BNR SI GUVERNUL LUI JOHANNIS,DE LA BRUXELLES ,LUCREAZA IN CARDASIE CU SISTEMUL BANCAR IMPOTRIVA INTERESELOR ECONOMICO-FINANCIARE ALE ROMANIEI!

22 mart.

Legea dării în plată a fost, ieri, subiectul de discuţie al unui grup de profesori universitari care au dezbătut preţ de câteva ore pe marginea iniţiativei legislative, taxând, la unison şi fără urmă de îndoială, sistemul bancar, potrivit Bursa.

 Vlad Topan: „O bancă nu face nimic în plus decât fac cămătarii, din punct de vedere al riscurilor”
 Glăvan: „Cartoful fierbinte pe care vrem să-l răcorim cu darea în plată este copilul sistemului bancar”
 Cristian Păun: „Programul Prima Casă este o dare în plată pentru bănci şi a dus la problemele sistemice actuale”
 Valeriu Potecea: „La orice solicitare făcută unei bănci, primeşti invariabil o negaţie”
Legea dării în plată a fost, ieri, subiectul de discuţie al unui grup de profesori universitari care au dezbătut preţ de câteva ore pe marginea iniţiativei legislative, taxând, la unison şi fără urmă de îndoială, sistemul bancar.
„Cartoful fierbinte pe care vrem să-l răcorim cu Legea dării în plată este copilul politicii monetare şi al sistemului bancar contemporan”, a subliniat analistul economic Bogdan Glăvan, prof. univ. dr. la Universitatea Româno-Americană.
Domnia sa a menţionat că, în continuare, Banca Naţională a României (BNR) şi Guvernul „pactizează cu sistemul bancar”, adăugând că, prin afirmaţiile pe care le fac, „operează în cârdăşie cu sistemul bancar”.
Bogdan Glăvan consideră că Legea dării în plată nu vine ca soluţie pentru rezolvarea problemelor pe care le are sistemul bancar: „A veni cu o lege superficială ca să facem o reparaţie morală învolburează şi mai mult apele”.
Domnia sa evidenţiază că instituţia ipotecii presupune tocmai că o ipotecă acoperă creditul pe care l-a garantat, concluzionând: „Orice discuţie începând de aici se face în contextul în care băncile au fost ţinute în braţe”.
În urma aplicării Legii dării în plată, probabil că vom vedea o limitare a creditării, dar nu este cazul să avem o perspectivă apocaliptică, conchide Bogdan Glăvan, subliniind că ameninţarea cu apocalipsa este o strategie. „Cred că cea mai mare apocalipsă a venit ca rezultat al practicilor bancare din 2004-2005”, a menţionat domnia sa, opinând că Legea dării în plată face dreptate parţial. Trebuie să reexaminăm în profunzime cauzele problemelor din sistemul bancar, este de părere analistul, considerând că nu avem un produs bancar care să prevadă o dare în plată pentru că „piaţa este susţinută prin fel de fel de intervenţii”.
 Cristian Păun: „Activitatea băncilor se bazează, la nevoie, pe robinetul de bani de la BNR”
O lege nu este bună dacă are plafoane şi criterii, afirmă analistul economic Cristian Păun, prof. univ. dr la Academia de Studii Economice. Domnia sa spune că Legea dării în plată nu trebuie să aibă astfel de limitări, fiind necesar să se aplice la fel pentru toată lumea, dar nu retroactiv: „Această lege nu este pentru săraci, iar miza este trecutul, retroactivitatea, nu viitorul”.
Printre altele, domnul Păun este de părere că băncile sunt speriate pentru că „acest produs bancar (n. r. cel care, prin lege, va trebui să prevadă darea în plată) nu vine să concureze cu cel de dinainte”. Cristian Păun consideră că ar trebui să existe două tipuri de produse – cu dare în plată şi fără dare în plată -, astfel încât să se poată negocia.
Deşi s-au declarat împotriva actualei forme a Legii dării în plată (nu împotriva principiului ei), analiştii prezenţi la dezbaterea de ieri au concluzionat că, într-un final, aceasta „ar fi bună şi pentru bănci”.
Iniţiativa s-ar putea dovedi bună pentru instituţiile de credit pe termen lung, în condiţiile în care preţurile vor creşte, dar şi imediat, în contextul eliberării provizioanelor pentru creditele neperformante date în plată.
În orice caz, băncile se vor adapta, creditând şi mai mult statul şi împrumutând dezvoltatorii imobiliari, consideră domul Păun, care a menţionat: „Activitatea băncilor se bazează pe depozite, dar la nevoie se bazează pe robinetul de bani de la BNR”. Domnia sa a arătat că sistemul bancar se restabileşte cu uşurinţă, având la îndemână atât bail-out-ul, cât şi bail-in-ul.
„De fapt, Legea dării în plată, în loc să lovească în cartelul băncilor, în final le întăreşte, obligându-le să se lege şi mai mult la BNR”, a conchis domnia sa, considerând: „Sistemul este macro-instabil şi acum, iar darea în plată va deveni argumentul băncilor pentru o mai mare conectare a lor la politicile monetare”.
Prima Casă este o dare în plată pentru bănci, în condiţiile în care acestea beneficiază de o garanţie din partea statului de 50% şi oricând pot da în plată statului ipotecile. „Dacă nu era prima casă, atunci nu aveam aceste probleme, pentru că piaţa creditelor ipotecare este în majoritate alcătuită din împrumuturi accesate prin acest program guvernamental. Prima Casă a dus la problemele sistemice actuale”.
 Vlad Topan: „În sistemul bancar este un cartel şi o falsă concurenţă”
Vlad Topan, conf. univ. dr. în cadrul ASE, se aliază celor care susţin că sistemul bancar este „privilegiat, cartelizat, protejat de BNR şi de stat”, dar opinează că nu darea în plată este rezolvarea acestor probleme: „Capacitatea de lobby a băncilor este mult mai mare şi lupta va continua şi pe viitor. Cred că vor fi unele pierderi la nivelul băncilor, după care pierderile vor fi transferate către clienţi”.
Mulţi specialişti spun că modelul în care este aşezat sistemul bancar a creat criza economică, evidenţiază analistul, apreciind că băncile au dat credite cu prea multă uşurinţă: „Când creditele sunt acordate atât de uşor, cultura bancară este ireleventă atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi, iar populaţia este victimă a sistemului bancar. Nu legea dării în plată este soluţia rezolvării acestor probleme. O lege care nu obligă darea în plată, nu îi salvează pe datornici, iar o lege care obligă darea în plată, reprezintă de fapt un anti-privilegiu, care afectează şi creditele viitoare. Cred că legea nu trebuie aprobată aşa cum este acum, fiind o lovitură de PR periculoasă. Ar trebui să ne întoarcem privirea către bănci şi să întrebăm de ce sistemul bancar este privilegiat”.
Declaraţiile domniei sale vin ca replică la afirmaţiile făcute, în cadrul dezbaterii, de alţi specialişti din domeniu, care apreciază că situaţia neplăcută de la nivelul sistemului bancar este rezultatul lipsei de cultură financiară, analfabetismului bancar de care au dat dovadă clienţii.
În opinia acestora, pentru alfabetizarea consumatorilor, este nevoie să fie emis la nivelul sistemul bancar un document care să centralizeze cazuri specifice – un cod de bune practici al băncilor.
Răspunzând la întrebarea „Ce face o bancă în plus faţă de un cămătar, din punct de vedere al riscurilor?”, Vlad Topan a spus: „Nimic!”
Tot sistemul bancar, în frunte cu BNR, a semănat vânt şi culege furtună, spune domnia sa, apreciind că Banca Centrală „a ţinut” de cursul de schimb „şi acum spune că oamenii nu au ştiut” cum să se împrumute: „BNR trebuia să spună mai des – nu putem interveni pe CHF!”
În sistemul bancar este un cartel şi o falsă concurenţă, susţine domnul Topan, opinând că ar trebui să existe posibilitatea de negociere între bănci şi clienţi, de modificare, în timp, a unor aspecte din contracte şi nu de păstrare a contractelor şablon pentru anumite tipuri de situaţii.
Valeriu Potecea, decanul Facultăţii de Relaţii Comerciale şi Financiar-Bancare Interne şi Internaţionale din cadrul Universităţii Româno-Americane, spune, însă, că „a negocia cu băncile este o confruntare pură”. „La orice solicitare, primeşti invariabil o negaţie”, susţine domnia sa, apreciind că nu vor fi foarte mulţi cei care vor dori să renunţe la casă după ce au plătit o sumă uriaşă, un număr mic de debitori apelând la Legea dării în plată. „Soluţia nu este o lege a dării în plată, nici procesele din instanţă, soluţia este negocierea directă, dar trebuie să ai şi cu cine”, concluzionează domnul Potecea.
* Bogdan Negrea: „Bail-in-ul este o dare în plată a băncilor, dacă acţiunile nu au valoarea depozitelor confiscate”
În contextul în care în ţări ca Letonia, Spania, SUA Legea dării în plată are o serie de criterii sau este consensuală, la noi, această iniţiativă legislativă este „foarte dură şi foarte extinsă”, urmând să se aplice retroactiv şi nefiind este socială, au apreciat cercetătorii din cadrul Instituţiei de Economie Mondială prezenţi, ieri, la dezbatere. Aceştia evidenţiază că legea nu face distincţia între debitorii solvabili şi cei insolvabili şi se adresează unui program care are garanţii de la stat, fiind necesar să existe un studiu de impact ştiinţific fundamental pentru a vedea care sunt efectele.
Cercetătorii consideră că legea va fi atacată în contencios şi se va ajunge la Curtea Constituţională, urmând să crească avansurile, să se blocheze piaţa imobiliară şi, în final, să se ajungă la un posibil consens astfel încât să existe contracte de credit şi fără darea în plată.
Bogdan Negrea, prorector la ASE, susţine că Legea dării în plată are o serie de probleme, printre care crearea unui hazard moral, a indisciplinei financiare, care va conduce la un risc sistemic, şi ridicarea unor probleme de tip juridic, întrucât se intervine în contracte comerciale.
„BNR se ocupă foarte mult de macrostabilitate, dar deloc de microstabilitate”, evidenţiază domnia sa, adăugând: „Efectul principal al legii va fi asupra băncilor, iar autoritatea monetară va avea o mare problemă. Va fi o mare problemă de sistem, pentru că va fi greu ca sistemul bancar să lucreze împotriva politicii monetare. Se va crea un decalaj între cele două entităţi.
Darea în plată este ca o injecţie cu arsenic pe care o introducem în sistemul bancar”.
Domnia sa recunoaşte, însă, răspunzând unei întrebări, că bail-in-ul este o dare în plată pentru bănci, dacă acţiunile pe care instituţiile de credit le dau deponenţilor în schimbul banilor, ca să se salveze de la faliment, nu au aceeaşi valoare ca cea a depozitelor confiscate.
Menţionăm că, din acest an, funcţionează şi la noi Legea rezoluţiei bancare, ce presupune salvarea băncilor inclusiv prin bail-in, respectiv confiscarea banilor din depozitele negarantate.
Bogdan Negrea mai spune că băncile „i-au jecmănit” pe debitori şi aceştia se simt marginalizaţi, având tot dreptul să fie supăraţi şi să reacţioneze, acum, contra sistemului bancar.
„Cartoful fierbinte pe care vrem să-l răcorim cu Legea dării în plată este copilul politicii monetare şi al sistemului bancar contemporan”, a subliniat analistul economic Bogdan Glăvan, prof. univ. dr. la Universitatea Româno-Americană.
Domnia sa a menţionat că, în continuare, Banca Naţională a României (BNR) şi Guvernul „pactizează cu sistemul bancar”, adăugând că, prin afirmaţiile pe care le fac, „operează în cârdăşie cu sistemul bancar”.
Bogdan Glăvan consideră că Legea dării în plată nu vine ca soluţie pentru rezolvarea problemelor pe care le are sistemul bancar: „A veni cu o lege superficială ca să facem o reparaţie morală învolburează şi mai mult apele”.
Domnia sa evidenţiază că instituţia ipotecii presupune tocmai că o ipotecă acoperă creditul pe care l-a garantat, concluzionând: „Orice discuţie începând de aici se face în contextul în care băncile au fost ţinute în braţe”.
În urma aplicării Legii dării în plată, probabil că vom vedea o limitare a creditării, dar nu este cazul să avem o perspectivă apocaliptică, conchide Bogdan Glăvan, subliniind că ameninţarea cu apocalipsa este o strategie. „Cred că cea mai mare apocalipsă a venit ca rezultat al practicilor bancare din 2004-2005”, a menţionat domnia sa, opinând că Legea dării în plată face dreptate parţial. Trebuie să reexaminăm în profunzime cauzele problemelor din sistemul bancar, este de părere analistul, considerând că nu avem un produs bancar care să prevadă o dare în plată pentru că „piaţa este susţinută prin fel de fel de intervenţii”.

 

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: