Arhiva | 5:32 pm

ZAMBETUL TAMP,SATISFACTIE NEDISIMULATA.MULTUMIREA AFISATA FARA NICIO URMA DE JENA,DECENTA SAU COMPASIUNE FATA DE TRAGEDIA DIN „COLECTIV”IL FACE PE SAMSARUL DE COPII,PENALUL KLAUS JOHANNIS,SA FIE CRIMINALUL CARE STIA CU SIGURANTA DESPRE CRIMA FACUTA PENTRU EL SI IN NUMELE SAU DE URMAS DEMN A L NAZISTILOR SASI.ACEST INDIVID CARE AR TREBUI SA INFUNDE PUSCARIA PENTRU LOVITURA DE STAT,CETATEANUL GERMAN KLAUS WERNER JOHANNIS ESTE SINGURUL BENEFICIAR AL MORTII TINERILOR ROMANI DE LA CLUBUL „COLECTIV!”

21 dec.

12346319_730505647081243_85933316382252015_n

 

In timp ce prin spitalele din Romania mor inca copii si tineri asistam la o desantata parada a intronarii unui guvern care este, asa cum a prezis, doar al lui, al lui Klaus Iohannis.

Coloane oficiale, garzi de onoare, covoare rosii si sampanie. Un spectacol grotesc.

Zambetul tamp, satisfactia nedisimulata. Multumirea afisata fara nici o urma de jena, decenta sau compasiune fata de tragedia din „Colectiv”, a parintilor copiilor morti acolo, de pe fata Presedintelui Romaniei Klaus Werner Iohannis la inscaunarea fiecarui ministru. Lipsa empatiei fata de victime, toate acestea dar nu numai, ma fac sa cred ca stiai cu siguranta despre crima facuta pentru tine si in numele tau.

Nu mai am nici un fel de dubiu. Klaus Werner Iohannis, presedintele numit al Romaniei, un individ profund amoral catarat pe coliva inca uda de sangele neuscat al copiilor disparuti in urma tragediei petrecute in clubul „Colectiv”, este singurul beneficiar al mortii tinerilor romani din Clubul „Colectiv”.

Klaus Werner Iohannis – ai sa ramai in constiinta romanilor ca Presedintele Ghinion dar mai ales ca presedintele care a generat o imensa tragedie pentru a-si atinge scopul.

A fost nevoie sa moara oameni ca aceasta demisie sa se produca” – acestea  sint cuvintele tale, Klaus Iohannis – Presedintele Ghinion

Daca privesc in urma incep sa inteleg ca toata tragedia din clubul Colectiv daca nu a fost ordonata chiar de tine insuti, atunci e posibil sa fi fost provocata cu stiinta si acordul tau pentru a-ti servi interesele.

Nu pot traduce altfel intamplarile ce au urmat. Discursul tau pregatit din vreme, formula „Coruptia ucide!”, formula folosita mai apoi pentru a deturna revolta manifestantilor prezenti in Piata Universitatii, in propriul tau interes, formula care in cele din urma a dus la caderea Guvernului Ponta si mai apoi, trecand prin josnica manipulare reprezentata de chemarea asa-zisilor reprezentanti ai societatii civile si ai strazii la consultari in Palatul Cotroceni, a condus la inscaunarea guvernului Ciolos, adica asa cum ti-ai dorit si cum ai anuntat cu multa vreme in urma, a guvernului tau prezidential.

Sangele copiilor morti in „Colectiv” este si va ramane mereu pe mainile tale Klaus Iohannis. Tu esti singurul care a beneficiat de moartea lor!

Tu, Presedintele Romaniei Klaus Werner Iohannis, esti sasul care umileste un intreg popor german si ingenuncheaza, profund amoral fiind, prin lipsa minimei decente, a coloanei vertebrale si a demnitatii, poporul roman. Clameazi o clasa politica noua, care sa nu fi fost implicata in „afaceri dubioase” dar: Mai putin afacerile tale dubioase. De la vanzarea copiilor pana la fals si uz de fals in achizitionarea unor case din care ai gonit batrani lipsiti de aparare, case pe care acum, una cate una,  Justitia romana – cu a caror decizii definitive si irevocabile – nu esti de acord, ti le ia inapoi una cate una, pas cu pas…
Te privesc acum si vad tot lantul de evenimente declansat in favoarea si beneficiul tau. Acum inteleg de ce nu mai mira pe nimeni ca in Germania sasii au statut de cetatean de rangul doi, acestia fiind priviti in Germania cum sint tiganii la noi in Romania.

SA FI IDIOT

Nicăieri în lume nu s-a mai văzut ca un popor să iasă în stradă pentru a da jos un guvern care mărea salarii, pensii, alocaţii, indemnizaţii, etc., care scădea TVA-ul , preţurile, impozitele, etc., care repara nedreptăţile, plătea datoriile externe, readucea demnitate României şi românilor, etc., pentru a-l schimba cu un guvern care taie salarii, pensii, alocaţii, care nu va respecta legi prin care românilor li se acordau creşteri salariale, tichete de masă, vouchere de vacanţă, etc. pentru a da bani, între 30-50% la preşedinţie, servicii secrete şi speciale şi care măreşte impozitele şi numărul taxelor şi impozitelor…

Poporul român face excepție pentru că o face a doua oară şi, în cazul preşedintelui, pentru a treia oară… ceea ce aduce în actualitate spusele lui Ţuţea: POPORUL ROMÂN ESTE UN POPOR DE IDIOŢI.
Individa de la finanţe (cea care a fost cu ideea tăierilor de salarii, pensii, etc. in guvernul Băsescu+PDL, acum in piele de PNL) spune ca motivare la jaful pe care îl preconizează:

 

12304028_730438983754576_5431175900742531657_o

România proștilor bine făcuți

Administraţia Prezidenţială are alocată una dintre CELE MAI MARI CRESTERI BUGETARE: 56 milioane lei, comparativ cu 40 milioane lei, cât a primit în 2015. O crestere de 40%.

Cea mai mare parte din banii suplimentari se duc către cladirea Palatului Cotroceni care va fi reamenajata, dar si catre cresterea cheltuielilor de protocol ale lui Iohannis.

Mai mult, de la 1 august salariul lui Iohannis aproape s-a triplat si a devenit 3.400 de euro adica 153 milioane lei vechi.

Si mai mult, au loc REPARAŢII de LUX la Vila Lac 3, reședința președintelui Iohannis. Vila continua sa fie amenajata de peste 1 an de zile. Pana acum s-au bagat in ea aproximativ 1,5 milioane de euro.

Salariul minim NU va fi majorat la 1 ianuarie, de la 1.050 lei la 1.200 lei.

România nu mai există! Şi asta nu de-acum, ci din 2012, atunci când grupul infracţional format din băsescu şi Curtea Constituţională, sprijinit de serviciile secrete, ambasade străine şi ţuţerii infractori din Comisia Europeană, au instrumentat o lovitură de stat împotriva a 90% dintre români. A fost cea mai mare umilire care i-a fost aplicată României în istoria recentă.

Ceva mai târziu, la prezidenţiale, aveam să aflăm că votul e o chestiune strict formală. Se organizează doar pentru a fi, pentru a nu se spune că nu există. Exact la fel ca-n ’46, ieşirea la vot e doar o chestiune menită a legitima omul sistemului, cel care a fost ales pentru capacităţile sale de slugărire a stăpânului din umbră. Tot atunci am mai cunoscut un fenomen: hoarda scoasă pe stradă la comandă.

Când ai nevoie de un accelerator pentru a-ţi fi executate ordinele, e bine să ai o masă de manevră de câteva mii de spălaţi pe creier care să iasă la comandă precum orcii din bârloage şi care să urle sloganuri inepte. E simplu să-i scoţi: nu trebuie decât să le sublimezi frustrările prin intermediul social media şi al aşa-zişilor ziarişti din „reţea”. O schemă simplă şi din ce în ce mai eficientă.

La primele încercări au fost scoşi în stradă câteva sute, apoi numărul s-a mărit. În 2014, la prezidenţiale, vreo 5000 de orci au ieşit din nicăieri. La „chemarea”(a se citi ordinul) discreţilor sforari din umbră, teleghidaţii au umplut strada accelerând obţinerea rezultatului anterior stabilit. Că lucrurile nu se vor opri acolo era de înţeles în condiţiile în care întreaga propagandă construită cu atenţie în timpul băsismului crâncen continua să funcţioneze la aceiaşi parametri. Apogeul a fost atins zilele trecute când am constat că „oastea manipulaţilor” e deja capabilă să scoată „la luptă” peste 20000 de oameni. În ritmul actual n-ar fi exclus ca în scurt timp „oastea spălaţilor pe creier” să numere o sută de mii de oameni.

Semnalul transmis tuturor e unul simplu: dacă nu ai OK-ul stăpânilor din umbră, oricând te poţi trezi cu un maidan consistent care, uşor, uşor să-ţi împartă ţara în două bucăţi ireconciliabile. E un fel de buton roşu de „autodistrugere” care, dacă e acţionat energic, e capabil să ne teleporteze în rândul statelor eşuate.

Circul ultimelor zile ne-a arătat limpede cum este condusă România. Ne-am transformat din stat independent în colonie, din naţiune în gloată de proşti.

 

„– Așteaptă-te să se întâmple un dezastru, un accident, ceva cu mulți morți. Trebuie să acopere mizeria asta cumva.

– Ă?!

– Da, crede-mă. Vor muri oameni. Nu-i cunoști!…

Am râs. Acum juma de oră, un club arde în București și mor cel puțin 25 de oameni.”

Este o discutie avuta de un ziarist cu un fost guvernant in pre ziua tragediei, discutie rememorata de acesta in noptea ingrozitoarei crime din clubul Colectiv din Bucuresti.

De ce nu a fost anchetata acesta pista?! De ce ancheta nu a fost mutata la structurile DIICOT, structuri care prin competenta anchetatorilor in acte de terorism are de drept sarcina de a investiga aceasta nenorocire?!

De ce a fost data spre solutionare aceasta ancheta unor procurori care nu pot gasi nici macar un hot care iti fura oglinzile de la masina?! Ce nu se vrea sa se afle?!

Un sir prea lung de stranii coincidente care ti-au servit numai tie Klaus Iohannis, iar eu nu cred in coincidente.

                                                                                                      Florin CHILIAN

Nota redacției: Ieri seară, în timp ce Klaus Iohannis instala miniștri la Guvern și sediile ministerelor, primind onoruri militare în noapte, tot în nocturnă s-a desfășurat amicalul de fotbal Italia – România. Fotbaliștii celor două echipe naționale au ținut, înaintea meciului, un moment de reculegere pentru morții din clubul „Colectiv” și pentru cei decedați în urma atentatelor de la Paris. Iohannis și ciracii lui – și ai lui George Soros – ciocneau șampanie, rânjeau veseli și țopăiau fericiți în acordurile fanfarei militare și pe cadavrele tinerilor dispăruți dintre noi. Rușine!

Reclame

„Prima Doamna” buna pentru inceperea urmaririi penale!

21 dec.

Vremuritulburi

Curtea de Apel Brașov a făcut publică DECIZIA CIVILĂ IREVOCABILĂ.Decizia despre care președintele a spus, halucinant, că soluția magistraților nu este una bună, deși este definitivă. ”Această soluție nu e bună, mă nemulțumește, împreună cu avocații mei căutăm cea mai bună soluție de contestare.”, a declarat Klaus Iohannis la TVR 1 acum o lună, pe 13 noiembrie. Zi cu … ghinion!

Curtea de Apel Brașov demonstreaza ca sotii Iohannis au dobandit cu rea-credinta casa din N. Balcescu 29: „Dezbaterea succesiunilor si incheierea contractului au avut loc in aceeasi zi si la acelasi notar… Vanzarea lucrului altuia in cunostinta de cauza este nula absolut in virtutea cunoscutului adagiu clasic ‘fraus omnia corrumpit’ – frauda corupe totul”. Tot pentru „frauda la lege”, Carmen si Klaus au pierdut si imobilul din Gh. Magheru 35.

Motivele de recurs de care s-au prevalat sotii Klaus si Carmen Iohannis in tentativa de a-si pastra…

Vezi articolul original 2.487 de cuvinte mai mult

SOTII KLAUS SI WERNER JOHANNIS ,CETATENI GERMANI ,CARE SUNT EMISAII CELUI DE AL PATRULEA REICH IN ROMANIA SUNT ADEVARATII PROPRIETARI AI VILEI DIN MIAMI ,FLORIDA!

21 dec.

Locuinta familei Vecerdea este una modesta dupa standardele americane, avand o suprafata de 127 de metri patrati si fiind compusa din doar doua dormitoare. In spatele casei exista si o piscina, detaliu minor insa in Florida. Pe site-urile de profil, casa finilor lui Iohannis are o valoare estimata de 200.000 de dolari. Marius Vecerdea este un fost jucator de tenis, care si-a deschis acum ani buni o academie de profil.

Voiajul lui Klaus Iohannis în SUA, pe lîngă scopul principal, acela de a se întîlni cu reprezentanţi ai Serviciilor Secrete americane (care i-au trasat, înainte de învestire, sarcini) a avut şi alte caracteristici. Conform unor surse din Serviciile Secrete, începînd din anul 2001, Klaus Johannis petrece circa două luni pe an în SUA, pînă acum el stînd în Florida circa o lună de zile înaintea vacanţei de Paşte şi încă aproximativ o lună înaintea Crăciunului. Excepţie a făcut acest an, cînd în perioada dinaintea Sărbătorilor Pascale a rămas în ţară, înaintea alegerilor europarlamentare, şi după ce a fost „ales“ preşedinte, cînd voiajul a fost unul mult mai scurt decît de obicei, el stînd doar 8 zile, din care 3 în Florida, restul timpului petrecîndu-l la Washington, în discuţiile secrete cu oficialii americani.

Mai mult, sursele noastre spun că, în fapt, finii lui Klaus Iohannis, familia Vecerdea, sînt proprietarii vilei de aproape 200 de metri pătraţi, plus piscină, amplasată în Coconut Creek, localitate situată la circa 50 km de Miami. Respectiva localitate, aflată pe unul dintre cele mai căutate trasee de vacanţă la Ocean din SUA, respectiv Miami-Fort Lauderdale-Pompano Beach, este una din cele mai scumpe zone pentru proprietăţi de vacanţa din Florida, casa, deşi nu foarte mare, fiind evaluată la circa 800.000 de dolari. Mai mult, sursele noastre spun că proprietarii din acte, care mai deţin o proprietate în zonă, finii Vecerdea, nu sînt decît un paravan, adevăraţii proprietari ai imobilului fiind Klaus şi Carmen Iohannis. În sprijinul acestei afirmaţii vine şi faptul că respectiva proprietate a fost achiziţionată de finii lui Iohannis în 2003, adică la circa 3 ani din momentul în care el a fost ales în primul mandat de primar al Sibiului.

 

COMPLETUL CURTII DE APEL BRASOV A DECIS :”GRUPAREA DE CRIMA ORGANIZATA CONDUSA DE „PRINSUL”PAUL LAMBRINO & COMP.MENTINUTI IN AREST LA VILE DUPA TUNUL DE 136 DE MILIOANE DE EUROI!

21 dec.

Afaceristul Remus Truică și avocatul Robert Roșu rămân în arest la domiciliu, iar Dan Andronic, Marius Marcovici și Lucian Mateescu sub control judiciar, în dosarul retrocedării ilegale, printre care şi Ferma Băneasa, cu un prejudiciu de peste 135 de milioane de euro, a decis luni definitiv instanța supremă.

Instanța supremă a menținut astfel deciziile luate anterior de Curtea de Apel Brașov, respingând luni contestațiile DNA și ale celor cinci inculpați — Remus Truică, Dan Andronic, Robert Roșu, Marius Marcovici și Lucian Mateescu — împotriva măsurilor preventive dispuse de instanța din Brașov. Inculpații au contestat măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, în vreme ce DNA a cerut arest preventiv pentru aceștia.

Truică a aflat știrea la DNA, acolo unde este audiat de azi-dimineață.

UPDATE Și Paul Lambrino va fi cercetat în continuare în stare de arest la domiciliu, a decis luni definitiv Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța a respins luni contestația DNA față de decizia Curții de Apel Brașov de plasare în arest la domiciliu a lui Lambrino.

Pe 11 decembrie, Curtea de Apel Braşov a respins cererea DNA de arestare preventivă a inculpaţilor din acest dosar, stabilind ca Remus Truică şi avocatul Robert Roşu să fie plasați în arest la domiciliu, iar Dan Andronic, Marius Marcovici şi Lucian Mateescu să fie cercetaţi sub control judiciar.

O zi mai târziu, Curtea de Apel Braşov a respins şi cererea DNA de arestare preventivă a lui Paul Lambrino, plasându-l în arest la domiciliu.

Conform DNA, începând din anul 2006, Paul Lambrio i-a promis lui Remus Truică şi asociaţilor lui din grupul infracţional (între care Robert Roşu, Andrei Marius Marcovici, Lucian Mateescu, Dan Andronic) o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendica şi, ulterior, le-a şi dat acestora bunurile, pe măsura obţinerii lor, în schimbul intervenţiei membrilor grupului pe lângă funcţionari publici cu atribuţii în reconstituirea/retrocedarea dreptului de proprietate din Bucureşti şi din alte judeţe sau pe lângă judecători.

Procurorii susțin că Paul Lambrino, Remus Truică şi ceilalţi membri ai grupului ”au ascuns natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea în 1 noiembrie 2006 a unui contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între Lambrino şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică”.

”În concret, acest contract redactat de Robert Roşu prevede că Paul Philipe Al României, în calitate de cedent, transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi Ferma Băneasa cu un teren în suprafaţă de 28,63 hectare). Reciplia SRL se obligă să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire. Ulterior, ca urmare a acestui act, Paul Philipe Al României a semnat alte înscrisuri/contracte prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a bunurilor retrocedate, antecontracte de vânzare – cumpărare, înţelegeri («înţelegerea» din 13 aprilie 2011 şi actul adiţional la aceasta)”, se arăta într-un comunicat transmis de DNA.

KLAUS JOHANNIS A ORDONAT: PAUL GANCEA SI COSTIN MINCU ,PATRONII DE LA COLECTIV,ELIBERATI PREVENTIV ,DUPA CE CABINETUL LEGITIM VICTOR PONTA SI-A DAT DEMISIA!”CRIMA DE LA COLECTIV „,PREVAZUTA DE RARES BOGDAN CARE ANUNTA LA SFARSITUL LUI OCTOMBRIE 2015 ,MISCARI DE STRADA DATORITA UNUI INCIDENT CE SE VA PETRECE SI VICTOR PONTA ISI VA DA DEMISIA!,ADEVARATA LOVITURA DE STAT NAZISTA PUSA LA CALE DE CAMARILA CONDUSA DE GAULEITERUL NAZI AL LANDULUI ROMANIA,ANEXA GERMANIEI!

21 dec.

Doi dintre patronii clubului Colectiv – Paul Gancea și Costin Mincu – urmează să fie eliberați din arestul preventiv, după ce Tribunalul București a decis luni plasarea lor în arest la domiciliu. Instanța a admis contestațiile celor doi și a înlocuit măsura arestului preventiv cu cea a arestului la domiciliu.

Decizia este definitivă.

În 14 decembrie, Judecătoria sectorului 4 a respins cererile formulate de Paul Gancea și Costin Mincu de înlocuire a arestului preventiv cu cel la domiciliu.

Anterior, pe 2 decembrie, Tribunalul București a admis cererea Parchetului General de prelungire cu 30 de zile a măsurii arestului preventiv pentru cei trei acționari și administratori ai clubului Colectiv — Paul Gancea, George Anastasescu și Costin Mincu.

Tribunalul a admis o contestație a procurorilor și a desființat decizia Judecătoriei sectorului 4, din 27 noiembrie, instanța care hotărâse înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru cei trei.

Paul Gancea, George Anastasescu și Costin Mincu se află în arest din 3 noiembrie, ei fiind acuzați de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă în dosarul incendiului de la clubul Colectiv.

Procurorii de la Parchetul General susțin că incendiul de la clubul Colectiv s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spațiul respectiv au încurajat și permis accesul unui număr de oameni mult peste limita admisă a clubului, în condițiile în care spațiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgență, precum și desfășurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condițiile amenajării interioare improprii unor astfel de activități, caracterizate prin existența unor materiale ușor inflamabile, montate cu încălcarea dispozițiilor legale și pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor și pentru izolare fonică pe stâlpii de susținere, pereți și tavan, respectiv perete antifonat), cu consecința morții și vătămării corporale a mai multor persoane aflate în local.

În cadrul anchetei, procurorii au pus sechestru pe averea inculpaților și a fost începută urmărirea penală față de SC Club Colectiv SRL, firma care administra clubul Colectiv, și Golden Ideas Fireworks Artists SRL, responsabilă cu efectele pirotehnice, pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă cu victime multiple.

Bilanțul deceselor în urma incendiului de la clubul Colectiv se ridică la 62 de persoane.

AGERPRES

CEREMONIA ORGANIZATA LUNI,LA CIMITIRUL EROILOR REVOLUTIEI DIN DECEMBRIE 1989,CAZUTI PENTRU LIBERTATE SI DREPTATE LA BUCURESTI!

21 dec.

 

O ceremonie a fost organizată, luni, la Cimitirul Eroilor Revoluției din București, în memoria eroilor căzuți în Revoluția din decembrie 1989.

După o slujbă religioasă, a urmat ceremonia depunerii coroanelor de flori, cu ajutorul militarilor Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul”. Au fost depuse coroane din partea președintelui Klaus Iohannis și ale Asociațiilor de Revoluționari. Printre cei prezenți s-au aflat fostul premier Petre Roman, președintele Asociației 21 Decembrie, Teodor Mărieș, care a depus o coroană de flori, precum și alți revoluționari și urmași ai victimelor Revoluției.

„În decembrie 1989 funcționau instituții ale statului. Acestea au continuat să existe, bineînțeles, și după Revoluție. Și de aici apare un mare semn de întrebare pentru societatea românească. Și anume noi nu ne răfuim cu instituțiile statului, nu ne răfuim cu Armata, ci cu cei care au dat ordinul și cei care au executat aceste ordine. Multă lume arată cu degetul spre Ion Iliescu, el nu avea cum să fie atunci, în decembrie 1989, părtaș la ceea ce s-a întâmplat la Timișoara sau la noi, la baricadă. N-avea cum, pur și simplu. Problema nu e asta, problema este faptul că forțele de represiune au reprimat pentru că așa era ordinul celui care astăzi, după cum bine știți, nu mai este. Însă executarea acestor ordine reprezintă o crimă împotriva întregului popor român”, a declarat cu acest prilej Petre Roman.

Mama unui tânăr de 21 de ani care a murit la Revoluție, în fața Televiziunii, a criticat în mod public derularea evenimentelor din decembrie 1989, și i-a numit „profitori ai Revoluției” pe Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Petre Roman. „Jos în studioul 4 (n.r. al TVR), Brateș chema copiii la moarte, iar domnul general Gușe a apărut pe post și a spus ‘nu mai chemați tinerii, nu mai chemați oamenii civili, pentru că riscăm să-i împușcăm, lăsați-ne să ne facem datoria’. (…) Morții Televiziunii din 22 decembrie seara, până dimineață, depășesc numărul morților Timișoarei. Sunt 78 de morți, printre care și copilul meu. Și nu mai trebuia să moară nimeni, pentru că nu mai era Ceaușescu. (…) A fost pe 21 la Piața Universității, a scăpat din Piață, acolo au murit numai 50 din comanda lui Ceaușescu, restul până la 500 care au fost morți ai Bucureștiului sunt ai celor care au pus mână pe putere după 22 decembrie”, a spus Elena Băncilă, mama lui Șerban Bogdan Stan, împușcat la Revoluție în curtea Televiziunii.

AGERPRES

DOCUMENTAR.DESTEAPTA-TE ROMANE!REVOLUTIA DIN DECEMBRIE 1989 SI ULTIMELE ZILE DE COMUNISM!,LISTA MARTIRILOR EROI!,DUMNEZEU SA-I ODIHNEASCA!

21 dec.

 

Program radio/TV – 25 decembrie 1989

ziar revolutie

ceausescu

Mormant Ceausescu

mormant ceausescu

 

revolutie 1989

 

 

Captura unui presupus terorist

captura unui presupus terorist

 

soldati la revolutia din 1989

 

revolutia din 1989

 

tanc cu revolutionari

 

revolutia din 1989.oameni

 

Agresarea unui presupus terorist de catre multime

Agresarea unui presupus terorist de catre multime

 

Ranit in focul revolutiei

Ranit in focul revolutiei

 

 

Interiorul Casei Poporului

Interiorul Casei Poporului

 

 

tras cu arma la revolutie

 

Ranitii in fata Televiziunii Romane

Ranitii in fata Televiziunii Romane

 

 

morti la revolutie

 

 

revolutia.dezamagire.

 

Distrugerea simbolurilor comunismului

 

Distrugerea simbolurilor comunismului

 

Distribuirea gratuita a primelor editii libere ale ziarelor

Distribuirea gratuita a primelor editii libere ale ziarelor

 

 

Casa Poporului

Casa Poporului

 


Mult mai multe poze cu referire la revolutia din decembrie 1989 gasiti aici : poze.revolutie.ro

Cuvantarea lui Nicolae Ceausescu din seara de 21 decembrie 1989

 

Dragi tovarasi si prieteni,

Cetateni ai Republicii Socialiste Romania,

Ma adresez, in aceasta seara, intregului popor al patriei noastre socialiste, in legatura cu evenimentele grave care au avut loc, in ultimele zile, la Timisoara.

In zilele de 16 si 17 decembrie, sub pretextul impiedicarii aplicarii unei sentinte judecatoresti legale, citeva grupuri de elemente huliganice au organizat o serie de manifestari si incidente, trecind la atacarea unor institutii de stat, distrugind si jefuind o serie de cladiri, de magazine, de cladiri publice, iar in ziua de 17 decembrie si-au intensificat activitatea impotriva institutiilor de stat si de partid, inclusiv a unor unitati militare.

Din desfasurarea evenimentelor si din declaratiile unor participanti la aceste evenimente, aceste grupuri aveau scopul de a provoca dezordine si distrugerea institutiilor si bunurilor generale ale orasului si de a da semnalul unor asemenea actiuni si in alte centre.

Populatia din Timisoara cunonste si a vazut toate aceste distrugeri de tip fascist care au avut loc.

Cu toate insistentele depuse, timp de doua zile, de organele politice, de partid, de consiliul popular, de conducerile intreprinderilor si de organele de ordine, aceste grupuri au continuat si si-au intensificat activitatea de distrugere, de atacare a institutiilor si magazinelor, inclusiv a unor unitati militare.

In aceste imprejurari grave, in seara zilei de 17 decembrie, fiind atacate, unitatile militare au raspuns prin focuri de avertisment impotriva celor care au continuat sa actioneze

Deoarece actiunile grupurilor antinationale, teroriste au continuat, unitatile militare – conform Constitutiei si in conformitate cu legile tarii -au fost obligate sa se apere, sa apere ordinea si bunurile intregului oras, de fapt sa apere ordinea in intreaga tara.

Organele de ordine, procuratura au efectuat si continua sa efectueze cercetarile corespunzatoare pentru a stabili cauzele si vinovatii acestor acte cu caracter net fascist, provocator, de distrugere.

Din datele de care se dispune pina in prezent, se poate declara cu deplina certitudine ca aceste actiuni cu caracter terorist au fost organizate si declansate in strinsa legatura cu cercurile reactionare, imperialiste, iredentiste, soviniste si cu serviciile de spionaj din diferite tari straine.

Scopul acestor actiuni antinationale a fost acela de a provo-ca dezordine in vederea destabilizarii situatiei politice, economice, de a crea conditiile dezmembrarii teritoriale a Romaniei, distrugerii independentei si suveranitatii patriei noastre socialiste.

Nu intimplator posturile de radio de la Budapesta si din alte tari au declansat, inca in cursul acestor actiuni antinationale, teroriste, o campanie desantata, de ponegrire, de minciuni impotriva tarii noastre.

Scopul – repet, dupa datele pe care le avem pina acum si din pozitia luata de cercurile revizioniste, revansarde, de cercurile imperialiste din diferite tari – este acela de a distruge independenta, integritatea, de a opri cursul dezvoltarii socialiste a Romaniei, de a intoarce Romania inapoi sub dominatia straina, de o lichida dezvoltarea socialista a patriei noastre.

In fata acestei situatii deosebit de grave, este necesar sa actionam in deplina unitate, cu toate fortele, pentru apararea independentei, integritatii si suveranitatii Romaniei, de a asigura dezvoltarea constructiei socialiste in patria noastra.

Ma adresez cetatenilor din Timisoara cu chemarea de a da dovada de inalta raspundere si de a face totul pentru linistea si ordinea orasului lor, de a contribui la linistea si ordinea in intreaga tara.

Doresc sa declar cu toata raspunderea ca unitatile armatei noastre, care au misiunea apararii independentei si suveranitatii patriei, a cuceririlor revolutionare, au dat dovada de multa, foarte multa rabdare.

Nu au raspuns, chiar atunci cind soldatii si ofiterii au fost loviti, ci numai atunci cind situatia a ajuns de asa natura incit au fost atacati de bandele teroriste si au fost puse in pericol institutiile fundamentale, ordinea din judet.

Armata si-a indeplinit pe deplin datoria fata de patrie, fata de popor si cuceririle socialismului !

Daca armata si unitatile de ordine nu si-ar fi indeplinit datoria si raspunderea fata de patrie, fata de popor, ar fi insemnat sa nu raspunda juramintului, sa nu indeplineasca prevederile Constitutiei tarii de a actiona cu fermitate in apararea cucerilor socialiste, a cuceririlor intregului popor, a independentei, integritatii si suveranitatii Romaniei..

De altfel, asa trebuie sa actioneze orice cetatean al patriei noastre in apararea socialismului si independentei tarii !

Vreau sa declar deschis ca nu as raspunde increderii acordate de popor daca nu as face totul pentru a apara integritatea, independenta, suveranitatea Romaniei, dreptul deplin al poporului nostru de a-si hotari dezvoltarea in mod independent, fara nici un amestec din afara.

Campania declansata de diferite cercuri si guverne impotriva Romaniei demonstreaza cu putere ca a-ceste actiuni au fost din timp si bine pregatite.

Se pune pe drept cuvint intrebarea : de ce acele cercuri imperialiste si guverne, care fac tot felul de declaratii impotriva Romaniei, nu au spus niciodata nimic in legatura cu evenimentele foarte grave din diferite tari, din ultimul timp ?

Reiese cu toata claritatea ca aceasta campanie impotriva Romaniei face parte dintr-un plan mai general impotriva independentei si suveranitatii popoarelor – a acelor popoare care nu vor dominatia straina si sint gata sa-si apere cu orice pret, inclusiv cu arma in mina, independenta, dreptul la o viata libera.

Cu totii ne reamintim de pozitia ferma a intregului nostru popor in 1968, impotriva invaziei Cehoslovaciei si pentru apararea independentei Romaniei. Acum se poate afirma ca este o situatie asemanatoare, sau chiar mai grava. De aceea, se impune sa actionam cu intreaga raspundere pentru a respinge orice atacuri impotriva Romaniei, a constructiei socialiste din patria noastra !

Regretam foarte mult ca s-a ajuns la o asemenea situatie, dar aceasta nu se datoreste organelor de ordine si unitatilor militare, care timp de doua zile au dat dovada de maxima rabdare si ingaduinta fata de actiunile elementelor teroriste, fasciste din Timisoara, ci acelora care s-au pus in slujba agenturilor straine si care au actionat in mod premeditat si bine pregatit pentru declansarea acestor grave incidente de la Timisoara !

Ma adresez tuturor organelor si organizatiilor de partid, comunistiloi, organizatiilor U.T.C., sindicatelor si tuturor sindicalistilor, Organizatiei Democratiei si Unitatii Socialiste, tuturor organelor si organizatiilor obstesti pentru a actiona, in deplina unitate, in aceste imprejurari grele, pentru a asigura respingerea oricaror actiuni impotriva patriei noastre socialiste, pentru a asigura dezvoltarea muncii pasnice, de realizare a hotararilor Congresului al XIV-lea al partidului!

Ma adresez tuturor cetatenilor patriei noastre – fara deosebire de nationailitate – cu chemarea de a da dovada de o intelegere deplina a situatiei grave care s-a creat prin actiunile teroriste de la Timisoara si de a actiona, in deplina unitate si solidaritate, pentru apararea socialismului, de a face totul pentru a nu se mai permite sa se repete asemenea stari de lucruri !.

Societatea noastra asigura conditii de partfcipqre deplina a tuturor cetatenilor tarii, a tuturor categoriilor sociale ia intreaga viata politica, !a conducerea intregii societati. Sint create cele mai largi posibilitati ca, in cadrul democratiei noastre murtci-toresti-revoiutionare, sa dezbatem si sa solutionam, in deplina unitate, toate problemele privind viata, munca, bunastarea intregii natiuni, dar si independenta, suveranitatea si integritatea patriei.

Este necesar sa respingem cu hota-me orice actiuni indreptate impotriva patriei, a poporului nostru – constructor pasnic al socialismului -, a independentei, a constructiei noii orin-duiri socialiste in Romania !

Sa actionam cu intreaga raspundere fata de prezentul si viitorul socialist al patriei noastre, pentru a a-sigura munca si linistea intregului nostru popor I

Este de datoria tuturor cetatenilor Republicii Socialiste Romania sa actioneze cu toate fortele impotriva tuturor celor care, in slujba diferitelor interese straine, a serviciilor de spionaj, a cercurilor imperialiste reactionare, isi vind tara pentru un pumn de dolari sau de alte valute.

Trebuie sa dam o riposta hotarita impotriva celor care vor sa dezmembreze Romania, sa lichideze integritatea si independenta patriei noastre !

Este necesar sa sprijinim – in orice imprejurari – armata noastra, aparatoare de nadejde a independentei, suveranitatii si integritatii tarii, a constructiei socialiste, a vietii pasnice a intregii noastre natiuni!

Sa actionam in asa fel pentru a nu fi necesara interventia armatei. Dar, in acelasi timp, sa nu se admita, in nici o imprejurare, ca armata sa fie atacata, sa nu admitem ca ea sa fie oprita sa actioneze impotriva celor ce creeaza dezordine, a celor ce impiedica activitatea si munca pasnica a poporului !

Adevarata libertate, adevaratul umanism inseamna a asigura dezvoltarea socialista a patrici, bunastarea intregii natiuni, a asigura independenta, integritatea tarii si a-i demasca pe toti aceia care actioneaza – indifirent sub ce forme – impotriva intereselor patriei, a independentei, a socialismului in Romania.

Intelegind bine gravitatea evenimentelor petrecute la Timisoara, aceste actiuni dirijate si organizate impotriva patriei noastre, dorese sa asigur intregul nostru popor, intreaga noastra natiune, ca atit organele de stat, cit si organele de partid vor face totul si vor actiona cu intreaga raspundere pentru a solutiona problemele in deplina colaborare cu toti oamenii muncii, cu toti cetatenii patriei noastre, pentru a face totul ca programele marete de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate sa fie realizate in cele mai bune conditii.

Doresc sa declar, in aceasta seara, in fata intregii noastre natiuni ca, in ce ma priveste, ca fiu devotat al poporului, in munca si raspunderile incredintate de partid si popor, voi actiona in orice imprejurari in interesul poporului, pentru bunastarea si fericirea sa, in interesul constructiei socialiste, al independentei si suveranitatii tarii! Nu am si nu voi avea niciodata nimic mai presus decit poporul, patria, integritatea Romaniei si socialismul!

Cel mai bun raspuns pe care il putem da cercurilor reactionare, acelora care doresc sa distruga independenta si sa opreasca constructia socialista in Romania este unitatea noastra, a tuturor, a intregii natiuni, indeplinirea in cele mai bune conditii a programelor de dezvoltare socia1-economica, de inaintare ferma a patriei noastre, libera si independenta, pe calea socialismului, actionind cu toata hotarirea pentru pace si colaborare, pe principiile deplinei egalitati in drepturi cu toate natiunile lumii!

Ma adresez tuturor cetatenilor patriei noastre cu chemarea de a da dovada de inalt spirit patriotic si revolutionar, de a intelege ca cele intimplate la Timisoara constituie actiuni organizate din timp de cercurile reactionare, de agenturile de spionaj straine, care au initiat toate acestea impotriva patriei noastre.

Sa actionam cu toata raspunderea in asa fel ca nicaieri in tara noastra sa nu se mal poata organiza si sa nu se mai produca asemenea situatii.

Este necesar, dragi tovarasi si prieteni, cetateni ai Republicii Socialiste Romania, sa dam dovada de marea raspundere si intelepciune a poporului nostru, care in cele mai grele timpuri a dat mari jertfe. Multi din cei mai inaintati fii ai natianii noastre si-au dat viata pentru independenta pentru bunastarea, pentru integritatea tarii si constructia socialismului in Romania. Nu trebuie sa existe nimic care sa impiedice actiunea noastra hotarita pentru a servi poporul, socialismul, viitorul luminos al patriei noastre, al natiunii noastre!

Va adresez, dragi tovarasi si prieteni, dragi compatrioti, chemarea de a intari colaborarea si unitatea, de a face totul pentru libertatea, pentru constructia socialismului, pentru bunastarea poporului, pentru integritatea si independenta Romaniei!
(Publicata pe data de 21 decembrie 1989 in Scinteia, nr. 14725)

21 decembrie 1989 – Adunarea populara

A doua zi, in data de 21 decembrie, a fost convocata in jurul pranzului o mare adunare populara menita sa exprime sprijinul populatiei fata de conducerea de partid si de stat. Vorbind de la balconul Comitetului Central, Ceausescu a evocat o serie de realizari ale societatii socialiste. Populatia a ramas indiferenta la cele auzite, doar randurile din fata il sprijineau pe Ceausescu cu scandari si aplauze.

Ceausescu nici nu a reusit sa inteleaga evenimentele, iar incapacitatea sa de a trata situatia au iesit din nou in evidenta cand a oferit, intr-un act de disperare, cresterea salariilor muncitorilor cu 100 de lei pe luna, continuand sa laude realizarile „Revolutiei Socialiste” dar neintelegand ca alta revolutie se desfasura chiar in fata sa.

Sunetul unor petarde venind dinspre marginea adunarii au transformat manifestatia in haos. Speriata la inceput, multimea a inceput sa se imprastie. O parte dintre participantii la adunare s-au regrupat langa hotelul Intercontinental si au inceput o manifestatie de protest care apoi a devenit revolutie.

Incercatile ulterioare ale cuplului Ceausescu de a recastiga controlul multimii folosind formule ca „Alo, alo!” sau „Stati linistiti la locurile voaste!” au ramas fara efect.
Multimea a plecat pe strazi, aducand capitala, la fel ca Timisoara si alte orase importante in dezordine.

ceausescu

Oamenii au inceput sa strige sloganuri anticomuniste si anticeausiste: „Jos dictatorul!”, „Moarte criminalului!”, „Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!”. In cele din urma, protestatarii au invadat centrul din Piata Kigalniceanu pana in Piata Unirii, Piata Rosetti si Piata Romana.
Pe statuia lui Mihai Viteazul un tanar flutura un tricolor fara stema comunista.

Ceausescu, sotia sa, precum si alti oficiali s-au panicat, iar dictatorul s-a intors in interiorul cladirii. Transmisiunea directa a mitingului a fost intrerupta, dar oamenii care se uitau la televizor vazusera destul ca sa-si dea seama ce se intampla. Incercarile lui Ceausescu de a linisti populatia luasera o intorsatura neasteptata.

multime de la revolutie

In cursul dupa-amiezii, in aceeasi zi, Nicolae Ceausescu a tinut o teleconferinta sustinand ca evenimentele ultimelor zile sunt organizate si dirijate cu scopul de a destabiliza tara si indreptate impotriva integritatii si independentei Romaniei.

Cuvintele lui Ceausescu in teleconferinta: „Trebuie sa demascam si sa respingem cu hotarare aceasta actiune si sa o lichidam. Nu se poate pune decat problema lichidarii in cel mai scurt timp a acestor actiuni conjugate impotriva integritatii, independentei, a constructiei socialiste, a bunastarii poporului.”
S-a pronuntat si pentru mobilizarea generala a fortelor armate.

Mai tarziu, incepand cu orele 18, a inceput reprimarea propriu-zisa care a durat pana a doua zi, ora 3 dimineata.
Protestatarii, neinarmati si neorganizati au fost intampinati de soldati, tancuri, TAB-uri, oameni din Securitate imbracati in haine civile si ofiteri ai Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista.

S-a tras asupra multimii de pe cladiri, strazi laterale si din tancuri. S-au inregistrat multe victime prim impuscare, injunghiere, sau strivire de vehiculele armatei. Un TAB a intrat in multime in apropierea Hotelului Intercontinental. Pompierii blocau multimea cu jeturi de apa puternice, iar militienii bateau si arestau oamenii.

revolutie , tancuri

Protestatarii au reusit sa construiasca o baricada de aparare in fata Restaurantului Dunarea, care a rezistat pana la miezul noptii, dar a fost doborat in cele din urma de fortele de ordine.

Se organizasera puncte de colectare, unde erau adunati protestatarii care erau capturati. Dupa identificare si inregistrare erau transportati la inchisoarea Jilava.

Dupa lansarea zvonului intre scutieri ca in Piata Romana mai multi colegi de-ai lor au fost injunghiati cu surubelnite, toti pasagerii care au coborat in statia de metrou din Piata Universitatii au fost batuti.
Foarte multi copii, femei sau batrani au fost maltratati, tarati pe jos, obligati sa se culce pe burta, unii peste altii, in gramezi.

A fost o noapte incendiara. Focurile de arma nu au incetat sa se auda, pana la 3 dimineata, ora la care cei care au supravietuit au parasit strazile. Dupa inabusirea revoltei, strazile au fost spalate de sange de masinile salubritatii.

Mortii au fost incinerati si s-a interzis autopsierea victimelor decedate. Multe fotografii ce au ramas ca dovezi au fost facute din elicopterele care au survolat zona si de turistii aflati in turnul hotelului Intercontinental, aflat langa Teatrul National, peste drum de Universitate.

revolta , revolutie

 

 

22 decembrie 1989

A doua zi, in 22 decembrie 1989, vestea inabusirii in sange a demonstrantiilor a ajuns in scurt timp la toata populatia Bucurestiului. Multi dintre supravietuitorii macelului din zona centrala au fugit spre zonele industriale, unde au relatat muncitorilor cele intamplate.

Regimul a planuit organizarea de adunari ale muncitorilor la locurile de munca, la care sa fie condamnate „actele huliganice”, insa muncitorii au refuzat, ba din contra, au inceput organizarea de proteste si mai ample impotriva regimului.

revoluia decembrie 1989

 

 

22 decembrie 1989, ora 7:00

Pe la ora 7 dimineata, Elena Ceausescu a fost informata ca un numar mare de muncitori inaintau spre centrul Bucurestiului. Baricadele militiei care trebuiau sa blocheze accesul spre Piata Universitatii si Piata Palatului au fost inutile. La ora 9:30, Piata Universitatii era plina de oameni. La presiunea masei imense de demonstranti, fortele armate au inceput sa fraternizeze cu demonstrantii.

 

22 decembrie 1989, ora 10:00

Dupa ora 10, mai mult de o suta de mii de oameni erau adunati pentru prima data din proprie initiativa – nu la cererea lui Ceausescu – in centrul Bucurestiului.
Nicolae Ceausescu a luat o portavoce si a incercat sa se adreseze multimii de la balconul cladirii Comitetului Central al Partidului Comunist, dar a fost intampinat cu un val de dezaprobare si furie. Elicopterele imparteau manifeste pentru a linistii populatia, dar din pricina vantului nefavorabil nu ajungeau la multime.
Tot in jurul orei 10, ministrul apararii Vasile Mitea a murit in conditii suspecte.

 

22 decembrie 1989, ora 10:07 – Fuga lui Ceausescu

Generalul Iulian Vlad a intreprins masuri de izolare a lui Ceausescu. L-a convins pe Ceausescu sa fuga cu elicopterul la unul din cele trei puncte de comanda militara secreta din tara (probabil la buncarul din zona Pitesti)

 

22 decembrie 1989, ora 11:00

Un comunicat radio si televiziune dat din ordinul lui Ceausescu spunea ca Milea a fost gasit vinovat de tradare si ca s-a sinucis dupa dezvaluirea tradarii sale. O ancheta ulterioara realizata prin exhumarea cadavrului in 2005, a afirmat ca s-a sinucis cu pistolul unui subordonat.

 

22 decembrie 1989, ora 11:00 – Haosul in Bucuresti

Dupa fuga lui Ceausescu din cladirea Comitetului Central se instaleaza haosul in Bucuresti, precedat de o stare de euforie generala. Multimile descatusate invadeaza Comitetul Central iar birourile oficialilor comunisti sunt vandalizate. Tintele preferate fiind portretele dictatorului.

incendiu la revolutie

 

 

22 decembrie 1989, ora 12:15 – Televiziunea isi reia emisia

Televiziunea Romana isi reia emisia. Mircea Dinescu si Ion Caramitru apar in fruntea unui grup de revolutionari, anuntand exaltati fuga dictatorului.

Haosul din Bucuresti cuprinde intreaga tara. Au avut loc manifestatii spontane de protest fata de regim. La unele manifestatii populatia a atacat sedii de partid si de stat sau chiar posturi de militie. Cativa militieni au fost chiar omorati.

 

22 decembrie 1989, ora 15:00 – Conturarea guvernului

Petre Roman citeste de la balconul Comitetului Central al PCR Declaratia in trei puncte a „Frontului Unitatii Poporului”, transmisa si la televiziune.
S-au conturat trei centre de putere: la Televiziunea Romana, unde se aflau Mircea Dinescu si Ion Caramitru si Ion Iliescu sosit dupa ora 14:00. La sediul CC al PCR, unde erau revolutionari care au incercat sa formeze un nou guvern, care dupa numai 20 de minute a cazut, fiind huiduiti de multime: „Fara comunism!”. Si cel de-al treilea centru, in Ministerul Apararii unde se afla generalul Victor Stanculescu.

 

22 decembrie 1989, ora 23:00 – Anuntarea unui nou organ al puterii

Grupul lui Iliescu se deplaseaza la sediul CC al PCR unde sunt rostite cuvantari, apoi se intorc la Televiziune unde iau legatura cu generalul Stanculescu. In jurul orei 23:00 este anuntata constituirea Consiliului Frontului Salvarii Nationale, ca nou organ al puterii.

iliescu la revolutie

 

 

Opinia publica internationala

Conducatorii multor state au inceput sa transmita mesaje de spijin al revolutiei romane: SUA (presedintele George H. W. Bush), URSS (presedintele Mihail Gorbaciov), Ungaria (Partidul Socialist Ungar), nou-constituitul guvern al Germaniei de Est (in acel moment cele doua Germanii nu se unisera inca), Bulgaria (Petar Mladenov, secretar-general al Partidului Comunist Bulgar), Cehoslovacia (Ladislav Adamec, lider al Partidului Comunist Cehoslovac, si Vaclav Havel, scriitorul dizident, conducator al revolutiei si viitor presedinte al Republicii), China (ministrul Afacerilor Externe), Franta (presedintele Francois Mitterrand), Germania de Vest (ministrul de externe Hans Dietrich Genscher), OTAN/NATO (secretarul general Manfred Wörner), Regatul Unit (primul-ministru Margaret Thatcher), Spania, Austria, Olanda, Italia, Portugalia, Japonia (Partidul Comunist al Japoniei) si RSS Moldoveneasca.

Sprijinul moral a fost urmat de sprijin material. Mari cantitati de alimente, medicamente, imbracaminte, echipament medical etc, au fost trimise in Romania. In lume, presa a dedicat pagini si uneori chiar editii intregi revolutiei romane si conducatorilor acesteia.

Procesul de preluare a puterii de catre noua structura nu se incheiase. Obiective importante atat in Bucuresti cat si in provincie sunt atacate cu arme de foc de indivizi necunoscuti. Ei primesc eticheta de teroristi. Poplatia si armata au fost chemate sa apere cuceririle fragede ale revolutiei.
De la Televiziune sunt transmise informatii neverificate, contradictorii, care creaza o situatie confuza si o stare de psihoza generala. S-au inregistrat numerosi morti si raniti.

Pentru urmatoarele 3 zile, toata tara era in haos. Au avut loc numeroase lupte inversunate.
In noaptea de 22 spre 23, Jean-Louis Calderon, jurnalist francez de la postul de televiziune Canal 5, a fost calcat de senilele unui tanc in Piata Palatului.

 

23 decembrie, ora 21:00 – Haos si paranoia

Tancuri si cateva unitati paramilitare au mers sa protejeze Palatul Republicii. S-au distribuit arme la multi civili, care actionau in colaborare cu unitatile armatei.

Riposta exagerata, a celor care faceau parte din dispozitivele militare sau mixte, asupra locurilor din care se trageau focuri raslete, a avut drept consecinta pierderea de vieti omenesti si mutilarea grava a zeci de persoane. La orice miscare suspecta, de exemplu, deschiderea unei ferestre sau miscarea unei perdele, se tragea haotic cu munitie de razboi. Argumentandu-se ca „teroristii roiesc” si ataca peste tot, informatii sustinute si difuzate in special prin intermediul Televiziunii.

tanc la revolutia din 1989

 

 

24 decembrie 1989 – Bucurestiul in razboi

La 24 decembrie, Bucurestiul era un oras in razboi. Tancuri, Tab-uri si camioane continuau sa patruleze prin oras si inconjurau punctele problematice pentru a le proteja.

Intre timp, Ceausescu impreuna cu sotia sa Elena ce se aflau la Snagov, au plecat cu elicopterul spre Pitesti. In apropiere de Boteni au abandonat elicopterul, caruia i s-a cerut sa aterizeze de catre armata. Pe jos, sotii Ceausescu au ajuns la o statie de cercetare agricola aflata la 5 km de Targoviste, unde au fost preluati de militieni si transportati dupa cateva peripetii la garizoana din Targoviste.

 

25 decembrie 1989 – Condamnarea si executarea lui Nicolae si a Elenei Ceausescu

In ziua de Craciun, cei doi au fost condamnati la moarte de catre o curte militara ad-hoc, pentru o serie de acuzatii, printre care si genocid. Au fost executati in incinta garizoanei din Targoviste. Cadavrele lor au fost transportate cu elicopterul la Stadionul Steaua, unde s-au ratacit. Au fost gasite a doua zi si aduse cu morga la Spitalul Militar. De acolo au fost transportate la cimitirul Ghencea si inmormantate in secret.

Fragmentele din filmarea cu procesul si finalul executiei au fost difuzate in aceeasi zi la televiziunea nationala.

Intensitatea luptelor armate a scazut brusc dupa difuzarea pe 25 decembrie pe postul national de televiziune a executiei sotilor Ceausescu, insa s-au mai inregistrat atacuri pana pe data de 27 decembrie.

Pe durata revolutiei, au murit 1104 persoane, si s-au inregistrat 3321 raniti (221 civili si 663 militari). Pe 22 decembrie, la ora cand Ceausescu a fugit, erau inregistrati 126 de morti si 1107 raniti.

pracesul lui ceausescu

Revolutia din 1989 si ultimele zile de comunism

Romania a fost singura tara din estul Europei care a trecut la democratie printr-o revolutie violenta si in care conducatorii comunisti au fost executati. Inainte de revolutia romana, toate celelalte state est-europene trecusera intr-un mod pasnic la democratie.

Protestele, luptele de strada si demonstratiile din luna decembrie a anului 1989 au dus intr-un final la sfarsirea regimului comunist.

Statul politienesc, securitatea, politica economica a lui Ceausescu, constructiile grandomane si regimul de austeritate sunt cateva din motivele care faceau populatia sa nu fie multumita de regimul comunist.

In acelasi an, 1989, Ceausescu reuseste sa achite datoria externa de circa 11 miliarde de dolari, chiar mai inainte de termenul pe care chiar dictatorul roman il preconizase.

Ceausescu nu era un om citit. In luna decembrie 1989, in ziarul Scanteia, apare pe prima pagina un discurs al lui Ceausescu transcris cu toate greselile gramaticale si de pronuntare pe care acesta le facea in exprimarea orala. A fost un semnal transmis in toate cotloanele tarii, fiindca ziarul avea o raspandire nationala. Numarul respectiv al ziarului a disparut apoi din bibliotecile publice.

O incercare timida de a protesta impotriva regimului a fost la un joc de fotbal, unde Romania a invins cu 3-1 nationala Danemarcei, victorie ce a facut ca dupa 20 de ani Romania sa participe din nou la un campionat mondial, cel din Italia.

revolutia din 1989

 

16 decembrie 1989

In jurul bisericii reformate din Piata Maria, niste credinciosi reformati demonstreaza pasnic, cu lumanari in maini, pazindu-l pe pastorul Laszlo Tokes care urma sa fie evacuat. Reformantilor li se adauga si un grup de oameni de toate varstele, profesiile si credintele, adunati spontan intr-un act generos de solidaritate si expresie a dorintei de libertate si democratie.

O parte a multimii se indreapta spre Caminele Studentesti pentru a aduna noi demonstranti. Se ajunge la sediul PCR unde au loc altercatii cu autoritatile. Aici s-au efectuat primele arestari.

Ora 16:00. Se intampla inevitabilul. Sunt blocate tramvaie de catre manifestanti si se striga pentru prima data “Jos cu Ceausescu!”.

Multimea se intoarce intr-un numar si mai mare in Piata Maria, apoi in Piata Operei, scandand o serie de lozinci anticomuniste. Pe drum sunt distruse pancardele de propaganda care impanzeau orasul. Acum se naste drapelul revolutiei, steagul din care a fost decupata stema comunista.

Unii dintre manifestanti au fost arestati si batuti. Pana la miezul noptii au loc adevarate lupte de strada. Pastorul Laszlo Tokes a fost arestat si batut, dar combatantii si-au parasit pozitiile spre dimineata.

 

17 decembrie 1989

In aceasta zi, evenimentele au pornit pe o cale fara intoarcere.
Ceausescu a organizat o teleconferinta, in care cere Ministerului de Interne si Securitatii sa deschida focul asupra civililor, fara somatie. In aceasta zi au cazut primele victime ale revolutiei.

Pe treptele Catedralei se aduna un grup de copii si tineri civili care incep sa scandeze: „Jos Ceausescu!, Libertate! Vrem o tara libera!”. Dintr-un transportor blindat se trag rafale care secera multimea. Actul crud si absurd care a avut loc sub privirile timisorenilor a intaratat si mai mult multimea.
In diverse zone incep luptele deschise intre civili si militari. Se arunca cu pietre si cu sticle incendiare inspre masinile si transportoarele din care se tragea.

 

18 decembrie 1989

Timisoara arata ca in razboi. Magazinele aveau vitrinele sparte, erau militieni peste tot si se observau urmele de focuri. Dintr-un oras al florilor, Timisoara devenise un oras al groazei. Militarii ordonau oamenilor sa circule fara oprire si erau impiedicati sa stea in grupuri.

In incinta Spitalului Judetean sunt sustrase cadavrele celor ucisi. Vor fi transportate in secret la Bucuresti, unde vor fi arse la crematoriu. Familiile celor disparuti urmau sa fie informate ca rudele lor au fugit peste granita. Documentele care dovedeau cauza deceselor au fost, de asemenea, distruse.

In aceasta zi, linistea intregii tari este spulberata. Romanii afla de evenimentele de la Timisoara prin Europa Libera.

In dupa-amiaza de 18, un grup de 30 de tineri ies in fata Catedralei in urma repetitiilor de colinde. Alti 500 de manifestanti li se alatura. Au fluturat un steag din care fusese decupata stema comunista si au cantat „Desteapta-te romane!”. S-a tras asupra lor.

revolutie decembrie 1989

 

 

19 decembrie 1989

Revolta de la Timisoara a luat amploare. Un angajat de la Uzinele Mecanice din Timisoara pornea sirena aeriana. A fost semnalul pentru mii de timisoreni sa iasa din noua in strada. 7 persoane au murit si aproape 100 au fost ranite.

 

20 decembrie 1989 – Revolutia muncitorilor

Timisoara. Pe 20 decembrie, coloane masive de muncitori au intrat in oras. 100.000 de protestatari au ocupat Piata Operei (astazi „Piata Victoriei”) si au inceput sa strige sloganuri anti-guvernamentale: „Noi suntem poporul!”, „Armata e cu noi!”, „Nu va fie frica, Ceausescu pica!”.

In Oltenia, regimul a incercat sa foloseasca muncitori din fabrici pentru a opri revolta din Timisoara. Au fost incarcate trenuri pline cu muncitori si au fost trimisi la Timisoara. Li s-a spus ca huliganii si ungurii devasteaza Timisoara. Ajunsi la Timisoara si vazand ca nu este vorba de asa ceva, oltenii s-au alaturat timisorenilor.

Treptat, situatia a iesit de sub controlul autoritatilor. Mai multi militari au inceput sa se fraternizeze cu demonstrantii. La sfarsitul zilei, Timisoara a fost declarata oras liber de catre demonstranti.

Exemplul Timisoarei a fost urmat si de alte orase din tara, precum Arad, Sibiu, Targu Mures, Alba Iulia, Resita, Brasov, Fagaras, Cluj-Napoca si Caransebes.

Evenimentele din Timisoara au fost descrise si in jurnalele de stiri ale unor radiouri precum Radio Europa Libera si Vocea Americii, ascultate clandestin de catre romani.

Ceausescu fiind plecat intre timp in Iran, cand s-a intors in tara pe data de 20 decembrie, a descoperit o situatie deteriorata. La ora 19:00, 20 decembrie, a dat o declaratie televizata dintr-un studio TV situat in interiorul cladirii Comitetului Central, in care i-a etichetat pe cei care protestau la Timisoara ca dusmani ai Revolutiei Socialiste.

 

LISTA EROILOR-MARTIRI CAZUTI IN REVOLUTIA DIN DECEMBRIE 1989 -DUMNEZEU SA-I ODIHNEASCA! -DESTEAPTA-TE ROMANE!
A

ABRAMOV C FILIP

ACHIM D ŞTEFAN

ADAM G LIVIA

ADJANIN N ANDREEA

AGACHE I SABIN FĂNICA

AGAGHE I AUREL

AILENEI I MIHAI

ALEXANDRU I CĂLIN

ALEXANDRU I DUMITRU

ALEXĂNDROAIA I CRISTIAN

ALEXE A ŞTEFAN

AMARIE GHE ION – NICU

AMARIE GH ION NICU

AMBRUŞ DĂNUŢ – VIOREL

ANDREI CONSTANTIN

ANDREI E EUGEN

ANDREI G MARIA

ANDREI I ŞTEFAN

ANDRONE R PAVEL

ANDRONIC L VLADIMIR CĂTĂLIN

ANDRONIE P CONSTANTIN

ANECULEI OVIDIU

ANGHEL N CĂTĂLINA

ANGHEL C MARIAN

ANGHEL P VIRGIL SORIN

ANTEMIR I VASILE

ANTONESCU I CONSTANTIN

APARASCHIVEI VALENTIN

APARASCHIVEI I VALENTIN

APOSTOIU C CORNELIU

APOSTOL N AURELIAN

APOSTOL I ŞTEFAN

APOSTOL ŞTEFAN

APOSTOL VASILE

APOSTOLIE R VASILE

APOSTOLIE R. VASILE

APRO M MIHAI

ARGHERIE G ION

ARIŞANU I PETRE ION

ASTAFEI P PETRE

ATOMEI I GEORGE EDUARD

AUGUSTIN M DORIN

AVĂDANI ION

AVRAM T IOAN VASILE

B

BABAN E FLORIN CORNELIU

BABEŞ N LIVIU CORNELIU

BACALU A ROBERT – LOUAN

BACALU A ROBERT LOUAN

BADEA P ROMEO PETRU

BALABAN F GHEORGHE

BALDOVIN GH CORNEL

BALDOVIN CORNEL

BALINT P PETRU

BALLAI S ZOLTAN – CSABA

BALMUŞ T. VASILE

BALOGH B PAVEL

BAN VASILE

BAN V VASILE

BANCIU V LEONTINA

BANCIU V VALENTIN NICU

BANEA N FLOREA

BARBOI GHE DUMITRU

BARBU I MIHAIL

BARBU N PETRE MARIAN

BĂDOI T VENERIAN

BĂDOI T VINERIAN

BĂDOIU G GHEORGHE

BĂDULESCU NICULAE

BĂLAN Ş FLORIAN

BĂLAN M NICOLAE

BĂLAN VALERICĂ

BĂLAN NICOLAE

BĂLĂLĂU NICU

BĂRBAT E LEPA

BĂRBIERU V CIPRIAN TEODOR

BĂRBULESCU Ş MARIUS – GABRIEL

BĂRCUŢEAN RADU – VASILE

BĂTRÎNU I DUMITRU

BEJENARU I FLORIN

BEJINAR H ION

BELEHUZ C IOAN

BELICI I ADRIAN

BENDORFEAN I EMILIAN

BENDORFEAN EMILIAN

BERBECEL M FLOREA

BERLEA N CLAUDIU

BEZEDICĂ COSTICĂ

BEZEDICĂ M COSTICĂ

BIAN I IOANA CARMEN

BICHI N VALERIA

BÎRBORA GH CONSTANTIN

BÎRLUŢIU V EUGEN

BOANŢĂ V VALERIU IULIAN

BOAR P PETRU

BOARĂ L DOREL

BOARĂ PETRU

BOBEŞ C-TIN STROE

BOCA P CRISTIAN

BODO MARIUS

BODONI S ŞANDOR

BODONI ŞANDOR

BOERESCU I DUMITRU

BOERU N ŞTEFAN

BOGA Ş CAROL

BOGDAN GH IOAN

BONŢE A PETRU IOAN

BORBELY I CATALINA

BORBELY ISTVAN

BORDEANU GHE CONSTANTIN

BORŞ C GRIGORE

BOTAR I SORIN ILIE

BOTEANU C BOGDAN MIHAI

BOTEI R GHEORGHE

BOTOC I LUMINIŢA FLORINA

BOTOŞER G NICOLAE

BOTOŞER NICULAE

BOZSOKI ADALBERT

BRAGĂ I IOAN

BRAN L ANGHELUŞ

BRATU GH ROMAN – FILICĂ

BRĂGUŢĂ N NICOLAE

BRÂNZĂ C CONSTANTIN

BREBENEL G VASILE

BRICIU N LEONTIN ACHIM

BRÎNZEA I COMAN

BROCEA V DANIEL

BUCIU S GHEORGHE

BUCŞA I DRAGOŞ DANIEL

BUCŞE GH DUMITRU EMIL

BUCŞE G DUMITRU EMIL

BUCUR I CONSTANTIN

BUCUR V CRISTIAN REMUS

BUCUR N FLORIN VASILE

BUCUR V MARIUS VALERIU

BUCUR MIRCEA

BUDE O FLORINA OCTAVIA

BUDESCU O DUMITRU

BUDEŞ T NICOLAE

BUGYI P ROBERT PAUL

BULAI M NAPOLEON

BULEA N NICOLAE

BULGARU V MIHAI

BUNACIU P PETRU

BURCEA N MARINEL

BURCEA VASILE

BURCEA C VASILE

BURCEA COPILESCU P ANDREI

BURCIOAICĂ S OCTAVIAN

BURDEA IONEL

BURDEA I IONEL

BURJAN Ş ŞTEFAN

BURLACU DIOGENE C – TIN

BUSTAN GHEORGHE

BUSUIOC(MITROESCU) T MARIA

BUTĂ I VASILE

BUTE D IOAN

BUTEICĂ E EMANOIL

BUTIRI I FLORIN

BUTNARU A ŞTEFAN

BUTNARU D VASILE

BUTUZA I SERGIU

C

CABALORTĂ GH CONSTANTIN

CACEU MARIANA-SILVIA

CACOCEANU D IOSEF

CACOCEANU IOSEF

CALONFIRESCU C TOMA

CALOTĂ VICTOR – GABRIEL

CANDEA N PAVEL

CAPAC GH NICOLAE

CARALIU R PETRE

CARP L ADRIANA

CARP L VASILE

CARP I VASILE

CARPÎN V DĂNUŢ

CATANĂ T MARIN

CATRINESCU MIHAIL

CAUC I SILVIU FLORENTIN

CAZAN I IOAN

CĂCEU M MARIANA SILVIA

CĂLIN ADRIAN

CĂLIN CĂTĂLIN C – TIN

CĂPRIŢĂ N NICOLAE – DORIN

CĂRPĂTOAREA T GHEORGHE CRISTIAN

CÂRSTEA ADRIAN

CÂRSTEA M GILU

CEAPĂ GH NICOLAE

CEAUŞ I CONSTANTIN

CHEUCHIŞAN I LIVIU TEOFIL

CHIFOR I IOAN

CHIRA I IOAN

CHIRAN P SILVIU

CHIRCA A PAUL ALIN

CHIRIŢĂ A VASI-ADRIANA

CHITU I VALERICĂ

CILIBEANU T ADRIAN

CIOARĂ I VIOREL

CIOBANU M CONSTANTIN

CIOBANU D EMANOIL

CIOBANU V MARIAN

CIOBANU F NICOLAE

CIOCÎRLAN Ş ROMEO MARIAN

CIONCA T IOSIF

CIOPEC D DUMITRU MARIUS

CIORAN V ELENA LACRIMA

CIORAN A GABRIEL – FLORIAN

CIORTAN G FLORICĂ

CIORTEA EMIL

CIORTEA E EMIL

CIUL I IOAN MARINEL

CIULICĂ S NICOLAE – MARIN

CIULIN GH ALEXANDRU

CIUNGAN A FLORIN

CIUPITU CHICAN FĂNEL

CÎRSTEA M GELU

CLEPE I GHEORGHE

COBZAC P ADRIAN IULIAN

COCA I IOAN

COCHIREANU M MIHĂIŢĂ NICUŞOR

COCIS F TEODOR

COJOCARU C LADISLAU

COLCERI I IMBRE

COLIBA N FLORENTIN

COMAN D DUMITRU

COMAN I GHEORGHE

COMAN N GHEORGHE

COMAN M LAURENŢIU DANIEL

COMAN I NICOLAE

CONSTANTIN I AUREL

CONSTANTIN EUGEN NINEL

CONSTANTIN EUGEN NINEL

CONSTANTIN I GHEORGHE IOAN

CONSTANTIN N ION

CONSTANTIN N MIHAI

CONSTANTIN I VANIA

CONSTANTINESCU S COSTEL

CONSTANTINESCU E DORU

CONSTANTINESCU TRAIAN

CONSTANTINESCU N GEORGE – CRISTIAN

CONSTANTINOIU VASILE

COPACIU B GEORGETA

COPĂCIANU C CONSTANTIN

COPĂCIANU CONSTANTIN

CORDAŞ BENONE – ANDREI

CORLACIU I IOAN

COSTACHE I ION

COSTINAŞ I EMIL

COTFAS A MARINEL CONSTANTIN

COTUNA A EUGEN

CRAP C COSTEL

CRESTEAZĂ N EUGEN

CREŢEA BAZIL

CREŢU N FLORIN

CREŢU GH JAN

CRIHANĂ T LEONTE

CRISTEA C ADRIAN

CRISTEA GHE NICOLAE

CRISTEA A VALERIU

CRISTIAN M FLORIN PUIU

CRISTODORESCU C PETRE

CRISTUREAN I RODICA

CRIŞAN A AUREL

CRIŞAN D VASILE

CROITORU D DUMITRU

CUCU I NICUŞOR

CURCĂ A PETRIŞOR

CURIC M VERONICA

CURIC VERONICA

CUSNEŢOV I IULIU

CUSTURĂ A PETRIŞOR

D

DAIA I TITU

DAMIAN I FLORIAN

DAN COSTEL GIGEL

DAN V COSTEL GIGEL

DANILUC GH NICOLAE

DANŞE DORIN – ADRIAN

DASCĂLU T COSTEL

DATCU G GEORGE – DANIEL

DAVID RĂDUCAN

DĂNĂILĂ N GABI

DECU I STAN

DELEANU I GHEORGHE

DELIU ALEXANDRU

DEVERIŞ A ACHIF

DIACONU CATALIN

DIACONU D VASILE

DIGULESCU A GHEORGHE

DIMA D GABRIEL

DIMULESCU VIRGIL

DÎMBOIU R EMIL VIRGIL

DÎRLESCU DANIELA

DOBRE T FLORIN

DOBRE I ION

DOBRE T MARIAN

DOBRE A. TUDOR TOMA

DOBRE A TUDOR TOMA

DOBRIN S CONSTANTIN TUDOREL

DOBRIN S C-TIN TUDOREL

DODU C DANIEL

DOGA P COSMIN – FLORIAN

DOIA I DUMITRU

DON RADU ADRIAN

DON C RADU-ADRIAN

DONEA V DIANA ALEXANDRA

DONŢU Z GINEL

DRAGAN D STAN

DRAGOMIRESCU D MIHAI – LIVIU

DRAGOMIRESCU T MIRCEA DĂNUŢ

DRAGU V SIMION

DRĂCULEŢ N NICOLAE

DRĂGAN C BANU

DRĂGUŢ I DUMITRU

DUHNEA A EMIL

DUMA P PAVEL

DUMIITRAŞCU I DORIN

DUMITRACHE T ILIE

DUMITRACHE TITI

DUMITRAŞCU COSTEL-AUGUSTIN

DUMITRAŞCU N SORIN CRISTINEL

DUMITRESCU C DORU

DUMITRESCU I DUMITRU NICOLAE CORNEL

DUMITRESCU V NICULAE

DUMITRU I STAN

DUMITRU VALERIU-ANTON

DUNOSE NECULAI

DURBAC D RĂDUCU

DURIU F DANIEL

DUŢĂ G DAN DORIN

DUŢU C IVANCIU

E

ENACHE P CONSTANTIN

ENACHE C GHEORGHE

ENACHE N MIHAI

ENACHE N TRAIAN

ENACHE M. TRAIAN

ENĂSTESCU N VALENTIN

ENUŢĂ IONEL

EWINGER SLOBODANCA

F

FALCA DORU

FALCĂ D-TRU DORU

FARCAS I PETRU

FARCAŞ M NICOLAE

FECIORU LORENTI VASILE

FERCU C. DANIELA

FERENCZ P EMERIK

FERKEL ŞUTEU I ALEXANDRU

FIFOIU I NICOLAE

FILIP M DORU

FILIP S IOAN

FILIP D MARIN

FILIP FÎNTÎNARU V VASILE

FILOTE D CLAUDIU

FLONTA P NICOLAE

FLOREA D ILIE

FLOREA NECULAI

FLOREA S NECULAI

FLOREA V VASILE

FLORIAN M ANTONIU TIBERIU

FLORIAN G GRIGORE IULIAN

FLUERAN I STELIANA

FOLEA A ANDREIU MARIAN

FONTANA V VICROR CONSTANTIN

FONTANA V VICTOR CONSTANTIN

FOTA D ION

FRANGA V EUGEN

FRĂŢILĂ I GHEORGHE

FRÂNCU D DUMITRU

FRUNZĂ D MIHAIL

FULGA M ADRIAN

G

GALAFTION ION NICOLAE

GANŢĂ GHE NICOLAE

GARIAN IOAN ALEXANDRU

GAVADIA Ş LAURENŢIU

GĂMBUŢEANU I FLORIN

GÂRJOABĂ C DUMITRU CONSTANTIN

GÂRLEA GHE GHEORGHE

GEAMĂNU GH LUCIAN – MIHAI

GEAMBAZU V VLADIMIR

GEANTĂ – MELCONIAN V CRISTIAN

GEANTĂ – MELCONIAN V CRISTIAN

GEANTĂ MELCONIAN V CRISTIAN

GEORGESCU H VALI MARIAN

GHENEA M VANGHELE

GHENEA M VANGHELIE

GHEONOIU N LAURENŢIU

GHEORGHE M ALEXANDRU

GHEORGHE F GHEORGHE

GHEORGHE V MIRCEA

GHERASIM GEORGETA-CEZARINA

GHERMAN DUMITRU

GHEZZO V TOMA

GHIDĂNAC C ANA

GHIMBOAŞĂ F IOSIF

GHINEA I DORINEL

GHIŢĂ O GHEORGHE

GHIŢĂ-MARE I NELU GABRIEL

GIUGHICI S MILODRAD

GIURA N . M NICOLAE – LIVIU

GIURCANU VASILE

GÎNDILĂ G DAN-GHEORGHE

GÎTLAN I MIHAI LUCREŢIU

GLAVU O LINA

GOG I RADU

GOGIU I NICUŞOR

GOMOESCU L LAMBRU NICOLAE

GORNEANU M DANIELA

GRĂDINARU G DUMITRU

GRÂU I ALEXANDRU

GRIGORAŞ S MARIAN

GRIGORE MIRELA-DENISA

GRUBER F GHEZA

GRUIE GH PETRU

H

HAGIMĂ C- TIN DORIN

HAIDĂU G CĂTĂLIN

HARTMANN M MARIN ALFRED

HASAN MARIUS COSTEL

HAŢEGAN PETRU

HÂJ GHE DRAGOMIR

HÂJ DRAGOMIR

HEGYI LAJOS

HEGYI L LAJOS

HELETEANU C. GHEORGHE

HERBEI N DINU CRISTIAN

HIDAS I NELU ADRIAN

HODORG C PETRE

HOMESCU S IOAN

HOTA I IONEL

HOTEA I PETRIŞOR

HRISTACHE IANCU

HUŞMAN IOAN DORU

HUZUNEANU GH EMANUEL VICTOR

I

IACOB GHEORGHE

IACOB P GHEORGHE

IAGĂRU C -TI CONSTANTIN

IANOŞ V. PARIS

ICHIM GH COSTICĂ

ICLENZAN D IOAN

ILEA I CORNEL

ILICI I MARIOARA

ILICI N NICOLETA

ILIE M COSTEL

ILIE S MARIAN

ILIE S MARIN

ILIEŞ I DRAGOŞ-TRAIAN

IMECS L. LASZLO

IOANESI V ADRIAN

ION GH CONSTANTIN

ION MARIA

ION GH STANCU

ION M VASILE

IONAŞCU I PAU

IONAŞCU I PAUL

IONESCU I CONSTANTIN

IONESCU CONSTANTIN

IONESCU P CONSTANTIN

IONESCU N GHEORGHE

IONESCU T MARIUS OCTAVIAN

IONESCU O MICHAEL CECIL

IONESCU L NICOLAE

IONESCU V RADU-ALEXANDRU

IONIŢĂ C NICULAE

IORCIC P LUCIAN

IORDAN F SILVIU SEBASTIAN

IOSUB C CONSTANTIN

IOŢCOVICI GH GHEORGHE NUŢU

IROD G GABRIEL

ISACOV M IOAN

ISPAS C ŞTEFAN

ISTRATE N NICOLAE

IVAN Ş CONSTANTIN DANIEL

IVAN C MARIUS

IVANOF F. GHEORGHE

J

JIANU M EUGEN DAN

JIANU GH DUMITRU

JUGĂNARU C DUMITRU

JULEA P ION ŞTEFAN

JURCOVAN C VALTER

JUBEA A DAN

JURJA SORINEL-DORINEL

K

KELEMEN I GHEORGHE IOSIF

KILINGER I V LEONARD

KIRALY M MIHALY

KOPICUC Ş CONSTANTIN

KOVACS L LASZLO

L

LACHE T ILIE

LAMBERT C MIHĂIŢĂ DANIEL

LAMBRU GH ION

LAZĂR N IOAN

LĂCĂTUŞ I NICOLAE

LĂDARU PETRICĂ

LEIA D SORINEL DANIEL

LEIA D SORINEL DINEL

LEPĂDATU I GHEORGHE

LEPŞA N IOAN

LICU V. DANIEL

LILE GHE CRISTIAN OCTAVIAN

LOBONŢ V VASILE

LODOMĂNEAN I IOAN

LORINCZ I IOAN RAIMUND

LOVIN D MIRCEA

LUCA RODICA

LUCA I RODICA

LUCACIU O OCTAVIAN IOAN

LUKACS A ZOLTAN ŞTEFAN

LUNGU D CRISTIANA

LUPEA N CONSTANTIN ILIE

LUPEA I IOAN DANIEL

LUPU GH CONSTANTIN

LUPU GH CRISTIAN

LUPU C EUGEN

LUPU EUGEN

LUTSCH I. HANS – WERNER

M

MACARIE DANIELA GEORGETA

MACSENŢIAN VASILE

MADA M MIHAI – FLAVIUS

MAN L LEONTE NICOLAIE

MANACHE A MARIAN CRISTI

MANDACHE C-TIN ION

MANEA G CONSTANTIN

MANOLE N IULIAN

MARCHIDANU GH ELENA

MARCU V IOAN

MARCU V RUXANDRA MIHAIGNA

MARDARE I ADRIAN

MARE ADRIAN

MAREŞI D EUGEN

MARG V ADRIAN

MARGUTOIU MIRCEA

MARIAN I EMILIA

MARIN O LIVIU-IULIAN

MARIN I SĂNDEL

MARIN I ŞTEFAN

MARIN Ş ŞTEFAN LUCIAN

MARIN Ş VERGICĂ

MARINESCU P ALEXANDRU

MARINESCU N OCTAVIAN

MARINESCU OCTAVIAN

MARINESCU T PETRE

MARINIŢU Ş VICTOR

MARIS I ŞTEFAN

MARIUŢAC IOAN

MATEESCU GH NICOLAE

MATEESCU S TORINO NICOLAE

MATEESCU TORINO-NICOLAE

MATEI I ALEXANDRU

MATEI N ION

MATEI H PETRIŞOR

MATEŞ P. IOAN – MIHAI

MATIŞ C LUCIAN

MATIŞ LUCIAN

MATIŞ P PETRU DORIN

MĂGUREANU C EMIL

MĂNĂILĂ N VASILE – DOREL

MĂNĂILĂ N VASILE DOREL

MĂNESCU C DAN SORIN

MĂNESCU GH GHEORGHE

MĂNICA P GHEORGHE

MĂRĂCINICĂ NICOLAE

MĂRĂCINICĂ GHE NICULAE

MĂRGINEANU ION

MELINESCU C MIHAI

MERCA T AUREL

MERIŞESCU GHE VALENTIN

MERTICARIU GHE DUMITRU

MESLER I. PETRU CONSTANTIN

MESLER I PETRU CONSTANTIN

MICU EUGEN

MICU Ş EUGEN

MIERLĂ M. NICOLAE

MIERLĂ M NICOLAE

MIHAI GH ADRIAN MIRCEA

MIHAI P. DĂNUŢ

MIHAI GHE MIHAIL

MIHAI GH MIHAIL

MIHAI VASILE – GIGI

MIHAILOVICI I CONSTANTIN PUIU

MIHĂILESCU G PETRE

MILEA GH DUMITRU

MINCĂ I ŞTEFAN SILVIU

MIRCEA GHE IOAN

MIREA D MARIANA

MIREA M MIOARA – LUIZA

MIRON T. ION

MITITEL R IOAN

MITITELU ION

MITIŢI A VASILE

MITROI G DORIN GHEORGHE

MITROIU M IONEL

MITU GH NELU

MIU Ş VALERIU

MIULESCU I ION

MIULESCU ION

MÎNDRU M. DUMITREL

MOCANU ŞTEFAN

MOLDOVANU IOAN

MOLDOVANU GH IOAN

MOLDOVEANU C MARIAN

MOLDOVEANU V MIHAI

MOMOREANU N NICULAI

MONORANU A IOAN

MONOREANU N NECULAI

MORARIU I CĂLIN GABRIEL

MORARU N HORIA TEODOR

MORARU VALENTIN

MORĂRAŞ C CONSTANTIN

MORMOE GH FLOIREA

MOŞNEAGU D-TRU ION

MOTICA V VICTOR

MOTOHON F SILVIU

MOTOHON SILVIU

MOTORGA T MARIA

MOTORGEANU

MUICARU C ION

MULLER R LASZLO

MUNTEAN ILIE IOAN

MUNTEAN D MARIA

MUNTEAN R NICOLAE OVIDIU

MUNTEANU CONSTANTIN

MUNTEANU N MARIA

MUSTAFA PETRE

MUSTEA CONSTANTIN

MUSTEA M CONSTANTIN

MUŞAT V EUGEN

N

NAGY UEGEN FRANCISC

NASTALIN C GEORGETA

NASTALIN C-TIN GEORGETA-CEZARINA

NĂNESCU GHE CONSTANTIN

NĂNESCU CONSTANTIN

NĂNESCU V VICTOR

NĂSTASE GHEORGHE

NEAGOE GH ANIŞOARA

NEAGOE S TEODOR

NEAGU M MARIAN

NEAGU R SEBASTIAN CATALIN

NECHITA GH GHEORGHE

NECHITA S PARASCA

NECULĂEASA IONEL

NEDELCA A TIBERIU

NEDELCU P IANCU

NEDELCU V VASILE

NEDELEA I ADRIAN

NEGRU ADRIAN – FLORIN

NEGULICI R VALERIU MARIAN

NEMEŞ ALEXANDRU – CĂLIN

NEMEŞ GH ALEXANDRU CĂLIN

NEMEŞ I IOAN

NEMEŞ D. LICĂ

NEMOIANU V VIRGIL

NEMŢOC C VASILE MARIUS

NICOARĂ T ELENA

NICOLAE E MARIUS

NICOLAE A MIRCEA

NICOLCIOIU I SORIN VICTOR

NICULAE CONSTANTIN

NICULAE GHE. CONSTANTIN

NICULAE T NICULAE

NICULESCU MARIAN

NISTOR A EMANOIL

NIŢĂ V CĂTĂLIN C – TIN

NIŢĂ V CĂTĂLIN VASILE

NIŢĂ GH OCTAVIAN ROMULUS

NIŢU N ŞTEFAN

NUICĂ C CONSTANTIN

NUŢU P. ADRIAN

O

OANCEA M MIHAI CRISTIAN

OLARU I CRISTIAN

OLARU E MARIUS

OLARU V NECULAI

OLARU C VICTOR

OLĂRESCU

OLTEAN A DANIEL

OLTEANU DANIEL

OLTEANU V NELU

ONCIOIU GH PETRE

ONEŢ MIHAI

ONIŞOR TRAIAN – VIOREL

ONU I ION

OPRE G GOGU

OPREA E COSMIN

OPREA GH EMIL

OPREA I EMIL

OPREA GH VIOREL

OPRESCU C ADRIAN

OPRIŢA V VICTOR

ORĂŞANU N VIRGIL

ORLEANU V PAUL NICOLAE

OSMAN E DUMITRU

OŞAN I FLORIN

OTELIŢĂ AUREL

P

PAJKA CAROL

PAJKA C CAROL

PALADA I WEINER

PANAIT D AURELIAN MARIUS

PANAITE V IONEL

PANCU N CRISTIAN SILVIU

PANDELE V VALENTINA

PANDELEA A ANTON

PANDELEA – ANTON RADU

PANGRACZ M ALEXANDRU

PANICĂ COSTEL

PANTAZESCU I. GHEORGHE

PANTAZESCU I GHEORGHE

PANTAZICĂ A GABRIEL

PANTEA H IOAN

PAP A ALEXANDRU

PAPACICĂ M EMILIAN NICOLAE

PARASCHIV D FLORIAN

PARASCHIV D FLORIN

PARASCHIV D PAUL

PARASCHV D. FLORIAN

PARCANSCHI V ANDREI

PAŞCA I AUGUSTIN

PATULEA I CĂTĂLIN

PAVEL GHEORGHE

PAVEL V GHEORGHE

PAVEL C VASILE

PĂDURARIU COSTACHE

PĂIŞ V IOAN

PĂLĂCEAN A IOAN

PĂLĂDOIU ION

PĂLĂDOIU GH ION

PĂTCAŞ IOAN

PĂTRAŞ M ION

PĂTRU C-TIN ADRIAN

PĂUN N ADRIAN – ION

PĂUN I PETRE

PĂUNOIU C VASILE MIHAIL

PELEGRINO D MIHAIL

PENCIU Ş NECULAI

PERCU V ION

PERCU ION

PESZNOVSZKA I ADAM-IOAN

PETANCA NICU

PETRACHE D-F CĂTĂLIN

PETRE O BĂNICĂ

PETRE EUGEN

PETRE E ION

PETREA I ŞTEFAN

PETRESCU D DUMITRU

PETRESCU G PETRE

PETRESCU M TUDOREL

PETROŞANU I . I ISAIA CĂTĂLIN

PINTEA CIPRIAN

PINZHOFFER T GEORGETA

PIROŞCĂ V RĂDUCU

PISEK ŞTEFAN

POENAR D CONSTANTIN

POP ALEXANDRU

POP G ALEXANDRU

POP E LUCIAN VINICIUS

POP I TEODOR

POPA G DANIEL

POPA N VALERIAN

POPA I VERGIL

POPA VERONICA

POPESCU P GABRIELA

POPESCU N PAUL

POPESCU L TRAIAN FLORIN

POPOVICI GH GHEORGHE

POPTEAN T PETRU

POPTELECAN A IOAN

PORTASĂ I VASILE

POSA V TOMA

POSTELNICU N AUREL

PREDA N IONUŢ

PRICOP I PAVEL

PRIOTEASA Ş DUMITRU

PRIPICI N NICULAIE

PRISĂCARU M VASILE

PUCZI ANDREI LIVIU

PUIU I PETRE MARIAN

PUIU SORIN

PURACI S SAMFIU

PURCHEREA GH LAURENŢIU

PUŞCĂU ADRIAN VICTOR

PUŞCĂU G ADRIAN VICTOR

R

RADU T AUREL

RADU M CONSTANTIN

RADU N DRAGOŞ

RADU S VALENTIN

RADU T VASILE

RADU I VIOLETA CORALIA

RĂDUCANU N MIHAIL

RĂDULESCU M CRISTIAN C-TIN

RĂDULESCU IOAN

RĂILEANU V NECULAI

RĂIVOIU GHE BELU IUSTINIAN

RĂNOIU GH GELU IUSTINIAN

RĂSPOP A PETRU

RĂUŢI M MIHAI OVIDIU

RICHARD L GEORGE CRISTIAN

RISTESCU M. VIOREL

ROADEVIN B CRISTACHE

ROCA M ION

ROMAN I IOAN

ROMAN A SORIN FLORENTIN

ROMAN V VALENTIN VALERIU

ROSA MIRCEA

ROSADA I VALENTIN

ROŞCA GHE. CORINA

ROŞCA GH GRIGORE TIBERIU

ROTARU Ş LAZĂR

ROTARU GH SORIN

RUS V. IONEL

RUS – CRĂCIUN F ŞTEFAN

RUSU G GHEORGHE

RUSU GHEORGHIŢA

RUSU GHE GHERGHIŢĂ

RUSU I IOAN

RUVINEANŢU M REMUS LAZĂR

S

SABĂU F GAVRIL

SABĂU I IOAN

SABĂU V. MIEA

SAFALERU ANDREI

SALI G AIDUN

SAMOILĂ V VIOREL

SANDU A CĂLIN

SANDU A IANCU

SANDU C ROBERTO

SARNACHI S COSTEL

SASU I ION

SAVA GH FLORICA

SAVIN A GHEORGHE

SAVONEA IG EMIL FLORIN

SAVU I SORIN

SĂBĂDUŞ IOAN

SĂLĂJAN D RALUCA MIHAELA

SĂRAC D VICTOR

SĂVESCU I GHEORGHE

SBOROŞTEANU S GHEORGHE

SCURTU I MIHAI

SERDENCIUC E CRISTIAN

SERDENCIUC CRISTIAN – IOAN

SERGHEI I EFTIMIE

SEVERIN N NICOLAE-ILIE

SILVESTRU C JIM

SIMA D OCTAVIAN

SIMICIN N NICOLAE

SIMION A AUREL

SIMION D ION

SIMIONESCU D-TRU VASILE

SION GH EMIL

SIRBULESCU G IANCU

SÎRBULESCU GHE IANCU

SMARANDA I ION ŞTEFAN

SMICAL M DINU – ADRIAN

SOBIUS I TIBOR

SOFALVI GH GYORGY

SONERIU M DAMIAN HORIA

SOROŞTINEAN V VASILE

SPÂNU P NICOLAI

STAICU D-TRU CONSTANTIN

STAN I CONSTANTIN

STAN GHE CONSTANTIN

STAN S COSTICA NICUŞOR

STAN NICOLAE – IOAN

STAN Ş ŞERBAN BOGDAN

STAN GH VALERIAN

STANCA T PĂUN

STANCIU I GEORGE CRISTIAN

STANCIU C GHEORGHIŢĂ

STANCIU I IOAN

STANCIU JEAN

STANCIU M NICOLAE

STANCIU M. NICOLAE

STANCU D DUMITRU – C – TIN

STANCU D DUMITRU CONSTANTIN

STANCU S ION

STANCU I OVIDIU

STANGA G IOAN MIRCEA

STATE N CLAUDIU

STĂNESCU N NICOLAE

STĂNICĂ I ILIE

STÂNGA GH IOAN MIRCEA

STÂNGĂ GHE IOAN MIRCEA

STEFAN M MIHAI

STEFANOV M VICTOR

STEGARU S NICOLAE

STERMIN M SORIN

STETENCO GH IACOB

STÎRCEA S ŞTEFAN

STOIAN GH VICTOR

STOICA P CRISTIAN

STOICA T MARIAN

STOICA M NICOLAE

STOICIUC P MARICEL

STOICOVICI T DINU

STROE M LAURENŢIU NISTOR

STROE M NAPOLEON

STRUGARU IOAN

STUPARU P FLORIN

SUCIU GHE SORIN SĂNDEL

SURDU N GHEORGHE

SURDU M GHEORGHE

SURPĂŢEANU P CONSTANTIN-FLORIN

SZABO A ANTON

SZABO I ATTILA

SZABO Ş ŞTEFAN

SZENTKOVICS ERIKA

ŞANDOR P PAVEL

ŞERCĂIANU C ION

ŞMUL E NICOLAE

ŞMUL C PAULINA

ŞOIMAN N ANGELA

ŞOMŞAG G MARIN

ŞTEFAN D GHEORGHE

ŞTEFAN D-TRU GHEORGHE

ŞTEFAN MIHAI

ŞTEFAN-CIORĂ Ş CIPRIAN CEZAR

ŞTIUBEI P COSTICĂ

ŞUIU GHE GHEORGHE

ŞULEA P ION

T

TAKACS LASZLO SZILARD

TAKACS LASZLO-SZILARD

TAKO GABRIELA-MONICA

TALPOŞ I IOAN

TAMAŞ I ERNEST

TAMAŞ ERNEST

TAMAŞ I IOSIF

TAMAŞ BURGYA A IOSIF

TĂLPEANU N MIRCEA

TĂMAŞ RADU SIMION

TĂMAŞ S RADU SIMION

TĂNASE COSTICĂ

TĂNASE T COSTICĂ

TĂNESCU F. ECATERINA

TĂNESCU F ECATERINA

TĂŞALĂ REMUS MARIAN

TĂTARU M. VASILE

TĂTARU VASILE

TĂTĂRANU N MARIA

TĂTOIU M MARIUS

TÂRNOVEAN D DUMITRU

TEODORAŞC V MARIUS CRISTIAN

TEODORESCU F FLORIN

TIAN N FLORIAN

TINCU I IOAN

TISĂIANU T NICOLAI

TOADER D AUREL ALEXANDRU

TOADER D AUREL ALEXANDRU

TOBOŞ I SILVICĂ

TODICĂ M NICOLAE

TODOROV M MIROSLAV

TOMA I CĂLIN

TOMA GH DAN

TOMAŞESCU T BOGDAN GEORGE

TOMOZEI N NECULAI

TOPORAN V CRISTIAN

TRĂISTARU GH DANIEL

TROSCA A GHEORGHE

TUDOR G DRAGU

TUDOR A GEORGE BOGDAN

TUDOR P MARIN

TUDOR N NICOLAE

TUDOR CTIN GHEORGHE

TUDORACHE N CONSTANTIN

TULUŞ A SAMIR

TUŢĂ GH ROMEO VASILE

TUŢĂ GHE ROMEO VASILE

ŢICLETE V MIHAI CĂTĂLIN

ŢICU V ION ŞTEFAN

ŢINĂCUI V VASILE

ŢINŢARU I TEODORU OCTAVIAN

test test test

U

UNGUREAN C-TIN SORIN

UNGUREANU N NICOLAE

UNGUREANU SORIN

URUCU A ADRIAN-DAN

V

VADUVA I FLORIN

VARZĂ GH CONSTANTIN

VARZĂ C GHEORGHE C-TIN

VASILACHE G LEONARD

VASILE ADINA

VASILIU A FLORENTIN

VASILIU I MITICĂ

VASILIU V VASILE

VASILIU C VIRGILIU CRISTIAN

VĂDUVA A GHEORGHE

VĂDUVA C NICOLAE

VĂLCEANU I CONSTANTIN

VĂLEAN T IOAN

VĂRCUŞ I CLAUDIU IOAN

VĂTAVU OVIDIU-ILIE

VÂLCEANU CONSTANTIN

VECHIU M CONSTANTIN

VERECZKI M MIHAI

VICAŞ M TEODOR

VINERSAR V FLORIN-CORNEL

VINTILĂ C CONSTANTIN

VÎLCULESCU M STĂNICĂ

VLAD I CONSTANTIN

VLAD I. CONSTANTIN

VLAD M. ILIE

VLAD A ION

VLADU I CATALIN FLORENTIN

VLAICU MARIAN

VLAICU MARIAN CĂTĂLIN

VLASE N NICOLAE

VLASIN G ALEXANDRINA

VLĂSCEANU V MIRCEA

VOICA V CONSTANTIN

VOICAN V VASILE

VOICU I NICOLAE

VOICU N NICOLAE

VOICULESCU R. E. RADU – MIHAI

VOINEA A CONSTANTIN

VOINEA P LIDIA

Z

ZABAVA I IOAN

ZAHARIA M NICOLAE

ZAMFIRESCU E RĂZVAN

ZĂBULICĂ V CONSTANTIN

ZĂRNESCU N MARIN

ZDÂRCU N IOAN

ZENG OCTAVIAN

ZIMBRU G GRIGORE

%d blogeri au apreciat asta: