Arhiva | 10:39 am

KLAUS JOHANNIS SI JULIEN CIOLOS PREZENTI LA IASI CU OCAZIA ZILEI DE 24 IANUARIE-UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE!

24 ian.

Președintele Klaus Iohannis și premierul Dacian Cioloș vor fi prezenți la Iași, duminică, la manifestările organizate de Ziua Unirii, acest moment fiind marcat prin diverse evenimente în țară, printre care și oficierea unui „Te Deum” la Catedrala Patriarhală din Capitală.

 

Șeful statului va participa de la ora 11,30 la ceremonialul din Piața Unirii de la Iași, unde va susține și o alocuțiune. Ulterior, el va depune flori la Monumentul „Alexandru Ioan Cuza” și la mormântul domnitorului de la Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”.

Și premierul Dacian Cioloș va fi prezent la manifestările de la Iași, după cum se arată pe agenda prim-ministrului, publicată pe site-ul Guvernului.

Cei doi copreședinți al PNL, Alina Gorghiu și Vasile Blaga, se vor afla la sfârșitul acestei săptămâni la Iași, a anunțat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, conducerea filialei ieșene a formațiunii politice.

„Pe 23 și 24 (ianuarie) vor veni cei doi copreședinți. Pe lângă participarea la manifestările dedicate Unirii Moldovei cu Țara Românească, programul acestor evenimente intră și într-o logică de campanie”, a anunțat deputatul Costel Alexe, copreședinte al PNL Iași.

La Catedrala Patriarhală va fi oficiat duminică, de Ziua Unirii, un „Te Deum”, „ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act măreț din istoria națională la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ”, a anunțat Biroul de presă al Patriarhiei Române.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliții Nifon al Țării Românești și Sofronie Miclescu al Moldovei, precum și ceilalți făuritori ai Unirii Principatelor Române, vor fi pomeniți, duminică, la Sfânta Liturghie.

De asemenea, Ministerul Apărării Naționale va organiza ceremonii militare, începând cu ora 9,00, la Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Dealul Patriarhiei.

Duminică se împlinesc 157 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859), act înfăptuit la București de Adunarea Deputaților într-o clădire a Bisericii de pe Dealul Mitropoliei, pe locul căreia se află astăzi Palatul Patriarhiei.

Ziua de 24 ianuarie a fost declarată zi de sărbătoare legală în anul 2014, în urma unei propuneri legislative semnate de 106 parlamentari, aparținând mai multor partide politice

AGERPRES

 

DOCUMENTAR. UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE – 24 IANUARIE 1859!

24 ian.

La 24 ianuarie 2016 se împlinesc 157 de ani de la Unirea Principatelor Române. Ziua de 24 ianuarie a fost declarată zi de sărbătoare legală în urma unei propuneri legislative semnată de 106 parlamentari, aparținând mai multor partide politice, care a fost avizată favorabil la 18 martie 2014, de către Comisia pentru Cultură a Senatului.

Depuneri de coroane și jerbe de flori în cadrul unei ceremonii militare organizată cu prilejul împlinirii a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române, la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza aflat pe Dealul Patriarhiei Române.

În expunerea de motive se arată că „24 ianuarie semnifică, practic, ziua de naștere a statului național modern român și trebuie ca românii să nu uite acest lucru. (…) Recunoașterea ca sărbătoare legală este un gest simbolic care conferă acestei sărbători statutul bine meritat, deoarece există un adevăr istoric de netăgăduit: România s-a născut la Iași!”.

Senatorii au adoptat un amendament, potrivit căruia ziua de sărbătoare legală este nelucrătoare. Proiectul de lege a fost adoptat de către Senat la 2 iunie 2014 și, ulterior, de către Plenul Camerei Deputaților, la 3 decembrie 2014, iar la 16 decembrie 2014, președintele Traian Băsescu a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române — ca zi de sărbătoare națională. Potrivit noii legi, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza și sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 sau ‘Unirea Mică’ este considerată a fi primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român. După ce, la 5/17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei, la 24 ianuarie/5 februarie, este ales și domn al Munteniei. Țelul comun a fost atins la 1 decembrie 1918, când a avut loc Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

La Brașov, la 12/24 mai 1848 se elabora programul-legământ: ‘Prințipiile noastre pentru reformarea patriei’, ce cuprindea obiectivul fundamental românesc: ‘Unirea Moldovei și Țării Românești într-un singur stat neatârnat românesc’.

Manifestări dedicate împlinirii a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române, la Iași.

Au urmat lucrările Congresului de la Paris din 1856, care a hotărât, ca urmare a obiecțiilor ridicate de Austria și Înalta Poartă, ca statutul definitiv al Principatelor să nu fie stabilit prin tratatul de pace, ci doar să se consulte dorința moldovenilor și muntenilor în problema Unirii.

În acest context, în ambele Principate, conducătorii mișcări unioniste s-au organizat în câte o formațiune politică denumită ‘partida națională’. Astfel, în primele luni ale anului 1857 s-a constituit un Comitet central al Unirii, care a făcut o largă popularizare a programului politic național: autonomia și neutralitatea Principatelor, unirea, prinț străin, guvern reprezentativ cu o singură adunare generală, în care interesele tuturor forțelor social-politice ale societății să fie reprezentate.

Adunările ad-hoc din Moldova (22 sept./3 oct.1857-21 dec. 1857/2 ian. 1858) și din Țara Românească (30 sept./12 oct.-10/22 dec. 1857) au întrunit deputați boieri și țărani, câte unul de județ (ținut). Chemați să se pronunțe în problema unirii, participanții au dat răspunsul pozitiv prin cele două Rezoluții aproape identice votate (în Moldova la 7/19 oct. 1857, iar în Țara Românească la 8/20 oct. 1857), în care cereau: Unirea Principatelor într-un singur stat; neutralitatea Principatelor Unite; autonomia în temeiul vechilor tratate cu Poarta Otomană; prinț străin, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei, cu moștenirea Tronului, moștenitorii urmând a fi crescuți în religia țării; adunarea obștească cu adevărat reprezentativă, una singură, ca putere legiuitoare.

 

 

O comisie a Puterilor Garante, printre care Rusia, Franța și Anglia, a analizat hotărârile celor Două Divanuri. Pe baza acestora s-a semnat, în 1858, Convenția de la Paris, care a reprezentat cadrul constituțional pentru organizarea celor două principate. Conform prevederilor acesteia, în zilele de 14, 16, 17 și 18 decembrie 1858, în Moldova, s-au desfășurat alegeri pentru Adunarea electivă. La 28 decembrie 1858 s-au deschis lucrările Adunării Elective, care a validat mandatele a 55 dintre 58 de deputați aleși.

Partida Națională avea o majoritate confortabilă în cadrul Adunării, dar, nu se pronunțase încă asupra numelui candidatului. În noaptea de 4 spre 5 ianuarie 1859, în cadrul unei întâlniri a membrilor Partidei Naționale, Mihail Kogălniceanu propune drept candidat unic pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, susținător al luptei unioniste. Deputații se angajaseră să voteze candidatul care ar obține majoritatea. De aceea nu este întâmplător faptul că până și adepții celorlalți doi candidați l-au votat tot pe Cuza. Domnul a depus jurământul, în care se angaja să apere ‘drepturile și interesele patriei’ și să asigure ‘binele și fericirea nației române’.

Monumentul lui Alexandru Ioan Cuza.

Alegerile pentru Adunarea Electivă a Țării Românești s-au desfășurat între 8/20 și 12/24 ianuarie 1859. Partida Națională n-a reușit să obțină majoritatea mandatelor, în acest context, liderii Partidei Naționale și, în special liberalii-radicali, elementul cel mai dinamic al coaliției, și-au dat seama că singura cale de izbândă este apelul la masele populare.

Lucrările Adunării Elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie/3 februarie într-o atmosferă incendiară. Clădirea din Dealul Mitropoliei era înconjurată de mii de oameni. În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naționale s-au reunit la hotelul Concordia din București unde, pentru prima oară, s-a formulat cu voce tare ceea ce până atunci fusese doar o năzuință: alegerea lui Cuza ca domn al ambelor Principate.

Clădirea fostului Hotel Concordia de pe strada Smârdan 39, situată în Centrul Istoric al Bucureștiului, unde în seara zilei de 23 ianuarie 1859, fruntașii Partidei Naționale au hotărât dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Țării Românești și al Moldovei.

Placa memorială a Hotelului Concordia de pe strada Smârdan 39, situată în Centrul Istoric al Bucureștiului, unde în seara zilei de 23 ianuarie 1859, fruntașii Partidei Naționale au hotărât dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Țării Românești și al Moldovei.

În dimineața de 24 ianuarie, la ora 11.00, când lucrările Adunării s-au reluat, Vasile Boerescu a cerut o ședință secretă în cadrul căreia a precizat: ‘A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezintă acest principiu. Această persoană este Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei ! Să ne unim asupra acestui nume și posteritatea ne va binecuvânta, țara ne va întinde mâinile și conștiința noastră va fi împăcată că ne-am împlinit… o dorință sfântă’. Deputații au jurat că vor vota în unanimitate pe domnul Moldovei. Reveniți în sala de ședințe au trecut la vot. Toate cele 64 de buletine purtau numele lui Cuza, unele având și urări adresate domnitorului: ‘spre mărirea patriei’, ‘spre fericirea românilor’.

După citirea voturilor, Alexandru loan Cuza a fost proclamat domn al Principatelor Unite. Imediat rezultatul a fost adus la cunoștința mulțimii de pe Dealul Mitropoliei. Ziarul ‘Românul’ din 27 ianuarie/8 februarie, consemnează: ‘… Nu se auzeau în toată capitala decât cele mai vii demonstrații de bucurie…singurul spectacol care se vedea pe toate ulițele, pe la toate răspântiile, pe toate locurile publice ale Bucureștilor. Frații noștri țărani… strigau acum cu toată puterea energică a sufletelor lor: Să trăiască Cuza! Să trăiască Domnul nostru! Se aruncau unii în brațele altora, fără deosebire de condiții, ca cum toți, în general, ar fi scăpat de jugul cel mai apăsător’.
Manifestări organizate la Arad cu ocazia aniversării a 153 de ani de la Unirea Principatelor Romane (1859).

La 8/20 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza venea la București, după dubla sa alegere în calitatea de domnitor al Moldovei și Țării Românești. În aceeași zi, Alexandru Ioan Cuza a depus jurământul în clădirea Catedralei Mitropolitane București, în care se angaja să respecte actul unirii, din 5 și 24 ianuarie: ‘Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!’

Situația creată în cele două Principate a fost dezbătută în cadrul Conferinței internaționale, deschise la Paris între 26 mart./7 apr. — 25 aug./6 sept.1861. Franța, Rusia, Anglia, Prusia și Sardinia au recunoscut dubla alegere. Imperiile austriac și otoman s-au arătat inițial nemulțumite, prima fiind neliniștită de perspectiva consolidării statului român, cealaltă urmărind unele avantaje materiale.

La 22 noiembrie 1861, Poarta emitea ‘Firmanul de organizare administrativă a Moldovei și Valahiei’, prin care Puterile suzerane și garante erau de acord cu schimbarea Convenției și admiteau unificarea instituțiilor legislative și administrative ale celor două principate. Rezerva asupra noului statut venea tot din partea Imperiului Otoman, acesta acceptând schimbarea numai pe timpul vieții domnitorului.

Manifestări dedicate împlinirii a 153 de ani de la Unirea Principatelor Române, în Piața Alexandru Ioan Cuza din Craiova.

La 11 decembrie 1861, Cuza adresează națiunii române o proclamație, anunțând mesajul său: „Unirea este îndeplinită, naționalitatea română este întemeiată”.

Ca urmare, s-a trecut la unificarea guvernelor și a Camerelor celor două Principate. La 22 ianuarie 1862, s-a format primul guvern unic al Principatelor Unite, condus de Barbu Catargiu. Parlamentul unic își va deschide lucrările la 24 ianuarie 1862, an în care Al. I. Cuza proclama Unirea definitivă a Principatelor, iar orașul București devenea capitala acestora. Comisia Centrală de la Focșani își va înceta activitatea.

Din 1862, Principatele Unite adoptă oficial numele de România, iar orașul București devine capitala noului stat.

AGERPRES/

 

VIRUSUL ZIKA , PENTRU CARE NU EXISTA TRATAMENT ,O NOUA AMENINTARE PENTRU OMENIRE!

24 ian.

Transmis de țânțari, virusul Zika, ce afectează din 2015 continentul american, constituie o nouă amenințare la adresa sănătății umane, îndeosebi a femeilor însărcinate, chiar dacă infectarea trece adesea neobservată, transmite AFP.

În contextul în care virusul a fost semnalat în peste 15 țări din America Latină, principala teamă este ca acesta să nu provoace malformații ale fetusului sau complicații neurologice la persoanele contaminate.

Virusul a fost reperat prima oară în Uganda, în 1947, la o maimuță. Primul caz uman de febră Zika a fost semnalat în 1968, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

La fel ca dengue și chikungunya, alte două infecții tropicale, Zika se transmite prin pișcături de țânțari de tipul Aedes aegypti și țânțari tigru (Aedes albopictus). Insectele pișcă o persoană bolnavă, iau virusul și contaminează apoi oameni sănătoși.

În marea majoritate a cazurilor (70-80%), infecția trece neobservată. Când se manifestă, simptomele sunt de tip gripal (febrî, dureri de cap), cu erupții cutanate. Infecția cu virusul Zika se poate manifesta și printr-o conjunctivită sau o durere în spatele ochilor, precum și prin edeme pe mâini sau picioare.

Au fost puse în evidență două tipuri de complicații grave: neurologice și malformații ale fetușilor unor femei bolnave. Însă nu s-a stabilit deocamdată legătura cauzală între virus și complicații.

Un studiu realizat de cercetători brazilieni sugerează că cele mai mari riscuri de malformații la bebeluși se înregistrează când infecția apare la mame în primul trimestru de sarcină.

Organizația Panamericană a Sănătății (OPS) precizează însă că deocamdată nu există “nicio dovadă că Zika ar putea provoca moartea”.

Pentru moment nu există remediu specific și nici vaccin împotriva acestui virus. Singurele îngrijiri care se pot acorda bolnavilor sunt calmante pentru scăderea durerilor.

Guvernul columbian a sfătuit cuplurile să evite sarcinile în lunile următoare, iar executivul din Salvador a făcut aceeași aceeași recomandare pentru doi ani din cauza epidemiei din această țară.

După ce a fost semnalată în Africa, Asia și în Pacific, boala cu virusul Zika afectează din primul semestru al anului 2015 continentul american, Brazilia fiind statul cu cele mai multe cazuri. Potrivit celui mai recent bilanț întocmit de OPS (18 ianuarie 2016), peste 15 țări din America Latină și Antile înregistrează cazuri de infecții cu virusul Zika.

 

PROTESTUL A PESTE 20.000 DE CADRE MILITARE DISPONIBILIZATE ,ASTAZI IN FATA GUVERNULUI DE LA ORELE 11,00!

24 ian.

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) și organizațiile partenere din cadrul Consiliului Național al Societății Civile (CNSC) anunţă pentru duminică un miting de protest, începând cu ora 11,00, în Piața Victoriei. Sunt așteptați să participe peste 20.000 de cetățeni din București și din țară.

Şi în fața Prefecturii din Iași vor avea loc proteste, 1.000 de membri ai SCMD și CNSC urmând să iasă în stradă, potrivit unui comunicat al sindicatului.

Revevendicările protestatarilor sunt cele solicitate şi anul trecut, la mitingul din 28 decembrie, respectiv anularea de către Guvern, prin OUG a art. 40 din OUG 57/2012, urmând ca definirea venitului brut ca baza de calcul pentru pensiile militare de stat să se facă în cuprinsul Ordinului comun de aplicare; la deschiderea noii sesiuni parlamentare, Guvernul să solicite Parlamentului să analizeze proiectul Legii unice a salarizării, instituirea salariului minim pe economie să se facă prin Hotărâre de Guvern, până la 01.03.2016; Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice să inițieze un nou proiect al Legii pensiilor, care să facă distincțiile necesare din punctul de vedere al statutului juridic, între pensii, ajutoare sociale, rente și indemnizații, cu luarea în calcul, pentru pensii, a procentului de 45 % din salariul mediu brut pe economie, se arată în document.

De asemenea, protestatarii mai cer ca a 13-a pensie, hotărâtă de precedentul Guvern pentru decembrie 2015, să fie acordată în aprilie 2016 doar pensionarilor cu pensii al căror cuantum se situează sub valoare salariului minim pe economie; anularea, prin OUG sau retragerea avizului dat către Camera Deputaților, a OUG 95/2014 și repunerea în plată a beneficiarilor, conform Legii 341/2004, în procentajul legal stabilit.

 

PROCURORUL GENERAL AL ROMANIEI ,TIBERIU NITU DESPRE DOSARELE PENALE CU PREJUDICII MINORE!

24 ian.

Tiberiu Niţu

Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, susține că dosare cu prejudicii minore sau chiar recuperate ar urma, după decizia CCR privind neconstituționalitatea dispozițiilor referitoare la renunțarea la urmărirea penală, să fie finalizate cu rechizitorii și trimise în fața judecătorilor, fapt ce presupune cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat, potrivit Agerpres.

„Potrivit dispozițiilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedură penală, renunțarea la urmărirea penală se putea aplica în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani. Sigur, această soluție putea fi adoptată dacă se întruneau mai multe criterii. Am să vă dau un exemplu: furtul de produse alimentare dintr-un magazin. Dacă suspectul nu mai comisese o astfel de faptă, dacă partea vătămată nu solicita trimiterea în judecată, iar prejudiciul era recuperat, procurorul putea adopta soluția de renunțare la urmărire penală. În actualul context, dosare de acest gen vor fi finalizate cu rechizitoriu și vor ajunge în fața judecătorului, ceea ce va însemna cheltuieli suplimentare, suportate de la bugetul de stat: avocați din oficiu, cheltuieli cu citarea, eventual expertize în anumite cauze”, a declarat, sâmbătă, pentru AGERPRES, Tiberiu Nițu.

Șeful Ministerului Public a subliniat că așteaptă decizia Curții Constituționale, care este obligatorie și pe care procurorii o vor respecta întocmai.

Tiberiu Nițu a precizat că renunțarea la urmărirea penală bazată pe principiul oportunității este o instituție care funcționează în foarte multe țări europene și care a fost introdusă doar de doi ani în România.

Curtea Constituțională a decis miercuri că dispozițiile art. 318 din Codul de procedură penală privind cazurile în care procurorul poate renunța la urmărirea penală și clasa un dosar sunt neconstituționale.

JOSS STONE – YOU HAD ME!

24 ian.

HOLLY VALANCE – KISS KISS!

24 ian.

%d blogeri au apreciat asta: