Arhiva | 4:38 pm

KLAUS JOHANNIS VA PARTICIPA PE 24 IANUARIE LA IASI ,CU OCAZIA IMPLINIRII A 157 DE ANI DE LA MICA UNIRE!

23 ian.

Klaus Iohannis

Klaus Iohannis va participa duminică la manifestările care vor fi organizate la Iaşi de Ziua Unirii Principatelor Române, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale

Astfel, preşedintele va participa de la ora 11.30 la ceremonialul din Piaţa Unirii de la Iaşi, unde va susţine şi o alocuţiune. Ulterior, el va depune flori la Monumentul „Alexandru Ioan Cuza” şi la mormântul domnitorului de la Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”.

De asemenea, copreşedinţii PNL Alina Gorghiu şi Vasile Blaga vor participa la manifestările de la Iaşi.

Duminică, 24 ianuarie, se împlinesc 157 de ani de la Unirea Principatelor Române. Ziua este declarată zi de sărbătoare legală.

 

Reclame

SENATORUL PSD ,TITUS CORLATEAN CU PRIVIRE LA CAZUL BODNARIU:”S-O DEMARAT UNPROCES DE REFORMA IN NORVEGIA PRIVIND PROTECTIA COPILULUI!”

23 ian.

Senatorul Titus Corlățean a afirmat, după vizita delegației parlamentare române în Norvegia, că în această țară a fost demarat un proces de reformă legislativă și instituțională în privința protecției copilului.

„Cred că percepția autorităților norvegiene după această vizită, după conținutul discuțiilor, lucrurile vor fi privite și înțelese altfel. (…) Ni s-a confirmat că s-a demarat un proces de reformă a acestei instituții despre care până alaltăieri ni se spunea că este o instituție impecabilă. O reformă și legislativă și instituțională. (…) În materia drepturilor omului s-a întâmplat un lucru fundamental în ultimii 20 de ani. Niciun stat nu mai este deplin suveran să facă ceea ce dorește în plan intern în materia drepturilor omului”, a afirmat Corlățean, sâmbătă, într-o conferință de presă.

La rândul său, senatorul Marian Vasiliev a spus că deja s-a constituit o comisie care să lucreze la schimbarea legii protecției copilului în Norvegia și ‘mai mult decât atât, se gândesc să înființeze un tribunal al familiei, care să înlocuiască, ca și decizie, o instituție judecătorească și să înlocuiască deciziile aproape finale ale Barnevernet’.

Corlățean a precizat că delegația parlamentară le-a prezentat autorităților norvegiene o listă cu „măsuri disproporționate și elemente de conduită abuzivă din partea Barnevernet și chestiuni de viciere a unor proceduri”.

El a afirmat că măsura de separare a copiilor luată în cazul familiei Bodnariu a fost luată „fără niciun pas intermediar, fără niciun fel de investigare socială corectă la fața locului, fără consiliere psihologică”.

EMISARUL GERMANIEI LA BUCURESTI,CETATEANUL GERMAN KLAUS JOHANNIS PREGATESTE,O REFORMA PROFUNDA :”ROMANIA EDUCATA!”

23 ian.

 

iohannis
Surse din Administrația Prezidențială spun că în perioada februarie-martie președintele Klaus Iohannis va da startul unei dezbateri naționale pe tema educației, ținta fiind reforma treptata a sistemului de învățământ de la creșă și până la universități.UPDATE – Vezi cum poti participa la dezbarere

Campania de consultare se va numi „România educată” și va consta în dezbateri regionale, consultări online și atragerea ONG-urilor care la randul lor sa organizeze dezbateri, concluziile urmand sa fie inclus in consultarile finale, spun surse de la Cotroceni.

Proiectul va dura trei ani. În 2016 vor incepe consultarea, in 2017 va fi elaborat un proiect, iar in 2018 se va intra pe adoptarea acestuia, spun sursele citate. Potrivit acestora, se doreste ca primele modificari sa fie aplicate din anul scolar 2018-2019.

Surse din administratia prezidentiala spun ca strategia este implementarea unei reforme treptate.

 

DOCUMENTAR: 195 DE ANI DE LA DECLANSAREA REVOLUTIEI DIN 1821,CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU!

23 ian.

La 23 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu lansa ”Proclamația de la Padeș”, elaborată la mânăstirea Tismana, moment care semnifică începutul revoluției de la 1821 din Țara Românească.

Sursa foto: Captură YouTube

Rezultat al evoluției interne a celor două țări române, aflate de peste un secol sub stăpânire fanariotă, mișcarea revoluționară de la 1821 din Țara Românească s-a înscris în seria evenimentelor de acest gen atât din sud-estul Europei, cât și din Occident (Italia, Spania, Franța, Germania). La începutul secolului al XIX-lea, în Europa se răspândiseră ideile care propovăduiau dreptatea și egalitatea socială, precum și dreptul la autodeterminare al popoarelor oprimate, fapt ce a stimulat mișcările pentru libertate socială, antifeudale și pentru afirmare națională.

Imperiul otoman se afla într-un declin evident, pierzând până la acel moment o mare parte din teritoriile din Europa centrală și de est, în favoarea marilor puteri vecine, Rusia și Imperiul Habsburgic. Popoarele asuprite de Imperiul otoman sperau într-o eliberare atât sub presiunea diplomatică a marilor puteri, cât și printr-o acțiune militară a Rusiei, ”protectorul” slavilor din Balcani. Astfel, spre exemplu, Rusia sprijinea efortul Principatelor Române de a impune autonomia în baza vechilor capitulații. Atât Tudor Vladimirescu, în Țara Românească, cât și conducătorii Eteriei aveau ca adversar comun Imperiul otoman și mizau pe sprijinul din partea Rusiei, în contextul unei ridicări generale a popoarelor balcanice. Totuși, deși aveau o aspirație comună, autonomia sau eliberarea națională, popoarele din Balcani au acționat diferit, în funcție de statutul lor politico-juridic.

Eteria, societate secretă întemeiată în 1814, urmărind organizarea luptei de eliberare a grecilor, era condusă, din 1820, de Alexandru Ipsilanti, fiul lui Constantin Ipsilanti, fost domn al Țării Românești. Eteria avea o serie de sprijinitori în Principatele Române, mai ales grecii fanarioți, iar Ipsilanti conta și pe sprijinul militar pe care l-ar fi primit de aici. Ca urmare, se stabilise ca acțiunea Eteriei să înceapă în Principate, pentru ca ulterior trupele eteriste să treacă în sudul Dunării.

În ceea ce privește cele două țări române, acestea cunoașteau o stare de decădere accentuată, mai ales sub ultimii domni fanarioți. În afară de exploatarea fiscală și economică excesive, monopolul economic care frâna dezvoltarea schimburilor și instabilitatea politică, în Țara Românească se adăuga și insecuritatea provocată de desele incursiuni ale turcilor, precum și jafurile comise de trupele pașei din Vidin, Pasvan-Oglu, în Oltenia.

Conducătorul mișcării revoluționare de la 1821, Tudor din Vladimiri (Vladimirescu), fost vătaf de plai și mare sluger, provenea din rândul țăranilor moșneni (liberi) și luptase ca voluntar în armata rusă în războiul dintre anii 1806-1812. O parte dintre boierii români deveniseră conștienți de necesitatea înlăturării domniilor fanariote, interesul boierilor pământeni fiind de a se substitui domnilor și boierilor greci. Aceștia au înțeles că înlăturarea fanarioților nu se poate realiza decât în cadrul unei mișcări mai largi. ”Boierimea moldo-munteană, ostilă regimului fanariot și dominației otomane, s-a integrat curentului de eliberare națională care cuprinsese sud-estul Europei. Angajarea ei în lupta de emancipare era asociată de credința că Rusia va da concursul său hotărâtor popoarelor ortodoxe (…). În al doilea rând, participarea Rusiei era o garanție a stabilității sociale (…)”, arată istoricul Florin Constantiniu în volumul său ”O istorie sinceră a poporului român”. Revoluția a fost îndreptată și împotriva abuzurilor boierimii în general, caracterul social al acesteia reieșind din conținutul Proclamației lui Tudor Vladimirescu ( ”Dar pre bălaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atât cele bisăricești, cât și cele politicești, până când să-i suferim a ne suge sângele din noi? Până când să le fim robi?”).

La 15 ianuarie 1821, trei mari boieri din Țara Românească — Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica și Barbu Văcărescu — au încheiat, la București, o înțelegere cu Tudor Vladimirescu, încredințându-i acestuia împuternicirea de a declanșa acțiunea militară, asigurându-l de sprijinul lor fără rezerve, ”în folosul general al creștinătății și al patriei”. După ce, la 18/19 ianuarie, moare, la București, Alexandru Suțu, ultimul domn fanariot, cei trei mari boieri devin membri ai Căimăcămiei. Tot acum Tudor Vladimirescu pleacă din București, în fruntea unei cete de arnăuți, spre Oltenia, intenționând să-și alcătuiască o armată.

El ajunge la 21 ianuarie la Târgu Jiu, iar la 22 ianuarie intră în mânăstirea Tismana, pe care o întărește, trimițând totodată emisari pentru a aduna plăieșii și pandurii. Tot aici elaborează cunoscuta Proclamație, lansată la 23 ianuarie, la Padeș, localitatea unde se adunaseră răsculații. Proclamația chema la luptă împotriva regimului feudal, îndemnând spre ”jertfirea averilor celor rău agonisite ale tiranilor boieri”, și a avut un puternic ecou în rândul țăranilor. Oamenii erau chemați să se alăture ”Adunării norodului”, cu scopul de a asigura binele și folosul obștii. Pornind lupta pentru ”dreptate” și ”slobozenie”, Tudor Vladimirescu s-a opus însă unei mișcări țărănești anarhice și dezorganizate, urmărind să organizeze cât mai bine mișcarea prin măsuri militare și administrative. În proclamație se menționa necesitatea apărării averilor ”boierilor făgăduiți” (cei angajați în mișcarea revoluționară), ale negustorilor, orășenilor și țăranilor.

Oastea lui Tudor Vladimirescu — ”Adunarea norodului” — al cărei nucleu principal l-au constituit pandurii din Oltenia, nemulțumiți de anularea unor privilegii, a crescut de la cca 600 la cca 4.500 de panduri la finele lunii februarie, în tabăra de la Țânțăreni. Principiile de bază ale unei noi ordini sociale au fost cuprinse ulterior în ”Cererile norodului românesc”. De altfel, în negocierile sale cu boierii, Tudor Vladimirescu va sublinia tot mai mult programul social și convingerea sa că ”patria este norodul iar nu tagma jefuitorilor”.

În ceea ce privește relațiile lui Tudor Vladimirescu cu Eteria, acestea au început printr-o înțelegere secretă cu conducătorii eteriști Iordache Olimpiotul și Ioan Farmache (”prin puterea armelor noastre, să ne eliberăm de sub jugul apăsător al barbarilor și să ridicăm semnul biruitor al crucii izbăvitoare”). În condițiile în care revoluția greacă era iminentă, Tudor a menținut legătura cu personalități marcante ale Eteriei și cu comandanți militari, acceptând colaborarea cu aceștia în lupta antiotomană, fără a dori însă subordonarea mișcării conduse de el. După ce țarul Rusiei a dezavuat Eteria, iar Ipsilanti a renunțat la planul inițial de a trece în sudul Dunării, optând pentru a rămâne în Principate și a determina astfel intervenția turcilor, pozițiile divergente ale celor două mișcări s-au accentuat.

AGERPRES (Documentare: Ruxandra Bratu; editor: Andreea Onogea, editor online: Andreea Lăzăroiu)

 

REPUBLICANUL DONALD TRUMP DEFILIAZA FARA EMOTII IN CURSA PENTRU NOMINALIZARE PENTRU ALEGERILE PREZIDENTIALE DIN USA!

23 ian.

Principalul candidat republican Donald Trump are un mare avans în cursa pentru nominalizare pentru alegerile prezidențiale din Statele Unite în 2016, susținut de 40,6% dintre cei intervievați, plasându-se cu mult înaintea rivalilor săi republicani, arată un sondaj Reuters-Ipsos publicat vineri.

Sondajul, efectuat pe un eșantion de 582 de persoane, arată că Trump ar obține cel mai mare procent de voturi, aproape egal cu cel al următorilor săi patru rivali luați împreună, senatorul de Texas Ted Cruz (10,5%), fostul neurochirurg Ben Carson (9,7%), fostul guvernator al Floridei Jeb Bush (9,2%) și senatorul de Florida Marco Rubio (7,2%).

Într-o ipotetică confruntare electorală între principalul candidat democrat la Casa Albă Hillary Clinton și Trump, Clinton are un avans statistic nesemnificativ între 41,4 și 40,8% din voturi, notează Reuters.

Trump conduce în sondajele naționale ale alegătorilor republicani de luni de zile. El are de asemenea un avans în unele sondaje în statele care încep să voteze Iowa și New Hampshire, cu alegerile „caucus” (prima etapă de selectare a candidaților pentru Casa Albă n.r.) în Iowa la doar câteva zile distanță pe 1 februarie.

Un sondaj separat Reuters-Ipsos vineri arată că revigorarea economiei SUA este o preocupare majoră pentru alegători. Preocupările economice au ajuns pe locul doi după temerile legate de terorism, în urma atacurilor comise de Statul Islamic anul trecut la Paris, mai notează Reuters.

Acest sondaj, cu participarea a 1.614 respondenți, arată că terorismul este o mare îngrijorare (20,3%), dar preocupările legate de economia Statelor Unite urmează îndeaproape (18,2%).

AGERPRES

 

REUNIUNEA MINISTRILOR DE INTERNE DIN UE,PE TEMA SPATIUL SCHENGEN!

23 ian.

Miniştrii de Interne ai unor state UE se vor întâlni luni, la Amsterdam, pentru a discuta modalităţi de extindere a verificărilor la frontierele din interiorul Spaţiului Schengen, anunţă un purtător de cuvânt al Comisiei Europene citat de Reuters, potrivit Bursa.
În cazul unor ameninţări grave şi persistente asupra frontierelor externe ale Spaţiului Schengen, Comisia Europeană poate propune activarea articolului care prevede posibilitatea reintroducerii controalelor la frontiere timp de doi ani.
„Nu am lansat încă acest mecanism…, dar această posibilitate există, o avem la dispoziţie, iar, dacă va fi nevoie, Comisia Europeană este pregătită să o folosească”, a declarat un purtător de cuvânt al Executivului UE, scrie sursa citată.
„Deocamdată, nu suntem în situaţia de a activa această clauză. Dar miniştrii de Interne ai statelor UE vor avea luni, la Amsterdam, oportunitatea de a discuta acest lucru; pe agendă figurează măsuri care trebuie luate sau care vor trebui luate”, a explicat reprezentantul Comisiei Europene.
Surse UE citate de presa italiană afirmau joi seară că, pe fondul crizei imigraţiei, Comisia Europeană ar putea propune suspendarea Tratatului Schengen pentru o perioadă de până la doi ani. Germania, Austria, Suedia şi Danemarca au introdus deja, în ultimele luni, controale temporare în cadrul Schengen, scrie Mediafax.
Peste un milion de extracomunitari au pătruns în spaţiul Uniunii Europene în ultimul an, situaţie care a generat dispute între statele membre UE şi măsuri radicale, luate inclusiv în interiorul Spaţiului Schengen. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, avertizau zilele trecute că Uniunea Europeană are la dispoziţie două luni pentru a soluţiona criza imigraţiei, altfel există riscul destrămării Spaţiului Schengen şi zonei euro.
Jean-Claude Juncker avertiza că cetăţenii Uniunii Europene vor găsi mai greu locuri de muncă, iar economia comunitară va avea de suferit în cazul în care Spaţiul Schengen s-ar destrăma din cauza crizei imigraţiei. La rândul său, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup, a afirmat că menţinerea spaţiului de liberă circulaţie Schengen este esenţială pentru prosperitatea economică a zonei euro.

NATALIE IMBRUGLIA – WRONG IMPRESSION!

23 ian.

%d blogeri au apreciat asta: