Arhiva | 5:04 pm

BILANTUL DNA ,CA LA CONGRESUL PCR!

25 feb.

CA LA CONGRESUL PCR – Presedintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Ciolos, „partenera de nadejde” Livia Stanciu, fosta asistenta a Monicai Macovei, ministresa Justitiei Raluca Pruna, prim-adjunctul Procurorului General Bogdan Licu, seful SRI Eduard Hellvig s-au inghesuit sa ridice in slavi DNA-ul Codrutei Kovesi. Punctul culminant al odei dedicate sefei DNA a fost atins cand ministresa Raluca Pruna a anuntat ca va propune reinvestirea lui Kovesi. Ceva mai temperat a fost seful CSM Mircea Aron

Rar ne-a fost dat sa vedem atatea laude si ode aduse unei institutii din Romania, asa cum s-a intamplat la bilantul DNA, care s-a desfasurat, joi 25 februarie 2016, la Cercul Militar din Capitala. Rand pe rand, toti invitatii de marca ce au luat cuvantul s-au inghesuit sa ridice in slavi parchetul anticoruptie condus de Laura Codruta Kovesi. Au facut-o presedintele Romaniei Klaus Iohannis, premierul Dacian Ciolos, „partenera de nadejde” a DNA, sefa ICCJ Livia Stanciu, fosta asistenta a Monicai Macovei, ministresa Justitiei Raluca Pruna, prim-adjunctul Procurorului General al Romaniei, Bogdan Licu, si seful SRI Eduard Hellvig. Putin mai temperat a fost doar seful CSM Mircea Aron.

Punctul culminant al odei dedicate parchetului anticoruptie si Laurei Codruta Kovesi a fost atins atunci cand ministresa Raluca Pruna a anuntat ca propune reinvestirea sefei DNA pentru un nou mandat, renuntand la orice fel de procedura transparenta si la orice fel de competitie care sa dea sansa si altor procurori sa-si depuna candidatura: „Inteleg sa iau act de performanta sustinuta a DNA si sa aplic dispozitiile legii prin propunerea de reinvestire a procurorului sef al DNA”.

Primul care a luat cuvantul, dupa Laura Codruta Kovesi, a fost presedintele Romaniei Klaus Iohannis. Acesta le-a dat asigurari procurorilor DNA ca vor avea in el un partener, a scos in evidenta rezultatele parchetului anticoruptie si a precizat ca aceasta institutie reprezinta un nivel de performanta. A urmat apoi sefa ICCJ Livia Stanciu, aceasta deja o partenera a DNA dupa cum ea insasi s-a intitulat. Intr-un limbaj de lemn, tipic perioadei comuniste, dupa cum ne-a obisnuit de altfel Livia Stanciu, sefa ICCJ a tinut sa transmita „cele mai calde si sincere felicitari”. Presedinta Inaltei Curti a remarcat apoi ”rezultatele de exceptie” ale DNA si cifrele „impresionante”. Fosta asistenta a Monicai Macovei, ministresa Raluca Pruna, a vorbit si ea despre eficienta DNA, despre cum procurorii nu fac niciun compromis si a terminat prin a le multumi ca „ministru si ca cetatean”. Ciolos a laudat si el eficienta si performanta DNA, Bogdan Licu a salutat activitatea „absolut extraordinara”, iar seful Serviciului Roman de Informatii Eduard Hellvig a transmis „salutul si aprecierile SRI”.

Singurul care a facut oarecum nota discordanta a fost seful CSM Mircea Aron. Acesta a temperat putin elanul celorlalti vorbitori, aratand ca nu e ceva extraordinar sa aplici legea, nu e senzational sa fii independent si impartial si nu e o fapta istorica sa trimiti in judecata un posibil infractor. Totodata, Mircea Aron a atras atentia ca sistemul juridic trebuie decuplat de la senzational.

Prezentam in continuare discursul presedintelui Klaus Iohannis:

Doamna Procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie,

Domnule Prim-ministru,

Doamna Presedinta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie,

Doamnelor si domnilor ministri,

Domnule Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii,

Domnule Director al Serviciului Roman de Informatii,

Domnule Prim-adjunct al Procurorului General,

Excelentele voastre, doamnelor si domnilor ambasadori,

Distinsi invitati,

In primul rand va felicit pentru bilantul activitatii din anul 2015! Prin prezenta mea aici doresc sa dau inca o data un semnal puternic de sprijin pentru lupta anticoruptie, pentru intarirea statului de drept si a independentei justitiei.

De la an la an, activitatea Directiei Nationale Anticoruptie a devenit tot mai eficienta, prin numarul de dosare instrumentate si complexitatea lor, precum si prin hotararile definitive de confiscare si recuperare a unor bunuri provenite din infractiuni. Sunteti un model de institutie functionala si ati creat un standard de performanta.

Prin activitatea si reusitele dumneavoastra ati castigat aprecierea cetatenilor Romaniei, care isi doresc sa traiasca intr-o societate dreapta, intr-o tara fara coruptie, in care institutiile, cei alesi sa ii reprezinte si cei care indeplinesc functii publice sunt realmente in serviciul oamenilor.

Rezultatele obtinute de dumneavoastra in lupta anticoruptie, apreciate si dincolo de granitele Romaniei, sunt o garantie ca procesul de consolidare a democratiei si a statului de drept in Romania se afla pe drumul cel bun.

Am convingerea ca vom reusi sa fim din ce in ce mai puternici in aplicarea principiului constitutional conform caruia nimeni nu este mai presus de lege si sa ne aliniem practicilor consacrate in statele cu democratii consolidate, care pun cetateanul in centrul oricarei politici publice.

Doamnelor si domnilor,

Permiteti-mi sa remarc in acelasi timp mentinerea stabilitatii cadrului legislativ si faptul ca s-a evitat pericolul unor legi sau alte acte normative care ar fi riscat sa ingradeasca lupta anticoruptie, cum ar fi amnistia si gratierea, sau modificari intempestive la Codul Penal sau la Codul de procedura penala.
incuviintarea de catre Parlament a cererilor justitiei ramane insa un capitol cu restante periodice. Doresc sa subliniez inca o data faptul ca imunitatea parlamentara nu are voie sa se transforme intr-o piedica impotriva luptei anticoruptie.

O alta tema importanta ramane recuperarea prejudiciilor produse statului prin fapte de coruptie comise de persoane pentru care s-a stabilit vinovatia, prin decizie judecatoreasca definitiva. Nu putem permite ca persoane care s-au imbogatit prin incalcarea legii penale sa se bucure in continuare de respectivele foloase necuvenite. Cred, din acest punct de vedere, ca avem nevoie de actiune coerenta din partea autoritatilor si ca trebuie operationalizate cu adevarat institutiile cu atributii, care sa recupereze prejudiciile.

Doamnelor si domnilor,

Pe parcursul anului trecut, cum am auzit, au fost trimise in judecata 497 de persoane cu functii de conducere, dintre care 32 sunt demnitari. Acest fapt ne arata ca flagelul coruptiei continua, din pacate, sa afecteze profund societatea noastra. De aceea, lupta impotriva coruptiei nu numai ca nu s-a incheiat, dar trebuie sa continue cu motoarele turate la maximum, iar DNA va trebui sa ramana un jucator cu rol central in combaterea acestui fenomen extrem de nociv pentru societate.

In paralel, cred ca este necesara dezvoltarea unor politici publice si a unei legislatii care sa puna accent si pe educarea cetatenilor, in special a tinerilor, cu privire la efectele negative ale coruptiei de orice fel, precum si pe masurile de prevenire a faptelor de coruptie.

Pentru o schimbare durabila in societatea romaneasca, am convingerea ca pe langa caracterul judiciar si punitiv, lupta anticoruptie trebuie sa capete si o componenta educativa.

De altfel, Strategia anticoruptie pentru perioada 2016-2020, care se afla in lucru la Ministerul Justitiei, urmeaza sa puna accentul nu doar pe stabilitatea cadrului legislativ anticoruptie, ci si pe tratarea incidentelor de integritate ca esecuri de management al institutiilor publice, insistand asupra importantei analizei post-incident si asupra masurilor de preventie.

Doamnelor si domnilor,

Rezultatele DNA sunt de la an la an mai bune, fiind apreciate de cetateni, dar si remarcate in plan extern. Bilantul pe 2015 este o noua dovada in acest sens.

Dar, dincolo de dosare si condamnari, activitatea Directiei Nationale Anticoruptie are si un alt efect, care se resimte deja si se va resimti pe termen lung la nivel profund. Activitatea DNA a inceput sa schimbe societatea la nivel de mentalitati si practici, sa schimbe modul de functionare a autoritatilor si institutiilor publice si chiar a elitei politice si administrative.

Legea este aceeasi pentru toti, respectarea ei nu este optionala, iar coruptia este inacceptabila. Prin activitatea sa, DNA a inceput sa arate ca aceste principii nu sunt simple deziderate, greu de atins in Romania, ci ca ele trebuie si pot sa devina realitate. O societate care se cladeste pe un asemenea fundament are mai multe sanse de dezvoltare si de prosperitate.

Ca Presedinte al Romaniei, veti avea in mine un partener in activitatea dumneavoastra si in aplicarea acestor principii. Am convingerea ca veti continua eforturile pentru consolidarea statului de drept si a democratiei in Romania, astfel incat cetatenii sa aiba sentimentul ca traiesc intr-o Romanie sigura si dreapta.

Va urez succes in activitatea dumneavoastra viitoare!

Iata si alte declaratii facute la bilantul DNA:

Raluca Pruna

Acum 14 ani, cand PNA, cum se numea atunci, s-a infiintat, aproape nimic nu anunta eficienta pe care o va atinge. Cazurile erau putine si irelevante pentru coruptia sistemica cu care Romania se confrunta.

DNA contribuie decisiv la demolarea mitului urban ca in Romania nu e posibila combaterea coruptiei. Ultimul raport arata o crestere semnificativa a numarului de sesizari din partea populatiei, DNA e la o cota de incredere care depaseste semnificativ increderea in alte institutii fundamentale.

Activitatea DNA a aratat ca nu exista derogare de la respectarea legii, ca dosarele nu se intrumenteaza in functie de agenda politica si ca mai devreme sau mai tarziu bratul legii e si in Romania ferm.

Ca procurori DNA aveti o profesie grea. Increderea publicului vine cu un pret mare, in care procurorii DNA nu si-au permis niciun compromis. Sunteti supusi multor presiuni din partea publicului, a mass-media. Nu puteti reusi singuri.

(…)

Inteleg sa iau act de performanta sustinuta a DNA si sa aplic dispozitiile legii prin propunerea de reinvestire a procurorului sef al DNA.

Cifrele din raport sunt elocvente. Va multumesc ca ministru si ca cetatean”.

Livia Stanciu

Consider ca este firesc sa incep interventia prin a va adresa dumneavoastra, doamna procuror sef, conducerii DNA, intregului colectiv de procurori si de specialisti din alte domenii care alcatuiesc corpul profesional al Directiei, cele mai sincere si calde felicitari din partea instantei supreme pentru rezultatele de exceptie pe care le-ati obtinut si in 2015.

Cred ca putem vorbi de o traditie a reusitei in dificila misiune pe care v-ati asumat-o de a lupta in prima linie impotriva acestui flagel, al coruptiei.

Nu o sa insist pe multitudinea de date statistice, dar nu pot insa sa nu remarc cateva date – cifre impresionante ce ne ofera tuturor o imagine mai mult decat clara, obiectiva, a dimensiunii si complexitatii activitatii desfasurate in 2015.

(…)

Cred cu tarie ca lupta anticoruptie trebuie sa insemne o atitudine intransigenta din partea fiecaruia dintre noi impotriva oricaror forme de activitate ilegala sau lipsite de integritate.

Daca vom permite sa existe in continuare acest gen de activitati consecinta va fi compromiterea aspiratiilor spre o societate mai buna, mai dreapta, mai onesta, mai calma, benefica economica, in care avem dreptul noi si copiii nostri sa traim.

Va felicit pentru rezultatele de exceptie inregistrate si in 2015 si va doresc sa ramaneti in continuare la fel de hotarati, intrasigenti, energici in aceasta lupta”.

Eduard Hellvig

Domnule Presedinte,

Domnule Prim-Ministru,

Doamna Presedinte a Inaltei Curti de Casatie si Justitie,

Doamna Ministru al Justitiei,

Domnule Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii,

Doamna Procuror Sef al Directiei Nationale Anticoruptie,

Doamnelor si domnilor invitati,

Doamna Procuror Sef, va multumesc si vreau sa va transmit tuturor salutul si aprecierile colegilor mei din cadrul Servicul Roman de Informatii cu ocazia sedintei de prezentare a bilantului pentru anul 2015 al Directiei Nationale Anticoruptie.

Va marturisesc ca nu am venit aici ca un invitat, ca un observator din afara. SRI este un membru al echipei care lupta impotriva coruptiei si vreau sa va felicit de la bun inceput pentru rezultatele obtinute in anul 2015.

Asadar, ne aflam, si in acest an, in fata unui bilant impresionant al DNA. Acest lucru cred ca se datoreaza mai multor factori, dintre care unul esential: optiunea ferma a cetatenilor pentru independenta actului de justitie, egalitatea in fata legii si combaterea coruptiei.

Suportul masiv al opiniei publice se afla pe un trend ascendent de la an la an si confirma importanta acestei institutii in societatea romaneasca.

Din perspectiva Serviciului Roman de Informatii, lupta anticoruptie reprezinta o prioritate de ordin strategic. Misiunea noastra este sa contribuim la prevenirea si la contracararea amenintarilor la adresa securitatii nationale generate de faptele de coruptie.

Coruptia risca, inca, sa afecteze performanta institutiilor publice, competitivitatea economica si, nu in ultimul rand, coeziunea sociala. De aceea, scopul Serviciului este sa reduca amploarea si impactul acestui fenomen in viata cetatenilor.

SRI aloca resurse umane, resurse procedurale si tehnologice de cel mai inalt nivel in cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce in sute de echipe operative comune, care reprezinta un parteneriat interinstitutional de succes.

Acest standard de excelenta profesionala este replicat in toata tara. De aceea, vreau sa ii asigur pe cei din structurile teritoriale ale DNA ca la nivelul conducerii strategice a SRI acordam o atentie deosebita manierei de cooperare la nivel teritorial.

Distinsa audienta,

Romania anului 2016 nu mai este o Romanie resemnata. Directia Nationala Anticoruptie este una din institutiile statului care contribuie la speranta ca Romania poate oferi propriilor cetateni şansa normalitatii si performantei la ei acasa.

E limpede ca, in statul roman, coruptia nu mai este acceptata ca mod de viata. Avem de partea noastra vointa cetatenilor de a moderniza societatea romanesca, in toate aspectele vietii. In aceasta directie, consider ca este esential parteneriatul institutiilor statului cu cetatenii. Nu vad posibile excelenta, legalitatea si transparenta in actul de servicii publice fara o raportare directa la cetatean si la asteptarile sale.

Consider ca, in lupta anticoruptie se impune, pe langa perfectionarea instrumentelor punitive, o intensificare a mijloacelor de actiune preventiva.

Contrar perceptiei generale, misiunile noastre sunt complementare, nu identice. SRI are, pe langa rolul de contracarare a coruptiei, responsabilitatea majora de prevenire a acestui flagel.

Implementarea metodelor preventive anticoruptie este deosebit de importanta in vederea asigurarii integritatii celor care exercita functii publice. stiu foarte bine, din viata Serviciului pe care il conduc, ca succesul activitatiilor de prevenire nu are impact media, dar pentru noi este o misiune strategica pe care o indeplinim.

Urez succes Directiei Nationale Anticoruptie in activitatea sa si sper sa avem o colaborare cel putin la fel de buna ca pana acum.

Va multumesc!”.

Dacian Ciolos

Domnule presedinte, doamnelor si domnilor,

In ultimii 25 de ani, Romania s-a confruntat cu un fenomen al coruptiei de mare amploare: asocieri ilicite si nelegitime intre reprezentanti ai aparatului administrativ, executiv, legislativ, uneori chiar judiciar si entitati private, promovand interese contrare legii. Acolo unde viata politica si administratia trebuiau sa functioneze in interes public, am asistat adesea la captura statului prin intermediul clientelismului si coruptiei. Pe scurt, coruptia din mediul politic a afectat functionarea corecta a administratiei publice si competitivitatea economiei, precum si increderea cetatenilor in stat.

Cred ca, intre timp, a devenit clar ca nimeni nu este scutit de respectarea legii, ca dosarele penale nu se instrumenteaza in functie de prioritatile agendelor politice si ca, mai devreme sau mai tarziu, incalcarea legii se pedepseste.

Raportul MCV din ianuarie 2016 noteaza o crestere a numarului de sesizari din partea populatiei, ceea ce poate fi corelat si cu nivelul crescut de incredere de care se bucura sistemul judiciar si lupta anticoruptie in randul cetatenilor.

Cresterea increderii in institutii este posibila numai daca va exista un angajament comun – Parlamentul, Guvernul si sistemul judiciar – pentru a reda credibilitate institutiilor statului si a reseta modul de a face politica si de a incheia afaceri in Romania.

Ce are de facut puterea executiva pentru lupta anticoruptie este, in primul rand, sa contribuie la un cadru normativ si institutional stabil, sa acopere nevoile de resurse financiare si umane si sa creeze conditiile pentru un management independent si performant al institutiilor implicate in combaterea coruptiei. Guvernul Romaniei intelege ca stabilitatea legislativa si institutionala a fost o premisa majora a succesului DNA si ca aceasta stabilitate trebuie mentinuta.

Ne aflam acum la finalul perioadei de implementare a Strategiei Nationale Anticoruptie pe perioada 2010-2015 si pregatim lansarea noii strategii pentru urmatorii ani, printr-un proces amplu de evaluare si consultare cu sistemul judiciar si cu partenerii din societatea civila. Este important ca, in perioada urmatoare, Romania sa dedice mai multe resurse masurilor de prevenire a coruptiei, de promovare a integritatii si a educatiei juridice in toate straturile societatii – pornind de la cel mai inalt nivel. Nu intamplator, s-a considerat integritatea drept un criteriu esential si in desemnarea conducerilor parchetelor si doresc sa reconfirm ca impartasesc pe deplin aceasta perspectiva.

Trebuie sa ne gandim tot mai serios la faptul ca tinerii de astazi vor reinnoi in timp clasa politica si corpul functionarilor publici. Avem nevoie sa dam exemple pozitive si sa facem din integritate si competenta regulile jocului in administratia publica. Este evident, insa, ca aceste obiective nu pot fi atinse daca sectorul public este afectat de clientelism si coruptie.

Putem concluziona inclusiv din bilantul de astazi ca actiunile de combatere a coruptiei dau rezultate. Asanarea societatii romanesti, increderea in stat vor aparea atunci cand vom fi in masura sa prevenim coruptia si nu doar sa o combatem ex-post. Si sunt constient ca in aceasta directie reforma administratiei publice, prin transparentizarea actului administrativ, prin profesionalizare, depolitizare, debirocratizare, claritate si predictibilitate in actul decizional vor contribui la reducerea sau chiar eliminarea unor focare de coruptie din administratie. Avem nevoie sa reinstauram un climat de incredere in administratie, bazat pe transparenta si claritate a legislatiei, a procedurilor si a actului decizional. Teama de a asuma decizii, de multe ori de frica DNA, cum s-a impamantenit in aceasta ultima perioada, poate veni si din lipsa de claritate a legislatiei sau a procedurilor de lucru. Aici avem de-a face si cu o responsabilitate politica in actul legislativ. si cred ca aceasta teama de DNA nu este din cauza modului in care DNA isi face treaba in mod exemplar, ci, probabil, de incapacitatea noastra de a progresa cu aceeasi viteza in performanta cu care a progresat DNA in acesti ultimi ani. Eu cel putin asa lecturez lucrurile in momentul de fata.

Luam masuri, totodata, pentru ameliorarea activitatii de recuperare a prejudiciilor si valorificarea bunurilor provenite din infractiuni. In luna iunie, Agentia Nationala pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate va fi operationala. Ne-am angajat sa asiguram resursele necesare pentru a indeplini aceasta exigenta fireasca si justificata a societatii romanesti. Operationalizarea Agentiei va veni in sprijinul masurilor deja sustinute ale DNA, de inghetare a averilor in cazurile de coruptie care, dupa cum spunea doamna procuror sef, se cifreaza, in 2015, la 452 de milioane EUR.

Va felicit pentru rezultatele obtinute pe parcursul ultimului an in combaterea coruptiei prin mijloace penale. Va asigur de tot sprijinul Guvernului, prin parghiile care ne stau la dispozitie: buget, cadru legislativ si institutional stabil, cooperarea pe care ministrul justitiei o asigura cu partenerii europeni pentru mentinerea si consolidarea rezultatelor pozitive deja inregistrate.

Doresc sa salut in incheiere, inca o data, eficienta si performanta DNA – cifrele vorbesc de la sine, rapoartele MCV si increderea cetatenilor in lupta anticoruptie, deopotriva. Faptul ca DNA a obtinut o rata a condamnarilor de aproximativ 90%, semnificativ peste media altor tari, corelat cu reducerea ratei achitarilor de la 10% la 7,6% indica inca o data soliditatea activitatii dumneavoastra. Concluzia pe care o retin si o subliniez, totodata, este ca reducerea coruptiei si insanatosirea societatii romanesti nu tin doar de performanta DNA sau a sistemului judiciar, care este salutara, ci de asumarea noastra, atat la varf, cat si in societate, a onestitatii si a profesionalismului ca valoare si atitudine.

Va multumesc si va doresc aceleasi rezultate remarcabile si in 2016!”.

Mircea Aron

Nu e extraordinar sa aplici si sa respecti legea, nu e senzational sa fii independent si impartial cand Constitutia iti da acest drept.

Nu e o fapta eroica sa trimiti in judecata un infractor, ci o datorie asumata. Ce se apreciaza ca fiind exceptional, intr-o societate asezata e perceput ca normalitate.

Sistemul juridic trebuie decuplat de la regimul senzationalitatii. Se pare ca in Romania dispare cultura normalitatii si apare senzationalul. E clar ca e prea mult senzational in Romania”.

SURSA :http://luju.ro/

 

SENATOAREA NOULUI PDL,DOINA TUDOR A FOST RETINUTA DE DNA!

25 feb.

doina anca tudor

Mult laudatii procurori DNA ai Laurei Codruta Kovesi, remarcati inclusiv de UE asa cum s-a afirmat la „plenara” in care a fost prezentat bilantul parchetului anticoruptie, nu dau dou bani chiar pe Directivele europene. DNA sfideaza ultimele decizii luare la nivelul UE in ceea ce priveste respectarea prezumtiei de nevinovatie. Procurorii continua sa abuzeze de catuse, sa faca spectacole dizgratioase si sa ii defileze pe inculpati in catuse prin fata jurnalistilor, astfel incat acestia sa fie vazuti de o tara intreaga si umiliti in fata unei intregi tari. Au procedat asa in nenumarate cazuri si continua sa o faca. Dovada este ceea ce i s-a intamplat, miercuri 25 februarie 2016, senatoarei PDL/PNL Doina Tudor (foto).

Dupa cum se stie, recent, Parlamentul European si Consiliul UE au adoptat Directiva pentru consolidarea anumitor aspecte privind prezumtia de nevinovatie si dreptul persoanei de a fi prezenta in fata instantei in timpul procedurilor penale. Actul normativ reglementeaza modul in care trebuie respectat dreptul la prezumtia de nevinovatie si obliga statele membre sa-si ia masuri pentru a se asigura ca autoritatile publice nu prezinta persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate inainte ca vinovatia acestora sa fie legal stabilita, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva.

Iata cateva prevederi din aceasta Directiva:

Autoritatile competente ar trebui sa se abtina de la prezentarea persoanelor suspectate sau acuzate ca fiind vinovate, in instanta sau in public, prin utilizarea unor masuri de constrangere fizica, cum ar fi catusele pentru maini sau pentru picioare, boxele de sticla sau custile, cu exceptia situatiilor in care aceste masuri sunt necesare din motive specifice cauzei, fie legate de securitate, inclusiv impiedicarea persoanelor suspectate sau acuzate de a se rani sau de a-i rani pe altii ori de a distruge bunuri de orice tip, fie legate de impiedicarea persoanelor suspectate sau acuzate de a se sustrage urmaririi sau de a avea contact cu persoane terte, cum ar fi martorii sau victimele.

Statele membre iau masuri adecvate pentru a garanta ca persoanele suspectate si acuzate nu sunt prezentate ca si cum ar fi vinovate, in fata instantei sau in mod public, prin utilizarea unor masuri de constrangere fizica.

Alineatul (1) nu impiedica statele membre sa aplice masuri de constrangere fizica impuse de circumstantele specifice cauzei, legate de securitate sau menite sa impiedice persoanele suspectate sau acuzate sa se sustraga sau sa ia contact cu terte persoane”.

DNA a umilit inca un parlamentar al Romaniei

Credeti ca aceste lucruri au vreo insemnatate pentru cei din DNA? Ei bine, nu. Procurorii Codrutei Kovesi nu dau doi bani nici pre Directiva UE si nici pe prezumtia de nevinovatie. Si isi continua nestingheriti spectacolele cu catuse, in care inculpati sunt umiliti in fata unei tari intregi.

Ultimul episod s-a petrecut, joi 25 februarie 2016, in ziua in care parchetul anticoruptie si-a prezentat raportul de activitate. La cateva ore dupa bilant, la DNA s-a prezentat senatoarea PNL Doina Tudor, acuzat de complicitate la luare de mita, in dosarul fostului sef ASF Daniel Tudor, arestat la domiciliu. Aceasta a iesit la scurt timp din sediul parchetului, fiind defilata in catuse prin fata jurnalistilor.

De ce oare este nevoie ca DNA sa recurga la asemenea practici, nu intelegem. Caci nu credem ca Doina Tudor reprezinta vreun pericol sau ca procurorii s-ar fi temut ca aceasta va fugi, ii va rani pe ei sau se va pune ea in pericol. Este in opinia noastra un exces de zel, un abuz, caci este evident ca nimeni nu poate justifica incatusarea Doinei Tudor, asa cum nimeni nu poate justifica incatusarea altor inculpati precum Elena Udrea, Alina Bica, Adriean Videanu, Dan Sova, Radu Mazare si altii ca ei.

Ca sa nu mai spunem, ca procurorii DNA care apeleaza la asemenea practici nu raspund niciodata pentru umilirea inculpatilor, nici macar atunci cand acestia sunt achitati definitiv. Iar in ceea ce o priveste pe Doina Tudor, este foarte posibil ca ICCJ sa respinga cererea DNA de arestare, in conditiile in care asa s-a intamplat si in cazul fostului ei sot, Daniel Tudor, acuzat de luare de mita in acelasi dosar, care a fost plasat in arest la domiciliu.

 

UN SAS DIN ARDEAL BOER ADAM,SI-O RETRAS LIKE-UL,DEZAMAGIT DE PRESTATIA SASULUI KLAUS JOHANNIS:”NU ARE ROST SA VA OBOSITI CU DECLARATII POMPOASE!”

25 feb.

Adam Boer - Klaus Iohannis

Un sas din Satu Mare, Adam Boer, cunoscut susținător al lui Klaus Iohannis până recent, se declară dezamăgit de prestația președintelui în cazul Antena 3. Adam Boer se alătura celor peste 40.000 de români care și-au retras, în mod simbolic, LIKE-ul acordat președintelui.

”Domnule Președinte KLAUS IOHANNIS, cu tot respectul unui sas din Ardeal care v-a votat, v-am retras like-ul și până când nu reparați gafa pe care ați făcut-o în legătură cu evacuarea sediului antelelor nici nu o să vă dau. Și până atunci nici nu are rost pentru mine să vă obosiți cu declarații pompoase. Cum ați zis în campanie? „Fapte, nu vorbe!” – scrie Adam Boer pe Facebook.

Adam Boer distribuie un articol de la lansarea candidaturii lui Klaus Iohannis, din 27 septembrie 2014, când actualul președinte afirma că ”Sunt un om al faptelor, nu al vorbelor”.

Adam Boer este membru FDG, fost candidat la Primăria Satu Mare în 2012, dar ca independent. Totodată, este o voce puternică a societăţii civile din Satu Mare, fiind implicat în mai multe ONG-uri. Adam Boer este şi proprietarul unei firme de IT, care lucrează în special pentru mari companii din Occident.

DE FRICA LULUTZEI LASCU ,FOSTA KOVESI,OMUL REGIMULUI CRIMINAL BASESCU,PENALII KLAUS WERNER JOHANNIS”GHINION” SI JULIEN CIOLOS,AU LAUDAT-O IN COR!,STIU EI DE CE ?!

25 feb.

Direcţia Naţională Anticorupţie și-a prezentat joi bilanțul pe 2015, la eveniment participând și preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş. Mai mulţi demnitari au fost trimişi în judecată anul trecut, însă premiera o constituie anchetarea şi trimiterea în judecată a unui prim-ministru în funcţie, respectiv Victor Ponta. De asemenea a fost reţinut un judecător al Curţii Constituţionale, în persoana lui Toni Greblă, dar şi a primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu. Reamintim, în acelaşi timp, reţinerea şi arestarea preventivă a unui ministru în funcţie, cel al Finanţelor, Darius Vâlcov.

În 2015 au fost mai fost reţinuţi, de asemenea, trei primari de sector din Capitală: Marian Vanghelie (sectorul 5), Andrei Chiliman (sectorul 1) şi Cristian Popescu Piedone (sectorul 4).
„Între persoanele trimise în judecată până la data de 30 noiembrie (11 luni ale anului 2015) figurează patru persoane care au deţinut funcţia de ministru, 20 actuali sau foşti membri ai Parlamentului, 24 de persoane cu funcţie de autoritate la nivel local (14 primari de municipii, nouă preşedinţi de consilii judeţene şi un prefect), precum şi o persoană care, la data trimiterii în judecată, deţinea funcţia de prim-ministru. Au existat situaţii în care aceeaşi persoană, având una din funcţiile sus menţionate, a fost trimisă în judecată în dosare diferite. Din estimările preliminare, comparativ cu anii precedenţi, reiese că este cel mai mare număr de demnitari trimişi în judecată în decursul unui an. Potrivit estimărilor aferente celor 11 luni ale acestui an, rata de condamnare în dosarele DNA se menţine la nivelul de 90%, ceea ce arată calitatea probaţiunii pe care se construiesc cauzele penale, precum şi profesionalismul procurorilor care lucrează la DNA”, potrivit unei informări a DNA.

UPDATE Principalele declaraţii ale Laurei Codruţa Kovesi, procuror-şef DNA, la bilanț

„În analiza de anul trecut am prezentat cele mai mari cifre de la înființarea instituției.

Anul acesta rezultatele sunt mult mai mari.

Au fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Au fost trimiși în judecată de 5 ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013: 1 prim ministru, 5 miniștri, 16 deputați și 5 senatori. Este cel mai mare număr de demnitari investigați de DNA într-un an. Am instituit măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro.

Sunt cele mai impresionante cifre de la înființarea DNA.

Evoluțiile pozitive ne dau imaginea unei instituții care funcționează pro-activ, eficient, ferm și curajos.

Aceste rezultate ne obligă să lansăm și o discuție despre necesara reformă a statului în ce privește prevenirea și combaterea corupției.

Este bine că avem în fiecare an tot mai mulți inculpați pentru corupție? Este bine că sunt tot mai multe persoane condamnate?

Răspunsul trebuie să-l dea societatea.

Dosarele aflate în lucru ne arată, însă, că nu am prins toți corupții. Rezultatele noastre demonstrează că există vulnerabilități majore care pun în pericol buna funcționare a societății.

Corupția are efecte dramatice și se manifestă prin aceleași acțiuni repetitive. În lipsa unor măsuri clare de prevenire și control, tipologia faptelor investigate și mecanismele care au permis săvârșirea faptelor se repetă.

Există sectoare în domeniul achizițiilor publice în care corupția este generalizată. De multe ori, atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor sunt condiționate de primirea unor sume de bani mascate prin înțelegeri frauduloase sau contracte fictive.

Faptele de corupție au efecte directe asupra noastră, a tuturor. În multe cazuri sumele care se dau mită funcționarilor sunt obținute prin evaziune fiscală, delapidare sau alte infracțiuni. Astfel, banii care ar fi trebuit să ajungă la salarii sau pentru investiții publice intră în buzunarele funcționarilor corupți.

Corupția se reflectă în calitatea și prețul serviciilor de care beneficiază cetățenii. Cetățenii sunt afectați de calitatea drumurilor când recepția lucrării se face plătind mită. Cetățenii plătesc un preț mai mare când se dă mită pentru punerea pe piață a medicamentelor.

În dosarele trimise în judecată banii dați mită au fost de 431 milioane euro. O sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanțarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 și 2018.

Aproape 500 de persoane cu funcții conducere au fost trimise în judecată. O creștere cu 30% față de anul trecut.

Vedem cum în fiecare an îndepărtăm tot mai mulți funcționari corupți. Finalizăm tot mai multe dosare. Sunt tot mai multe condamnări.

A dus acest efort la instituții mai curate?

Rezultatele anchetelor DNA trebuie să fie un semnal puternic. Este necesară o abordare strategică de prevenire a corupției. Este necesară o comunicare în timp real între toate instituțiile care verifică achizițiile publice. O cooperare mai strânsă cu sectorul privat poate duce la creșterea încrederii investitorilor corecți în a semnala eventuale fapte de corupție.

Există instituții publice în care corupția crește în fiecare an. S-a triplat numărul trimiterilor în judecată față de cei care administrează fonduri din bugetul public. Peste 100 de primari și președinți de consilii județene au fost trimiși în judecată. O treime din președinții consiliilor județene din România sunt trimiși în judecată.

Este o coincidență? Este o legătură cu funcția publică și bugetul administrat?

Cu siguranță este rezultatul unei modalități netransparente de folosire a bugetului public.

Cât timp planificarea unei achiziții publice nu va fi transparentă se va folosi bugetul pentru achiziții supraevaluate. În continuare se vor folosi banii cetățenilor pentru achiziții de aparatură medicală scumpă de la firme de apartament în timp ce spitalele nu pot asigura minime condiții pentru pacienți.

Cât timp se poate decide discreționar ordinea efectuării plăților, vor fi în continuare funcționari care vor primi mită pentru a favoriza anumite firme.

Recuperarea produselor infracțiunii a fost o componentă importantă în anul 2015. Compartimentul de investigații financiare al DNA a fost operaționalizat, ceea ce a determinat creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor.

Au fost luate măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro.

De multe ori, în cauzele instrumentate de DNA sunt implicate persoane ce obțin profituri uriașe și beneficiază uneori de complicitatea unor autorități. Bunurile sunt deseori disimulate prin acte juridice fictive. Se folosesc companii off-shore. Se deschid conturi bancare în alte jurisdicții. Se achiziționează bunuri în alte țări.

DNA a trimis peste 110 cereri de comisii rogatorii internaționale către autoritățile judiciare străine pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. Este cel mai mare număr comisii rogatorii de la înființarea DNA. Probele obținute în acest mod arată că nici un infractor nu trebuie să se simtă în siguranță, indiferent unde și-a ascuns banii.

În dosarele DNA în care s-au pronunțat hotărâri definitive în anul 2015 statul român are de recuperat aproape 200 milioane euro. Această sumă ar trebui să intre efectiv în bugetul statului dacă ea va fi executată de organele fiscale.

Așa cum am mai susținut este important ca hotărârile judecătorești definitive să fie executate efectiv. Doar așa scopul pedepsei poate fi atins.

Să nu uităm că aceste sume aparțin de drept bugetului de stat și trebuie să fie utilizate în folosul societății.

Finalitatea dosarelor constituie un element relevant în analiza noastră. Activitatea judiciară a DNA s-a realizat de 33 de procurori care au avut peste 14.700 participări în ședințele de judecată.

Activitatea procurorilor din DNA se desfășoară sub controlul judecătorilor.

Instanțele de judecată au condamnat definitiv 970 de inculpați trimiși în judecată de DNA. Soluțiile pronunțate de instanțe au confirmat caracterul obiectiv și profesionist al dosarelor DNA.

Pentru prima dată în ultimii ani, procentul de achitări a scăzut la 7,63%.

Durata de judecare a dosarelor scăzut, deși sunt tot mai multe cauze trimise la instanțe. În 2015 cauzele judecate definitiv în mai puțin de un an au crescut cu peste 60%.

Am fost preocupați de hotărârile instanțelor judecătorești pentru evitarea soluțiilor diferite pe aceleași probleme de drept. Înalta Curte de Casație și Justiție este reperul de jurisprudență în funcție de care ne orientăm practica.

Trebuie să ne asigurăm că soluțiile definitive sunt respectate și executate ca o garanție a statului de drept.

Justiția depune un efort uriaș pentru investigarea și soluționarea cauzelor de corupție, folosind resursele financiare ale societății. Apoi, vedem de multe ori cum mecanismele și procedurile judiciare sunt interpretate și aplicate diferit. Unii condamnați nu execută integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii sunt eliberați condiționat fără a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri administrative.

Astfel de situații duc treptat la pierderea autorității statului și la o lipsă gravă de încredere în instituții.

Deși dispozițiile codului penal care au intrat în vigoare de 2 ani prevăd că liberarea condiționată poate fi acordată numai dacă s-a recuperat prejudiciul, practica judiciară este neunitară. Am solicitat promovarea unui recurs în interesul legii pentru ca Înalta Curte de Casație și Justiție să decidă.

Justiția este un serviciu public, iar de multe ori funcționăm sub presiunea unei cereri sociale foarte mari.

Nivelul de așteptare privind activitatea DNA a devenit foarte ridicat. Uneori, oamenii ar vrea ca DNA să rezolve și probleme pe care nu le avem în atribuții. Aceasta nu înseamnă că așteptările cetățenilor nu sunt legitime sau că nu trebuie satisfăcute.

Dar lupta împotriva corupției nu trebuie să însemne doar arestări, inculpări și condamnări în dosarele DNA.

Acțiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acțiunile preventive desfășurate de celelalte instituții și autorități ale statului, de mediul educațional și cel de afaceri.

Principala provocare pentru DNA în această perioadă este determinată de creșterea continuă a volumului de activitate.

Numărul dosarelor a ajuns la peste 11.000. Dublu față de acum 5 ani.

Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată de 97 procurori. Fiecare procuror a avut de soluționat în medie peste 110 dosare. Un număr atât de mare de dosare complexe influențează durata de soluționare a cauzelor.

Iată cum arată un singur dosar al DNA. Acest dosar este la un procuror care mai are și alte zeci de dosare în lucru.

În acest moment avem de soluționat peste 7.100 de cauze. Dublu față de cât putem soluționa noi într-un an.

O primă rezolvare ar fi creșterea numărului de procurori și polițiști. Dar această soluție nu va fi eficientă dacă evoluția volumului de activitate va avea același ritm.

Trebuie acceptat că nu putem aștepta mai mult de la procurori dacă lucrurile nu se schimbă.

O astfel de schimbare trebuie realizată prin strategii serioase și reale de prevenire a corupției.

Prevederile neconstituționale au creat în unele situații un vid legislativ, de natură să genereze incertitudine juridică și practică neunitară. Este necesară o intervenție legislativă, dar aceasta nu trebuie să afecteze competențele sau instrumentele investigative. Ne dorim să fim consultați în mod real cu privire la modificările legislative care ne privesc activitatea. A fost vitală pentru noi intervenția cetățenilor și a societății civile atunci când s-a încercat limitarea intempestivă a competențelor investigative.

Pentru a avea rezultate nu trebuie să peticim justiția, ci trebuie să-i oferim instrumentele de care are nevoie.

Rezultatele obținute se reflectă și în schimbarea modului în care publicul se raportează la DNA. Numărul tot mai mare de persoane care sesizează fapte grave este o dovadă în acest sens. Peste 86% din dosarele înregistrate anul trecut sunt bazate pe sesizări ale persoanelor fizice ori juridice și instituții publice.

Ne motivează faptul că încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înființarea instituției. DNA se bucură de o încredere de peste 61%, cel mai mare nivel de încredere pentru o instituție din sistemul judiciar.

Este de remarcat faptul că, la fel ca și în anii anteriori, activitatea DNA a fost apreciată de Comisia Europeană. Rapoartele elaborate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare au apreciat ca impresionante rezultatele DNA, arătând totodată că au fost respectat drepturile fundamentale în procesul penal.

O altă caracteristică a anului 2015 a fost eficiența cooperării cu principalele instituții partenere, cărora le mulțumesc. Singura posibilitate de a oferi un răspuns eficient fenomenului infracțional este dialogul între toți cei implicați și identificarea de soluții comune.

Continuarea și accentuarea cooperării internaționale reprezintă o prioritate a DNA și mulțumesc ambasadelor pentru sprijinul în realizarea programelor internaționale, a cererilor de asistență judiciară și suportul lor constant al activității noastre.

În 2016, dincolo de continuarea instrumentării dosarelor de corupție la nivel înalt, prioritățile DNA vor viza și investigațiile privind:

— corupția în administrația publică locală;

— corupția în sistemul judiciar;

— corupția în instituțiile de control și executare a pedepselor;

— corupția în achiziții publice, în special în domeniul sănătății și infrastructură;

— frauda cu fonduri europene;

— recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă.

Activitatea DNA trebuie să continue să fie definită prin profesionalism, consecvență, operativitate, eficiență, responsabilitate și transparență.

Toate aceste rezultate pozitive nu ar fi fost posibile fără contribuția profesională a procurorilor, polițiștilor, specialiștilor, grefierilor și a întregului personal care lucrează în DNA”.

Declarațiile președintelui Klaus Iohannis

Klaus Iohannis, preşedintele României, a felicitat DNA-ul pentru bilanţul activităţii din 2015.


În primul rând vă felicit pentru bilanţul activității din anul 2015! Prin prezența mea aici doresc să dau încă o dată un semnal puternic de sprijin pentru lupta anticorupție, pentru întărirea statului de drept și a independenței justiției.

De la an la an, activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a devenit tot mai eficientă, prin numărul de dosare instrumentate şi complexitatea lor, precum şi prin hotărârile definitive de confiscare şi recuperare a unor bunuri provenite din infracţiuni. Sunteţi un model de instituţie funcţională şi ați creat un standard de performanță.
Prin activitatea și reușitele dumneavoastră ați câștigat aprecierea cetățenilor României, care își doresc să trăiască într-o societate dreaptă, într-o țară fără corupție, în care instituțiile, cei aleși să îi reprezinte și cei care îndeplinesc funcții publice sunt realmente în serviciul oamenilor.
Rezultatele obţinute de dumneavoastră în lupta anticorupţie, apreciate și dincolo de granițele României, sunt o garanţie că procesul de consolidare a democraţiei şi a statului de drept în România se află pe drumul cel bun.
Am convingerea că vom reuşi să fim din ce în ce mai puternici în aplicarea principiului constituţional conform căruia nimeni nu este mai presus de lege şi să ne aliniem practicilor consacrate în statele cu democraţii consolidate, care pun cetăţeanul în centrul oricărei politici publice.

Permiteți-mi să remarc în același timp menținerea stabilității cadrului legislativ și faptul că s-a evitat pericolul unor legi sau alte acte normative care ar fi riscat să îngrădească lupta anticorupție, cum ar fi amnistia și grațierea, sau modificări intempestive la Codul Penal sau la Codul de procedură penală.
Încuviințarea de către Parlament a cererilor justiției rămâne însă un capitol cu restanțe periodice. Doresc să subliniez încă o dată faptul că imunitatea parlamentară nu are voie să se transforme într-o piedică împotriva luptei anticorupţie.
O altă temă importantă rămâne recuperarea prejudiciilor produse statului prin fapte de corupţie comise de persoane pentru care s-a stabilit vinovăţia, prin decizie judecătorească definitivă. Nu putem permite ca persoane care s-au îmbogăţit prin încălcarea legii penale să se bucure în continuare de respectivele foloase necuvenite. Cred, din acest punct de vedere, că avem nevoie de acțiune coerentă din partea autorităților și că trebuie operaționalizate cu adevărat instituțiile cu atribuții, care să recupereze prejudiciile.

Pe parcursul anului trecut, cum am auzit, au fost trimise în judecată 497 de persoane cu funcţii de conducere, dintre care 32 sunt demnitari. Acest fapt ne arată că flagelul corupţiei continuă, din păcate, să afecteze profund societatea noastră. De aceea, lupta împotriva corupţiei nu numai că nu s-a încheiat, dar trebuie să continue cu motoarele turate la maximum, iar DNA va trebui să rămână un jucător cu rol central în combaterea acestui fenomen extrem de nociv pentru societate.
În paralel, cred că este necesară dezvoltarea unor politici publice şi a unei legislaţii care să pună accent și pe educarea cetăţenilor, în special a tinerilor, cu privire la efectele negative ale corupţiei de orice fel, precum şi pe măsurile de prevenire a faptelor de corupţie.
Pentru o schimbare durabilă în societatea românească, am convingerea că pe lângă caracterul judiciar și punitiv, lupta anticorupţie trebuie să capete și o componentă educativă.
De altfel, Strategia anticorupţie pentru perioada 2016-2020, care se află în lucru la Ministerul Justiţiei, urmează să pună accentul nu doar pe stabilitatea cadrului legislativ anticorupţie, ci şi pe tratarea incidentelor de integritate ca eşecuri de management al instituţiilor publice, insistând asupra importanţei analizei post-incident şi asupra măsurilor de prevenţie.

Rezultatele DNA sunt de la an la an mai bune, fiind apreciate de cetăţeni, dar şi remarcate în plan extern. Bilanţul pe 2015 este o nouă dovadă în acest sens.
Dar, dincolo de dosare și condamnări, activitatea Direcției Naționale Anticorupție are și un alt efect, care se resimte deja și se va resimți pe termen lung la nivel profund. Activitatea DNA a început să schimbe societatea la nivel de mentalități și practici, să schimbe modul de funcționare a autorităților și instituțiilor publice și chiar a elitei politice și administrative.
Legea este aceeași pentru toți, respectarea ei nu este opțională, iar corupția este inacceptabilă. Prin activitatea sa, DNA a început să arate că aceste principii nu sunt simple deziderate, greu de atins în România, ci că ele trebuie și pot să devină realitate. O societate care se clădește pe un asemenea fundament are mai multe șanse de dezvoltare și de prosperitate.

Ca Președinte al României, veţi avea în mine un partener în activitatea dumneavoastră și în aplicarea acestor principii. Am convingerea că veţi continua eforturile pentru consolidarea statului de drept şi a democraţiei în România, astfel încât cetăţenii să aibă sentimentul că trăiesc într-o Românie sigură şi dreaptă.
Vă urez succes în activitatea dumneavoastră viitoare!”

Principalele declarații ale premierului Dacian Cioloș

Premierul Dacian Cioloş a declarat cu prilejul bilanţului DNA că acţiunile de combatere a corupţiei dau rezultate şi că teama de DNA stă în incapacitatea noastră de a progresa cu aceeaşi viteză în performanţă cum a performat DNA în aceşti ani.

În ultimii 25 de ani, ne-am confruntat cu un fenomen mare al corupţiei. Am asistat la captura statului prin intermediul clientelismului. Corupţia a afectat competitivitatea economiei şi încrederea cetăţeanului în stat.
Raportul MCV notează o creştere a numărului de sesizări din partea cetăţenilor, ceea ce arată o creştere a încrederii acestora în instituţie.
Integritatea este un principiu esenţial şi în numirea şefilor Parchetelor. Trebuie să dăm exemple pozitive.
Obiectivele nu pot fi atinse dacă sectorul public este atins de clientelism. Acţiunile de combatere a corupţiei dau rezultate. Avem nevoie să instaurăm un climat de încredere. E nevoie de claritate în legislaţie. Teama de DNA stă în incapacitatea noastră de a progresa cu aceaşi viteză în performanţă cum a performat DNA în aceşti ani„.

 

LULUTZA SI RALUCA DISCIPOLELE PROCUR MONICA GHERGHESCU FOSTA MACOVEI,IN LOC SA SE ASCUNDA IN GUARA DE SARPE SE DAU IN STAMBA!,STIU ELE DE CE ?!ORULUI CEAUSIST

25 feb.

Ministrul Justiției Raluca Prună a declarat joi la bilanțul pe 2015 al Direcției Naționale Anticorupție că va propune reînvestirea procurorului șef al instituției Laura Codruța Kovesi.

„Ca ministru al Justiției, înțeleg să iau act de performanța susținută a DNA, să-mi asum funcția pe care o am și să aplic dispozițiile legii prin propunerea de reînvestire a procurorului șef al DNA”, a declarat Prună.

La finalul evenimentului, ministrul Justiției a precizat: „Voi demara imediat (n.r. — propunerea). Voi trimite, așa cum se cuvine, o scrisoare la CSM. Știți că propunerea ministrului, înainte de a o trimite președintelui, se face cu avizul CSM. Deci, primul pas este să trimit la CSM spre avizare această propunere”.

Prună a susținut totodată că nu a avut o discuție cu președintele Klaus Iohannis în mod special despre reînvestirea lui Kovesi.

Ministrul Justiției anunțase și la sfârșitul săptămânii trecute că toate datele pe care le are până în prezent o determină să propună reînvestirea procurorului- șef al DNA.

„Funcția devine vacantă la mijlocul lunii mai și aici aș dori să repet ceea ce prevede legea. Deci, legea prevede și posibilitatea reînvestirii persoanei și dacă legea permite acest lucru eu mă gândesc că este absolut logic să deducem că cineva care a avut rezultate care sunt cuantificabile, care sunt statistice, care reies din bilanțul instituției care se face anual, deci, în aceste situații trebuie să nu fim ipocriți și să ne jucăm de-a procedura. Eu nu am să fac asta și aștept bilanțul DNA, dar toate datele de până acum mă determină să cred că ceea ce am de făcut este un lucru simplu: să aplic legea și să reînvestesc la DNA pe procurorul șef”, a declarat vineri seara ministrul, la un post de televiziune.

Raluca Prună a făcut declarațiile după ce preşedintele Klaus Iohannis a spus miercurea trecută că rezultatele DNA duc cu gândul spre ”posibilitatea destul de avansată” de reconfirmare a Laurei Kovesi în fruntea instituţiei.

”În esenţă, după ce se termină primul mandat al unui procuror-şef sau a unui procuror general există varianta de procedură nouă, de la zero sau există varianta reconfirmării în funcţie, adică ministrul Justiţiei să propună aceeaşi persoană care pe urmă să fie reconfirmată, numită de preşedinte. Aici la DNA trebuie să spun că nu sunt eu acela care va confirma sau nu că se doreşte o reinvestire, dar pe de altă parte trebuie să fiu foarte sincer. Rezultatele obţinute de DNA, care sunt văzute, sunt lăudate şi de noi şi de alţii, cu siguranţă ne duc cu gândul la posibilitatea destul de avansată a reconfirmării”, a declarat şeful statului la TVR.

Noii ieniceri

25 feb.

ministru >> prim-ministru >> blogger

Unknown-2.jpeg

Conform acceptiunii generale, un ienicer era un soldat din corpul de elită al vechii infanterii turcești, „recrutat la început dintre prizonierii de război, iar mai târziu dintre copiii turciți ai populațiilor creștine”.

In vremea lui Brâncoveanu, in Tara Românească nu existau decât 200 de ieniceri pentru a „controla” conduita Domnitorului si a boierilor români. Multi dintre ienicerii trimisi de sultan isi aveau originile la nord de Dunăre.

Privesc cu surprindere,  interventiile publice (inclusiv pe facebook), din ultimii ani, ale unora dintre reprezentantii elitelor românesti. Multi dintre ei privesc problemele românesti dinafară sau de sus, aliniindu-se, naiv sau interesat, unor puncte de vedere externe. Analiza capitalului actual din România, după 25 de ani de „lectii invătate”,  ne arată unde ne aflăm. „Small is beatiful”, „să tăiem coada câinelui dintr-o lovitură”, „Cap-urile si Ias-urile sunt structuri comuniste”, etc. In timpul ăsta, companiile occidentale nationale au devenit mai mari, transnationale, si aveau nevoie…

Vezi articolul original 71 de cuvinte mai mult

JULIEN CIOLOS SI GUVERNUL BIROCRAT SOROS DE LA BRUXELLES VREA SA-I DEA PUTERI SPORITE ASASINULUI ECONOMIC AL ROMANIEI,KLAUS JOHANNIS CARE VA PUTEA NUMI SEFUL SRVICIULUI SECRET AL ARMATEI ROMANE!

25 feb.

Guvernul vrea să schimbe procedura de numire a șefului Direcției Generale de Informații a Apărării.

Astfel, executivul vrea sa schimbe procedura de numire a sefului Directiei Generale de Informatii a Apararii, aflata in prezent la latitudinea ministrului Apararii, cu aprobarea CSAT, potrivit Programului legislativ al Guvernului, transmis marti Parlamentului.

In acest proiect se prevede „aplicarea aceleaşi proceduri de numire a şefului DGIA ca la şeful SMG (la propunerea ministrului apărării naţionale de către preşedintele României)”, informează hotnews.ro.

 

PREFECTUL CRISTIAN SOARE FACE UN ANUNT MACABRU :CE SE VA INTAMPLA CU CEI 32 DE COPII INTERNATI!

25 feb.

Prefectul Cristian Soare face anuntul. Ce se întâmpla cu 32 de copii.

Astfel, potrivit acestuia, 32 de copii cu scaune diareice sunt internați în spitalele din județ, dintre care 28 la Spitalul de Pediatrie Pitești.

„Având în vedere că nu există o comunicare bună din partea DSP și a Spitalului de Pediatrie cu privire la situația copiilor internați în Argeș, cât și în București, începând de mâine Instituția Prefectului va da comunicate de presă zilnic cu privire la situația copiilor internați la Spitalul de Pediatrie și la celelalte spitale în Argeș. În acest moment, mai sunt internați un număr de 32 de copii cu scaune diareice, din care 28 la Spitalul de Pediatrie. Ceea ce este îmbucurător — în ultimele 24 de ore fiind internat la acest spital un singur copil”, a precizat prefectul Argeșului.

Conform declarațiilor acestuia, copiii internați în spitalele din județ în acest moment se încadrează, ca număr și ca simptomatologie, în media de internări pentru această perioadă a anului, potrivit unor surse citate de B1.ro

Declarația vine în contextul în care Cristian Soare a cerut demisia de onoare a onducerii spitalului de Pediatrie Pitești și a șefei Direcției de Sănătate Publică Argeș, Sorina Honțaru, pentru proasta gestionare a crizei bebelușilor.

 

DEMISIA, VICTOR VLAD GEORGESCU,CARE ESTE FURIOS CA MINERII PROTESTEAZA PENTRU DREPTURILE LOR!

25 feb.

Ministrul Energiei, Victor Vlad Grigorescu, s-a arătat îngrijorat de situația Văii Jiului, generată de protestele din ultimele zile, care au dus la blocarea minerilor în mine, subteran, perimetrul minier su zona termocentralelor, dar a spus că înțelege îngrijorarea oamenilor.

Redăm integral mesajul ministrului Energiei postat pe pagina de Facebook:

Ne confruntăm, în acest moment, cu o situație dificilă în Valea Jiului generată de protestele apărute în ultimele 24 de ore, care au dus la blocarea în mină a mai multor mineri, fie în subteran, fie în perimetrul minier, fie în zona termocentralelor. O parte dintre ei au decis să recurgă la o formă extremă de protest și au intrat în greva foamei.

Le înțeleg supărarea și revolta. Așa nu se mai poate! Înțeleg că din toate promisiunile politice din ultimii 15 ani, aproape niciuna nu a fost onorată.

Știu că niciuna dintre promisiunile politice care li se fac astăzi nu reprezintă o soluție. Am discutat cu prefectul și cu autoritățile abilitate pentru ca cei care protestează să nu-și pună viața în pericol și să li se ofere toată asistența de care au nevoie. Nu putem exclude situații neprevăzute, deoarece blocarea în subteran prezintă riscuri deosebite, chiar și pentru minerii experimentați.
Am preluat un Complex Energetic fără niciun ban în cont, cu un titluri executorii în valoare de zeci de milioane de lei și cu circa 30 de cereri de intrare în insolvență. În decembrie, nu aveam din ce plăti salarii și eram pe cale să condamnăm la frig toată Valea Jiului și la sărăcie pe toți cei care muncesc în mină sau în termocentrale.
Cu eforturi deosebite atât din partea ministerului, din partea societății și, mai ales, ale oamenilor care muncesc la Hunedoara, aproape am trecut iarna, am plătit fiecare leu pe care îl datoram angajaților și am stabilizat situația financiară, în ciuda tuturor obstacolelor intervenite la nivel local sau central. Vă reamintesc că în pragul gerului, furnizorii refuzau să trimită masa caldă în mină, iar la miez de noapte, o parte din transportatori erau pregătiți să lase oamenii ieșiți din tură în frig și în beznă.
În această iarnă nu am adus nicio tonă de cărbune de import. Am demonstrat că se poate pe picioarele noastre, după ce în anii din urmă am importat câteva sute de tone de cărbune. Toate resursele financiare, toți banii pe care îi aveam au mers către minele românești. Împreună am trecut peste toate aceste dificultăți ce păreau în prag de iarnă de nerezolvat.
Am strâns mâna fiecărui lider sindical cu convingerea că numai împreună – minister, administrator judiciar și oamenii care muncesc zi de zi în Complexul Energetic – putem îndrepta compania pe drumul cel bun.
Protestele de astăzi îmi zdruncină încrederea că acest lucru este cu adevărat posibil. Rămânem hotărâți să facem tot ce ține de noi pentru a îndrepta lucrurile. Cei care au decis să pornească acest protest, o fac împotriva propriului interes, iar cei care îi îndeamnă să continue cu gândul la iluzorii avantaje politice sunt iresponsabili.
Ne-am angajat să plătim drepturile salariale, să menținem un nivel al producției, să creștem veniturile companiei, dar, mai ales, să stârpim nemunca și ilegalitățile. De cealaltă parte, am avut promisiunea păcii sociale și a orientării tuturor eforturilor către un singur scop: scoaterea companiei din starea în care se găsește. Astăzi, din nefericire, contractul colectiv de muncă de la CEH, care reprezintă baza acestui pact pentru supraviețuire, nu mai valorează mare lucru.
La începutul anului, instanța a hotărât numirea unui administrator judiciar care să gestioneze situația companiei în interesul creditorilor. Aștept de la acesta să-și asume rolul conferit de lege și să ofere încrederea necesară celor care protestează, prin profesionalism, cu hotărâre, printr-o atitudine transparentă și prin acțiuni benefice. Nu voi da curs niciunei cereri transmise, la finalul zilei de ieri, de a influența justiția și cursul procesului de insolvență aflat pe rolul instanțelor, fie de la Hunedoara, fie de la Alba Iulia.
Responsabilitatea situației de la CEH se întinde în timp și numai împreună putem oferi Văii Jiului o șansă – minister, angajații care doresc să muncească onest, administratorul judiciar și autoritățile locale. Nu există astăzi o soluție politică pentru situația critică de la CEH. Singura soluție care poate salva Complexul de la dispariție este munca și seriozitatea. Oricine vă spune că se poate altfel vă minte. Orice alt drum este un drum spre falimentul Complexului, care trage după el întreaga Vale a Jiului.
Nu am niciun interes politic, nu îmi doresc să fac parte din niciun joc ascuns. Cei care vorbesc despre închiderea mineritului în România o fac cu rea-voință. Cărbunele românesc își are deja locul său în securitatea noastră energetică”, a scris Victor Vlad Grigorescu, marți, pe Facebook.

 

LOTI TE PLANGI CA TE ATACA” INTERNAUTII PLATI”,CA ESTI BETIV,DAR DE CE ITI ESTE FRICA SA AMINTESTI DE TAICA-TU,MARE SECURIST IN ANII’50,DENUMIT DE DETINUTII POLITICI DIN BRASOV „MACELARU”!

25 feb.

Sunt așteptate lovituri sub centură odată ce se va da startului cursei electorale pentru Primarie. Astfel, Ludovic Orban, candidatul PNL la Primărie, a raspuns intrebarilor insinuante privind trecutul sau, conform cărora acesta ar fi fost extrem de petrecaret, aceste acuzații ar putea reapărea odată cu intrarea sa în cursa electorală.

„Eu sunt un om care muncesc 14 ore pe zi. Ma ataca internautii platiti ca sunt betiv, alcoolic, in conditiile in care toti cei care ma cunosc stiu ca nu consum alcool. Sunt cateva acuzatii in care e foarte greu sa nu demonstrezi unele acuzatii. Cum sa demonstrezi ca nu bei?”, a exprimat Ludovic Orban recent într-o emisiune TV.

In trecut Becali l-a acuzat pe Orban ca ar fi alcoolic si ca a fost la dezintoxicare. Si Traian Basescu a fost acuzat in timpul mandatului sau ca ar fi fost un mare consumator de alcool.

Subiectul  a fost dezbatut in emisiunea moderata de jurnalistul Victor Ciutacu la postul România TV. Potrivit jurnalistului, in campania electorala se va ajunge la clasicele acuzatii murdare intre candidati, spre deliciul publicului.

„E clar ca acum se scot pe sticla toate viciile candidatilor. Campaniile la primarie au fost marcate de discutii pe programe. La ultima campanie la care a participat Orban, Orban a avut cel mai bun program. ”, a exprimat fostul ministru al Apararii, Corneliu Dobritoiu, prezent în platourile România TV.

La romani, betia nu este un viciu, este un dar. Este un popor care vorba despre darul betiei, insa politica din ce in ce mai mult a devenit o activitate asemanatoare coertului in care produse de foarte proasta calitate se vand din cauza ambalajului. Noi am preluat de la americani o serie de obiceiuri printre care atacurile la viciile persoanei, insa le-am introdus intr-o tara foarte flexibila si foarte  toleranta. As merg si mai departe, la piata, la cumparatori. Daca asemenea candidati nu ar avea cautare pe piata votantilor, ei ar disparea si probabil ca ar vorbi despre autostrazi, calaizare. Eu cred ca rolul este si al thenocratilor. De ce sa nu incercam sa vorbim cu electoratul si sa-l educam?”, a exprimat Adrian Severin.

Pe de altă parte, fostul ministru de Finante, Eugen Teodorovici și-a exprimat speranța că lupta pentru alegerile locale, în speță cursa pentru Primăria Capitalei se va desfășura în limitele bunului simț și că alegătorii vor ține cont de programele electorale ale candidaților : „Eu spun ca veti avea alti contracandidati la Bucuresti. Au fost votati ba la primarie, presedintie, ba mai departe. Daca asta cere clientul, asta ii oferi. Sper ca discutiile pe programe sa fie trecute pe zona a si face. Sa avem de aceasta data la PMB o echipa puternic care sa faca mai mult si sa vorbeasca mai putin”, a conchis fostul ministru.

 

„BUMFLEA” ,FOSTA CEAUSISTA ALINA MUNGIU PIPPIDI,PRESEDINTA SAR -SOROS DESPRE DISCURSUL GAULEITERULUI NAZI KLAUS WERNER JOHANNIS IN PARLAMENT!

25 feb.

Președintele Societății Academice din România, Alina Mungiu-Pippidi, a criticat, în cadrul emisiunii „Prime Time News”, de la postul Realitatea TV, discursul susținut de Klaus Iohannis, luni, în fața plenului reunit al Parlamentului.

„Discursul pare o copie slabă după discursul lui Băsescu. Cred că solutia e de a-i contura o personalitate proprie lui Iohannis (…) Discursul, neinspirat, neclar. În el sunt și lucruri bune, dar acele lucruri bune se pierd. Nu există un discurs și s-a ratat crearea unui profil net al președintelui. Acestea nu sunt luări de poziție ferme, ci ambigue. Încercând să mulțumești pe toată lumea, o să ajungi să pierzi pe toată lumea pentru că nu știu de partea cui ești”, a declarat Alina Mungiu-Pippidi, citată de realitatea.net.

 

PROTESTE ANTI-JOHANNIS IERI LA COTROCENI!

25 feb.

Protest la Palatul Cotroceni. Susținătorii unirii Republicii Moldova cu România au format miercuri seară un lanț uman lângă sediul Președinției, iar la ora 19 au fost invitați la discuții trei reprezentanți ai protestatrilor. Oamenii sunt nemulțimiti că ideea unirii nu a mai fost luată în discuție de președintele Iohannis.

Protestatarii au venit cu scaune la Cotroceni, arătându-și astfel nemulțumirea față de lipsa de ospitalitate cu care au fost tratați tinerii unioniști care au participat vara trecută la un marș pe jos de la Chișinău la București. Aceștia susțin că au fost primit atunci pe podele la Cotroceni și acum au venit cu scaune ca să se asigure că nu se va mai întâmpla acest lucru.

Reprezentanții unioniștilor au fost deranjați și de declarațiile făcute săptămâna trecută de Klaus Iohannis. Șeful statului a afirmat că pentru moment nu se poate discuta serios despre o unire între România și Moldova. Mesajul președintelui a fost privit de tinerii basarabeni ca o trădare, fiind în contradicție cu promisiunile făcute de Iohannis în campania electorală, informează b1.ro.

 

SE ANUNTA PROTESTE ALE MINERILOR LA TARGU JIU!

25 feb.

Se anunță noi proteste joi, la Târgu Jiu, unde 10.000 de mineri sunt pregătiţi să iasă în stradă. Oamenii se revoltă împotriva deciziei de mutare a sediului Complexului Energetic Oltenia la Bucureşti. Mitingul este organizat de PSD, potrivit romaniatv.net.

Protestatarii spun că prin mutarea sediului Complexului Energetic Oltenia la Bucureşti guvernanţii urmăresc să înstrăineze compania şi să o îndrepte spre faliment.

Timp de o săptămână, 18 mineri au fost în greva foamei, ei renunţând la protest abia după ce au primit promisiunea că şefii din Ministerul Energiei vor reanaliza această decizie. Asta nu înseamnă însă că s-a renunţat la ideea de a muta sediul social al companiei. În consecinţă, potrivit România TV, PSD Gorj a decis să anunţe cel mai mare miting organizat vreodată în acest judeţ, intenţionând să scoată în stradă 10.000 de participanţi.

Peste 200 de jandarmi din Craiova vor supraveghea acest miting, care va fi organizat în centrul oraşului Târgu Jiu, începând cu ora 17.00.

 

ANDREI PLESU „MARELE FILOZOF” A RECUNOSCUT CAFACE MISIUNI DE SPIONAJ INTERNATIONAL!

25 feb.

Nu este nici o glumă. În articolul său din „Adevărul” din 22 februarie, Andrei Pleşu scrie negru pe alb: „La Berlin fiind şi cu perspectiva de a rămîne aici încă două luni (cu felurite misiuni de spionaj internaţional…), mă gîndesc la ţărişoară cu amor”! Mărturisirea urmează cu exactitate scenariul spovedaniei colonelului Robert Turcescu şi vine după dezvăluirile publicate zilele trecute în cotidianul.ro (http://www.cotidianul.ro/andrei-plesu-trimis-in-1978-de-pcr-in-indonezia-la-o-conferinta-unde-se-plasau-spioni-276234/).

Pentru a înlătura orice îndoială, iată facsimilul pasajului din acest text semnat de Andrei Pleşu la care facem referire:

Un specialist în spionaj ne-a declarat că acest tip de reacţie este o metodă consacrată de minimalizare în cazul în care apare o dezvăluire în fază iniţială care ar putea duce la deconspirarea unui spion sau agent secret sub acoperire! Aşa a procedat, de pildă, jurnalistul Robert Turcescu. Prima oară, cînd a apărut informaţia că are gradul de colonel, l-a acţionat în judecată pe Mircea Badea şi a realizat o scenetă în care, folosind tehnica hiberbolizării, a încercat să ridiculizeze acuzaţia ce i s-a adus. Numai că, peste un timp, a venit scena spovedaniei care, într-un stil voit patetic, a făcut din ceea ce părea a fi o mărturisire, o aruncare în derizoriu, în urma căreia mai degrabă a indus îndoiala în rîndul opiniei publice!

Mărturisirea lui Andrei Pleşu vine la doar 8 zile de la apariţia articolului nostru „Andrei Pleşu, trimis în 1978 de PCR în Indonezia la o Conferinţă unde se plasau spioni”, în care am reprodus un fragment din volumul fostului ministru Mircea Maliţa, „Secolul meu scurt”. Mircea Maliţa descrie modul în care Andrei Pleşu a fost trimis în Indonezia la o Conferinţă internaţională organizată de „Federaţia Mondială de Studiul Viitorului”. Informaţii despre această Federaţie internaţională au apărut şi într-un articol al lui Gabriel Andreescu din „Observator cultural”, în care se spunea explicit că acest „Centru Internaţional de Studiere a Viitorului” condus de Mircea Maliţa era afiliat la „Federaţia Mondială de Studiul Viitorului”, fiind „ideal pentru plasarea de spioni”!

Coroborînd toate aceste informaţii cu acea adresă de la CNSAS, potrivit căreia şi soţia lui Andrei Pleşu, Catrinel Pleşu, fiica academicianului Petrulian, a fost racolată de DIE (Direcţia de Informaţii Externe din cadrul Securităţii), avînd numele conspirativ „MARIA”, nu este greu de construit ipoteza că prezenţa lui Andrei Pleşu la Conferinţa din Indonezia în 1978 nu a reprezentat o participare la vreun eveniment cultural, ci cu totul altceva! Oare, ce?

Pe acest fundal, cuvintele lui Andrei Pleşu din acest articol din ziarul „Adevărul” par, mai degrabă, un „joc la două capete”: pentru admiratorii săi loiali va fi o glumă cu care ironizează eventualele acuzaţii, iar pentru ceilalţi va fi o mărturisire menită să inducă ideea unei nevinovăţii sau chiar a patriotismului!

Avînd însă în vedere statutul special al lui Andrei Pleşu, acela de lider al aşa-numitei „elite intelectuale”, dar şi de multiplu ministru sau consilier prezidenţial, astfel de „glumiţe” nu sînt şi nu trebuie să rămînă la nivelul acesta, ci trebuie lămurite complet. Măcar să ştim dacă aceste „misiuni de spionaj internaţional” sînt sau nu în favoarea României!

Nu cred să fi uitat cineva faptul că majoritatea Apelurilor, lansate în ultimii ani după modelul stalinist, au fost fie iniţiate, fie promovate prin semnăturile unor personalităţi ale spaţiului public, din care nu au lipsit Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, H-R Patapievici, la care au aderat apoi sute de ciraci, precum Mircea Mihăieş, Mircea Cărtărescu, Pavel Şuşară, Andreea Pora sau Cotoi. De fiecare dată, au fost lansate susţineri politice faţă de Traian Băsescu sau Monica Macovei, toate susţinînd scenarii externe care să influenţeze opinia publică din România!

În aşteptarea acestor lămuriri necesare, subliniem emoţia cu care Andrei Pleşu a scris acest ultim text din „Adevărul”, emoţie devoalată de formularea cacofonică LA BErlin”, care nu este prea uzitată în scris în rîndul intelectualilor! Pentru a scăpa de astfel de construcţii, Pleşu ar face bine să evite prezenţa sa în localităţi care au numele Berlin, Balş, Belgrad sau Bagdad.

Ramintim că recent Andrei Pleşu a fost numit preşedintele „Forumului Româno-German”, asociaţie non-profit înfiinţată în anul 2015, iar acum se află în Germania, ”la Berlin”, cum spune chiar filosoful. Prima reuniune a Forumului a avut loc în 4 februarie 2016, la reşedinţa Ambasadorului Werner Hans Lauk, în prezenţa ministrului de stat Michael Roth.

”Şarmant”, nu-i aşa?

LADY GAGA – BAD ROMANCE!

25 feb.

%d blogeri au apreciat: