Arhiva | 4:42 pm

Stiati ca… județul Harghita a ieșit din România si are steag secuiesc autonom!

16 dec.

Vremuritulburi

Țineți minte această dată: vineri, 11 decembrie 2015, care e ziua ieșirii județului Harghita din ordinea de stat și constituțională a României. În acest weekend toată presa din România s-a ocupat cu arestarea lui Paul de România, retrocedările cuplului Andronic/Truică, cu peștii lui Iohannis hrăniți de la bugetul de stat și de propaganda soroșistă: ”vrem spitale , nu catedrale”, iar televiziunile generaliste cu politicianismele ieftine dâmbovițene.

ce3953bb2c17d9ff42d72d8a172b267b

Județul Harghita a ieșit din România. Are steagul secuiesc autonom, Presa Română nu scoate un cuvânt

Adevărata știre a fost de fapt un moment istoric în care statul român a pierdut suveranitatea asupra unui județ al țării, viitoare componentă teritorială a ținutului secuiesc. Consiliul Județean Harghita a votat vineri, cu majoritate de voturi, steagul secuiesc ca steag al județului, și nu a fost de acord ca un simbol ”stejarul”, care să-i reprezinte pe români, să fie prezent pe steag. Proiectul de hotărâre, inițiat de…

Vezi articolul original 860 de cuvinte mai mult

Calculatorul, drogul care face cele mai mari ravagii printre copii

16 dec.

Vremuritulburi

Copiii şi adolescenţii îşi riscă sănătatea, „drogul” fiindu-le oferit zilnic chiar de părinţi. Medicii susţin că jocurile pe calculator dăunează grav sănătăţii, iar utilizarea frecventă a computerului a dat naştere dependenţei.

copil_computer

În multe cazuri se ajunge la psihoterapie și medicație”, spune Laura Nussbaum, medicul-şef al Secţiei de psihiatrie pediatrică din cadrul Clinicii de Psihiatrie şi Neurologie pentru Copii şi Adolescenţi a Spitalului „Louis Ţurcanu” din Timişoara.

Numeroşi copii au încă de mici tablete şi laptopuri, de cele mai multe ori manevrând fără probleme tastatura şi mouse-ul înainte de a învăţa să scrie cu stiloul.

„E adevărat că accesul copiilor la noile tehnologii le dezvoltă abilități și aptitudini, dar lucrurile trebuie făcute cu măsură, iar debutul în mediul virtual trebuie amânat cât mai mult cu putință. Calculatorul, tableta și telefonul mobil dau dependență. Avem foarte multe cazuri de copii de la grădiniţă sau de la clasele primare…

Vezi articolul original 293 de cuvinte mai mult

ACTELE NORMATIVE ADOPTATE DEGUVERNUL CIOLOS=SOROS!

16 dec.

 

Actele normative adoptate în ședința Guvernului României din 16 decembrie, ora 08.30:

I. ORDONANȚE DE URGENȚĂ

  1. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin.(1) lit.c) și k) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic

II. HOTĂRÂRI

  1. HOTĂRÂRE privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale şi a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se stabileşte contribuţia lunară de întreţinere datorată de către susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidenţiale
  2. HOTĂRÂRE privind stabilirea fructelor proaspete distribuite, a perioadei şi frecvenţei distribuţiei, a limitei valorii zilnice/elev şi a fondurilor necesare pentru distribuţia fructelor proaspete şi a măsurilor adiacente distribuţiei de fructe proaspete, a bugetului aferent acestora, precum şi a modalităţii de implementare efectivă şi de gestionare la nivelul administraţiei publice, în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli în anul şcolar 2015-2016

  3. HOTĂRÂRE pentru modificarea art.10 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

  4. HOTĂRÂRE privind aplicarea corecţiilor financiare solicitate de Comisia Europeană asupra cheltuielilor finanţate din cadrul Axei Prioritare 1 a Programului Operaţional Sectorial ”Creşterea Competitivităţii Economice”

  5. HOTĂRÂRE privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Energiei

  6. HOTĂRÂRE pentru modificarea anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.134/2015 privind aprobarea acordării ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive din cadrul Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului-S.A Petroşani, pentru anul 2015

  7. HOTĂRÂRE pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.223/2014 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea de către Muzeul Naţional de Istorie a României a expoziţiei ”Comorile României” în Republica Populară Chineză

  8. HOTĂRÂRE privind alocarea din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2015, a unor sume de bani pentru finanţarea cheltuielilor curente necesare funcţionării Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic

10.HOTĂRÂRE privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului – Clubul Sportiv „Pandurii Târgu Jiu” în domeniul public al municipiului Târgu Jiu şi pentru darea în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului – Clubul Sportiv „Pandurii Târgu Jiu” a imobilului trecut în domeniul public al statului prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Târgu Jiu nr. 382/2015, modificată şi completată de Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Târgu Jiu nr. 418/12.10.2015

11.HOTĂRÂRE privind actualizarea valorilor de inventar şi modificarea adresei şi a parametrilor tehnici ale unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului – Clubul Sportiv Pandurii Târgu Jiu, precum şi pentru transmiterea parţială din aceste imobile, din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului, în domeniul public al Municipiului Târgu Jiu

12.HOTĂRÂRE privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Timiş de către domnul Marossy Zoltán Gheorghe

13.HOTĂRÂRE privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Dogariu Eugen din funcţia publică de prefect al judeţului Timiş în funcţia publică de subprefect al judeţului Timiş

14.HOTĂRÂRE privind numirea domnului Băcală Mircea în funcţia publică de prefect al judeţului Timiş

III. BUGETE DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

  1. HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2015 al Societăţii Metrorex S.A, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor
  • HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2015 al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. – Marfă” – S.A. aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

  • HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2016

  • HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2015 al Regiei Autonome ”Monitorul Oficial”, aflată sub autoritatea Guvernului României, exercitată prin Secretariatul General al Guvernului

  • HOTĂRÂRE privind rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Companiei Naţionale ”Loteria Română” -S.A, companie naţională aflată sub autoritatea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

  • IV. MEMORANDUMURI

    1. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea Raportului privind implementarea Programului Naţional de Reformă 2015, a Raportului privind implementarea Recomandărilor Specifice de Ţară 2015 şi a documentului sintetic de raportare solicitat de Comisia Europeană în contextul Semestrului european

    2. MEMORANDUM cu tema: Finalizarea negocierilor şi semnarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii privind Sprijinul pentru Proiecte

    3. MEMORANDUM cu tema: îmbunătăţirea procesului decizional la nivelul administraţiei publice centrale

    PRESEDINTELE SENATULUI ,CALIN POPESCU TARICEANU ATAC DUR LA ADRESA GUVERNULUI „VARZA A LA BRUXELLES”,CONDUS DE JULIEN CIOLOS SI LA BUGETUL DE AUSTERITATE PE ANUL 2016,CARE SUNT VORBE IMPOTRIVA CELOR 5 MILIOANE DE PENSIONARI SI CARE NU RESPECTA BUGETUL DE STAT AL GUVERNULUI PONTA!”AMICUL „FOST PEDELIST”,LIVIU DRAGNEA PRESEDINTELE PENAL AL PSD ,O SARIT IN APARAREA GUVERNULUI CIOLOS!

    16 dec.

     

    Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, în plenul reunit al Parlamentului, că este „profund dezamăgit” de atitudinea lui Călin Popescu Tăriceanu care a spus că ALDE votează împotriva bugetului pe 2016.

    Presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu a tinut in plen cel mai dur discurs la adresa legii bugetului si a Guvernului Ciolos. Acesta a criticat faptul ca se dau mult mai multi bani Apararii si serviciilor secrete, decat Educatiei si Culturii. El acuza ca astfel creste puterea de control a statului asupra cetatenilor.

    „Eu imi imaginam ca azi suntem la cea mai importanta dezbatere politica dintr-un an. Ar fi trebuit sa ne dea o imagine foarte clara a proiectului actualului Guvern pentru Romania.

    In proiectul de buget sunt anomalii – sistemul de aparare primeste de doua ori mai mult decat educatia, serviciile – de 4 ori mai mult decat cultura.

    Sporeste puterea de control a statului asupra vietii cetatenilor

    Asistam ca suntem ascultati de-a valma. Toate aceste intereptari n-au legatura de cele mai multe ori cu siguranta nationala.

    Asistam neputinciosi la aceste anomalii”, a spus Tariceanu.

    El a criticat faptul ca actualul buget face din Romania o tara de rangul doi, cu forta de munca ieftina ca o tara de lumea a treia.

    „Bugetul pe 2016 ne proiecteaza catre o Romanie de rangul doi, furnizoare de forta de munca ieftina, la periferia Europei, aproape ca o tara din lumea a treia.

    Mi-as fi dorit sa vad un buget care sa duca la o Romanie prospera. Ni se propune o Romanie de 2 lei, in care romanii pot fi platiti cu 2 lei ca in alte tari.

    Cred ca aceasta formula nefericita ne-a pus pe multi pe ganduri ca sunt multi responsabili care nu inteleg care este rolul Romaniei in UE. Nu putem vorbi de o Romnie puternica cu salarii de 2 lei. Daca vreti sa continuam cu o Romanie ca in tarile din lumea a treia, continuati asa. Considerati cel mai serios cresterea salariului minim la 1200, sa nu vina investitotii pentru forta de mucna ieftina.

    Actualul buget condamna Romania la stagnare, la un rol minor pe care nu il putem accepta.

    Bugetul – mancare cu carne cu varza de Bruxelles”, a mai spus Tariceanu.

     

    „Nu pot sa nu constatat ca ALDE a votat impotriva, nu inteleg de ce, nu inteleg ce inseamnă varza cu carne de Bruxelles, nu inteleg daca Guvernul ar fi ramas pe acest buget era tot varza cu carne de Bruxelles. Sunt profund dezamagit ca partenerii nostri de coalitie au votat impotriva”, a declarat Liviu Dragnea.

    În replică, Tăriceanu a spus că și el constată „cu neplăcută suprindere” pozitia lui Liviu Dragnea, liderul ALDE explicând faptul că „bugetul per ansamblu este prost” chiar daca se pastreaza masuri precum majorarea pensiilor cu 5%.

    „Va rog sa nu faceti extensii de interpretare nepotrivite”, i-a spus acesta lui Dragnea.

     

    SCRIITORUL SI PUBLICISTUL LIVIU ANTONESEI A REFUZAT INVITATIA LA COTROCENI TRIMISA DE CINICUL SI AROGANTUL GAULEITER NAZI,KLAUS JOHANNIS”COLECTIV!”

    16 dec.

    Scriitorul și publicistul Liviu Antonesei a prezentat în marţi după-amiază, pe pagina sa de Facebook, finalul discuției pe care a avut-o cu consilierul prezidențial Andrei Muraru, pe tema participării la o recepție organizată la Palatul Cotroceni, cu participarea președintelui României, Klaus Iohannis, scrie site-ul romaniacurata.ro.

    Liviu Antonesei, care și-a asumat în mod public, în toamna anului trecut, susținerea candidaturii lui Klaus Iohannis, prezintă astfel cele mai importante motive (pe care le puteți citi mai jos) care l-au făcut să decline invitația pe care, inițial, o acceptase.

    *

    Un schimb de mesaje cu Dl Andrei Muraru, Consilier Prezidențial, privind o invitație la Cotroceni

    Stimate domnule profesor Antonesei,

    Revin cu acest mesaj în urma convorbirii noatre telefonice. Așadar, întâlnirea cu Președintele Klaus Iohannis va avea loc miercuri, 16 decembrie, ora 17. Rugămintea noastră este să fiți la Intrarea Leu a Palatului Cotroceni între 16.30 și 16.45 pentru formalitățile de acces.

    Vă rog să-mi transmiteți o confirmare după ce receptionați acest mesaj.

    Cu mulțumiri și gânduri bune,
    Andrei Muraru
    Consilier Prezidențial

    ***

    Stimate Domnule Andrei Muraru,

    Consilier Prezidențial,

    De vineri încoace, de când am vorbit la telefon, m-am tot gândit dacă nu m-am pripit acceptând invitația pentru întâlnirea de mâine de la Cotroceni, pentru care, desigur, îi mulțumesc Domnului Președinte și Dumneavoastră de asemenea.

    Amabilul Dumneavoastră mesaj de astăzi, m-a obligat cumva să opresc meditația și să iau o decizie. Iar aceasta este negativă, în ciuda unei anumite simpatii pe care încă o am față de Domnul Klaus Iohannis. Mai ales pentru candidatul pe care l-am susținut toamna trecută și, din păcate, mai puțină pentru prețedintele în exercițiu.

    Recunosc, desigur, că noul președinte marchează o schimbare de stil față de mandatele Domnului Băsescu, un stil care apropie România de o anumită normalitate. Faptul că nu mai trăim într-o isterie continuă, provocată de la cel mai nivel al puterii de stat, este fără îndoială un câștig pentru țară pe care îl apreciez. În context, mă simt mai bine reprezentat de Președintele de acum decât de toți cei anteriori.

    Din păcate, după primele două-trei luni de mandat, președintele pe care l-am susținut mi-a înșelat încrederea – este desigur și vina mea, uneori uit că trăim în România -, comițând unele erori de poziționare, pe care le-am criticat de câte ori a trebuit. Din păcate, nu mai am acces pe pagina de Facebook a Preșendintelui, așa că doar la primele erori am putut să-i comunic opinia. Când am confirmat telefonic acceptul meu, m-am gândit că-i voi putea comunica prin viu grai observațiile și criticile mele. Apoi, mi-am dat seama că vom fi câteva zeci, poate sute de persoane, invitați să participe la o întâlnire agreabilă, înainte de sărbători, pe care nu avea sens s-o tulbur eu. Da, sunt un om relativ incomod, dar nu și un trouble fete!

    În speranța că Dumneavoastră îi veți putea comunica Domnului Președinte unele din observațiile și criticile mele, le reiau aici pe scurt:

    – O politică de personal care a condus la recuperarea și punerea în posturi a celei mai dăunătoare părți a intelectualității din țară, mă refer desigur la ceea cea presa a numit „intelectualii lui Băsescu”, care au ocupat din noi instituții ale statului, de la servicii de informații la ambasade. Nu fac o listă nominală, pentru că am făcut-o la timp, în articole, postări pe blog și Facebook.

    – Promovarea pe sub mână a legislației Big Brother, într-o formă abia edulcorată față de versiunile anterioare, respinse toate de Curtea Constituțională a României. Or, aceste legi sunt de limpede extracție securistă și nu au fost supuse niciodată cu adevărat unei dezbateri publice.

    – DNA, în ciuda faptului că e mai „pluralist” din octombrie 2013 – tras de mânecă de Departamentul de Justiție al SUA a aflat că hoții sunt în toate partidele nu doar în cele antipatizate de adversarii Domnului Băsescu -, continuă să facă un fel de Justiție specatocol – scapă „pe surse” informații din dosarele în lucru, stenograme etc., către presa acolită, ceea ce nu se întâmplă în statele civilizate, unde Justiția se face la tribunal, nu în ziare și la televizor. Ceea ce este ți mai grav, SRI ia parte la anchetele DNA, nu are nicio atribuție legală în această privință. Poate încă și mai grav este că TOATE interceptările din România, oricine le-ar face, sunt ilegale, dat fiind că o Hotărâre CSAT, de pe vremea anteriorului președinte, poate ține locul unei legi. CSAT nu este organ legislativ în România, cel puțin așa ceva nu este prevăzut în Constituție.

    – Mi se pare inacceptabil cum s-a profitat de o tragedie, incendiul cu deja 62 de morți de la „Colectiv”, pentru a fi promovat guvernul Ciolos. Opinia mea privind acest guvern, care a schimbat de trei ori titularul de la Justiție, a propus Parlamentului trei versiuni de program de guvernare într-o zi și cuprinde, pe lângă ceva eurobirocrați – că tehnocrați ar fi o exagerare -, și un demn reprezentant al extremei drepte, nu are cum să fie una favorabilă.

    Acestea ar fi observațiile mele majore. Mai sunt și altele, de mai mică importanță, dar care cumulate, trag totuți greu. Mă gândesc, de pildă că, chiar acum, mai multe mii de ciobani protestează la București împotriva noii forme a legii vânătorii, devenită nu știu de ce un fel de lege anti-oi și anti-câini! Se înțelege că și antioerit!

    Încă o dată, mulțumesc Domnului Președinte pentru amabila invitație, cum vă mulțumesc și Dumneavoastră. Îmi pare rău dacă refuzul meu vă dezamăgește, dar viața m-a învățat ceva, să ține mai mult la opiniile mele și la independența mea decât la orice fel de onoruri… Ultimul lucru pe care mi l-aș dori ar fi să aveți neplăceri din pricina acestui refuz. Știți că vă apreciez foarte mult, inclusiv pentru unele gesturi de independență.

    Cu prietenie și cele mai bune urări,
    Liviu Antonesei

    15. 12. 2015, in Iași

    EMISARUL OCULTEI FINANCIARE MONDIALE LA BUCURESTI,CETATEANUL GERMAN,PENALUL KLAUS WERNER JOHANNIS”MUTU”SI MESAJUL SAU DE AZI IN PARLAMENT :CUM ISI VEDE PRIMUL MANDAT!

    16 dec.

    Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, în mesajul adresat Parlamentului, cu ocazia împlinirii unui an de la preluarea mandatului, că și-ar dori ca despre 2015 să se spună că este anul în care a început schimbarea modului de a face politică în România și începutul înnoirii clasei politice.

    În opinia președintelui, marea miza a anului 2016 e reconstrucția încrederii în politică. Iohannis a anunțat în același timp că și-a propus să se concentreze pe Educație și Sănătate, invocând o nouă Românie: „România educată”.

    Discursul lui Iohannis în Parlament, integral

    „Am ținut să vin în fața dumneavoastră la un an de la preluarea mandatului de Președinte al României nu pentru a face un bilanț sec, ci ca gest de normalitate democratică.

    Am vorbit atunci, de la aceeași tribună, despre direcțiile majore pentru România, despre schimbările de principiu pe care le asum în modul de a face politică, în relația cu instituțiile și cu cetățenii. Convingerea mea profundă este că marile proiecte ale unei națiuni pot fi împlinite doar dacă se sprijină pe un fundament alcătuit din valori și norme de politică asumate. Acest fundament avea nevoie de reconstrucție.
    Am dorit, astfel, ca 2015 să fie anul recâștigării normalității, în interior și în exterior.
    În plan intern, prima mea promisiune a fost un alt fel de a face politică în România, fără scandal, cu respect și seriozitate. Am considerat că acest lucru începe și cu Președintele, al cărui rol este să fie generator nu de tensiune, ci de echilibru.
    Recâștigarea normalității în interior pornește de la lucruri foarte simple: redescoperirea dialogului cu și între partidele politice, deschiderea către societatea civilă, relații instituționale corecte, indiferent de preferințe sau antipatii personale și, nu în ultimul rând, transformarea ideii de consultare dintr-una aproape golită de sens într-una reală, cu efecte concrete. În doar un an a devenit deja un lucru firesc să avem consultări, să ne așezăm la masa dezbaterii – Președinte, partide, societate civilă.
    Ştiu că de-a lungul acestui an unii s-au întrebat de ce nu reacționez la orice subiect, de ce nu intervin în forță la adresa unor oameni politici cu funcții în stat, de ce nu răspund la atacuri cu aceeași monedă. Sper că onorând promisiunea de a face politică altfel am dat răspuns și acestor întrebări.

    Anul 2015 a demonstrat că se poate să avem acord larg, pe subiecte de interes public, pe probleme care privesc România și, mai ales, că un asemenea acord nu rămâne doar pe hârtie sau la nivel declarativ.
    Prima acțiune a anului a fost semnarea de către toate formațiunile politice a Acordului privind creșterea bugetului pentru Apărare la 2% din PIB până în 2017.
    Prin acest gest, România și-a arătat angajamentul de a fi un furnizor de securitate în regiune, un stat responsabil în raport cu cetățenii săi și un partener corect și proactiv în raport cu aliații. Bugetul pentru anul 2016 prevede o primă etapă de creștere, astfel încât în 2017 acest Acord să fie respectat.
    Tot de o largă majoritate s-a bucurat și Strategia Națională de Apărare, care este astăzi un document fundamental ce definește obiectivele majore ale țării noastre, nu doar în materie de Apărare, ci de Securitate națională în înțelesul său extins. Pentru prima dată am inclus la acest capitol aspecte și direcții de acțiune care țin de educație și sănătate, de păstrarea identității naționale sau protejarea patrimoniului. „România puternică în Europa și în lume”, așa cum o definim în Strategia Națională de Apărare, este mai mult decât un deziderat. Este un proiect național pe care îl construim deja.
    Restabilirea normalității în politica internă a însemnat și un alt tip de raportare la Constituție și legi.
    Am tratat cu toată responsabilitatea atributul promulgării legilor, în virtutea principiilor constituționale și cu atenție la impactul fiecărei legi asupra oamenilor, asupra economiei și societății în ansamblul ei. Pe acest fond am recurs în mai multe rânduri la mecanismele permise de legea fundamentală – sesizarea Curții Constituționale sau cererea de reexaminare.
    Mă bucur să constat că în cazuri importante, precum cel al Codului Fiscal, a existat disponibilitatea actorilor politici de a se apleca mai cu atenție asupra textului legii.
    Pe de altă parte, sunt dator să vă spun direct că două lucruri fundamentale încă lipsesc sau nu sunt la nivelul pe care îl cere o democrație matură: dezbaterea și rigoarea.
    Legi importante au intrat în atenția publică abia după adoptarea lor, odată ajunse la promulgare sau chiar după, ceea ce nu servește nici Parlamentului, nici publicului.
    Nu există substitut pentru o dezbatere consistentă premergătoare adoptării unei legi, iar aceasta este o responsabilitate de la care Parlamentul nu se poate deroba.
    În alte situații am fost nevoit să sesizez Curtea Constituțională nu pe fond, ci din cauza lipsei de rigoare, a nerespectării procedurilor și principiilor constituționale de legiferare.
    La începutul actualei sesiuni parlamentare am vorbit despre așteptarea generală a publicului ca legile în România să fie mai clare, mai bine argumentate și să nu se schimbe frecvent.
    Sunt convins că Parlamentul, ca for legislativ, poate și trebuie să răspundă acestei așteptări prin mai multă dezbatere și mai multă rigoare.

    În anul 2015, recâștigarea normalității a însemnat și demersuri în plan extern. Mă refer în mod particular la restabilirea prestigiului României în exterior, la profilarea sa în cadrul NATO și al Uniunii Europene și la întărirea parteneriatelor noastre strategice.
    2015 a fost un an în care nu doar am confirmat, ci am adâncit și transpus în acțiuni și decizii concrete opțiunile majore ale politicii noastre externe.
    Vizitele externe pe care le-am făcut anul acesta, precum și primirea în România a numeroși șefi de state și de guverne au avut tocmai această menire – de a da țării noastre o voce mai puternică, de a întări relații cu aliați tradiționali, de a reface legături strategice, de a ne apropia de state din regiune.
    Am avut câteva obiective clare: consolidarea și extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, întărirea parteneriatelor strategice sau a relațiilor privilegiate cu state membre ale Uniunii Europene și NATO – ţări precum Franța, Polonia, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, şi Turcia, consolidarea raporturilor cu țările din vecinătate, precum Ucraina, Bulgaria sau Serbia. În același timp, relația privilegiată cu Republica Moldova și susținerea parcursului european al acesteia a fost și va rămâne o constantă a politicii noastre externe.
    Din diverse motive pe care nu doresc să le comentez aici, România s-a aflat într-o oarecare izolare în anii anteriori. Am dorit să schimbăm cu totul aceasta stare de fapt în 2015, ceea ce explică și dinamica mai mare din acest an în activitatea de politică externă.
    România este o țară respectată în NATO și în Uniunea Europeană, care contează în ecuația geopolitică și geostrategică și care este gata să asume responsabilități.
    În luna noiembrie am găzduit la București Reuniunea la nivel înalt a Statelor din Europa Centrală și de Est, care a prefigurat Summitul NATO ce va avea loc la Varșovia în vara anului 2016.
    Nu în ultimul rând, recâștigarea normalității a privit și pe românii din diaspora. Sunt bucuros de faptul că promisiunea de a avea o lege a votului prin corespondență a fost respectată și am speranța că autoritățile vor asigura întreg cadrul necesar pentru ca votul românilor de peste graniță să se desfășoare în cele mai bune și sigure condiții în anul ce vine.
    Nu este o lege perfectă, probabil că vor fi lucruri de îmbunătățit în acest mecanism, dar esențial este faptul că există, a venit la timp și a rezultat din voința clasei politice care și-a respectat promisiunea făcută cetățenilor.

    Se cuvine să ne uităm în același timp la lecțiile anului 2015 și la ce lipsește pentru ca România să fie cu adevărat puternică și prosperă.
    Cea mai tragică lecție a lui 2015 se numeşte „Colectiv.” Evenimentul care a îndurerat o națiune întreagă a scos la iveală probleme ale mai multor sisteme, unele perpetuate ani de zile, în fața cărora cu toții – autorități, cetățeni – într-un moment sau altul, am ridicat din umeri a neputință și pe care am ajuns să le tolerăm.
    Sunt lucruri pe care nu avem dreptul moral să le dăm uitării și concluzii care trebuie să ne determine să acționăm și să fim responsabili.
    Cea mai dură concluzie este aceea că, pur și simplu, corupția ucide, că se pot pierde vieți nevinovate dacă nu respectăm legi și reguli și dacă, noi cu toții, ca societate, închidem ochii la încălcarea lor.
    O a doua lecție a anului 2015 este lecția schimbării. Nu vorbim despre o nevoie de moment, limitată la o înlocuire de guvern sau de putere politică, ci de o schimbare profundă a politicului, de o înnoire care să fie pe măsura așteptărilor și realităților din societate. Între politic și societate, între clasa politică și cetățeni nu are voie să existe o prăpastie.
    Tocmai de aceea, marea miză a anului 2016 este reconstrucția încrederii în politică și în capacitatea sa de a da societății direcția dorită.

    Se împlinesc în aceste zile 26 de ani de când românii s-au ridicat împotriva regimului comunist. Mai exact, acum 26 ani, schimbarea a început la Timişoara. S-au ridicat cu forța și curajul date de aspirația spre libertate. Democrația s-a câștigat prin jertfă de sânge.
    Se cuvine să nu uităm și să prețuim acest lucru, nu doar o dată pe an în Decembrie, nu doar cu ocazii speciale, ci zi de zi, respectând principii și valori în politică și mai ales având mereu în minte că suntem în serviciul cetățenilor noștri.
    Astăzi, la 26 de ani de la Revoluție, cel mai bun mod de a onora acel sacrificiu este să reconstruim încrederea și să facem democrația mai puternică. Reconstrucția încrederii în politică este, așadar, tema pe care o propun în perspectiva anului 2016: reconstrucția încrederii în instituțiile democratice, în actul politic, în partide și în cei care le reprezintă, adică în dumneavoastră.
    Mă fac, astfel, purtătorul mesajului de înnoire pe care îl dau, sub diverse forme, concetățenii noștri. Ca mediator între stat și societate este datoria mea să fac acest lucru. Dar greul acestei misiuni revine partidelor.
    Tocmai înnoirea în materie de idei, practici și oameni este șansa pentru a menține stabilitatea și echilibrul sistemului politic. Cred într-un sistem în care stânga și dreapta sunt reprezentate, în care există spațiu pentru participare și competiție și nu îmi doresc o politică în care își fac loc extremismul, populismul sau radicalismul.
    Îmi doresc ca atunci când se gândesc la politică cetățenii noștri să nu o asocieze la modul general și nediferențiat cu ineficiența, minciuna sau corupția. Îmi doresc ca românii să perceapă politica drept ceea ce e menită să fie: un spațiu al reprezentării și deciziei responsabile, la care este onorabil și onorant să participi. Iar a face politică să fie în conștiința tuturor un mod prin care îți servești națiunea.
    Pentru toate acestea va fi nevoie de voință și deschidere din partea partidelor politice consacrate, de curaj și efort din partea celor care participă pentru prima dată la competiții electorale.

    Reconstrucția încrederii va mai presupune ceva, de data aceasta din partea tuturor, nu doar a partidelor politice: să recunoaștem lucrurile bune și să păstrăm ce funcționează. Dacă ne dorim o construcție durabilă va trebui să evităm capcana lui „nimic nu e bun”, să nu condamnăm instituțiile pentru culpa individuală sau lipsa de corectitudine a unor persoane și să respingem tentația radicalismului și suspiciunii permanente. Am convingerea că românii vor dovedi înțelepciune și echilibru.

    Anul 2016 va aduce și alte tipuri de provocări decât cele care țin de competiția electorală și de reformarea politicii. Aștept de la noul cabinet, așa cum cred că așteaptă mulți români, o guvernare responsabilă.
    Acest Executiv se află în faţa unei importante provocări, dar, în acelaşi timp, şi a unei mari şanse de a arăta că se pot lua decizii şi se pot derula proiecte în funcţie de priorităţi obiective, nu de interese electorale de moment.
    Cred că atitudinea responsabilă faţă de banul public şi găsirea unor soluţii eficiente la nevoile reale ale societăţii sunt liniile directoare ale mandatului acestui guvern, așteptate de toată lumea.
    Îmi doresc o creștere economică despre care să nu vorbim doar în termeni statistici și în date, ci una care să se reflecte în viața de zi cu zi, în nivelul de trai al fiecărui român. Știu că oamenii aspiră la o viață mai bună, pentru ei și copiii lor, pentru generația viitoare. Aceasta este sau ar trebuie să fie, în definitiv, finalitatea oricărei politici.
    O Românie puternică știe să investească, să creeze valoare adăugată, să atragă bani europeni și să genereze locuri de muncă.
    Îmi propun ca în anul 2016 să am în atenție domenii cruciale pentru viitorul acestei națiuni, precum sănătatea și educația. Am lansat în acest an ideea unei largi consultări pe tema educației, care să aducă laolaltă autorități, profesori și elevi, școli și universități, societate civilă și pe toți cei interesați.
    Anul 2016 va fi dedicat unei dezbateri așezate și consistente pe tema educației, din care să rezulte o viziune de ansamblu și direcțiile majore pentru viitorul sistemului de învățământ din România. Cred că „România educată” trebuie să devină un nou proiect de țară pe care să-l asumăm și să-l ducem la bun sfârșit.
    În perspectiva împlinirii a 100 de ani de modernitate, educația va fi fără îndoială o temă centrală.
    Din acest punct de vedere, aniversarea Centenarului Marii Uniri în 2018 va trebui să fie nu doar un moment festiv, ci unul în care asumăm marile direcții de dezvoltare a României pentru secolul viitor.
    „România educată” ca proiect de țară ar trebui să fie una dintre aceste direcții, ea incluzând nu doar sistemul de învățământ, ci și încurajarea culturii, inovării și cercetării, stimularea creativității și aprecierea performanței.

    Despre anul 2015 s-ar putea spune multe, iar peste ani istoricii și analiștii vor avea perspective diferite. S-ar putea spune că a fost anul în care pentru prima dată în România s-a introdus votul prin corespondență. A fost anul unei schimbări de guvern și al instalării unui cabinet de tehnocrați.
    Ceea ce mi-aș dori eu ca peste timp să se spună despre 2015 este însă altceva: că a fost anul în care a început schimbarea modului de a face politică în România, anul care a însemnat deschiderea către societate și începutul înnoirii clasei politice.
    Este timpul schimbării. Depinde de noi toți dacă răspundem la aceste așteptări ale societății. Vă invit să fim împreună în acest demers pentru a reconstrui încrederea în instituțiile democratice și în capacitatea politicii de a produce lucruri bune pentru cetățeni!”

    VINERI ,18 DECEMBRIE VA AVEA LOC REUNIUNEA EXTREMEI DREPTE EUROPENE LA PALATUL PARLAMENTULUI LA BUCURESTI!

    16 dec.

    Marine Le Pen şi vicepremierul rus Dmitri Rogozin

    Marine Le Pen şi vicepremierul rus Dmitri Rogozin

    Cine sunt românii aflaţi pe lista de invitaţi ai acţiunii organizate de extremiştii europeni. Cine este şeful delegaţiei grupului „Europa Naţiunilor şi Libertăţii”

    Laurenţiu Rebega s-a ocupat de formalităţi

    Vineri 18 decembrie, între orele 11.00 şi 14.00, la sala Nicolae Bălcescu din Palatul Parlamentului va avea loc o acţiune organizată de grupul „Europa Naţiunilor şi Libertăţii” – grup de extrema dreaptă din Parlamentul European, condus de „celebra” Marine Le Pen. Conform informaţiilor pe care le deţinem, de închirierea săli şi de celelalte formalităţi necesare s-a ocupat europarlamentarul Laurenţiu Rebega, fostă mare speranţă a Partidului Conservator, trecut în prima decadă a lunii iulie 2015 în grupul „Europa Naţiunilor şi Libertăţii”, unde este şi vicepreşedinte. (Rebega are şi unele probleme cu DNA, dar în ultimul timp nu au mai apărut informaţii legate de ancheta demarată). Delegaţia extremei drepte este condusă de olandezul Marcel De Graaff (Partij voor de Vrijheid) care împreună cu Marine Le Pen este co-preşedintele grupului „Europa Naţiunilor şi Libertăţii”. Numele celor care vin împreună cu De Graaff nu sunt încă date publicităţii, dar conform unor informaţii neoficiale vor fi unii dintre „locotenenţii” şefei extremei drepte din Franţa, Marine Le Pen.

    Cine sunt românii care se întâlnesc cu oamenii lui Le Pen

    Conform unor informaţii care circulă în anumite medii politice, sunt câţiva români invitaţi la acţiunea de vineri. Invitat principal ar fi colonelul în rezevă Mircea Dogaru, liderul Sindicatului cadrelor militare în rezervă şi cunoscut apărător al fostei guvernări şi contestatar al celor ce se opuneau ei. Despre Dogaru se fac referiri din care ar reieşi că s-ar afla în relaţii cordiale cu ideologul rus, promotor al „Eurasiei”, Aleksandr Dughin. Conform surselor citate, pe lista invitaţilor s-ar mai afla şi fostul şef al marelui Stat major al Armatei de acum 20 de ani, generalul Mircea Chelaru, fostul realizator al emisiunilor militare la TVR şi în prezent invitat la unele televiziunide ştiri, Valeriu Pricină, Dorin Cojocaru, directorul executiv Asociatia Patronaăa Română din Industria Laptelui, Alex Jurconi, fost președinte al Federaţiei Nationale Pro Agro, George Simion, promotor al unirii României cu Moldova şi organizator al unor manifestaţii de ambele maluri ale Prutului.

    AVOCATUL GHEORGHE PIPEREA,DESPRE CINE SE ASCUNDE,IN SPATELE LEGII CARE A SCOS OIERII IN STRADA:MUGUREL ISARESCU SI IOAN TIRIAC!

    16 dec.

     

     

    Mii de oieri au protestat ieri în stradă față de legea care prevedea interzicerea pășunatului în perioada decembrie – aprilie și reducerea numărului de câini de la stâne.

    Gheorghe Piperea, unul dintre inițiatorii legii dării în plată, a aflat că printre cei care au făcut lobby pentru votarea legii vânătorii, care a nemulțumit ciobanii din România, se află Asociația vânatorilor din România, a cărui prim membru este chiar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

    Avocatul trimite câteva indicii și spre Ion Țiriac, cel care organizează în fiecare an celebra partidă de vânătoare de la Balc, acolo unde ”turiștii elitiști din vest pot plăti 5.000 de euro pentru a ucide un urs”.

    ”Organizatia care a facut lobby pentru modificarea legii vinatorii in asa fel incit sa nu li se mai permita acestora transhumanta (chestia aia cu care ne chinuia proful de limba romana in liceu si care, cica, ar fi fost nici mai mult, nici mai putin decit entogeneza romanilor) este asociatia vinatorilor din Ro.

    Treaba e la Parlament de prin 2013 si a si fost refuzata la promulgare de Herr Iohannis. Inutil, intrucit parlamentarii au tinut cu dintii de lege asa cum si-au dorit lobby-stii.

    De ce era „necesara” aceasta modificare a legii vinatorii? Pentru ca vinatul sa nu mai fie speriat de ciinii ciobanilor si nici sa nu mai fie frustrat de hrana cea de toate zilele de oile prea cornute ale bacilor ortomani.

    Cine vrea vinat mult si trofee de acest gen din Ro? Nu ati ghicit?
    Turistii elitisti din vest care pot plati 5000 de euro pentru a ucide un urs.
    Va mai dau un indiciu: domeniul privat de la Balc.

    Poate ca ciobanii sunt prea insistenti si nu ii lasa pe overlorzi sa isi mai faca 3-4 astfel de domenii. Mai largi. Mai salbatice. Bun, cine este primul sef pe lista de sefi a asociatiei vinatorilor?
    Domnul Isarescu, desigur. Nu va era deja clar?

    Ce ziceti domnu’ semi-vataf al BNR, B O? Sunt motive pentru a sesiza organele pentru o lege facuta dupa cerintele unui asemenea tip de lobby, pe chipul si asemanarea unui asemenea vinator?

    PS: Pina acum citeva minute, cind dl Covaci mi-a semnalat acest „detaliu” al chestiei de ieri, nu imi dadusem seama exact de ce iesisera ciobanii in strada si de ce erau atit de furiosi. Acum stiu. Respect dlor! Buna lectie de civism le-ati dat acestor vatafi!

    Update : cica la congresul din mai al asociatiei, in raportul presedintelui, dl Isarescu, sunt multe lamentati relative la lipsa unui lobby intens si eficient pentru modificarea legii, precum si critici la adresa Presedintiei pentru gestul „surprinzator” de a refuza promulgarea. Raportul este semnat/asumat de dl Isarescu. Acelasi care a declansat campania furibunda impotriva legii darii in plata.”, a scris Gheorghe Piperea pe pagina sa de Facebook.

    REMEMBER. NU UITATI ROMANI:16 DECEMBRIE 1989,26 DE ANI DE LA IZBUCNIREA REVOLUTIEI ANTICOMUNISTE IN TIMISOARA:”AZI IN TIMISOARA ,MAINE IN TOATA TARA!”,DUMNEZEU SA-I ODIHNEASCA PE ADEVARATII EROI MARTIRI CARE AU LUPTAT PENTRU DEMOCRATIE SI NUPATERNALISM DICTATORIAL STIL KLAUS JOHANNIS-COLECTIV!

    16 dec.

     

     

    Conform Proclamaţiei de la Timişoara revoluţia română a început în 16 decembrie 1989. Mai sînt şi alte date care au fost declarate de diferite grupuri ca început al revoluţiei: O placă comemorativă de pe clădirea bisericii reformate unde a slujit Laszlo Tokes plasează începutul revoluţiei pe 15 decembrie 1989, prima zi cînd s-au adunat persoane lîngă clădirea bisericii.

    În urmă cu 26 de ani, în 15 decembrie, la Timişoara, câteva sute de enoriaşi ai pastorului reformat Laszlo Tokes au aprins lumânări şi s-au rugat în centrul oraşului pentru ca acesta să nu fie evacuat şi mutat în alt oraş, conform unei hotărâri judecătoreşti. Pastorul făcuse recent comentarii critice la adresa regimului Ceauşescu în mass-media internaţională.

    În 16 decembrie, sute de timişoreni s-au adunat din nou în centrul Timişoarei, unde au scandat lozinci împotriva regimului Ceauşescu. Ulterior, acestora li s-au alăturat alţi protestatari, cauza iniţială a manifestării trecând în plan secund. Oamenii au manifestat toată noaptea, atât în centrul oraşului, cât şi în complexul studenţesc, iar la un moment dat au încercat să incendieze clădirea în care îşi avea sediul Comitetul Judeţean al PCR.

    Forţele de ordine au intervenit împotriva manifestanţilor, folosind gaze lacrimogene şi lovindu-i cu bastoane de cauciuc. Mulţi manifestanţi au fost arestaţi, iar străzile oraşulului arătau ca după război: vitrine sparte, magazine devastate, poze cu Nicolae şi Elena Ceauşescu rupte.


    Timişoreanul Virgil Hosu îşi aminteşte că în 16 decembrie 1989 a ieşit în stradă îndemnat de un vecin, după ce se întorsese de la serviciu.

    „Am ieşit în stradă în 16 decembrie 1989 după orele de serviciu. Lucram la Centrala Electrică de Termoficare, iar după orele de serviciu m-am întâlnit cu un vecin al meu, în apropierea blocului unde locuiam, în Zona Soarelui, şi am auzit de ceea ce se întâmplase înainte cu o zi acolo, în Piaţa Maria. Vecinul mi-a spus: «Dom’le, se încearcă ceva acolo». El, fiind maghiar, mi-a spus să mergem şi noi să vedem ce se întâmplă. Am mai luat cu noi un vecin şi în jurul orei 15.00 am plecat spre Piaţa Maria. Nu am ajuns în această piaţă, ci în apropiere, unde am zărit un grup de 20-30 de persoane. Cu toţii veneau spre centru. Ne-am alăturat lor, am venit spre Primărie cu toţii, am discutat din nou despre ceea ce se întâmplase în Piaţa Maria. Acestui grup i s-au alăturat tineri, a tot venit lume şi strigam cu toţii «Jos comunismul». În aproximativ o oră, în grup deja eram aproape o sută de persoane”, rememorează Hosu.

    Grupul de revoluţionari din care făcea parte şi Hosu a încercat, în zadar, să intre cu forţa în Primăria Timişoara.

    Tot strigând lozinci, am încercat să intrăm în Primărie. Am văzut atunci că sunt aproximativ 30 de persoane care făceau parte din Miliţia Română şi care au urmărit grupul din care făceam parte şi eu. La un moment dat, ne-am trezit înconjuraţi de miliţieni care erau însoţiţi de câini şi care au blocat intrarea. Când am crezut noi că suntem suficient de mulţi, am vrut să forţăm intrarea. În acel moment ne-au atacat atât cu bastoane, cât şi cu câini. Şi aveau şi scuturi de plastic. S-a scandat împotriva Miliţiei. Asta a fost în jurul orei 16.30. Ei au încercat să ne despartă, dar noi am fugit şi ne-am regrupat. Ne-am împărţit în câteva grupuri şi am luat-o, eu şi încă 15-20 de persoane, pe Calea Buziaşului, cu intenţia de a scoate lumea în stradă, să ni se alăture. Ne-am încurajat unii pe ceilalţi”, spune revoluţionarul.

    De pe Calea Buziaşului a străbătut aproape jumătate de oraş şi a ajuns în zona Gării de Nord, unde, alături de alţi revoluţionari, a luptat. La propriu.

    „Între noi au fost infiltraţi, în mod cert, ofiţeri acoperiţi. Eram urmăriţi pas cu pas, am fost urmăriţi de maşini cu numere mici. De altfel, pe una am şi atacat-o, am încercat să o şi răsturnăm, asta la ieşirea de sub pasajul de la Gara de Nord. Am fost atacaţi cu lopeţi, cu cozi de târnăcoape. Loveau cu disperare, iar noi eram cu mâinile goale. Ne-am apărat cum am putut, am luat ţevi din garduri şi ne-am apărat. Cei care au căzut în această luptă au fost băgaţi în dube şi duşi în penitenciar”, povesteşte Hosu.

    În tot acest timp, soţia şi fiica lui Virgil Hosu au rămas acasă şi nu mai ştiau nimic despre el. Între timp, cei doi vecini cu care el pornise spre centrul oraşului au reuşit să fugă chiar înainte de a fi urcaţi în dubele Miliţiei. Au ocolit întreg oraşul, au luat-o prin cartierele mărginaşe şi au ajuns acasă după o zi şi jumătate.


    În noaptea de 16 spre 17 decembrie, Hosu a fost arestat, bătut şi obligat să dea declaraţii. Nu ştia dacă va mai scăpa.

    „Prima dată s-a tras în 17 decembrie 1989. Eram închis, arestat în Penitenciarul din Timişoara. M-au arestat în acea noapte, de 16 spre 17 decembrie 1989, la ora 3.30, la ieşire din Piaţa Dacia. Atunci au fost arestate aproape 800 de persoane. Printre aceste persoane mă aflam şi eu. La penitenciar am fost bătuţi pentru a spune ce am căutat acolo, de ce am ieşit pe străzi să demonstrăm. Ne-au luat unul câte unul şi am fost judecaţi începând din 17 decembrie. Chiar în 18 decembrie, împlinisem 26 de ani, iar eu eram judecat şi aveam o fată acasă. Sigur, am crezut că nu o să îmi mai văd copilul. Soţia nu a mai ştiut nimic despre mine”, povesteşte emoţionat revoluţionarul.


    De la petrecerea la care ar fi trebuit să meargă cu iubita, timişoreanul Călin Vasi a ajuns printre revoluţionari

    Pentru Călin Vasi, pe atunci în vârstă de 31 de ani, 16 decembrie era ziua în care urma să participe la o petrecere, alături de iubita sa de la acea vreme. Însă petrecerea s-a ţinut, în final, în stradă, acolo unde erau deja mii de revoluţionari.

    „Era 16 decembrie 1989, în jurul orei 16.00. Mama mea, venind de la serviciu, a văzut că e lume adunată în Piaţa Maria. Mi-a zis ce a văzut. Eu trebuia să merg în ziua aceea la o petrecere şi m-am dus să îmi iau iubita vremii respective de undeva de lângă Spitalul Judeţean. Deja nu mai circulau tramvaiele. Am ajuns într-un final la iubita mea, iar la un moment dat s-a auzit gălăgie mare, se striga. Ea credea că vine lume de la stadion, care se află aproape, eu îi explicam că nu avem nici nocturnă şi se terminase şi campionatul”, povesteşte el.

    „Am ieşit să vedem ce se întâmplă, aşa am văzut lume care venea dinspre Calea Girocului. Am plecat direct cu ei, prin Complexul Studenţesc, unde în încercarea de a-i scoate pe studenţi a sosit o maşină de pompieri. A încercat să împrăştie lumea, cu jet de apă. A fost un tip foarte drăguţ de la transportul în comun care se băga cu autobuzul în faţa maşinii de pompieri”, îşi aminteşte Călin Vasi.

    După ce a stat o vreme în Complexul Studenţesc, alături de camarazii săi, şi după ce au reuşit să scoată studenţii din cămine, a pornit spre Catedrală.

    „La Catedrală, noaptea, lumea cerea să se tragă clopotele, după modelul polonez. Noi ştiam că acolo biserica a fost alături de populaţie, dar la noi nu s-a întâmplat nimic”, spune, dezamăgit, Vasi.

    Între timp, oamenii au înconjurat căile de acces spre Catedrală, iar cei care ieşeau după acest cordon uman erau prinşi şi arestaţi de Miliţie. Asta i s-a întâmplat şi lui Vasi: a fost urcat într-o dubă, iar iubita sa, care în tot acest timp îl ţinea strâns de mână, a fost urcată într-o altă dubă. Dacă Vasi a ajuns în penitenciar, iubita lui a fost dusă în depoul de tramvaie.

    „Ajunşi în penitenciar, am fost interogaţi şi bătuţi. Tot acolo am aflat că un ofiţer a început să tragă în Piaţa Libertăţii. Acolo au fost primele focuri de armă”, spune Vasi.
    Venit la Timişoara cu gândul la studenţie, Silviu Manea a ajuns să ia parte la Revoluţie

    Tot în 16 decembrie 1989, a ajuns la Timişoara Silviu Manea, care atunci avea 18 ani. Pe atunci locuia în Caraş-Severin şi venise la Timişoara să se pregătească pentru admiterea la facultate, cu ajutorul unui profesor.

    „Nu locuiam pe atunci în Timişoara, sunt din Caraş-Severin, din Oţelu Roşu. Venisem la pregătire pentru facultate în Timişoara. Locuiam la rude, în apropierea stadionului de fotbal, lângă Complexul Studenţesc. Am ajuns la Timişoara în 16 decembrie 1989. Venisem cu trenul şi am văzut eu ceva agitaţie, din tramvai, în faţa casei lui Laszlo Tokes. Ajuns la rude, mi s-a atras atenţia să nu cumva să mă duc acolo. Gazdele mele urmau să plece undeva la ţară. Eu am rămas singur acasă a doua zi”, îşi aminteşte Manea.

    În aceeaşi noapte, 16 spre 17 decembrie, pastorul Tokes a fost transportat cu o dubă spre judeţul Sălaj.

    VA URMA!

    Statisticile victimelor revoluției din decembrie 1989 potrivit Ministerului Sănătății (WIKIPEDIA):

    În total: 1104 morți și 3321 răniți (221 civili și 663 militari). Pe 22 decembrie, la ora când fug cei doi Ceaușești, erau 126 morți și 1107 răniți.

    La Timișoara:
    în perioada 16 – 21 decembrie 73 morți și 296 răniți
    după 22 decembrie 20 morți și 77 răniți

    La București:
    până în 22 decembrie, ora 12:08 (ora la care cuplul Ceaușescu fuge), s-au înregistrat 49 morți și 599 răniți
    după ora 12:08, din 22 decembrie s-au înregistrat 515 morți și 1162 răniți

    La Arad

    după 22 decembrie 19 morți și 38 de răniți [31]

    La Brăila s-au înregistrat 42 de morți.

    La Cluj s-au înregistrat până în 22 decembrie 29 morți și 58 răniți.

    La Constanța s-au înregistrat 32 morți și 116 răniți.

    La Sibiu s-au înregistrat 99 de morți și peste 100 de răniți.

    La Hunedoara șase persoane au fost ucise și alte 19 rănite.

    Ordinele lui Ceauşescu:

    – Dacă era înarmată (Miliția) trebuia să tragă!
    – Trebuie să trageți! Trebuie să trageți în ei…
    – Ați spus că ați dat ordin să se tragă…De ce ați dezinformat?
    – Trebuia să-i omoare pe huligani!
    – Să lichidăm repede ce este la Timișoara, să punem trupele în stare de luptă și oriunde se încearcă vreo acțiune, lichidată radical.
    – Acum am trimis și sunt la Timișoara toți comandanții. Am discutat acum câteva minute cu tovarășul Coman care a sosit la Timișoara cu trupe, și au primit muniție de război… Am dat ordin să se tragă!
    – Vă raportez, tovarășe Ceaușescu, capătul a trei coloane întră în Timișoara, vor fi dirijate spre centru. Am ordonat să se tragă foc. Suntem gata să îndeplinim ordinul dumneavoastră! (gen. Ion Coman)

    CINICUL SI AROGANTUL ASASIN ECONOMIC AL ROMANIEI ,KLAUS JOHANNIS CHEAMA LA ORA 17,00 ,PROFESORII LA COTROCENI!

    16 dec.

    Președintele Klaus Iohannis cheamă astăzi, la ora 17:00, profesorii la Palatul Cotroceni.

    Astfel, zeci de profesori vor participa la întâlnirea cu șeful statului, potrivit România TV.

    Totodată, în aceste zile, Klaus Iohannis organizează mai multe reuniuni, cu ocazia împlinirii unui an de mandat.

    GAULEITERUL NAZI LA BUCURESTI,EMISARUL GERMANIEI SI MESAJUL PE CARE IL VA TRANSMITE PARLAMENTARILOR ,DAR SA NU UITAM CE A PROMIS IN MESAJUL DE ANUL TRECUT!

    16 dec.

    Președintele Klaus Iohannis va transmite miercuri de la ora 11.00 un mesaj în fața Parlamentului, cu ocazia împlinirii unui an de la preluarea mandatului.

    Iohannis împlineşte un an de mandat pe 21 decembrie, perioadă în care Parlamentul se va afla deja în vacanţă, astfel încât preşedintele vrea să adreseze acest mesaj miercuri, chiar înaintea votului asupra bugetului de stat.

    La depunerea jurământului pe 21 decembrie 2014, Iohannis afirma în fața Parlamentului că primul pas care trebuie făcut este reconstrucția instituțiilor politice. „Anul 2015 trebuie să fie dedicat reformării acestora și construirii unui edificiu statal durabil. Pentru 50, nu pentru 5 ani. Și mă adresez aici în primul rând reprezentanților partidelor politice. Mă bucur să constat că există deschiderea pe care am cerut-o pentru a începe discuțiile cu privire la revizuirea Constituției și modernizarea ei, schimbarea legislației electorale – alegerea Parlamentului inclusiv reducerea numărului de parlamentari, alegerea autorităților locale, votul prin corespondență și votul electronic, schimbarea legislației partidelor politice – incluzând aici finanțarea lor și a campaniilor electorale (…) Schimbările de legislație sunt doar un pas. Ele vor trebui însoțite de o schimbare de mentalități, practici și mod de lucru. Îmi doresc o Românie scoasă din sfera senzaționalului devenit cotidian. O Românie în care nu e timp de spectacol, pentru că și puterea și opoziția lucrează, și Președintele și Guvernul și Parlamentul lucrează, fiecare cu atribuțiile sale și din poziția sa”, afirma noul președinte atunci.

    Referindu-se la domeniul justiției, Iohannis transmitea tot atunci: „Nu există altă cale pentru România decât aceea a unei țări eliberate de corupție. Mi-aș dori ca la sfârșitul mandatului meu, corupția să nu mai figureze pe agenda publică, instituțiile să funcționeze pentru cetățeni, iar oamenii politici să fi înțeles în mod definitiv că se află în serviciul public, și nu pentru interese personale sau de grup”. „Un al doilea capitol esențial pe care îl avem de reconstruit este acela al marilor sisteme publice”, mai indica șeful statului.

    Ce s-a ales de planul președintelui?

    În anul 2015 majoritatea partidelor au fost „reformate” pe ici-pe colo de DNA, după ce ele însele promiteau la începutul anului că se reformează, făcând gesturi de fațadă. Politicieni importanți au dat cu subsemnatul în 2015, însă asta nu a schimbat năravul partidelor. După tragedia de la Colectiv și protestele pe care le-a generat, partidele s-au mobilizat din nou cu promisiuni de reformare.

    Subiectul revizuirii Constituției despre care președintele vorbea în 2014 a fost deocamdată îngropat, iar legislația electorală a fost îmbunătățită, însă nu la nivelul așteptărilor. Primarii nu sunt aleși în două tururi de scrutin, ceea ce a stârnit nemuțumiri majore, iar votul prin corespondență se aplică doar la alegerile parlamentare. În ceea ce privește colaborarea dintre instituții, a doua jumătate a anului 2015 a fost marcat de scandaluri între președintele Ioahnnis și fostul premier Victor Ponta.

    Iată discursul lui Iohannis de la învestitură –

    Parlament, 21 decembrie 2014

    Domnule preşedintele al Senatului României,

    Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

    Domnule prim-ministru,

    Domnule preşedinte Ion Iliescu,

    Domnule preşedinte Emil Constantinescu,

    Prea Fericirea Voastră,

    Înalt Prea Sfinţia Voastră,

    Stimati reprezentanti ai cultelor,

    Alteţa Voastră Regală,

    Stimaţi membri ai Parlamentului României,

    Doamnelor şi domnilor miniştri,

    Excelenţa Voastră, Domnule Decan al Corpului Diplomatic,

    Excelentele Voastre, Doamnelor si Domnilor Ambasadori,

    Domnule preşedinte al Curţii Constituţionale,

    Doamnelor şi domnilor judecători ai Curţii Constituţionale,

    Doamnelor si domnilor Magistraţi,

    Domnule Avocat al Poporului,

    Excelenţele Voastre,

    Stimaţi cetăţeni, dragi compatrioţi,

    Stau aici în fața dumneavoastră, astăzi, conștient de miza acestui moment pentru viitorul României.

    Sunt recunoscător și onorat de încrederea pe care cetățenii României mi-au acordat-o, aceea de a fi Președintele lor. Și îi asigur că voi fi Președintele tuturor românilor. Sunt profund mișcat de dragostea de țară care a stat în spatele participării la vot, de aspirația spre libertate și prosperitate a românilor.

    Vă mulțumesc vouă, tuturor concetățenilor mei, pentru că ați arătat lumii întregi adevărata față a României. La 25 de ani după căderea comunismului ați făcut încă o dată să triumfe democrația și participarea.

    Se vorbește foarte mult în aceste zile despre așteptări. Despre speranțele pe care românii și le pun în viitor, despre semnalul dat de votul din 16 noiembrie. Și după valul de entuziasm o îndoială din trecut pare a-și face loc încet pentru unii. Dar dacă așteptările mari duc la dezamăgiri? Eu vreau să dărâmăm și această îndoială, așa cum am dărâmat și altele. Și le spun românilor clar: așteptările mari pot duce la rezultate mari. Și vor duce. Pentru că așteptări mari înseamnă mai multă responsabilitate, mai mult efort, mai multă seriozitate și mai multă muncă. Din partea tuturor. Iar eu voi fi primul. Momentul în care clasa politică începe să se ridice la înălțimea așteptărilor nu poate întârzia mult. Și nu frica de dezamăgire trebuie să miște oamenii politici, ci faptul că România se schimbă. Că o națiune de cetățeni cu aspirații, idealuri și valori nu va mai accepta să fie reprezentată decât de o clasă politică pe măsură.

    Doamnelor și domnilor,

    România lucrului bine făcut este angajamentul pe care mi l-am luat în fața oamenilor și cu care pornesc pe acest drum. Îmi propun ca la sfârșitul mandatului meu de Președinte, România să fie spațiul unei alte stări de spirit, al unui alt climat social, în care să își găsească în sfârșit loc stabilitatea, aprecierea valorii și calmul. Nu calmul aparent dat de absența dezbaterii, nu calmul în spatele căruia se ascunde resemnarea. Ci calmul dat de libertatea de a alege, pentru că există opțiuni, de încrederea că prosperitatea vine când fiecare își face treaba și de convingerea că împreună suntem puternici. O Românie în care stabilitatea, calmul și aprecierea valorii devin reperele normalității va fi fără îndoială una atractivă pentru investiții. Locurile de muncă și prosperitatea, pe care toți românii ni le dorim, nu au cum să apară decât într-un asemenea climat.

    România nu are voie să rămână țara proiectelor mereu începute și niciodată terminate, de la Constituție la autostrăzi, țara vorbelor frumoase și faptelor puține, țara care face legi pentru prezent nu pentru viitor, pentru interese particulare nu pentru binele comun. România nu poate să rămână țara așteptărilor mari și rezultatelor mici, țara timpului irosit și oportunităților ratate. Și nu va rămâne. Vreau ca la sfârșitul mandatului meu oamenii să vadă că în România proiectele se duc la bun sfârșit, că am construit instituții solide, că am făcut legi și reguli durabile. Vreau ca la sfârșitul mandatului meu să avem satisfacția de a fi a valorificat fiecare șansă și de a fi lăsat în urmă o Românie mai puternică și mai unită. Dar pentru asta trebuie să ne apucăm de treabă. Lucrurile nu se vor întâmpla nice peste noapte și nici de la sine. La fiecare etapă vom avem de înfruntat provocări și capcane. Iar rezistența la schimbare și teama de nou, care adesea sunt cele mai mari în interiorul sistemului, nu trebuie subestimate. Dar le vom depăși pe toate dacă avem mereu în minte ce ne-am angajat să construim.

    Doamnelor și domnilor,

    Primul pas în acest proces este reconstrucția instituțiilor politice, chemate să reprezinte cetățenii și să exercite puterea la toate nivelurile. Anul 2015 trebuie să fie dedicat reformării acestora și construirii unui edificiu statal durabil. Pentru 50, nu pentru 5 ani. Și mă adresez aici în primul rând reprezentanților partidelor politice. Mă bucur să constat că există deschiderea pe care am cerut-o pentru a începe discuțiile cu privire la:

    • revizuirea Constituției și modernizarea ei,

    • schimbarea legislației electorale – alegerea Parlamentului inclusiv reducerea numărului de parlamentari, alegerea autorităților locale, votul prin corespondență și votul electronic,

    • schimbarea legislației partidelor politice – incluzând aici finanțarea lor și a campaniilor electorale.

    Marea capcană în reforma instituțiilor politice este să o gândim pentru noi astăzi. Absența abordării pe termen lung este la fel de păguboasă ca și absența schimbării. Înțeleg rațiunile politice, înțeleg mecanismele din interiorul partidelor. Dar vă rog, pe cei din partide, să înțelegeți în egală măsură că nu mai putem lua decizii conjuncturale. Că reconstrucția instituțiilor politice nu poate porni de la calcule de partid, de la interese particulare, de la distribuiri de funcții și nici de la strategii pentru următoarele alegeri. Sper că avem cu toții înțelepciunea de a nu repeta erorile din trecut. Dacă există cu adevărat voință politică și nu doar declarații de intenție, atunci vom lua decizii care conduc la o construcție durabilă, dincolo de interese partizane și de moment.

    În domeniul statului de drept și independenței justiției, precum și al luptei anticorupție, pașii făcuți până acum trebuie cu necesitate continuați. Garantarea lor și acțiunea în spiritul lor trebuie să devină normalitate în România. Președintele are un rol important în acest sens, pe care desigur îl voi asuma. Dar este nevoie de înțelegerea clară, la nivelul întregii clase politice, a unui principiu: nu există altă cale pentru România decât aceea a unei țări eliberate de corupție. Mi-aș dori ca la sfârșitul mandatului meu, corupția să nu mai figureze pe agenda publică, instituțiile să funcționeze pentru cetățeni, iar oamenii politici să fi înțeles în mod definitiv că se află în serviciul public, și nu pentru interese personale sau de grup.

    Doamnelor și domnilor,

    Un al doilea capitol esențial pe care îl avem de reconstruit este acela al marilor sisteme publice. Și nu doar atât. Va trebui să ne uităm în perspectivă și să ne întrebăm cum facem ca ele să funcționeze nu doar acum, ci peste una sau două generații. Cu toții spunem de ani de zile: educația este o prioritate. Vrem reforma sistemului sanitar. Vrem un sistem de pensii care să asigure o viață decentă. Deși toți afirmăm că ni le dorim, totuși, de ce nu le avem? Cum se face că, deși le stabilim ca priorități, educația și sănătatea sunt primele care suportă consecințele crizelor, circumstanțelor și calculelor politice? Sunt întrebări cu răspunsuri cunoscute. Dacă azi închidem un capitol de 25 de ani și asumăm un nou început, atunci e momentul să ne raportăm altfel și la marile sisteme publice. Cum construim un sistem de educație performant și competitiv? Cum arată un sistem de sănătate corect și eficient? Cum facem ca România să poată plăti pensii decente pe termen lung?

    Cum răspundem la problema demografică? Cu aceste teme va trebui să ne așezăm la masa dialogului și în jurul lor să construim consens. În cel mai scurt timp voi chema la consultări partidele politice pentru a decide împreună pe trei chestiuni fundamentale:

    • ce obiective de țară ne asumăm la aceste capitole,

    • o modalitate de lucru și de dialog permanent

    • și un calendar cu etape și acțiuni, pentru a trece de la vorbe la fapte.

    Guvernele nu vor găsi niciodată suficienți bani pentru educație și sănătate, nu vor avea niciodată curajul unor schimbări de substanță, chiar al unor regândiri de sistem, dacă nu vor ști încotro merg și unde vor să ajungă. Marile transformări nu se fac așteptând condițiile sociale, economice și politice perfecte. Ci asumând o viziune și lucrând necontenit, cu responsabilitate și determinare, pentru a o împlini. Când vom face acest lucru, românii nu-și vor mai căuta viitorul dincolo de granițele țării, iar cei plecați vor dori să se întoarcă. Și chiar dacă reconstrucția nu e încă gata, vor dori să contribuie la ea. Pentru că în acel moment România va fi o țară în care politicienii respectă cetățenii, o țară care știe ce vrea și încotro se îndreaptă.

    Doamnelor și domnilor,

    Dacă în planul politicii interne avem de reconstruit instituții și sisteme, în planul politicii externe și de securitate, România își reconfirmă opțiunile și își asumă roluri noi. Clasa politică din România are multe defecte, dar are un merit important: acela de a fi asumat împreună o opțiune clară și ireversibilă în ceea ce privește politica externă. Acela de a fi asigurat României securitatea națională. Cei trei piloni ai politicii noastre externe sunt Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană. Cuvintele cheie în ceea ce privește politica noastră externă sunt continuitate și predictibilitate. Liniile strategice în care statul român este angajat vor fi urmate în timpul mandatului meu de Președinte. Doresc să facem chiar mai mult. Să aprofundăm Parteneriatul Strategic cu Statele Unite nu doar în zona militară, ci și în zona schimburilor economice și culturale. Iar în ceea ce privește calitatea noastră de membru al NATO, vreau să spun un lucru foarte clar. Nu putem fi doar beneficiarii unui sistem de securitate, ci trebuie să asumăm și rolul de furnizori de securitate. Am spus limpede că este nevoie de o creștere a bugetului Apărării, până la cel puțin 2% din PIB. Vă propun dumneavoastră, tuturor partidelor parlamentare, să avem un consens pe această temă, inclusiv pentru mențirea acestui nivel de buget pe termen lung. Dacă este nevoie voi merge și voi discuta cu partenerii noștri europeni acest proiect absolut necesar în actualul context geopolitic. Îmi propun ca în primele 6 luni ale mandatului, conform atribuțiilor mele constituționale, să prezint Strategia Națională de Apărare a României.

    Nu în ultimul rând, avem de gândit împreună, putere și opoziție, asupra rolului nostru în Uniunea Europeană. Îmi doresc o voce mai puternică a României în concertul european, un profil mai solid, o contribuție mai mare la ceea ce înseamnă construcția Europei unite.

    Doamnelor și domnilor,

    Cred că salutăm cu toții rezultatele alegerilor din Republica Moldova, rezultate care au reafirmat o opțiune clară a majorității pentru un parcurs european. Pe noi acest rezultat ne obligă ca în următorii ani să fim sprijinul cel mai important al fraților noștri de peste Prut, pentru ca obiectivele lor de integrare europeană să se transforme din deziderate în realitate. Vă propun dumneavoastră, partidelor parlamentare, dar și tuturor actorilor sociali, mediului academic, să organizăm un consens național în jurul acestui obiectiv. Aici nu e vorba doar de declarații, ci mai ales de formule de acțiune concrete, prin care sprijinul nostru față de integrarea europeană a Republicii Moldova să fie efectiv și eficient.

    Stimați invitați,

    Doamnelor și domnilor,

    Dragi români,

    Cu toții ne dorim o transformare profundă a societății în care trăim, a României în ansamblul său.

    Schimbările de legislație sunt doar un pas. Ele vor trebui însoțite de o schimbare de mentalități, practici și mod de lucru. Îmi doresc o Românie scoasă din sfera senzaționalului devenit cotidian. O Românie în care nu e timp de spectacol, pentru că și puterea și opoziția lucrează, și Președintele și Guvernul și Parlamentul lucrează, fiecare cu atribuțiile sale și din poziția sa. Una din practicile pe care ar trebui să le lăsăm în trecut, acum, la încheierea acestei etape istorice, sunt declarațiile de complezență. Ele știrbesc încrederea și nu folosesc la nimic. Lucrul bine făcut înseamnă că vom construi consens, dar consens nu doar în declarații, ci în acțiune, cu rezultate măsurabile.

    Înseamnă că periodic avem datoria de a veni în fața românilor, de a comunica onest și responsabil ce etape am parcurs, în ce stadiu suntem, cât am făcut din ce ne-am angajat și ce urmează mai departe. Așa voi proceda eu în calitate de Președinte.

    Mai presus de toate, însă, îmi doresc o națiune puternică. Națiunea română este mai mare decât suma intereselor, ambițiilor și chiar reușitelor individuale. Nu suntem doar un grup de oameni pe care îi leagă o comuniune de tradiții, limbă, istorie și spațiu. Suntem o singură națiune cu valori și mai ales obiective. O națiune de cetățeni, care știe ce vrea în Europa, în lume, și mai ales care știe ce vrea pentru sine. Este o onoare pentru mine să fiu Președintele acestei națiuni. Vreau ca pentru fiecare român să fie în mod autentic o onoare și o mândrie că face parte din această națiune. Trăim într-o lume în care vrem ca lucrurile să se miște repede și rezultatele să fie imediate, într-o lume în care să ceri cuiva încredere și răbdare e o provocare. Iar să ai încredere și răbdare e o provocare și mai mare. Și totuși vi le cer. Nu pentru mine. Ci încredere și răbdare unii cu alții, între noi înșine și cu noi înșine, ca națiune. Pentru că doar cu ele putem face o construcție durabilă.

    Îmi pun întreaga putere și pricepere la dispoziția poporului român. Ca peste 5 ani să putem spune că România este țara care a uimit lumea, prin transformarea și reconstrucția ei. Vă mulțumesc!”

    DEONTOLOGULUI BASISTO-JOHANNIST DE LA TEMBELIZIUNEA IMORALA A LUI DAN VOICULESCU,CARE A ATACAT-O PE FOSTA PC ,SENATOAREA CRISTIANA ANGHEL:RADU TUDOR ESTI SI PROST DAR SI VANDUT:SOTIA TA IRINA ZIDARU O FOST DECORATA DE TRAIAN BASESCU PE CAREIL „HULESTI!”,PE 8000 DE EUROI!

    16 dec.

    Senatoarea Cristiana Anghel, care a avut o dispută marți cu ciobanii care protestau la Parlament, este criticată de reprezentanții Antenei 3, post TV care a făcut-o vedetă pe parlamentară în 2012.

    Cristiana Anghel i-a spus marți unui cioban: „Ești prost?”, motiv pentru jurnalistul Antenei 3 Radu Tudor să o întrebe la rândul său: „Doamna Cristiana Anghel, sunteți proastă?”

    „Nu este prima oară când văd că senatorul Cristiana Anghel se comportă ca o precupeață în Parlamentul României. Se rățoiește la reporteri, jignește oamenii care protestează pe bună dreptate, e foarte agitată și profund necontrolata în ieșirile sale verbale. Pe scurt, o persoană greu adaptată la civilizația urbană absolut obligatorie în instituțiile de stat. Dat fiind incidentul de astăzi (marți – nr.) cu ciobanii si modul in care s-a adresat colegilor mei jurnalisti de la Parlament, o parafrazez și întreb în numele celor jigniți : Doamna Cristiana Anghel, sunteți proastă?”, a scris Radu Tudor pe blogul său.

    PREMIERUL UNGARIEI ,VIKTOR ORBAN :”REFUZ SA TRANSFORM UNGARIA IN ROMANIA!”

    16 dec.

    Corupţia de orice fel nu va fi tolerată, dar „refuz să transform Ungaria în România”, a declarat marţi, în Parlament, premierul ungar Viktor Orban, răspunzând unei întrebări din partea liderului formaţiunii naţionaliste radicale Jobbik, Gabor Vona, relatează Mediafax în pagina electronică, citând agenția MTI.

    Vona sugerase că ar trebui înfiinţate două comisii, una care să investigheze presupusele legături ale Jobbik cu Rusia şi alta care să examineze modul în care s-au îmbogăţit unele persoane care au legătură cu partidul lui Orban, Fidesz.

    Viktor Orban a precizat că nu ar fi recomandat ca politicienii ungari sau Parlamentul să îşi asume rolul Parchetului şi al Poliţiei.

    „Refuz să transform Ungaria în România”, a afirmat premierul ungar, adăugând că va respinge orice proceduri extraordinare menite să acorde unor comisii parlamentare puterea autorităţilor responsabile de aplicarea legii.

    GUVERNUL BIROCRAT DE LA BRUXELLES CONDUS DE JULIEN CIOLOS=SOROS A CEDAT IN FATA CIOBANILOR!

    16 dec.

    Guvernul a adoptat miercuri o ordonanță de urgență care amână două prevederi ale legii care i-a dus la expaserare pe ciobani, scoțându-i în stradă marți.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, ordonanța de urgență amână cele două articole ale legii care țin de perioada pășunatului și de numărul de câini de la stână.

    FAITH HILLL – BREATHE!

    16 dec.

    %d blogeri au apreciat: