Arhiva | 5:18 pm

JURNALISTUL ION CRISTOIU NU-L IARTA SI-L TAXEAZA PE FANARIOTUL KLAUS JOHANNIS CA S-O GUDURAT PE LANGA SULTANUL EURABIEI,RECEP ERDOGAN!

27 mart.

Ion Cristoiu nu-l iartă şi îl taxează de fiecare dată pe preşedintele Klaus Iohannis. Jurnalistul analizează vizita şefului statului în Turcia şi nu e deloc de acord cu poziţia lui Iohannis. Pe propriul blog, Cristoiu e extrem de virulent şi îl atacă fără menajamente pe Iohannis.

„Cum s-a gudurat Klaus Iohannis pe lîngă Sultanul Erdogan de dragul unei excursii la Constantinopol (evident, cu soția!) Un tip din străinătate care mă știe printre puținii proprietari de condei din România interesați nu numai de zîmbetul Codruței Kovesi, dar și de ce se mai întîmplă prin împrejurimile externe ale țării noastre, m-a sunat pentru a-și exprima uluirea față de declarațiile anti-rusești violente făcute de Klaus Iohannis la Ankara, în prezența Sultanului Erdogan. Interlocutorul observa – și pe drept cuvînt, că una e să fii anti-Moscova de partea Americii și alta de partea Turciei, care se află într-un război deschis cu Kremlinul sub semnul halucinației lui Erdogan de a fi un nou Mahomed al II-lea.

 

– Compar poziția lui Klaus Iohannis – a continuat interlocutorul, cu cea a Mareșalului Antonescu înainte de Dezastrul de la Stalingrad. Declarațiile belicoase ale lui Klaus Iohannis făcute cu Erdogan alături sînt periculoase prin așezarea României, fără permisiunea Parlamentului, într-o alianță anti-Rusia cu Turcia. Numai că eu nu le-aș compara cu cele ale lui Antonescu. Mareșalul Antonescu le-a făcut în cunoștință de cauză, animat și de iluzia unui rol major în lichidarea bolșevismului. Klaus Iohannis n-a avut această intenție. El n-a avut nici o intenție”, a tunat Cristoiu.

Şi asta nu e tot. „De fapt, felul automat, ca măcănitul de Rață mecanică, al declarațiilor sale ne semnalează că el n-a făcut altceva decît să citească ce i-au dat alții să citească îngrijit, fără a se poticni, o dată ajuns lîngă Erdogan. Nu e singura prostie comisă de Klaus Iohannis fără s-o știe, așa cum Monsieur Jourdain făcea proză.

 

Aș adăuga gafei cu belicoșenia anti-rusească încă două: Angajamentul de a construi o Moschee la București așa cum își dorește Erdogan, ce se vrea un fel de Lider al Islamismului triumfător asupra lumii creștine. Nimeni nu spune că președintele ar fi trebuit să se opună acestei construcții. Dar acum, cînd în toată Europa islamizarea continentului e făcută responsabilă de terorism, a te angaja în public la ceva față de care opinia publică e ostilă – cel puțin acum – mi se pare o mare prostie.

Declarațiile prea entuziaste în privința alianței cu dictatura lui Erdogan, una dintre cele mai sinistre din zonă. Tocmai cînd Klaus Iohannis se hlizea cu Erdogan, în Turcia avea loc procesul a doi jurnaliști a căror crimă era că-l criticaseră pe Sultan. Nimeni nu spune că șeful de stat al unei foste provincii turcești să-l critice pe Erdogan la el acasă pentru încălcarea democrației. Însă se putea face vizita și fără entuziasmele de liceană în criza pubertății manifestate public de Klaus Iohannis față de Noul Imperiu Otoman. Cum se explică aceste gudurări incredibile ale președintelui României față de Sultanul Erdogan? Cumva printr-o schimbare de strategie politică a României, în sensul redevenirii la vasalitatea de pe vremuri? Klaus Iohannis a făcut această vizită nu de dragul țării, ci de dragul Răvășitoarei, zise și Carmen Iohannis.

 

Nimeni n-a observat că președintele nostru nu s-a dus direct la Ankara, unde s-a desfășurat vizita oficială. El a făcut împreună cu consoarta un popas la Istanbul. După Locurile Sfinte, Răvășitoarea avea nevoie de un popas la Constantinopol. Pe de o parte pentru a se lăuda amicelor de bridge cum s-a dat ea huța pe Bosfor, pe de alta, pentru că avea de probat un taior. Voia să știe dacă presa română o să cadă-n fund văzînd-o cu noul taior. Și a aflat. Presa română a dat buciume îndelungi de încîntare la noua apariție a Răvășitoarei, în acord cu apele Bosforului. Acest cadou făcut iubitei consoarte – să vadă Bosforul înconjurată de SPP-ști pe post de cameriste, a fost posibil numai și numai prin invitația adresată de Erdogan lui Klaus Iohannis să vină în Turcia.

Soțul Răvășitoarei a fost atît de fericit de trăirile turistice ale nevestei încît n-a mai știut cum să-i mulțumească lui Erdogan pentru această nouă excursie în străinătate. Disponibilitatea lui de a angaja România într-un război ruso- turc și de a construi la București cea mai mare moschee din Europa în asta își are explicația, în nevoia de a-i mulțumi lui Erdogan, și nu în cine știe ce calcule de geopolitică a României”, a încheiat Cristoiu.

 

TRAIAN BASESCU REVALIDAT IN UNANIMITATE DE VOTURI CA PRESEDINTE PMP!

27 mart.

Traian Băsescu a fost revalidat duminică, cu unanimitate de voturi, ca președinte al Partidului Mișcarea Populară.

Alături de Băsescu din echipa de conducere a PMP mai fac parte Eugen Tomac, președinte executiv, Dorel Onaca, secretar general, și doi prim-vicepreședinți — Siegfried Mureșan și Cristian Diaconescu.

Partidul Mişcarea Populară s-a reunit, duminică, la Palatul Parlamentului pentru a-şi alege din nou conducerea, după ce judecătorii de Curtea de Apel Bucureşti au respins cererea de înscriere a numelui Mişcarea Populară în registrul partidelor, invalidând implicit actualii lideri.

Traian Băsescu a afirmat că în cadrul reuniunii se va ”reproduce conducerea MP la PMP”.

„Deși PMP a rămas cu structurile sale pe organizarea PMP, vârful partidului a demisionat și a fost înregistrat ca reprezentând conducerea noului partid. Prin respingere trebuie să reașezăm conducerea PMP-ului, pentru că dacă organizațiile teritoriale nu au fost afectate, conducerea la vârf a fost afectată. Ca atare, vom reproduce conducerea Mișcării Populare la Partidul Mișcarea Populară”, a declarat Băsescu.

Traian Băsescu s-a ales anul trecut președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP), după care a încercat să schimbe numele formațiunii în Mișcarea Populară (MP), cerere care a fost însă respinsă de către Curtea de Apel București.

 

MARS UNIONIST LA CHISINAU CU OCAZIA IMPLINIRII A 98 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU REGATUL ROMANIEI!

27 mart.

Zeci de mii de persoane s-au adunat duminică în fața Teatrului de Operă și Balet din centrul Chișinăului pentru a porni în cel mai mare marș unionist desfășurat din 1991 încoace în Republica Moldova, relatează Unimedia.info. Marșul a fost programat în ziua în care se împli­nesc 98 de ani de la vota­rea de către Sfa­tul Ţării a uni­rii Basa­ra­biei cu Româ­nia.

Potrivit Platformei Unioniste Acțiunea 2012, 50.000 de persoane au participat duminică la „cel mai amplu marș unionist” de la Chișinău.

„Unirea României cu Republica Moldova a intrat în linie dreaptă. Participanții la marș au salutat constituirea Sfatului Țării 2, forul reprezentantiv al unioniștilor din Republica Moldova, care a adoptat Foaia de parcurs a Reunificării până în 2018”, se precizează într-un comunicat al organizației.

„Suntem din ce în ce mai mulți, iar vocea noastră se aude tot mai puternic. În această zi de sărbătoare, la împlinirea a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, avem de transmis un mesaj: vom spori eforturile pentru ca centenarul Unirii să ne găsească întregi ca neam”, a declarat George Simion, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, citat în comunicat.

Conform organizației, obținerea consensului politic prin care partidele politice parlamentare convin asupra ideii de îndeplinire a Reunificării, informarea partenerilor euroatlantici privind opțiunea națiunii române și explicarea avantajelor pe care Reîntregirea României ar aduce-o lumii transatlantice, aprobarea de către Parlamentul de la București a principiilor Reunificării sunt câteva etape ale Foii de parcurs pe care unioniștii le vor realiza până în 2018.

O alertă cu bombă a fost delanşată, duminică, la Palatul Naţional Nicolae Sulac din Chişinău, în timpul constituirii platformei Sfatul Ţării doi, care reuneşte organizaţiile unioniste din R. Moldova care militează pentru unirea cu România, a informat presa din Republica Moldova.

„La ora 10:00, un bărbat necunoscut a sunat la numărul 902 şi a anunţat că Palatul Naţional este minat. La faţa locului, s-a deplasat grupa operativă însoţită de genişti şi pompieri unde au fost efectuate verificări. În cele din urmă, s-a stabilit că alarma a fost falsă. Poliţia a solicitat în repetate rânduri ca delegaţii să părăsească Palatul Naţional, însă aceştea au refuzat”, a menţionat Adrian Jovmir, ofiţer de presă al poliţiei din Chişinău.

Duminică, a fost constituit Sfatul Ţării doi, o platformă reprezentativă a tuturor organizaţiilor unioniste din Republica Moldova. Sfatul Ţării doi va fi constituit din 101 membri, care vor avea scopul de a crea strategii de reunire a Republicii Moldova cu România.

Constituirea acestui organ colectiv are loc în această zi simbolică, în care se împlinesc 98 de ani de la vota­rea de către Sfa­tul Ţării a uni­rii Basa­ra­biei cu Româ­nia.

În 27 martie 1918 Basarabia devenea prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918 fiind creată România Mare.

 

LE SOIR: AMENINTARILE UNUI JIHADIST BELGIAN DIN ANVERS IN URMA ATACURILOR TERORISTE DIN BRUXELLISTAN!

27 mart.

Foto lesoir.be

Foto lesoir.be

Atentatele de la Bruxelles au fost din nou revendicate de gruparea teroristă Stat Islamic, de această dată de un jihadist din Anvers care a proferat, într-o înregistrare video, noi amenințări înainte de executarea unui om aflat în genunchi, conform VRT News și De Standaard, relatează duminică ziarul belgian Le Soir.

Mesajul video începe cu un avertisment în franceză potrivit căruia atentatele de la Bruxelles au fost „începutul”. În a doua parte, Hicham Chaib, din Anvers, plecat să lupte în rândurile SI în Siria, declară în olandeză că „acesta este un mesaj adresat poporului belgian, guvernului belgian, Europei, restului lumii și oricărei coaliții care luptă împotriva SI”.

„Atât timp când bombardați musulmani cu avioanele voastre F-16, vă vom ucide poporul”, a avertizat jihadistul, membru al grupării Sharia4Belgium, și gardă de corp a liderului grupării Fouad Belkacem.

Jihadistul spune de asemenea că nu au fost trase învățăminte din atacurile de la Paris. Atacurile de la Bruxelles „nu sunt decât recolta a ceea ce ați semănat cu propriile mâini”, a spus teroristul. În februarie 2015, Hicham Chaib, absent de la proces, a fost condamnat de tribunalul de primă instanță din Anvers la o pedeaspă de 15 ani cu arestare imediată. Organizația jihadistă Stat Islamic a revendicat, vinerea trecută, pentru prima dată, în două înregistrări video, atentatele de la Bruxelles.

Anvers este un oraș din regiunea Flandra din Belgia și, în același timp, capitala provinciei cu același nume.

 

MODESTIA UNEI CAMPIOANE PE NUME CATALINA PONOR!

27 mart.

 

 

 

Gimnasta Cătălina Ponor afirmă, după ce a cucerit aurul la bârnă, la Doha, că a reușit să facă, după 4 ani, primul concurs cu „rezultat satisfăcător”.

„În sfârșit după 4 ani, după o operatie în care am tras cu greu și la care încă mai resimt dureri, cu incertitudini dacă voi mai reuși sau nu, după multă muncă și ambiție, am reușit să fac primul concurs cu un rezultat satisfăcător. Zic satisfăcător fiindcă mai e mult de muncă, iar de-abia de acum concursurile și partea grea încep, dar mă duc înainte mai încrezătoare ! Mulțumesc din suflet tuturor celor care mi-au fost și sunt alături de mine și m-au încurajat la fiecare pas. Sănătatea este singurul lucru de care atât eu cât și fetele avem nevoie !”, a scris gimnasta pe pagina sa de Facebook.

Gimnasta Cătălina Ponor a cucerit, sâmbătă, medalia de aur la bârnă la World Challenge Cup de la Doha (Qatar).

Românca a obținut 14.650 puncte.

Medalia de argint a fost cucerită de brazilianca Thauany Lee de Araujo cu 14.150 puncte, iar bronzul i-a revenit Filipei Martins din Portugalia, cu 13.900 puncte. Pentru Cătălina Ponor participarea de la Doha este prima sa apariţie într-un concurs internaţional după Jocurile Olimpice de la Londra, din 2012.

CE CARTE JOACA ASTIA? Alta surpriza – deputatul PNL Aurelian Mihai propune ca 14 mai sa fie Ziua cinstirii martirilor români din temnițele comuniste. Dar tot el vrea si urgentarea introducerii cartii de identitate cu cip …

27 mart.

SACCSIV - blog ortodox

petcu1   Mai multe desene la:

Desene: Reeducarea prin TORTURA a DETINUTILOR din temnitele comuniste – EXPERIMENTUL PITESTI

   E ca o “roata” patrata. Ceva nu se potriveste.

Cineva vrea urgentarea introducerii documentului unic de tip carte de identitate cu cip – card de sanatate. Apoi tot el vorbeste frumos despre Radu Gyr, părintele Iustin Pârvu, Arsenie Papacioc, Nechifor Crainic, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Dumitru Bordeianu etc. si doreste Instituirea Zilei cinstirii martirilor români din temnițele comuniste.

Adica pe de o parte se agita pentru consolidarea edificiului NOII ORDINI MONDIALE iar pe de alta parte zice de bine despre cei ce au luptat la vremea lor tocmai impotriva parintilor celor ce azi edifica NOUA ORDINE MONDIALA.

Altcineva intreaba de ce sa recunoastem hotararile judecatoresti bolsevice ce i-au bagat in temnite pe cei ce noi ii numim Sfintii Inchisorilor dar pe de alta parte vrea urgent Big Brother si fondeaza o organizatie LGBT.

Vezi articolul original 696 de cuvinte mai mult

MESAJUL LUI KLAUS JOHANNIS DE PASTE!

27 mart.

Președintele Klaus Iohannis le urează tuturor celor care sărbătoresc duminică Paștele, „sărbători cu lumină și pace”.

„Pentru toți creștinii care astăzi sărbătoresc Învierea Domnului, un Hristos a înviat din suflet, sărbători cu lumină și cu pace”, a spus președintele, înainte să intre în biserică, la slujba de Paște.

Klaus și Carmen Iohannis participă la slujba de la Biserica „Sfânta Treime” din Sibiu. Aceștia se numără printre cei peste 22.000 de sibieni care sărbătoresc Paștele catolic.

Președintele Klaus Iohannis și soția sa, dar și o parte dintre prietenii celor doi au participat și sâmbătă seara la slujba de Înviere, la Biserica Romano-Catolică „Sfânta Treime” din Sibiu. Dacă șeful statului a preferat să asculte slujba, prima doamnă a cântat în corul bisericii.

În timp ce majoritatea credincioșilor sunt obișnuiți cu prezența familiei Iohannis la slujbe, în biserica „Sfânta Treime”, turiștii veniți în fosta Capitală Culturală Europeană au fost încântați să asculte slujba de Înviere, în aceeași biserică cu șeful statului.

Iohannis este de religie protestantă, dar participă la slujbele de la biserica romano-catolică din Sibiu, având în vedere că soția sa este greco-catolică. În 2014, el declara la Sibiu că este „de esență, ecumenic”.

„Sunt așa, de esență ecumenică, și chiar cred în esența Sibiului, unde trăim așa de câteva sute de ani, și ortodocși, și catolici, și evanghelici. Cred că am trăit bine împreună și vreau să rămână așa”, spunea atunci șeful statului.

La începutul lui 2015, Iohannis a participat pentru prima dată în calitate de președinte al României la o slujbă ortodoxă, în Catedrala Mitropolitană de la Sibiu.

AGERPRES

 

27 MARTIE 1918 -27 MARTIE 2016.98 DE ANI DE UNIREA BASARABIEI CU REGATUL ROMANIEI!

27 mart.

România întregită s-a realizat într-un context istoric deosebit, prin trei momente succesive, pe cale democratică, prin adunări cu caracter reprezentativ: unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei cu țara-mamă.

4/17 ianuarie 1918 — Apare, la Paris, primul număr din publicația săptămânală „La Roumanie” care avea drept scop sprijinirea, în emigrație, în plan publicistic și diplomatic a revendicărilor românești.

23 ianuarie/5 februarie 1918 — Ultimatum adresat României de Puterile Centrale, prin care era somată, ca, în termen de patru zile, să-și facă cunoscute intențiile în vederea încheierii păcii.

24 ianuarie/6 februarie 1918 — Chișinău. Sfatul Țării, întrunit în ședință solemnă, votează, în unanimitate, independența Republicii Democratice Moldovenești. Consiliul Director se dizolvă, puterea executivă fiind încredințată unui Consiliu de Miniștri, sub președinția lui Daniel Ciugureanu. „(…) Ne proclamăm, în unire cu voința poporului, Republică Democratică Moldovenească slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor” — se spune în proclamația Sfatului Țării.

26 ianuarie/8 februarie 1918 — Guvernul I.I.C. Brătianu — Take Ionescu demisionează, deoarece consideră inacceptabilă încheierea unei păci separate. Aliații sfătuiesc România să tărăgăneze tratativele.

28 ianuarie/10 februarie 1918 —România acceptă începerea tratativelor de pace cu Puterile Centrale.

29 ianuarie/11 februarie 1918 —Se formează un nou guvern, în frunte cu generalul Alexandru Averescu, având ca principal obiectiv tergiversarea, pe cât posibil, a încheierii păcii cu Puterile Centrale și crearea unor premise favorabile obținerii unei păci onorabile.

11/24 februarie 1918 —Plenipotențiarii Puterilor Centrale impun primului ministru, generalul Alexandru Averescu, trei condiții principale ale încheierii păcii: cedarea întregului teritoriu al Dobrogei, până la Dunăre, importante rectificări de frontieră în zona Porților de Fier, în Valea Jiului și între Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc, precum și grele concesiuni economice.

18 februarie/3 martie 1918 —Inaugurarea, la Chișinău, a Universității Populare Moldovenești, sub președinția lui Pan Halippa, care s-a ocupat de organizarea de conferințe, de întâlniri cu oameni de cultură, de ținerea de prelegeri, consacrate în special studierii istoriei românilor din Basarabia.

20 februarie/5 martie 1918 —Se semnează, la Buftea, Tratatul preliminar de pace între România și Puterile Centrale, pe baza căruia încep la București, la 9/22 martie, tratativele în vederea încheierii păcii, pe următoarele baze: cedarea Dobrogei până la Dunăre, Puterile Centrale urmând să amenajeze un drum comercial între România și Constanța; rectificări de frontieră în favoarea Austro-Ungariei; impunerea unor grele condiții economice etc.

27 februarie/12 martie 1918 —Plecarea misiunii franceze din România.

3/ 16 martie 1918 —Bălți. Adunarea generală a zemstvei din districtul Bălți adoptă, în unanimitate, o moțiune în care se spune „Proclamăm astăzi în mod solemn (…) în fața lui Dumnezeu și a întregii lumi, că cerem unirea Basarabiei cu Regatul României sub al cărei regim constituțional și sub ocrotire legilor ei (…) vedem siguranța existenței noastre naționale și a propășirii economice”.

5/18 martie 1918 —Demisia guvernului condus de generalul Alexandru Averescu. Regele Ferdinand îl însărcinează pe Alexandru Marghiloman cu formarea unui nou guvern, cu speranța că șeful conservatorilor, grație încrederii ce inspira Puterilor Centrale, va putea încheia o pace în condiții mai ușoare.

9/22 martie 1918 —Încep tratativele de pace de la Cotroceni între România și Puterile Centrale.

27 martie/9 aprilie 1918 —La Chișinău, Sfatul Țării întrunit în ședință solemnă votează unirea Basarabiei cu Țara — Mamă, România (86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 abțineri și 13 absenți). După anunțarea rezultatului votului de către Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării, primul — ministru Alexandru Marghiloman, aflat la Chișinău, împreună cu alți reprezentanți ai guvernului român, este invitat la tribuna de la care declară: În numele poporului român și al Regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte și în veci! Trăiască România Mare!

9/22 aprilie 1918 —Decret regal de ratificare a Hotărârii de unire a Basarabiei cu România, semnat de Ferdinand I, regele României, și contrasemnat de Alexandru Marghiloman, președintele Consiliului de Miniștri.

17/30 aprilie 1918 —Înființarea, la Paris, a „Comitetului național al românilor din Transilvania și Bucovina”, sub președinția lui Traian Vuia, iar mai apoi a dr. Ion Cantacuzino; a militat pentru dobândirea independenței Transilvaniei și unirea acesteia cu România.

24 aprilie/7 mai 1918 —Semnarea Tratatului de pace de la București și a anexelor sale dintre România, pe de o parte, și Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. România era nevoită să cedeze Dobrogea, care urma să fie anexată de Bulgaria, să accepte rectificări de frontieră în Carpați, în favoarea Austro-Ungariei (prin care se cedau teritorii însumând 5.600 kmp, cu o populație de 724.957 locuitori), să demobilizeze armata, menținându-se numai patru divizii cu efective complete și 8 divizii cu efective de pace (20.000 de infanteriști, 3.200 de cavaleriști și 9.000 de artileriști) și să încheie convenții economice (agricolă, a petrolului, a pădurilor etc.), prin care, în fapt, se instituia monopolul Germaniei asupra principalelor bogății ale țării. Regele Ferdinand I refuză, în ciuda presiunilor Puterilor Centrale, să sancționeze Tratatul.

22 iunie/5 iulie 1918 —Se înființează, la Washington, din inițiativa lui Vasile Stoica, Liga națională română, cu scopul de a face propagandă în jurul problemei românești; la 13 septembrie, fuzionează cu Comitetul național român.

6/19 iulie 1918 —Se constituie în Italia, la Cittaducale, „Comitetul de acțiune al românilor din Transilvania, Banat și Bucovina”, sub conducerea profesorului Simion Mândrescu, cu scopul de a organiza pe prizonierii români din armata austro-ungară în legiuni care să participe la luptă alături de armata italiană.

12 /25 august 1918 —Se constituie, la Chișinău, Partidul Țărănesc din Basarabia, având în program: împărțirea pământului la țărani, vot universal, îmbunătățirea situației muncitorilor. Președinți: Pantelimon Halippa (1918 — 1921), Ion Inculeț (1921 — 1923).

24 august/6 septembrie 1918 —Se creează, la Paris, Consiliul Național Român Provizoriu, care, în 20 septembrie / 3 octombrie, a proclamat formarea Consiliului Național al Unității Române, organ reprezentativ, având în conducere pe Take Ionescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu și Ioan Th. Florescu (vicepreședinți). Consiliul este recunoscut la 29 septembrie/12 octombrie de guvernul francez, la 23 octombrie/5 noiembrie de guvernul S.U.A., la 29 octombrie/11 noiembrie de guvernul englez, iar la 9/22 noiembrie de cel italian drept exponent al intereselor poporului român.

2/15 septembrie 1918 —Congresul de la New York al românilor, cehilor, slovacilor, polonilor, sârbilor, croaților și rutenilor votează o moțiune prin care se cere dezmembrarea Austro-Ungariei și eliberarea tuturor popoarelor asuprite.

29 septembrie/12 octombrie 1918 —Comitetul Executiv al Partidului Național Român din Transilvania, întrunit la Oradea, adoptă în unanimitate o declarație, redactată de Vasile Goldiș, privind hotărârea națiunii române din Transilvania de a se așeza „printre națiunile libere”, în temeiul dreptului ca fiecare națiune să dispună liber de soarta sa. Se revendică recunoașterea conducerii P.N.R. ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei. Se constituie un „Comitet de acțiune”, cu sediul la Arad, avându-l în frunte pe Vasile Goldiș.

5/18 octombrie 1918 —Declarația de independență a Transilvaniei, adoptată în ședința de la Oradea, este citită în Parlamentul de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida — Voevod.

11/24 octombrie 1918 —Cernăuți. Apare primul număr al gazetei „Glasul Bucovinei”, editată de un grup de români bucovineni în frunte cu profesorul universitar Sextil Pușcariu.

14/27 octombrie 1918 —Deputații români bucovineni din Parlamentul vienez, foștii deputați din Dieta Bucovinei, primarii români din localitățile Țării de Sus a Moldovei, împreună cu alți reprezentanți ai provinciei istorice s-au întrunit în Sala Mare a Palatului Național din Cernăuți și au hotărât constituirea Adunării Constituante. Adunarea alege un Consiliu Național condus de Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Doru Popovici și Sextil Pușcariu — vicepreședinți, Vasile Bodnărescu, Radu Sbierea și Laurent Tomoioagă — secretari.

17/30 octombrie 1918 —Constituirea, la Budapesta, a Consiliului Național Român Central (din 21 octombrie, cu sediul la Arad), ca organ de conducere al românilor format din șase reprezentanți ai P.N.R și șase social-democrați.

18/31 octombrie 1918 —Proclamarea Către Națiunea Română, în care se aduce la cunoștință opiniei publice constituirea Consiliului Național Român Central ca unicul for de conducere al românilor transilvăneni, precum și principiile sale de acțiune.

25 octombrie/7 noiembrie 1918 —Consiliul Național Român Central hotărăște înființarea de gărzi naționale și de gărzi civile sătești pe întreg teritoriul locuit de români în Transilvania și Ungaria, pentru „păstrarea liniștii și averii fiecăruia”.

31 octombrie/13 noiembrie 1918 —Consiliul Național din Basarabia adoptă o „lege fundamentală asupra puterilor Țării Bucovinei”, prin care își asumă întreaga putere de stat.

5/18 noiembrie 1918 —Manifest către popoarele lumii, prin care Consiliul Național Român Central afirmă în fața opiniei publice mondiale dorința românilor transilvăneni de a se uni cu România.

7/20 noiembrie 1918 —Manifest al Marelui Sfat Național din Transilvania privind convocarea la 18 noiembrie/1 decembrie a Marii Adunări Naționale la Alba Iulia.

9/22 noiembrie 1918 —Consiliul Național Român Central din Transilvania cere, ultimativ, guvernului maghiar să-i recunoască puterea deplină asupra teritoriului Transilvaniei.

15/28 noiembrie 1918 —Congresul Bucovinei hotărăște în unanimitate „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”.

1 decembrie 1918 Are loc, în sala Casinei din Alba Iulia, Adunarea Națională, cu participarea a 1.228 de delegați (deputați) aleși. Gheorghe Pop de Băsești, președintele Partidului Național Român, declară Adunarea Națională de la Alba Iulia „constituită și deschisă”. Vasile Goldiș rostește cuvântarea solemnă, încheiată cu un proiect de rezoluție, care începe cu cuvintele: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Proiectul de rezoluție este adoptat cu ovații prelungite. Pentru cârmuirea Transilvaniei, Adunarea Națională procedează la alegerea unei adunări legislative numită Marele Sfat Național, compus din 250 de membrii; acesta, la rându-i, va numi un guvern provizoriu — Consiliul Dirigent. După adoptarea actului istoric al Unirii, cei peste 100.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, adunați pe Câmpul lui Horea, aprobă cu aclamații entuziaste hotărârea de unire necondiționată și pentru totdeauna a Transilvaniei cu România. Unirea Transilvaniei cu România încheie procesul de făurire a statului național unitar român, proces început în 1859, prin unirea Moldovei cu Țara Românească, continuat prin unirea Dobrogei în 1878, a Basarabiei în martie 1918 și a Bucovinei în noiembrie 1918. Suprafața României Mari: 295.049 km pătrați, cu o populație de 16.500.000 de locuitori.

2 decembrie 1918 —Întrunirea Marelui Sfat Național în sala Tribunalului din Alba Iulia care hotărăște constituirea unui Consiliu Dirigent format din 15 membrii și având președinte pe Iuliu Maniu pentru administrarea Transilvaniei. Marele Sfat Național și Consiliul Dirigent își stabilesc sediul la Sibiu.

11/24 decembrie 1918 —Regele Ferdinand emite Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu vechea Românie.

18/31 decembrie 1918 —Decret-lege privind unirea Bucovinei cu România.

26 decembrie 1918/8 ianuarie 1919 — Are loc la Mediaș, Adunarea națională a sașilor, care se declară de acord cu actul politic înfăptuit la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 la Alba Iulia.

28 decembrie 1918/10 ianuarie 1919 — O delegație săsească transmite Consiliului Dirigent din Sibiu adeziunea sașilor la actul unirii Transilvaniei cu România.

29 decembrie 1918/11 ianuarie 1919 — Decret-lege prin care se stabilește că locuitorii României, majori, fără deosebire de religie, se vor bucura de toate drepturile cetățenești și vor putea să le exercite dacă vor face dovadă că sunt născuți în țară și sunt sau n-au fost supuși unui stat străin.

28 iunie 1919 — Se semnează, la Versailles, Tratatul de Pace dintre Puterile Aliate și Germania. Privitor la România, Tratatul prevedea încetarea tuturor drepturilor, titlurilor, privilegiilor de orice natură asupra cablului Constanța — Istanbul, ce intră în posesia României. Germania era obligată să renunțe la Tratatul de la București din 24 aprilie / 7 mai 1918. În problema Dunării, Tratatul prevedea menținerea Comisiei Europene a Dunării și înființarea pentru traseul Brăila — Delta Dunării până la Marea Neagră a unei Comisii Internaționale a Dunării. Tratatul a fost ratificat de România la 14 septembrie 1920.

10 septembrie 1919 — Se semnează, la Saint — Germain — en — Laye, Tratatul de pace între Puterile Aliate și Austria, prin care Austria capătă configurația teritorială de azi. Se recunoștea pe plan internațional unirea Bucovinei cu România și a creării statelor cehoslovac și iugoslav.

10 decembrie 1919 — România semnează Tratatele de pace cu Austria și Bulgaria, precum și Tratatul minorităților, care pentru România prevede obligația de a acorda „tuturor locuitorilor, fără deosebire de naștere, de naționalitate, de limbă, de rasă sau de religie deplina și întreaga ocrotire a vieții și libertății lor”.

29 decembrie 1919 — Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România.

4 iunie 1920 — Se încheie, la Trianon, Tratatul de pace între Puterile Aliate și Asociate și Ungaria. Recunoașterea pe plan internațional a Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, a Slovaciei și Ucrainei Subcarpatice cu Cehoslovacia, a Croației, Sloveniei și părții de vest a Banatului cu Serbia etc. (intră în vigoare la 25 iulie 1921). AGERPRES

 

CARMEN SI KLAUS JOHANNIS SARBATORESC PASTELE LA SIBIU INCOJURATI DE BODYGUARZI!

27 mart.

Klaus Iohannis și soția sa, Carmen, sunt aşteptaţi, sâmbătă seară, la slujba de Înviere de la Biserica Romano-Catolică din centrul municipiului Sibiu, dar şi la slujba de duminică dimineaţă, potrivt news.ro.

Conform reprezentanţilor bisericii, slujba va începe la ora 21.00, iar duminică de la ora 10.00 va avea loc Slujba de Paşte în limba germană, de la ora 11.15 slujba în limba maghiară, iar de la ora 18.00 cea în limba română.

Familia Iohannis este aşteptată şi la slujba de duminică dimineaţă, la care participă de fiecare dată când îşi petrece sărbătorile la Sibiu.

 

De la alegerea în funcţia de preşedinte, Klaus Iohannis a mai fost la Sibiu de sărbători cu ocazia Crăciunului şi Revelionului din 2014.

 

MESA PAPEI FRANCISC -I- LA SLUJBA DE PASTI!

27 mart.

Papa Francisc a lansat un mesaj de speranță la slujba de Paște de sâmbătă seara, la finalul unei săptămâni triste pentru omenire, spunând că întunericul și frica nu trebuie să învingă și să doboare lumea în pesimism.
Suveranul Pontif a spus că speranța pe care o aduce Paștele trebuie să fie o lecție pentru toți credincioșii creștini.
„Vedem și vom continua să vedem probleme. Vor fi întotdeauna acolo. Să nu lăsăm întunericul și frica să ne abată și să pună stăpânire pe inimile noastre”, le-a transmis Papa Francisc credincioșilor adunați în basilica Sfântul Petru, conform News.ro
„Azi este sărăbătoarea speranței noastre”, a spus el. Mesajul care ne reamintește de Învierea lui Isus „trezește și reaprinde speranța în inimile copleșite de tristețe”.
Aproximativ 2 miliarde de creștini din întreaga lume, catolci și protestanți, serbează în azi Paștele.

 

IN NUMELE CIVILIZATIEI,REGELE BELGIEI LEOPOLD AL -II-LEA,ACUM 100 DE ANI UCIDEA 10 MILIOANE DE AFRICANI DIN CONGO!,ROATA ISTORIEI SE INVARTE!

27 mart.

Motto: „Am întreprins activitatea din Congo în interesul civilizației și pentru binele Belgiei” – Regele Leopold al II-lea.

Toată Europa este, pe bună dreptate, în stare de șoc după tragicele evenimente de la Bruxelles, care au dus la moartea a cel puțin 31 de persoane și la rănirea altor  cel puțin 250.
Dar asta nu trebuie să ne împiedice să ne amintim că la finalul secolului XIX și începutul secolului XX, belgienii au fost la rândul lor, călăi.
La finalul secolului XIX, regele Leopold al II-lea a reușit să convingă marile puteri să-i recunoască autoritatea personală asupra a ceea ce denumim azi statul Congo. Convins că Belgia nu trebuie să rateze momentul pentru a obține „o bucățică din marele tort al Africii”, Leopold a făcut tot posibilul pentru ca țara sa să obțină o colonie pe continentul negru. Cum statul belgian nu avea fondurile necesare pentru a concura cu marile imperii coloniale ale vremii, regele Leopold a înființat o companie privată, pe care a deghizat-o sub auspiciile unei asociații științifice și filantropice. A denumit-o: Societatea Internațională Africană sau Asociația Internațională pentru Eplorarea și Civilizarea Congo. În 1876, Regele belgienilor a organizat o conferință internațională, de mare răsunet, care avea ca scop declarat „stârnirea interesului europenilor pentru a ajuta umanitar și a îmbunătăți viețile africanilor”. În realitate, totul era doar de fațadă, acesta urmărind doar să obțină controlul Africii Centrale, fără ca cineva să-i pună la îndoială intențiile.
În 1878, Leopold al II-lea l-a angajat pe exploratorul britanic Henry Stanley pentru a înființa o colonie în regiunea congoleză. Conferința de la Berlin din 1885 i-a recunoscut lui Leopold autoritatea personală asupra regiunii pe care o explorase Stanley. Astfel, pe 5 februarie 1885 a luat ființă Statul Liber Congo, stăpânit personal de Leopold al II-lea. Leopold s-a prevalat de înțelegerile pe care Stanley le semnase cu șefii de triburi din zonă, documente prin care toate drepturile economice asupra zonei îi erau cedate. Singura problemă era că toți acești lideri nu înțelegeau o boabă din cuvintele așternute pe hârtie, fiind convinși cu ajutorul cadourilor pe care Stanley le oferea cu generozitate.
Cum Congo era o zonă bogată în fildeș și cauciuc, Leopold nu a stat prea mult pe gânduri și s-a pus pe „civilizat”. Și-a angajat o armată privată, formată din mercenari, cu care să-i țină sub control pe localnici.
Odată instalat la comandă, Leopold a împărțit bazinul Congo în 14 districte, care la rândul lor erau împărțite în regiuni, regiunile în sectare și fiecare sector în posturi de comandă. Capitala a fost stabilită la Boma, unde își avea sediul Guvernatorul General numit de către Leopold și șeful poliției. Absolut toți funcționarii și angajații noului stat erau europeni.
Pentru a-și maximiza profiturile, Leopold a decretat că toate pământurile pe care nu erau construcții sau culturi vor aparține statului. Practic, astfel Leopold și-a însușit majoritatea terenului, deoarece triburile locale nu cultivau decât ce le era necesar în jurul satelor unde locuiau. De asemenea, a decretat că toate recoltele realizate de băștinași nu pot fi vândute decât statului. Mai mult în 1892, Leopold a concesionat suprafețe mari de teren către două companii private, pe care le controla prin intermediul unor apropiați, permițându-le acestora să-i rețină pe africani, să dețină autoritatea asupra zonelor locuite de aceștia și să le confiște recoltele după cum considerau de cuviință.
În curând, cheltuielile deveniseră greu de acoperit, iar Leopold a fost nevoit să ia măsuri. Astfel, Leopold a început să impună băștinașilor cote obligatorii la recoltarea cauciului, însărcinând armata sa de mercenari, denumită sugestiv „Force Publique”( Forța Publică) să se ocupe de „motivarea” băștinașilor. Pentru nerespectarea cotelor, africanii puteau fi pedepsiți cu moartea. Astfel, pentru a demonstra că glonțul a fost ucis pentru uciderea „răufăcătorului” care nu îndeplinise cota, soldații belgieni aveau datoria de a-i tăia mâna respectivului și a o aduce autorităților civile. Muniția era scumpă și nu trebuia irosită la vânătoare. În timp însă, s-a ajuns la un adevărat carnagiu: soldații colectau mâini tăiate pentru a arăta că i-au pedepsit pe localnici, dar și băștinașii înșiși ajungeau să se mutileze reciproc pentru a oferi mercenarilor lui Leopold destule mâini pentru a fi lăsați să trăiască.
Un preot catolic, misionar, a redat mărturia unui băștinaș despre unul din oficialii administrativi care avea în grijă un district de aproximativ 500 de kilometri:
„Cei de culoarea îl priveau pe acest om (Leoon Fievez -n.n.) ca pe diavolul de la Ecuator…De la toate cadavrele de pe câmp trebuiau tăiate mâinile. Voia să vadă câte mâini a tăiat fiecare soldat, care trebuia să le aducă în coșuri…Un sat care nu dorea să predea cauciucul era ras de pe fața pământului. Când eram tânăr am văzut pe unul din soldații lui Fievez, pe nume Molili, cum a luat o plasă, a pus 10 băștinași înăuntru, a atașat niște bolovani uriași și apoi i-a aruncat în râu. Din cauza cauciucului se întâmplă toate astea, de-aceea nu mai dorim să-i auzim numele. Soldații îi puneau pe tineri să-și ucidă sau să-și violeze mamele și surorile”(sursa, aici)..
Un alt misionar danez a mărturisit: „Coșurile cu mâini tăiate, așezate la picioarele comandanților europeni, au devenit simbolul Statului Liber Congo. Colectarea de mâini a devenit un scop în sine. Soldații „Forței Publice” le aduceau la sedii în loc de cauciuc. Uneori plecau să recolteze doar mâini, nu cauciuc…Au devenit un fel de monedă de schimb. Au fost folosite ca și compensație pentru neîndeplinirea cotelor de cauciuc. Soldații Forței Publice primeau bonusuri dacă aduceau un număr mai mare de mâini”(sursa, aici).
Practic,soldații înșelau sistemul pus la cale de proprii șefi. Victimei i se tăiau mâinile și era lăsată să sângereze. Unii supraviețuitori au reușit să scape prefăcându-se morți după tăierea membrelor. Bonificația, dar și faptul că puteau să-și reducă stagiul militar, i-a făcut pe soldați să ducă o campanie de mutilare în masă.
Legenda foto: Un tată privește mâinile tăiate ale fiicei sale, ce fusese răpită de către responsabilii administrației provinciale
Numărul victimelor este estimat de la 5 la 15 milioane de oameni. Deși Leopold a distrus multe din documente înainte să predea statul către Belgia, în 1908, cărturarii și istoricii afirmă că între 1885 și 1908, în Congo au fost uciși în jur de 10 milioane de oameni. Când crimele regimului lui Leopold au fost făcute publice, acesta a fost forțat să cedeze controlul personal asupra vastului teritoriu, tranferându-l asupra statului pe care-l conducea ca Rege.

Din 1908, Congo a devenit colonie belgiană. Cu toate acestea, reputația lui Leopold nu a avut de suferit. Mai mult, acesta și regimul său au fost portretizați ca și protectori ai africanilor, Leopold fiind amintit ca „Regele constructor”.
Leopold are și astăzi statui în toată Belgia, inclusiv la Bruxelles. O mulțime de personalități de origine congoleză au devenit parte a istoriei Belgiei

 

UNGURUL FRANTUZIT,PREMIERUL JULIEN CIOLOS SPUNE CA NU SUNT BANI PENTRU CRESTEREA INDEMNIZATIILE MAMELOR!

27 mart.

Cioloș spune că NU sunt bani pentru majorarea indemnizațiilor pentru mame: Să ne spună Parlamentul de unde să tăiem

Dacian Cioloș susține că nu sunt bani la buget pentru majorarea indemnizației de creștere a copilului și solicită Parlamentului să indice și sursa de finanțare pentru aceste plăți.
„Când Parlamentul vine cu modificări sau cu propuneri legislative care vizează alocări bugetare, o spune Constituția, e important să precizeze de unde luăm banii dacă e vorba de bugetul pe anul acesta. Bugetul pe anul viitor, deja cu angajamentele pe care le avem, înseamnă un deficit care riscă să meargă peste 3%”, a declarat Dacian Cioloș la Pro TV.
Săptămâna viitoare deputații vor vota în plen ca mamele să primească o indemnizație egală cu 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni. În plus, de acești bani vor beneficia timp de doi ani, și nu un singur an, așa cum prevede actuala lege.
Comisia pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților a majorat, la începutul lui martie, indemnizațiile de creștere a copilului pentru mame, eliminând totodată plafonul maxim de 3400 de lei și înlocuindu-l cu 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni.
Prin modificările aduse de comisie, indemnizația minimă va crește de la 600 de lei cât este în prezent, la peste 1000 de lei, dacă legea intră în vigoare.
Totodată, deputații au stabilit că indemnizația minimă va reprezenta minim 85% din salariul minim brut garantat în plată. Potrivit Ministerului Muncii, salariul minim va crește din luna mai la peste 1250 de lei, astfel că indemnizația va crește proporțional.
O altă modificare prevede că femeile vor beneficia de același nivel al indemnizației, indiferent dacă optează pentru 12 sau 24 de luni de concediu maternal. Totodată, femeile care optează pentru revenirea în activitate după primele 12 luni vor primi un bonus de 50% din cuantumul indemnizației minime garantate. Conform calculelor făcute pe cifrele actuale, acest bonus s-ar ridica la peste 500 de lei.
Pentru femeile care vor naște gemeni, tripleți sau multipleți, nivelul indemnizației lunare se majorează cu 85% din cuantumul salariului minim brut.
Aceste modificări au fost susținute de către reprezentanții tuturor partidelor politice.
Ministrul Muncii, Ana Costea, a fost prezentă la lucrările Comisiei de Muncă, dar a explicat că nu susține toate modificările adoptate de deputați.
”Ținând cont de posibilitățile de susținere bugetară, chiar dacă o să vă supărați pe mine, nu pot să vin să vin să susțin tocmai pentru că manifestăm o preocupare și o grijă față de mame și femei (…) Vă solicit renunțarea la cele două opțiuni de concediu și reglementarea pentru toate situațiile a concediului până la împlinirea, de către copil, a vârstei de doi ani sau trei ani în cazul copiilor cu dizabilitățim, menținerea limitei maxime de 3400 de lei, corelativ cu extinderea perioadei de acordare a stimulentului de inserție cu un an. Pentru această variantă estimăm o creștere de aproximativ 4000 de beneficiari și un efort bugetar suplimentar pe 12 luni de aproximativ 180 de milioane de lei, efort bugetar pe care noi l-am calculat”, a declarat ministrul Muncii.
Aceste modificări ar putea intra în vigoare de la 1 iulie 2016, Camera Deputaților fiind for decizional.

ANDREA BOCCELLI & JENNIFER LOPEZ -QUIZAS,QUIZAS,QUIZAS!

27 mart.

KATHARINE McPHEE – SOMEWHERE OVER THE RAINBOW!

27 mart.

SARAH BRIGHTMAN – THE JOURNEY HOME!

27 mart.

%d blogeri au apreciat: