senatului, cu privire la o serie de nelegalități imputate președintelui Horia Georgescu: 1. angajarea la ANI în baza unei adeverințe false; 2. aflarea în starea de incompatibilitate, întrucât a deținut calitatea de administrator la o societate comercială (SC Outlook SRL Brașov) până în data de 12 noiembrie 2013; 3. anchetarea pentru dare de mită, în dosarul DNA nr.229/P/2013, și pentru complicitate la fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu, în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București nr. 388/P/2013; 4. dobândirea dubioasă a mai multor bunuri imobiliare (două vile, două aparatamente, un teren) și mobiliare (autoturisme de teren, ceasuri de lux); 5. suspiciunea că ar fi avut calitatea de ofițer acoperit al SRI.

Din păcate, și Senatul l-a validat în pripă în funcția de președinte al ANI în ședinta de plen din 2 aprilie 2012, întrucât începuse să intre și sub pielea fostului premier și președinte al PSD, Victor Ponta, după ce ani la rând fusese sluga credincioasă a fostului ex-președinte Traian Băsescu.

Astfel, datorită concesivității sau neglijenței anumitor instituții ale statului și cu concursul unor factori politici, o pușlama ca Horia Georgescu a ajuns în fruntea unei instituții cheie în lupta pentru integritatea clasei politice, administrației publice și justiției din România. Un astfel de individ a ajuns să fie proslăvit nu numai de fostul președinte Traian Băsescu și de presa aservită acestuia, ci și de ambasadorii unor state occidentale importante (SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda). Culmea grotescului, cu câteva luni înainte de arestarea sa, Horia Georgescu a fost invitat și primit, în semn de recunoaștere a calităților și meritelor sale, la Departamentul Justiției și la Departamentul de Stat de la Washington.

Anumite semne de întrebare ridică și CV-ul și cariera profesională a câștigătorului recentului concurs pentru funcția de președinte al ANI. Bogdan Stan a câștigat concursul pentru această funcție la vârsta de 34 de ani, după 7 ani de carieră în Agenție. Stan are studii superioare juridice, dar nu a absolvit una din facultățile titrate de drept, urmând o facultate de drept din cadrul unei universității particulare (Titu Maiorescu) din București. Când a fost angajat la ANI (decembrie 2007), nu avea nici un an vechime în specialitatea studiilor juridice, activând ca avocat în perioada ianuarie-decembrie 2007, după ce obținuse licența în drept în 2005. La început a fost angajat consilier personal al fostului președinte Cătălin Macovei, care l-a promovat rapid în următoarele funcții: inspector de integritate (în iunie 2008), șef serviciu (în iulie 2009) și director al Direcției Generale a Inspecției de Integritate (în iunie 2011).

Este de reținut că, potrivit raportului susmenționat al Curții de Conturi, cabinetul președintelui ANI a fost organizat în 2008 cu încălcarea prevederilor legale, numărul de personal din cadrul acestui cabinet fiind depășit cu un post de consilier personal. Timp de trei ani, respectiv din aprilie 2012 până în martie 2015, a fost mâna dreaptă a președintelui Horia Georgescu, deținînd funcția de vicepreședinte al Agenției, în care s-a remarcat drept un emul credincios al acestuia.

L-a copiat pe Georgescu inclusiv în CV, unde, probabil pentru a impresiona și pentru a intimida, a consemnat ca și acesta: „Studii postuniversitare/Diplomă de absolvire/Securitate Națională/Serviciul Român de Informații – Academia Națională de Informații – Colegiul Național de Informații”. În mod normal ar fi trebuit să fie consemnat doar Colegiul Național de Informații întrucât nu a absolvit studii postuniversitare la Serviciul Român de Informații. Orișicum, Bogdan Stan va trebui să clarifice legătura sa cu Serviciul Român de Informații, cu atât mai mult cu cât există supoziții că ar avea o relație apropiată de rudenie cu generalul (r) Mihai Stan, care a fost primul prim-adjunct al directorului SRI, în perioada în care acest serviciu era condus de profesorul Virgil Măgureanu.

Senator Valer Marian

ESEC AL FRONTULUI NATIONAL IN ALEGERILE REGIONALE TURUL II DIN FRANTA!

14 dec.

Extrema dreaptă franceză nu a reușit duminică să obțină victoria în niciuna dintre cele 13 regiuni ale țării, în pofida unui succes istoric înregistrat în primul tur, arătau sondajele publicate la ieșirea de la urne.

Frontul Național condus de Marine Le Pen nu ar fi reuşit să obţină vreo victorie în vreo regiune după ce s-a clasat primul în şase din cele 13 regiuni franceze la primul tur al alegerilor, în urmă cu o săptămână.

”Rezultatele nu vor descuraja ascensiunea neîndurătoare a partidului, de la o alegere electorală la alta, până la stadiul de mișcare națională”, a spus Marine Le Pen duminică după ce exit-poll-urile au indicat că partidul său a pierdut.

Premierul socialist francez Manuel Valls și fostul președinte conservator Nicholas Sarkozy au cerut ca eșecul Fontului Național la alegerile regionale să nu fie primit cu triumfalism, mai ales că acest scrutin a evidențiat popularitatea în creștere a extremei drepte, transmite AFP.

„Nicio ușurare, niciun triumfalism în această seară (…) Pericolul extremei drepte nu a fost înlăturat, mai este mult până acolo”, a spus premierul francez după aflarea rezultatelor sondajelor.

Prezența la urne era de 58,50% la ora 19.00 , cu 10 puncte procentuale peste cea din primul tur.

%d blogeri au apreciat asta: