Arhiva | 10:39 am

KLAUS JOHANNIS SI JULIEN CIOLOS PREZENTI LA IASI CU OCAZIA ZILEI DE 24 IANUARIE-UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE!

24 ian.

Președintele Klaus Iohannis și premierul Dacian Cioloș vor fi prezenți la Iași, duminică, la manifestările organizate de Ziua Unirii, acest moment fiind marcat prin diverse evenimente în țară, printre care și oficierea unui „Te Deum” la Catedrala Patriarhală din Capitală.

 

Șeful statului va participa de la ora 11,30 la ceremonialul din Piața Unirii de la Iași, unde va susține și o alocuțiune. Ulterior, el va depune flori la Monumentul „Alexandru Ioan Cuza” și la mormântul domnitorului de la Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”.

Și premierul Dacian Cioloș va fi prezent la manifestările de la Iași, după cum se arată pe agenda prim-ministrului, publicată pe site-ul Guvernului.

Cei doi copreședinți al PNL, Alina Gorghiu și Vasile Blaga, se vor afla la sfârșitul acestei săptămâni la Iași, a anunțat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, conducerea filialei ieșene a formațiunii politice.

„Pe 23 și 24 (ianuarie) vor veni cei doi copreședinți. Pe lângă participarea la manifestările dedicate Unirii Moldovei cu Țara Românească, programul acestor evenimente intră și într-o logică de campanie”, a anunțat deputatul Costel Alexe, copreședinte al PNL Iași.

La Catedrala Patriarhală va fi oficiat duminică, de Ziua Unirii, un „Te Deum”, „ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act măreț din istoria națională la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ”, a anunțat Biroul de presă al Patriarhiei Române.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliții Nifon al Țării Românești și Sofronie Miclescu al Moldovei, precum și ceilalți făuritori ai Unirii Principatelor Române, vor fi pomeniți, duminică, la Sfânta Liturghie.

De asemenea, Ministerul Apărării Naționale va organiza ceremonii militare, începând cu ora 9,00, la Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Dealul Patriarhiei.

Duminică se împlinesc 157 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859), act înfăptuit la București de Adunarea Deputaților într-o clădire a Bisericii de pe Dealul Mitropoliei, pe locul căreia se află astăzi Palatul Patriarhiei.

Ziua de 24 ianuarie a fost declarată zi de sărbătoare legală în anul 2014, în urma unei propuneri legislative semnate de 106 parlamentari, aparținând mai multor partide politice

AGERPRES

 

DOCUMENTAR. UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE – 24 IANUARIE 1859!

24 ian.

La 24 ianuarie 2016 se împlinesc 157 de ani de la Unirea Principatelor Române. Ziua de 24 ianuarie a fost declarată zi de sărbătoare legală în urma unei propuneri legislative semnată de 106 parlamentari, aparținând mai multor partide politice, care a fost avizată favorabil la 18 martie 2014, de către Comisia pentru Cultură a Senatului.

Depuneri de coroane și jerbe de flori în cadrul unei ceremonii militare organizată cu prilejul împlinirii a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române, la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza aflat pe Dealul Patriarhiei Române.

În expunerea de motive se arată că „24 ianuarie semnifică, practic, ziua de naștere a statului național modern român și trebuie ca românii să nu uite acest lucru. (…) Recunoașterea ca sărbătoare legală este un gest simbolic care conferă acestei sărbători statutul bine meritat, deoarece există un adevăr istoric de netăgăduit: România s-a născut la Iași!”.

Senatorii au adoptat un amendament, potrivit căruia ziua de sărbătoare legală este nelucrătoare. Proiectul de lege a fost adoptat de către Senat la 2 iunie 2014 și, ulterior, de către Plenul Camerei Deputaților, la 3 decembrie 2014, iar la 16 decembrie 2014, președintele Traian Băsescu a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române — ca zi de sărbătoare națională. Potrivit noii legi, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza și sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 sau ‘Unirea Mică’ este considerată a fi primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român. După ce, la 5/17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei, la 24 ianuarie/5 februarie, este ales și domn al Munteniei. Țelul comun a fost atins la 1 decembrie 1918, când a avut loc Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

La Brașov, la 12/24 mai 1848 se elabora programul-legământ: ‘Prințipiile noastre pentru reformarea patriei’, ce cuprindea obiectivul fundamental românesc: ‘Unirea Moldovei și Țării Românești într-un singur stat neatârnat românesc’.

Manifestări dedicate împlinirii a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române, la Iași.

Au urmat lucrările Congresului de la Paris din 1856, care a hotărât, ca urmare a obiecțiilor ridicate de Austria și Înalta Poartă, ca statutul definitiv al Principatelor să nu fie stabilit prin tratatul de pace, ci doar să se consulte dorința moldovenilor și muntenilor în problema Unirii.

În acest context, în ambele Principate, conducătorii mișcări unioniste s-au organizat în câte o formațiune politică denumită ‘partida națională’. Astfel, în primele luni ale anului 1857 s-a constituit un Comitet central al Unirii, care a făcut o largă popularizare a programului politic național: autonomia și neutralitatea Principatelor, unirea, prinț străin, guvern reprezentativ cu o singură adunare generală, în care interesele tuturor forțelor social-politice ale societății să fie reprezentate.

Adunările ad-hoc din Moldova (22 sept./3 oct.1857-21 dec. 1857/2 ian. 1858) și din Țara Românească (30 sept./12 oct.-10/22 dec. 1857) au întrunit deputați boieri și țărani, câte unul de județ (ținut). Chemați să se pronunțe în problema unirii, participanții au dat răspunsul pozitiv prin cele două Rezoluții aproape identice votate (în Moldova la 7/19 oct. 1857, iar în Țara Românească la 8/20 oct. 1857), în care cereau: Unirea Principatelor într-un singur stat; neutralitatea Principatelor Unite; autonomia în temeiul vechilor tratate cu Poarta Otomană; prinț străin, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei, cu moștenirea Tronului, moștenitorii urmând a fi crescuți în religia țării; adunarea obștească cu adevărat reprezentativă, una singură, ca putere legiuitoare.

 

 

O comisie a Puterilor Garante, printre care Rusia, Franța și Anglia, a analizat hotărârile celor Două Divanuri. Pe baza acestora s-a semnat, în 1858, Convenția de la Paris, care a reprezentat cadrul constituțional pentru organizarea celor două principate. Conform prevederilor acesteia, în zilele de 14, 16, 17 și 18 decembrie 1858, în Moldova, s-au desfășurat alegeri pentru Adunarea electivă. La 28 decembrie 1858 s-au deschis lucrările Adunării Elective, care a validat mandatele a 55 dintre 58 de deputați aleși.

Partida Națională avea o majoritate confortabilă în cadrul Adunării, dar, nu se pronunțase încă asupra numelui candidatului. În noaptea de 4 spre 5 ianuarie 1859, în cadrul unei întâlniri a membrilor Partidei Naționale, Mihail Kogălniceanu propune drept candidat unic pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, susținător al luptei unioniste. Deputații se angajaseră să voteze candidatul care ar obține majoritatea. De aceea nu este întâmplător faptul că până și adepții celorlalți doi candidați l-au votat tot pe Cuza. Domnul a depus jurământul, în care se angaja să apere ‘drepturile și interesele patriei’ și să asigure ‘binele și fericirea nației române’.

Monumentul lui Alexandru Ioan Cuza.

Alegerile pentru Adunarea Electivă a Țării Românești s-au desfășurat între 8/20 și 12/24 ianuarie 1859. Partida Națională n-a reușit să obțină majoritatea mandatelor, în acest context, liderii Partidei Naționale și, în special liberalii-radicali, elementul cel mai dinamic al coaliției, și-au dat seama că singura cale de izbândă este apelul la masele populare.

Lucrările Adunării Elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie/3 februarie într-o atmosferă incendiară. Clădirea din Dealul Mitropoliei era înconjurată de mii de oameni. În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naționale s-au reunit la hotelul Concordia din București unde, pentru prima oară, s-a formulat cu voce tare ceea ce până atunci fusese doar o năzuință: alegerea lui Cuza ca domn al ambelor Principate.

Clădirea fostului Hotel Concordia de pe strada Smârdan 39, situată în Centrul Istoric al Bucureștiului, unde în seara zilei de 23 ianuarie 1859, fruntașii Partidei Naționale au hotărât dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Țării Românești și al Moldovei.

Placa memorială a Hotelului Concordia de pe strada Smârdan 39, situată în Centrul Istoric al Bucureștiului, unde în seara zilei de 23 ianuarie 1859, fruntașii Partidei Naționale au hotărât dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Țării Românești și al Moldovei.

În dimineața de 24 ianuarie, la ora 11.00, când lucrările Adunării s-au reluat, Vasile Boerescu a cerut o ședință secretă în cadrul căreia a precizat: ‘A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezintă acest principiu. Această persoană este Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei ! Să ne unim asupra acestui nume și posteritatea ne va binecuvânta, țara ne va întinde mâinile și conștiința noastră va fi împăcată că ne-am împlinit… o dorință sfântă’. Deputații au jurat că vor vota în unanimitate pe domnul Moldovei. Reveniți în sala de ședințe au trecut la vot. Toate cele 64 de buletine purtau numele lui Cuza, unele având și urări adresate domnitorului: ‘spre mărirea patriei’, ‘spre fericirea românilor’.

După citirea voturilor, Alexandru loan Cuza a fost proclamat domn al Principatelor Unite. Imediat rezultatul a fost adus la cunoștința mulțimii de pe Dealul Mitropoliei. Ziarul ‘Românul’ din 27 ianuarie/8 februarie, consemnează: ‘… Nu se auzeau în toată capitala decât cele mai vii demonstrații de bucurie…singurul spectacol care se vedea pe toate ulițele, pe la toate răspântiile, pe toate locurile publice ale Bucureștilor. Frații noștri țărani… strigau acum cu toată puterea energică a sufletelor lor: Să trăiască Cuza! Să trăiască Domnul nostru! Se aruncau unii în brațele altora, fără deosebire de condiții, ca cum toți, în general, ar fi scăpat de jugul cel mai apăsător’.
Manifestări organizate la Arad cu ocazia aniversării a 153 de ani de la Unirea Principatelor Romane (1859).

La 8/20 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza venea la București, după dubla sa alegere în calitatea de domnitor al Moldovei și Țării Românești. În aceeași zi, Alexandru Ioan Cuza a depus jurământul în clădirea Catedralei Mitropolitane București, în care se angaja să respecte actul unirii, din 5 și 24 ianuarie: ‘Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!’

Situația creată în cele două Principate a fost dezbătută în cadrul Conferinței internaționale, deschise la Paris între 26 mart./7 apr. — 25 aug./6 sept.1861. Franța, Rusia, Anglia, Prusia și Sardinia au recunoscut dubla alegere. Imperiile austriac și otoman s-au arătat inițial nemulțumite, prima fiind neliniștită de perspectiva consolidării statului român, cealaltă urmărind unele avantaje materiale.

La 22 noiembrie 1861, Poarta emitea ‘Firmanul de organizare administrativă a Moldovei și Valahiei’, prin care Puterile suzerane și garante erau de acord cu schimbarea Convenției și admiteau unificarea instituțiilor legislative și administrative ale celor două principate. Rezerva asupra noului statut venea tot din partea Imperiului Otoman, acesta acceptând schimbarea numai pe timpul vieții domnitorului.

Manifestări dedicate împlinirii a 153 de ani de la Unirea Principatelor Române, în Piața Alexandru Ioan Cuza din Craiova.

La 11 decembrie 1861, Cuza adresează națiunii române o proclamație, anunțând mesajul său: „Unirea este îndeplinită, naționalitatea română este întemeiată”.

Ca urmare, s-a trecut la unificarea guvernelor și a Camerelor celor două Principate. La 22 ianuarie 1862, s-a format primul guvern unic al Principatelor Unite, condus de Barbu Catargiu. Parlamentul unic își va deschide lucrările la 24 ianuarie 1862, an în care Al. I. Cuza proclama Unirea definitivă a Principatelor, iar orașul București devenea capitala acestora. Comisia Centrală de la Focșani își va înceta activitatea.

Din 1862, Principatele Unite adoptă oficial numele de România, iar orașul București devine capitala noului stat.

AGERPRES/

 

VIRUSUL ZIKA , PENTRU CARE NU EXISTA TRATAMENT ,O NOUA AMENINTARE PENTRU OMENIRE!

24 ian.

Transmis de țânțari, virusul Zika, ce afectează din 2015 continentul american, constituie o nouă amenințare la adresa sănătății umane, îndeosebi a femeilor însărcinate, chiar dacă infectarea trece adesea neobservată, transmite AFP.

În contextul în care virusul a fost semnalat în peste 15 țări din America Latină, principala teamă este ca acesta să nu provoace malformații ale fetusului sau complicații neurologice la persoanele contaminate.

Virusul a fost reperat prima oară în Uganda, în 1947, la o maimuță. Primul caz uman de febră Zika a fost semnalat în 1968, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

La fel ca dengue și chikungunya, alte două infecții tropicale, Zika se transmite prin pișcături de țânțari de tipul Aedes aegypti și țânțari tigru (Aedes albopictus). Insectele pișcă o persoană bolnavă, iau virusul și contaminează apoi oameni sănătoși.

În marea majoritate a cazurilor (70-80%), infecția trece neobservată. Când se manifestă, simptomele sunt de tip gripal (febrî, dureri de cap), cu erupții cutanate. Infecția cu virusul Zika se poate manifesta și printr-o conjunctivită sau o durere în spatele ochilor, precum și prin edeme pe mâini sau picioare.

Au fost puse în evidență două tipuri de complicații grave: neurologice și malformații ale fetușilor unor femei bolnave. Însă nu s-a stabilit deocamdată legătura cauzală între virus și complicații.

Un studiu realizat de cercetători brazilieni sugerează că cele mai mari riscuri de malformații la bebeluși se înregistrează când infecția apare la mame în primul trimestru de sarcină.

Organizația Panamericană a Sănătății (OPS) precizează însă că deocamdată nu există “nicio dovadă că Zika ar putea provoca moartea”.

Pentru moment nu există remediu specific și nici vaccin împotriva acestui virus. Singurele îngrijiri care se pot acorda bolnavilor sunt calmante pentru scăderea durerilor.

Guvernul columbian a sfătuit cuplurile să evite sarcinile în lunile următoare, iar executivul din Salvador a făcut aceeași aceeași recomandare pentru doi ani din cauza epidemiei din această țară.

După ce a fost semnalată în Africa, Asia și în Pacific, boala cu virusul Zika afectează din primul semestru al anului 2015 continentul american, Brazilia fiind statul cu cele mai multe cazuri. Potrivit celui mai recent bilanț întocmit de OPS (18 ianuarie 2016), peste 15 țări din America Latină și Antile înregistrează cazuri de infecții cu virusul Zika.

 

PROTESTUL A PESTE 20.000 DE CADRE MILITARE DISPONIBILIZATE ,ASTAZI IN FATA GUVERNULUI DE LA ORELE 11,00!

24 ian.

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) și organizațiile partenere din cadrul Consiliului Național al Societății Civile (CNSC) anunţă pentru duminică un miting de protest, începând cu ora 11,00, în Piața Victoriei. Sunt așteptați să participe peste 20.000 de cetățeni din București și din țară.

Şi în fața Prefecturii din Iași vor avea loc proteste, 1.000 de membri ai SCMD și CNSC urmând să iasă în stradă, potrivit unui comunicat al sindicatului.

Revevendicările protestatarilor sunt cele solicitate şi anul trecut, la mitingul din 28 decembrie, respectiv anularea de către Guvern, prin OUG a art. 40 din OUG 57/2012, urmând ca definirea venitului brut ca baza de calcul pentru pensiile militare de stat să se facă în cuprinsul Ordinului comun de aplicare; la deschiderea noii sesiuni parlamentare, Guvernul să solicite Parlamentului să analizeze proiectul Legii unice a salarizării, instituirea salariului minim pe economie să se facă prin Hotărâre de Guvern, până la 01.03.2016; Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice să inițieze un nou proiect al Legii pensiilor, care să facă distincțiile necesare din punctul de vedere al statutului juridic, între pensii, ajutoare sociale, rente și indemnizații, cu luarea în calcul, pentru pensii, a procentului de 45 % din salariul mediu brut pe economie, se arată în document.

De asemenea, protestatarii mai cer ca a 13-a pensie, hotărâtă de precedentul Guvern pentru decembrie 2015, să fie acordată în aprilie 2016 doar pensionarilor cu pensii al căror cuantum se situează sub valoare salariului minim pe economie; anularea, prin OUG sau retragerea avizului dat către Camera Deputaților, a OUG 95/2014 și repunerea în plată a beneficiarilor, conform Legii 341/2004, în procentajul legal stabilit.

 

PROCURORUL GENERAL AL ROMANIEI ,TIBERIU NITU DESPRE DOSARELE PENALE CU PREJUDICII MINORE!

24 ian.

Tiberiu Niţu

Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, susține că dosare cu prejudicii minore sau chiar recuperate ar urma, după decizia CCR privind neconstituționalitatea dispozițiilor referitoare la renunțarea la urmărirea penală, să fie finalizate cu rechizitorii și trimise în fața judecătorilor, fapt ce presupune cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat, potrivit Agerpres.

„Potrivit dispozițiilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedură penală, renunțarea la urmărirea penală se putea aplica în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani. Sigur, această soluție putea fi adoptată dacă se întruneau mai multe criterii. Am să vă dau un exemplu: furtul de produse alimentare dintr-un magazin. Dacă suspectul nu mai comisese o astfel de faptă, dacă partea vătămată nu solicita trimiterea în judecată, iar prejudiciul era recuperat, procurorul putea adopta soluția de renunțare la urmărire penală. În actualul context, dosare de acest gen vor fi finalizate cu rechizitoriu și vor ajunge în fața judecătorului, ceea ce va însemna cheltuieli suplimentare, suportate de la bugetul de stat: avocați din oficiu, cheltuieli cu citarea, eventual expertize în anumite cauze”, a declarat, sâmbătă, pentru AGERPRES, Tiberiu Nițu.

Șeful Ministerului Public a subliniat că așteaptă decizia Curții Constituționale, care este obligatorie și pe care procurorii o vor respecta întocmai.

Tiberiu Nițu a precizat că renunțarea la urmărirea penală bazată pe principiul oportunității este o instituție care funcționează în foarte multe țări europene și care a fost introdusă doar de doi ani în România.

Curtea Constituțională a decis miercuri că dispozițiile art. 318 din Codul de procedură penală privind cazurile în care procurorul poate renunța la urmărirea penală și clasa un dosar sunt neconstituționale.

JOSS STONE – YOU HAD ME!

24 ian.

HOLLY VALANCE – KISS KISS!

24 ian.

LACUNA COIL – I FORGIVE!

24 ian.

ARCH ENEMY – NO MORE REGRETS!

24 ian.

MAROON 5 – GOODNIGHT GOODNIGHT!

24 ian.

CARRIE UNDERWOOD – MAMA’S SONG

24 ian.

MINISTRUL DE INTERNE AUSTRIAC,JOHANA MIKL-LEITNER:”PLAFONUL SOLICITANTILOR DE AZIL VA FI ATINS PANA IN VARA!”

24 ian.

Ministrul austriac de interne, Johanna Mikl-Leitner a afirmat până la vară, țara va ajunge să limiteze la 37.500 numărul solicitanților de azil pe teritoriul său, transmite Agerpres.

„Ne vom opri în acest an la 37.500 de cereri (de azil). Potrivit previziunilor, acest lucru se va întâmpla până în vară”, a declarat Johanna Mikl-Leitner.

Austria examinează „dacă trebuie să mai acceptăm cereri peste plafon sau putem respinge direct la frontieră (solicitanții de azil) în țările vecine sigure”, a adăugat ea.

„Trebuie să revenim la rădăcinile dreptului de azil. Ce trăim în prezent nu are nimic cu de-a face cu a căuta protecție, dar cu căutarea celei mai atractive țări din punct de vedere economic. Asta nu mai poate continua așa”, a subliniat ministrul.

Guvernul de la Viena a anunțat miercuri că a decis să limiteze la cel mult 37.500 numărul cererilor de azil acceptate anul acesta.

„Nu putem primi toți solicitanții de azil”, a declarat cancelarul social-democratul Werner Faymann.

Anunțul, unilateral, a fost puțin apreciat în Germania. Ministrul de finanțe, Wolfgang Schauble, a afirmat că a avut nevoie „să ia puțin aer” când a aflat că această decizie nu a fost luată „în mod foarte coordonat”.

Vineri, ministrul austriac de externe, Sebastian Kurz, a afirmat că țara sa a vrut să lanseze „un semnal de alarmă” la Bruxelles pentru ca Europa să se trezească, când a decis unilateral să plafoneze numărul de refugiați.

 

NE-A PARASIT MAREA MAESTRA LA SAH ,DOAMNA ELISABETA POLIHRONIADE!,DUMNEZEU SA O ODIHNEASCA!

24 ian.

Elisabeta Polihroniade, maestră internațională a șahului, a murit, sâmbătă, la vârsta de 81 de ani.

Marea maestră va fi depusă la biserica Domnița Bălașa, iar înmormântarea va avea loc la marţi, cimitirul Cernica.

Elisabeta Polihroniade s-a născut la 24 aprilie 1935, la București. A devenit maestru internațional în 1960, iar din 1982 era mare maestru internațional. A fost campioană națională a României de șapte ori, în anii 1966, 1970, 1971, 1972, 1975, 1976 și 1977.

A participat la Olimpiade de șah (10 ca jucătoare și 8 ca arbitru internațional), precum și la peste 150 de turnee internaționale. A fost arbitru internațional la peste 60 de Campionate Mondiale și Campionate Europene.

Pentru activitatea sa a primit Ordinul Meritul Sportiv (1967) și Medalia Națională Serviciul Credincios (2000), fiind înscrisă și în Cartea de Aur a Federației Internaționale de șah (FIDE).

Este autoare a unor lucrări pentru popularizarea sportului său preferat: ”Olimpiadele în alb și negru”, ”Primii pași în șah”, ”Șahul pentru toți”, ”64 premii de frumusețe în șah”.

 

RAPORTUL CONSILIULUI EUROPEI PRIVIND ERADICAREA CORUPTIEI DIN COLONIA ROMANIA!

24 ian.

Ţara noastră manifestă o voinţă fără precedent de combatere a infracţiunilor de corupţie din instituţiile publice, se arată într-un raport adoptat de Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO), publicat de Consiliul Europei, care solicită, însă, autorităţilor să intensifice măsurile preventive.
Potrivit unui comunicat al Consiliului Europei, raportul de evaluare adoptat de GRECO subliniază că în România există o voinţă fără precedent de combatere a infracţiunilor de corupţie din instituţiile publice. Totuşi, raportul solicită autorităţilor române să intensifice eforturile de prevenire a corupţiei prin dezvoltarea unor reguli de integritate pentru parlamentari şi prin mărirea eficienţei măsurilor existente pentru judecători şi procurori.
„România a făcut paşi importanţi privind investigarea şi judecarea (actelor de) corupţie. Acum trebuie să dezvolte un sistem de prevenire mai robust şi mai eficient, care să rezolve situaţiile problematice încă înainte de a se transforma în acte infracţionale”, a afirmat secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.
Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO), un organism al Consiliului Europei (CoE) înfiinţat în 1999 în vederea monitorizării nivelului de conformitate a statelor membre cu standardele anticorupţie, a adoptat Raportul de evaluare privind România în cadrul reuniunii plenare din perioada 30 noiembrie – 4 decembrie 2015. Reuniunea a avut loc la Strasbourg şi face parte din runda a patra de evaluare care a debutat în ianuarie 2012.
Tema acestei runde a fost Prevenirea corupţiei în rândul membrilor Parlamentului, judecătorilor şi procurorilor, informează Mediafax, care citează un comunicat al Ministerului Justiţiei. Criteriile de evaluare folosite pentru fiecare dintre aceste categorii profesionale au fost: principii etice şi reguli de conduită, conflictul de interese, interzicerea sau restrângerea dreptului de a desfăşura anumite activităţi, declararea averilor, veniturilor, obligaţiilor şi intereselor, respectarea regulilor cu privire la conflictul de interese şi cunoaşterea normelor de integritate.
Raportul formulează 13 recomandări pentru autorităţile române, dintre care nouă în ceea ce priveşte prevenirea corupţiei în rândul membrilor Parlamentului şi patru cu privire la judecători şi procurori. Astfel, România se plasează sub media de 14 recomandări corespunzătoare celor 34 de state membre GRECO ale căror rapoarte de evaluare au fost adoptate până în prezent.
În opinia Ministerului Justiţiei, acest raport surprinde în mod obiectiv şi echilibrat stadiul măsurilor de promovare a integrităţii în exercitarea demnităţilor publice. Raportul confirmă evaluarea Ministerului Justiţiei privind nevoia unui accent sporit asupra măsurilor preventive şi educative anticorupţie, dublat de garantarea stabilităţii cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie în care instituţii precum Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Agenţia Naţională de Integritate (ANI), dar şi instanţele judecătoreşti, funcţionează cu rezultate notabile.
Recomandările în ceea ce priveşte activitatea Parlamentului României vizează creşterea gradului de transparenţă şi acces al cetăţeanului la informaţii privind activitatea legislativă, transparentizarea activităţilor de lobby, adoptarea şi aplicarea eficientă a unui cod etic al parlamentarului, consolidarea sistemului de restricţii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri şi alte beneficii pentru parlamentari.
Totodată, raportul evidenţiază necesitatea clarificării regimului conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, solicitând un rol proactiv din partea ANI în gestionarea ex oficio a cazurilor privind membrii Parlamentului. Nu în ultimul rând, GRECO solicită clarificări privind sistemul de imunităţi şi îmbunătăţirea acestuia inclusiv prin reglementarea unor criterii clare şi obiective privind deciziile de ridicare a imunităţii.
Referitor la sistemul judiciar, raportul remarcă regimul strict de incompatibilităţi şi restricţii specifice profesiei de magistrat şi formulează preponderent recomandări vizând implicarea activă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi a Inspecţiei Judiciare în promovarea integrităţii şi creşterea gradului de cunoaştere şi aplicare a standardelor de integritate şi etică, inclusiv prin o analiza profundă a riscurilor şi vulnerabilităţilor.
GRECO formulează propuneri de creştere a transparenţei procedurii de numire şi revocare din funcţiile de conducere la nivelul parchetelor. Ministrul Justiţiei ia act de această recomandare extrem de actuală şi reiterează opţiunea de a exercita această prerogativă legală pe baza unor criterii obiective şi transparente, esenţial fiind cel al integrităţii.
Ministerul Justiţiei, în cooperare cu Parlamentul României şi CSM, va asigura reflectarea recomandărilor formulate de către GRECO în cadrul viitoarei Strategii Naţionale Anticorupţie (SNA) 2016 -2020, aflată în curs de elaborare.

 

JAPITA PENALA ALINA KILOWAT BORGHIU ATAC DUR LA ADRESA LUI JULIEN CIOLOS „SANTAJAT „DE PSD!

24 ian.

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat, vineri, la Galaţi, că premierul Dacian Cioloş a spus că nu are o problemă cu ideea alegerii primarilor în două tururi, dar acest lucru ar trebui să se întâmple prin consens politic, nu prin ordonanţă de urgenţă.

„Nu vreau să fac pe avocatul de la Galaţi al domnului Cioloş, dar să ştiţi că şi la Parlament, săptămâna aceasta, cred că marţi, când am participat împreună la dezbaterea legată de susţinere a proiectului a spus că nu are o problemă cu ideea de a fi alegeri în două tururi, însă domnia sa consideră că este un lucru care ar trebui să se întâmple prin consens politic şi nu ar trebui să dea ordonanţă de urgenţă. Este o decizie pe care nu am de ales, o voi respecta, dar asta nu înseamnă că nu îmi doresc să-şi schimbe poziţia faţă de alegerile în două tururi de scrutin„, a afirmat Alina Gorghiu.

Copreşedintele PNL a mai spus că susţine ca primarii să fie aleşi în două tururi deoarece un edil trebuie să aibă legitimitate şi reprezentativitate, iar procesul electoral trebuie să fie unul corect şi competititiv, dar în momentul acesta printr-un singur tur de scrutin sunt avantajate partidele mari din România, PSD şi PNL.

Gorghiu a precizat, în acest context, că PNL va discuta cu toţi parlamentarii pentru a se constitui o majoritate cu ajutorul căreia să se poată decide alegerea primarilor în două tururi de scrutin. „Voinţa parlamentarului indiferent de unde vine, dacă vine să repare o nedreptate din legislaţia românească şi o lipsă de transparenţă, de democraţie, de competitivitate, atunci este binevenită. O să discutăm cu toţi parlamentarii să vedem în ce măsură reuşim să generăm acea majoritate necesară care să modifice alegerea într-un tur a primarilor, dar măcar am spulberat mitul, faptul că PNL nu dorea două tururi de alegeri, fals. Tot anul 2015 ne-am poziţionat în sprijinul acestei modificări legislative”, a mai spus Gorghiu, citată de adevarul.ro.

Ea a adăugat că PNL va apela la orice „pârghie legală” pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin, întrebată ce părere are de sugestia făcută Guvernului Cioloş de prim-vicepreşedintele PNL Ludovic Orban, privind asumarea răspunderii pe acest proiect.

„Fiecare îşi evaluează şansele de reuşită într-un demers cum crede de cuviinţă. Răspund pentru acţiunile PNL, nu răspund pe ce poate sau nu să facă Guvernul Cioloş, dar cred că orice fel de metodă prin care se ajunge la alegerile în două tururi pentru primar este binevenită atât timp cât respectă legea, Constituţia. E un punct de vedere al domnului Orban, se poate discuta marţi la Biroul Politic Naţional”, a spus Gorghiu.

Pe de altă parte, întrebată dacă crede că PSD ar putea iniţia o moţiune de cenzură la adresa Guvernului Cioloş profitând de eventualitatea asumării răspunderii de către Excutiv privind introducerea celor două tururi de scrutin la primari, Gorghiu răspuns: „Nu are legătură şantajul pe care PSD îl face la adresa unui cabinet sau a unui ministru cu un principiu democratic. Cine se teme de şantajul PSD azi, mâine nu va scăpa de consecinţele acestui şantaj”. Copreşedinţii PNL Alina Gorghiu şi Vasile Blaga au fost prezenţi, vineri, la Galaţi, la Gala Premiilor PNL Galaţi şi la evenimentul de lansare a candidaţilor pentru primăriile din 58 de localităţi din cele 65 ale judeţului Galaţi.

 

%d blogeri au apreciat: