Arhiva | 5:15 pm

PRESEDINTELE BEI,WERNER HOYER,PRIMIT DE KLAUS WERNER JOHANNIS SI JULIEN CIOLOS!

8 feb.

Preşedintele Klaus Iohannis îl primeşte marţi, de la ora 15,00, la Palatul Cotroceni, pe şeful Băncii Europene de Investiţii, Werner Hoyer, potrivit unui anunţ al Administraţiei Prezidenţiale.

Conform agendei postate pe site-ul Guvernului, premierul Dacian Cioloş are programată tot marţi, la ora 16,30, o întâlnire cu preşedintele BEI.

De asemenea, de la ora 12,00, preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş vor avea întâlnirea săptămânală de lucru, potrivit agerpres.ro.

 

MILIARDARUL HORIA SIMU,CU VILA LA ST.TROPEZ,PUNE TUNURILE PE RETROCEDARILE ILEGALE FACUTE DE ANRP DE REGIMUL BASIST BOC-JOHANNIS!

8 feb.

Amănunte despre tunurile date la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) ies la iveală de la o zi la alta. Dorin Cocoş a dezvăluit cum a ajuns milionarul Horia Simu să-şi cumpere o vilă la Saint Tropez, din banii pe care i-a câştigat după o retrocedare frauduloasă de circa 7,8 milioane de euro

Crinuţa Dumitrean, fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, este acuzată că ar fi luat o şpagă de 400.000 de euro. Iar cel care i-ar fi dat mita este milionarul Horia Simu, care a apelat la relaţiile acesteia cu Dorin Cocoş şi Gabriel Surdu.

În acest caz sunt puşi sub acuzare mai mulţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD) – Remus Baciu, Oana Vasilescu, Dragoş Bogdan, Cătălin Teodoresc şi Cristian Mihai – pentru că au avizat plata unor despăgubiri considerate ilegale, dar şi expertul Alina Dima care ar fi luat mită pentru a supraevalua valoarea terenurilor, relatează Adevărul.

Potrivit sursei citate, Horia Simu şi consultantul Adrian Thiess, care se aflau în spatele off-shore-ul Rosintaly Management Limited (Cipru), au cumpărat cu 700.000 de euro drepturile litigioase asupra unui teren de 25 hectare situat în Constanţa (zona Brătianu – Anadalchioi).

Procurorii DNA susţin că Simu era dispus să ofere 25% din suma pe care urma să o primească pentru a grăbi procesul de despăgubire.

Surdu şi Cocoş au denunţat la DNA că i-au dat Crinuţei Dumitrean mită suma de 400.000 de euro, pentru a facilita despăgubirea. Surdu a povestit că şpaga a dat-o în august 2011 în biroul de la ANRP al Crinuţei Dumitrean.

Cum s-au împărțit banii

Birişiu, Moldoveanu, Sterian, Niculae, Surdu şi Cocoş au povestit la DNA, în declaraţiile de martor, cum s-au împărţit banii, cei 25% primiţi pentru serviciile lor. Partea de 10% din drepturile litigioase controlate de Ionuţ Birişiu, aproximativ 3,59 milioane de lei, a fost împărţită astfel: Birişiu – 25%, Daniel Moldoveanu – 30% şi Ion Sterian – 45%. Partea de 15% din drepturile litigioase controlate de Aurel Niculae, aproximativ 1.278.000 de euro, ar fi fost împărţită astfel: 40.000 de euro lui Niculae, 400.000 de euro ar fi fost daţi Crinuţei Dumitrean, iar 838.000 de euro au fost împărţiţi între Surdu şi Cocoş.

Partea lui Horia Simu, restul de 75% din despăgubire, aproximativ 27,5 milioane de lei au ajuns, după vânzarea acţiunilor de la Fondul Proprietatea, într-un cont deschis de Rosintaly Management Limited la banca elveţiană HSBC din Elveţia. Procurorii DNA spun că aceşti bani ar fi fost folosiţi în interesul milionarului, acesta cumpărând o  casă de vacanţă, în valoare de aproximativ 3.500.000 de euro în staţiunea Saint Tropez din sudul Franței.

 

PREMIERUL JULIEN CIOLOS TORPILEAZA NOUL PDL(PNL/PDL),IN FAVOAREA VECHIULUI PDL!

8 feb.

Premierul Dacian Ciolos a declarat luni, in cadrul unei dezbateri din Camera Deputatilor pe tema alegerilor locale in doua tururi de scrutin, ca nu va interveni pentru modificarea legislatiei si a cerut partidelor care sustin aceasta masura sa nu culpabilizeze Guvernul. Mai mult, Ciolos a subliniat ca Executivul anterior era criticat tocmai pentru interventiile sale in legislatie.

„Pregatirea alegerilor ramane una dintre prioritatile Guvernului. Acestea vin intr-un moment in care societatea a dat semnale clare ca vor calitate din partea clasei politice. Efortul va trebui facut de partide ca sa raspunda asteptarilor electoratului.

Decizia privind alegerile a fost luata de Parlament acum un an. Subiectul a fost repus in discutie dupa ce in noiembrie s-a cerut revenirea la alegeri in doua tururi. La acea vreme partidele nu au dat semne ca vor sa schimbe legea.

Organizarea acestor alegeri Guvernul o va face pe baza legislatiei adoptate in Parlament”, a spus Ciolos.

Premierul a aratat insa ca la consultari partidele nu s-au exprimat impotriva ideii de alegeri in doua tururi, ci doar impotriva oporunitatii de a modifica legea acum. De aceea Ciolos a recomandat ca dezbaterea sa continue.

„Din discuia cu partidele nu a reiesit o pozitie ferma impotriva alegerii in doua tururi. (…) Partidele care doresc modificarea legislatiei trebuie sa conduca dezbaterea in continuare nu sa culpabilizeze Guvernul ca nu intervine”, a mai spus Ciolos.

 

BILANTUL GAULEITERULUI NAZI,SASUL KLAUS WERNER JOHANNIS DEZAMAGIT DUPA VIZITA LA BERLIN INTRUCAT FOARTE PUTINI INVESTITORI GERMANI AU ADUS PUTIN BANI IN ROMANIA!

8 feb.

Iohannis a vizitat-o pe Angela Merkel la Berlin

Alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României a creat speranţe că o parte din miliardele nemţilor, cea mai mare economie europeană, vor ajunge şi în România. După un an de mandat însă, cifrele sunt dezamăgitoare: germanii au deschis mai puţine firme în România, iar banii aduşi ca aport la capital sunt mai puţini.

„Cred că marea majoritate a investitorilor germani au întâmpinat cu bucurie alegerea lui Klaus Iohannis ca preşedinte al României. (…)Acele întreprinderi care până acum nu au fost hotărâte, vor privi, să sperăm, această schimbare ca o ocazie de a investi în România”, declara pe 19 noeimbrie 2014 pentru ECONOMICA.NET Ludger Thol, președintele Clubului Oamenilor de Afaceri de Limba Germană din Transilvania,

„Mesajele pe care le-am primit sunt extrem de pozitive. Am fost sunat de oameni de afaceri, de Camerele de Comerț din Landuri și oameni politici cu poziții importante în Germania. (…).Cred că va exista o mai mare încredere a IMM-urilor din aceste state să investească în România. Aceste firme sunt mult mai precaute, dar sunt convins că această schimbare le va da un avânt de a investi în România, în special în domeniul rural. Dar trebuie să vedem ce se întâmplă și în ceea ce îi privește pe guvernanți, declara, în aceeaşi zi pentru ECONOMICA.NET președintele Asociaţiei economice germano-Române D.R.W.- Arad , Manfred Engelmann.

Klaus Iohannis a fost ales preşedinte al României la 16 noiembrie, cu 54,4% din voturi. Unii dintre cei care l-au ales au făcut-o şi cu speranţa că un preşedinte de etnie germană va fi un motor pentru investiţiile germane, cea mai mare economie din Europa, în România.

După un an de mandat, datele statistice arată că, cel puţin până acum, speranţele au cam fost înşelate, în ceea ce priveşte banii aduşi de firmele germane în România. Germania a rămas tot pe locul trei în topul investitorilor străini în România, după ţara de origine, dar cifrele nu susţin entuziasmul celor care credeau că alegerea lui Iohannnisva aduce miliardele nemţilor în România.

Iată situaţia investiţiilor germane din ultimii ani, pe baza datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului:

Dec 2015: 21.106 firme, 10,46% din totalul firmelor straine, 4,557 mld euro capital subscris, 11,5% din total

Dec 2014: 20.642 firme, 10,60% din totalul firmelor straine, 4,522 mld euro capital subscris, 12,02% din total

Dec 2013: 20.146 firme, 10,59% din totalul firmelor straine, 4,396 mld euro capital subscris, 12,40% din total

Dec 2012: 19.503 firme, 10,73% din totalul firmelor straine, 3,997 mld euro capital subscris, 12,06% din total

Dec 2011: 18.803 firme, 10,69% din totalul firmelor straine, 3,900 mld euro capital subscris, 12,86% din total

Dec 2010: 18.163 de firme, 10,5% din totalul firmelor străine, 4,423 mld euro capital subscris, 15,18% din total

Din punct de vedere al numărului de firme cu capital german deschise în România, primul an de mandat al lui Klaus Iohannis a adus 464 de firme germane, în plus, în România. Mai puţin faţă de fiecare dintre cei patru ani anteriori, când preşedintele României era Traian Băsescu.

Din punct de vedere al ponderii numărului de firme cu participare germană la capital, situaţia de la finalul lui 2015, când Klaus Iohannis a aniversat primul său an de când este preşedinte, este din nou cea mai proastă din ultimii patru ani, chiar dacă nu cu mult. Procentul companiilor cu capital nemţesc, raportat la totalul companiilor străine, a fost de 10,46%, conform datelor ONRC. Cel mai mic din ultimii cinci ani.

Dacă vorbim despre banii aduşi de investitorii germani în România, ca aport la capitalul firmelor deschise aici, situaţia nu este nici aici strălucită, prin comparaţie cu investitorii din ate ţări. Potrivit ONRC, în decembrie 2015, firmele cu acţionariat german aveau un capital subscris de 4,557 miliarde de euro, adică 11,5% din totalul subscrierilor făcute de toate firmele cu capital străin din România. Este, din nou, cel mai mic procent comparativ cu fiecare dintre ultimii cinci ani.

Aportul net de capital al firmelor cu acţionariat german a fost, în 2015, de doar 35 de milioane de euro, diferenţa dintre cele 4,557 miliarde de euro de la finalul lui 2015 şi cele 4,522 miliarde de la finalul lui 2014. Aceasta este suma netă adusă de investitorii nemţi, ca aport la capital, în anul în care Klaus Iohannis a fost preşedinte al României. Este cea mai mică din ultimii patru ani: de aproape patru ori mai mică decât cea din 2014, de peste 11 ori mai mică decât cea din 2013 şi de aproape trei ori mai mică decât cea din 2012.

Reprezentanţii investitorilor germani ne spun să mai aşteptăm, ca să vedem rezultatele. „Din datele pe care le am eu, au fost destule investiţii şi extinderi şi anul trecut. Toutuşi, un plan de a investi într-o ţară se face cu trei ani înainte. Sunt mai multe pârgii la care trebuie lucrat pentru îmbunătăţirea imaginii României. Cu o floare nu se face primăvară”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Radu Merica, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net

 

COMPLETUL ICCJ IN CAZULSENATORULUI DAN SOVA: CONTROL JUDICIAR!

8 feb.

Dan Șova

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în cazul lui Dan Șova să înlocuiască arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar. Decizia este definitivă.

Trimis recent în judecată în dosarul CET Govora, deputatul PSD Dan Șova este acuzat în dosarul în care este acuzat că a luat mită 100.000 de euro pentru a asigura încheierea unui contract între CET Govora şi o firmă de avocatură.

Decizia de luni a fost luată de un complet de divergență, format din trei judecători, după ce doi magistrați nu au căzut de acord, săptămâna trecută, asupra măsurii preventive ce trebuie aplicată în cazul lui Dan Șova. Cel de-al treilea judecător intrat în completul de divergență a înclinat balanța în favoarea judecării lui Dan Șova în libertate sub control judiciar.

Pe durata celor 60 de zile de control judiciar, Șova trebuie să respecte mai multe obligații printre care: să se prezinte în instanță ori de câte ori este chemat; să se prezinte la organul de poliție în raza căruia locuiește, desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau de câte ori este chemat; să nu părăsească țara decât cu încuviințarea prealabilă a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată; să nu comunice în mod direct sau indirect, pe orice cale, cu inculpatul Mihai Bălan, precum și cu martorii din cauză.

 

MAGISTRATII CURTII DE APEL BRASOV AU DECIS CA OMUL DE AFACERI IOAN NECULAIE SA FIE ARESTAT PREVENTIV!

8 feb.

Ioan Neculaie

Magistrații Curții de Apel Brașov au decis luni arestarea preventivă a omului de afaceri Ioan Neculaie, infirmând decizia Tribunalului Brașov din 30 ianuarie, care a stabilit cercetarea acestuia sub control judiciar.

Ioan Neculaie a ieșit din sediul Curții de Apel cu cătușe la mâini, fiind urcat în mașină pentru a fi dus în arestul IPJ.

El a fost reținut pe 28 ianuarie, după ce procurorii brașoveni au făcut mai multe percheziții la sediile unor firme ale Grupului Prescon S.A, la S.C Fotbal Club Brașov S.A, patronate de acesta, dar și la locuința sa din Brașov.

Omul de afaceri este cercetat pentru evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată, delapidare cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani.

ATENȚIE! COMUNICAT OFICIAL– CAZUL BODNARIU – 7 FEBRUARIE, 2016 -ÎNTÂLNIRE CU FETELE, PRIMA OARĂ ÎN APROAPE TREI LUNI!

8 feb.

Ciprian I. Bârsan


ATENȚIE! COMUNICAT OFICIAL BILINGV – CAZUL BODNARIU – 7 FEBRUARIE, 2016 -ÎNTÂLNIRE CU FETELE, PRIMA OARĂ ÎN APROAPE TREI LUNI!
ÎN SFÂRȘIT, PENTRU PRIMA OARĂ ÎN APROAPE TREI LUNI, MARIUS ȘI RUTH S-AU ÎNTÂLNIT CU FETELE, O ORĂ
Când au ajuns la locul de întâlnire, fetele au început să chiuie de bucurie, înainte să îi vadă pe părinți. Au alergat afară din biroul în care erau și au sărit pe părinți! Naomi a sărit de gâtul lui Marius, iar Eliana era mai să o dea jos din picioare pe Ruth.
Apoi, când Marius a îmbrățișat-o pe Eliana, aceasta a început să plângă. Naomi era tunsă băiețește. Au intrat cu toții în birou și au început să spună care mai de care tot felul de istorii. Vizita a fost supravegheată. Cand au trebuit să se despartă, Naomi nu voia să-i mai dea drumul lui Marius. Marius și Ruth au trebuit să…

Vezi articolul original 427 de cuvinte mai mult

PRESEDINTELE SENATULUI SI COPRESEDINTE ALDE ,LIBERALUL CALIN POPESCU TARICEANU ARAC DUR LA ADRESA NOULUI PDL SI A PENALULUI KLAUS JOHANNIS,”CARE SIMTE CA NOUL PDL VA PIERDE ALEGERILE LOCALE DINTR-UN SINGUR TUR!

8 feb.

Călin Popescu Tăriceanu îi atacă din nou pe cei din PDL/PNL, dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis. Şeful Senatului crede că scandalul cu schimbarea legii pentru ca alegerile locale să fie în două tururi e o afacere între liberali.

„Iohannis şi PNL se tem că pierd alegerile şi vor să dea o şansă în plus. Cred că cu o baghetă magică ei pot câştiga alegerile, dar nu este aşa. Sforile nu le trage PNL. Sunt trase din altă parte. Dacă ar fi să facem o aliană cu PNL, nu ştiu cu cine am putea vorbi. Acolo sunt mai multe tabere”, a tunat Tăriceanu la Antena 3.

 

Copreşedintele ALDE spune că partidul său e de acord cu alegerile în două tururi de scrutin, dar nu prin schimbarea legii pe repede înainte. „Am avut o discuţie cu colegii mei din ALDE. Mulţi colegi spun că alegerile în două tururi ar fi favorabile pentru ALDE. Dacă discutăm legile în funcţie de cum ne convin, schimbăm legile înainte de fiecare ciclu electoral. Formula cu un singur tur s-a realizat în consens cu toate partidele, inclusiv cu PNL. Acum PNL vrea să schimbe regulile jocului. Nu mi se pare normal. Aşa ne trezim la alegerile legislative să facem iar schimbări. Ne convine în două tururi, dar nu vrem să modificăm legea”, spune Tăriceanu.

 

Decizia lui Liviu Dragnea ca PSD să boicoteze alegerile în cazul în care se va schimba legea îl preocupă pe Tăriceanu. „Nu am luat decizia de a boicota alegerile. E una gravă. Nu ar fi nevoie să mergem atât de departe. Vor fi consultări cu Dacian Cioloş în privinţa acestei legi. Poate ne agităm degeaba şi premierul spune că nu vrea să ia niciun fel de decizie. În Parlament sunt două probleme timpul şi majoritatea.

Decizia de a merge singuri în alegeri am luat-o şi noi. Ne asumăm în mod firesc. Suntem singura formaţiune liberală. E dreptul PSD cum merge la alegeri. Am vorbit cu Liviu Dragnea. La nivelul organizaţiilor există dorinţa de colaborări ca să facem majorităţi după alegeri. Nu ştiu dacă s-a întâmplat recent aşa ceva într-o ţară democratică. PSD ia în mod serios în calcul această posibilitate. Nu cred că se va ajunge la boicot pentru că nu se va face majoritate în Parlament pentru schimbarea legii”, a mai spus Tăriceanu la Antena 3.

 

OMUL DE AFACERI GEORGE BECALI IMPLICAT IN CEA MAI MARE TRANZACTIE IMOBILIARA CU IKEA!

8 feb.

IKEA a făcut cea mai mare tranzacție imobiliară din istoria modernă a României. A cumpărat de la vărul lui Gigi Becali, omul de afaceri Teia Sponte (56 de ani), fost vicepreşedinte al echipei Steaua Bucureşti un teren de 48 de hectare al fostului IAS Mogoşoaia. Cumpărătoare e compania Vastint România, divizia imobiliară a grupului Inter IKEA, iar jurnaliștii de la Capital, primii care au aflat tranzacția, scriu că valoarea se ridică la circa 48 milioane euro.

Contactat telefonic, Teia Sponte nu a vrut să comenteze informaţiile obţinute de revista Capital.

 

astint România a anunţat achiziţia terenului de circa 48 de hectare situat pe Şoseaua Gheorghe Ionescu Siseşti, nr. 194, pe care vrea să dezvolte un complex imobiliar de locuinţe. Aceasta este cea mai mare suprafaţă de teren tranzacţionată în scop imobiliar din istoria modernă a pieţei imobiliare

În 14 ianuarie 2016, terenul a fost vândut companiei Vastint România la un preţ estimat la 48 mil. euro, ţinând cont că preţurile terenurilor cu destinaţie rezidenţială din zonă variază între 50 şi 200 euro/mp.

Lotul, cu o deschidere de 250 metri la Şoseaua Gheorghe Ionescu Siseşti, este amplasat într-o zonă cu potenţial, fiind aproape de lacul Griviţa şi Pădurea Băneasa, unde este localizat şi complexul rezidenţial Stejarii al lui Ion Ţiriac.

 

Teia Sponte a fost implicat în celebrul „Dosar Valiza”. El a fost cel care, în 2008, a fost trimis de patronul Stelei, la Cluj, cu geanta în care se găsea suma de 1,7 milioane de euro. Sponte a fost condamnat în acest caz la doi ani cu suspendare.

Acesta este al treilea teren cumpărat de divizia imobiliară a Inter IKEA, după fostele platforme industriale Timpuri Noi şi Baduc din Bucureşti.

Grupul suedez IKEA, controlat de miliardarul Ingvar Kamprad, a intrat direct pe piaţa românească în 2010 când a achiziţionat cu circa 30 mil. euro magazinul IKEA, dezvoltat în franciză de omul de afaceri Gabriel Popoviciu în Băneasa, şi a cumpărat, prin intermediul diviziei sale imobiliare, terenul de 5,1 hectare al fabricii Timpuri Noi din Bucureşti, pentru care a plătit 34,6 mil. euro. Un an mai târziu, compania a cumpărat de la firma Baduc alte două hectare de teren pentru circa 13 mil. euro în zona Orhideea din Capitală.

 

TRAIAN BASESCU ATAC DEVASTATOR LA ADRESA LUI MIHAI GADEA SI ANTENA 3=PDL TV!

8 feb.

gadea basescu

Traian Băsescu l-a atacat grav pe Mihai Gâdea, directorul Antena 3, la postul de televiziune B1 TV. Băsescu l-a numit ”mort” și incult pe Gâdea, fără ca realizatorul emisiunii, Sabin Orcan, să aibă vreo reacție.

”Sunt curios ce scuze o să aibă Alina Gorghiu și Dan Mihalache că s-au plimbat cu mortul după ei, Gâdea, la Donald Rumsfeld. Sunt curios dacă Mircea Geoană sau Mihalache i-au spus lui Rumsfeld: Avem un vajnic înjurător al SUA, un incult de altfel, pe care l-am adus cu noi. El nu are cultură generală nici cât are un copil de generală. Exportul gâdismului e o mizerie pe care nu putea să o facă decât unul ca Mihalache. Îmi pare rău, doamna Gorghiu. Sper că nu s-a făcut prin intermediul ambasadorului nostru, George Maior.

 

În trecut, și Marian Vanghelie a mers la această rugăciune. Să exporți gâdismul în Germania și SUA e incalificabil. Poate îi explică Vasile Blaga: Măi, fată, nu se face așa.

De ce să nu accept o întâlnire televizată cu Gâdea? Mă tentează o bătălie cu Gâdea. El vorbește atât de mult despre mine încât o întâlnire cu mine față în față i-ar corecta foarte mult din păreri.”, a spus Traian Băsescu la B1 TV.

Fostul președinte nu l-a ratat nici pe Klaus Iohannis. Despre el, Băsescu spune că rămâne tot premierul de la Grivco, așa cum îi spunea înainte de a ajunge la Cotroceni. Băsescu e de părere că PNL caută sprijinul Antena 3 în campaniile electorale din acest am.

”E o linie acceptată de Klaus Iohannis, ne ducem și obținem. Mihalache nu se ducea în Germania fără acceptul lui Iohannis. El a rămas tot premierul de la Grivco. S-au jucat în baie de-a premierii, uitând că la Cotroceni se numeau premierii.”, a adăugat Traian Băsescu la B1 TV.

 

LIDER AL SECT.5 SI DEPUTAT PSD ,CRISTIAN RIZEA S-O PLANS CONDUCERII CENTRALE A PARTIDULUI CA ROBERT NEGOITA AMENINTA CU INREGISTRARI!

8 feb.

În urma scandalului din PSD Bucureşti, liderul PSD Sector 5, deputatul Cristian Rizea, a discutat cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea. Astfel s-a decis anularea mitingului împotriva „controversatului” Robert Negoiţă, dar e nevoie de arbitraj din partea Comitetului Executiv al PSD.
„Controversatul Robert Negoiţă nu mai este acceptat de noi, de majoritatea organizaţiilor de la sectoare. Motivele sunt multiple, iar ele s-au acumulat în ultimele 4 luni de zile. Începând de la jocul mârşav pe care a încercat să îl facă atunci când a luat decizia să-l contracandideze pe domnul Liviu Dragnea la şefia PSD şi culminând cu valul de ameninţări voalate la adresa unor colegi de ai noştri, cum că ar deţine anumite înregistrări audio-video, dovedind astfel faptul că este un personaj toxic pentru PSD”, a precizat Cristian Rizea, într-un comunicat de presă.
Deputatul PSD a explicat că a avut o discuţie cu Liviu Dragnea, iar disputa din interiorul PSD Bucureşti va fi tranşată în cadrul Comitetului Executiv.”În acest moment, în urma discuţiilor pe care le-am avut cu Preşedintele PSD, domnul Liviu Dragnea, am luat decizia împreună cu colegii mei de a suspenda mititngul programat luni, ora 10:00, în faţa Primăriei Sectorului 3. Am încredere în Preşedintele PSD, domnul Liviu Dragnea şi în colegii mei din Comitetul Executiv Naţional că vor analiza, cu multă înţelepciune, situaţia conflictuală din interiorul PSD Bucureşti”, a mai spus Rizea, potrivit Mediafax.
Iniţial, organizaţia PSD Sector 5 intenţiona să organizeze un protest, luni, cu începere de la ora 10.00, la sediul primăriei Sector 3. Protestatarii voiau să ceară demisia lui Robert Negoiţă din funcţia de primar şi de preşedinte al PSD Bucureşti.

 

JANDARMUL SORIN MOLDOVAN CARE A ASISTAT LA BATAIA DE LA STRAJA ,ARE DOSAR PENAL LA PARCHETUL MILITAR!

8 feb.

Parchetul Militar a fost sesizat în cazul salvamontistei care a fost bătută de un interlop în localitatea Straja, informează B1 TV. Astfel, va fi anchetat jandarmul Sorin Moldovan, care nu a făcut nimic în apărarea tinerei în momentul în care tovarășul său de pahar a început să o lovească.

Conducerea Inspectoratului de Jandarmi Hunedoara a dispus constituirea unei comisii care să evalueze comportamentul subofițerului. Și conducerea Jandarmeriei Hunedoara a transmis că a demarat o anchetă internă pentru a stabili gradul de vinovăție a acestuia.

Luni, agresorul va fi dus în fața instanței cu propunere de arestare preventivă.

 

AEP:PARTIDELE INEXISTENTE IN PARLAMENT PRIMESC INCA SUBVENTII DE LA BUGETUL DE STAT!

8 feb.

Autoritatea Electorală Permanentă plăteşte la zi subvenţii pentru partide care nu mai au de luni bune parlamentari. De la linia „Maniu-Coposu” la linia „Oprea-Onţanu”.

Risipa banului public, sport naţional

În România, nu doar actele de corupţie care au ca finalitate găuri în visteria ţării sunt nocive şi periculoase. Risipirea complet aiurea a banului public este la noi un sport naţional. Nu contează dacă este vorba de sume mari sau sume mici. Adunaţi, banii risipiţi aiurea sunt foarte, foarte mulţi. Vă prezentăm o situaţie de risipă a banului public – suma este infimă în raport cu altele generate tot de acest sport naţional – dar „robinetul” este încă deschis (peste câteva zile se va mai adăuga ceva), iar banii aruncaţi aiurea, poate ar fi rezolvat pentru un an sau doi, problemele unor copii de la ordelinate sau ar fi îndulcit viaţa unor bătrâni de la câteva aziluri. Despre ce sumă este vorba: 752.126,61 lei (7,5 miliarde lei pe „stil vechi”), peste câteva zile va fi vorba de aproape 900.000 lei şi din luna martie „trecem de milion” ş.a.m.d. Emitentul sumei este AEP (Autoritatea Electorală Permanentă), iar beneficiarii sunt PPDD şi PNŢCD. Suma de 752.126,61 lei, reprezintă subvenţiile de stat pentru PPDD pe perioada aprilie 2015 – ianuarie 2016, pentru PNŢCD, pe perioada aprilie 2014 – ianuarie 2016 şi pentru Forţa Civică între august – decembrie 2014. Ce este în neregulă cu aceste subvenţii? Ele nu mai trebuiau acordate şi s-au transformat în bani primiţi necuvenit de cele trei partide.

Ce spune legea

Pentru a vedea de ce suma respectivă nu mai trebuia acordată, trebuie să arătăm întâi ce prevede Legea finanţării partidelor politice:

Subvenţia de la bugetul de stat se acordă în funcţie de următoarele criterii

a)numărul de voturi primite în alegerile parlamentare;

b)numărul de voturi primite în alegerile locale.

În cazul alianţelor politice sau electorale, subvenţia se va împărţi, potrivit înţelegerii, între membrii alianţei sau, în lipsa unei înţelegeri, după numărul de mandate obţinute.

75% din bugetul anual acordat partidelor politice vor fi împărţite partidelor politice, proporţional cu numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, respectiv media voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaţilor şi Senat, dacă au realizat pragul electoral.

25% din bugetul anual acordat partidelor politice vor fi împărţite partidelor politice, proporţional cu numărul de voturi valabil exprimate, primite la alegerile locale pentru alegerea consilierilor judeţeni şi consilierilor din cadrul municipiului Bucureşti, dacă au obţinut cel puţin 50 de mandate de consilier judeţean şi de consilier din cadrul municipiului Bucureşti.

După cum se poate observa, condiţia esenţială pentru a obţine subvenţia, o reprezintă trecerea pragului parlamentar de 5% la Parlament şi câştigarea a minim 50 de mandate de consilieri judeţeni.

PPDD primeşte bani deşi nu mai există în Parlament

PPDD a îndeplinit în 2012 ambele condiţii. Marea problemă este că începând din 4 martie 2015, PPDD nu mai există în Parlament. În ziua respectivă, oficial s-a desfiinţat grupul parlamentar al PPDD din Camera Deputaţilor (În Senat, acest lucru s-a întâmplat în toamna lui 2014, dar existenţa grupului la Cameră, justifica subvenţia). Aproape toţi deputaţii au migrat şi au devenit membri la alte partide, iar vreo 3 sau 4 s-au declarat independenţi. În perioada aprilie 2015 – ianuarie 2016, PPDD a primit în total, sub formă de subvenţie, suma de 932.830,14 lei, din care, 75%, adică 699.622,60 lei reprezenta subvenţia pentru calitatea de partid parlamentar. Cum PPDD nu mai exista ca partid parlamentar, această sumă a fost ilegal remisă de AEP. Sigur, ar putea exista voci care să susţină că nici PDL şi nici PC nu mai există în Parlament. Aşa este, numai că în situaţia lor, dispariţia este generată de fuziuni, iar legea partidelor politice prevede trecerea tuturor activelor şi pasivelor la noua entitate politică rezutată. Drept urmare drepturile financiare ale PDL s-au incorporat la PNL, iar PC a rămas titularul subvenţiei, pentru că fostul PLR (ex PNM) nu a participat în alegeri. Cum legea partidelor politice nu face nicio trimitere – pe linie de drepturi, obligaţii, pasive sau active – în cazul unei migraţii politice, şi cum legea finanţării partidelor politice se referă expres la partide cu mandate obţinute în alegeri, dispariţia din parlament a PPDD ar fi trebuit să stopeze, încă din aprilie 2015 subvenţia. Ea nu a fost însă stopată – atenţie ne referim doar la partea parlamentară a subvenţiei, nu şi la cea legată de alegerile locale – şi „banul” va curge în continuare în conturile PPDD. Cele scrise aici ar putea fi contestate de UNPR. Pe 2 august 2015, în cadrul unei conferinţe de presă, Gabriel Oprea a anunţat absorbţia PPDD de către UNPR. Numai că nu există nimic oficial în acest sens la TMB. PPDD nu apare ca radiat, iar la UNPR nu apare vreo notificare privind fuziunea. Şi chiar dacă faptic, să presupunem, s-a realizat fuziunea, până ce ea nu este confirmată de TMB, ea nu există de drept.

Un deputat au avut, dar şi pe ăla l-au pierdut

PNŢCD a candidat în 2012 la alegerile parlamentare într-o alianţă cu PDL şi Forţa Civică. Un singur ţărănist a avut noroc, este vorba de Ioan Mihăilă. Nu intrăm în amănunte privind calculele privind stabilirea subvenţiei, un lucru este cert, PNŢCD a primit subvenţie pentru că avea un mandat de deputat. În luna martie 2014, Ioan Mihăilă s-a săturat să fie urmaşul „liniei” Maniu-Mihalache-Coposu şi a ales să fie coleg cu Gabriel Oprea şi Neculai Onţanu pe linia „interesului naţional”. Prin piederea unicului parlamentar, PNŢCD nu mai avea dreptul la subvenţie (pe partea de alegeri locale, ţărăniştii nu au îndeplinit condiţia câştigării celor 50 de mandate de consilieri judeţeni – n.a.). Dar, între aprilie 2014 şi ianuarie 2016 în contul PNŢCD au ajuns 37.095,19 lei.

Forţa Civică – 5 luni de foloase necuvenite

Pe 26 iulie 2014, au loc congrese (convenţiile) PDL şi FC unde se votează absorbţia FC de către PDL. Din acest moment, FC (4 mandate) dispare din parlament. Oficial însă, la TMB abia în octombrie 2014 decizia fuziunii devine definitivă. Dar pentru perioada august – decembrie 2014, curg ilegal spre fostul FC, 15.408,82 lei, după care, normal, subvenţia se redirecţionează spre PNL, care a înglobat PDL şi care a fost confirmată de TMB tot în octombrie 2014. Evident, veţi spune, că sumele încasate ilegal de PNŢCD şi FC sunt microscopice. Aşa este. Dar lege este lege şi ea trebuie respectată.

Sumele lunare primite de cele 3 partide de când nu mai există în Parlament

PPDD**

2016

  • Ianuarie – 186.824,75 lei

2015

  • Decembrie – 107.556,89 lei
  • Noiembrie – 107.700,49 lei
  • Octombrie – 107.700,49 lei
  • Septembrie – 70.507,92 lei
  • August – 70.507.92 lei
  • Iulie – 70.507.92 lei
  • Iunie – 70.507.92 lei
  • Mai – 70.507.92 lei
  • Aprilie – 70.507.92 lei

PNŢCD

2016

  • Ianuarie – 3.744,35 lei

2015

  • Decembrie – 2.155,66 lei
  • Noiembrie – 2.158,54 lei
  • Octombrie – 2.158,54 lei
  • Septembrie – 1.413,12 lei
  • August – 1.413,12 lei
  • Iulie – 1.413,12 lei
  • Iunie – 1.413,12 lei
  • Mai – 1.413,12 lei
  • Aprilie – 1.413,12 lei
  • Martie – 1.387,34 lei
  • Februarie – 1.387,34 lei
  • Ianuarie – 1.387,34 lei

2014

  • Decembrie – 1.542,64 lei
  • Noiembrie – 1.539,76 lei
  • Octombrie – 2.463,62 lei
  • Septembrie – 618,78 lei
  • August – 1.539,76 lei
  • Iulie – 1.539,76 lei
  • Iunie – 1.847,71 lei
  • Mai – 1.850,59 lei
  • Aprilie – 1.384,74 lei

Forţa Civică

2014

  • Decembrie – 3.085 lei
  • Noiembrie – 3.079,52 lei
  • Octombrie – 4.927,22 lei
  • Septembrie – 1.237,56 lei
  • August – 3.079,52 lei

** În cazul PPDD, doar 75% din suma aferentă fiecărei luni este ilegală.

TAYLOR SWIFT ft.KENDRICK LAMAR – BAD BLOOD!

8 feb.

ALVARO SOLER – EL MISMO SOL!

8 feb.

%d blogeri au apreciat: