Arhiva | martie, 2016

SENATORUL VALER MARIAN DENUNTA POLITIA POLITICA FACUTA DE SRI SI DNA!

31 mart.

. Procurorul m-a acuzat am fi pătruns fără drept în casa părinților generalului Florian Coldea . …Că am organizat proteste antiprezidențiale și antiguvernamentale la Satu Mare și că am intenționat să intru în sediul județean al SRI. Și că demonstranții au strigat ”Cri-cri-cri/Ieși afară SRI”.

Senator Valer Marian

(Declarație politică făcută în Ṣedinƫa Senatului din: 30.03.2016)

La începutul lunii februarie 2016 am fost invitat și audiat la Serviciul Teritorial Oradea al Direcției Naționale Anticorupție, în calitate de suspect, pentru o pretinsă complicitate la șantaj, constând într-o declarație politică prezentată în Senat, un denunț penal depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și un articol pamfletar publicat în ziarul Gazeta de Nord Vest, în care erau vizați în principal fostul ministru al Apărării Naționale, Gabriel Oprea, și în subsidiar primarul comunei Odoreu din județul Satu Mare, referitor la care am arătat că s-a făcut o încadrare juridică greșită (….),că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii (lipsind atât latura obiectivă cât și latura subiectivă a acesteia) și că nu există nicio probă concludentă în cauză, acuzația întemeindu-se doar pe susținerile mincinoase ale primarului Pop Dumitru Dorel (cercetat pentru zeci de fapte penale, trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni de abuz în serviciu, urmărit penal în prezent de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea.(…)

Cu această ocazie, procurorul Cristian Ardelean de la Serviciul Teritorial Oradea al Direcției Naționale Anticorupție a început audierea prin a-mi aduce două acuzații care nu pot fi diagnosticate decât ca prostie imensă sau ca poliție politică. Cum nu este posibil ca doamna procuror șef Laura Codruța Kovesi să promoveze procurori proști la DNA, rămâne valabilă doar versiunea poliției politice.

Astfel, procurorul de caz m-a acuzat de faptul că, în iarna anului 2012, am organizat proteste antiprezidențiale și antiguvernamentale la Satu Mare și că am intenționat să intru în sediul județean al Serviciului Român de Informații, punându-mi în vedere că deține înregistrări de pe Youtube în acest sens. I-am răspuns succint că este vorba de o chestiune pur politică, precizându-i că în iarna anului 2012 au fost organizate manifestări de protest justificate în toate marile orașe ale României împotriva președintelui Traian Băsescu și a primului ministru Emil Boc, care a și demisionat în urma acestora. Iar, referitor la pretinsa tentativă de pătrundere în sediul județean al SRI, am arătat că, în timp ce mărșăluiam împreună cu circa 7000 de protestatari prin centrul municipiului Satu Mare, am oprit doar câteva minute la colțul străzii pe care era situat acest sediu (unde s-a scandat „Ieși afară, javră ordinară!” și „Cri cri cri, ieși afară SRI”). Orișicum, personal nu aveam mari curiozități legate de acest sediu, care a adăpostit până în 1989 Securitatea comunistă, întrucât în decembrie 1989 l-am percheziționat la sânge, în calitate de procuror și de vicepreședinte local al Frontului Salvării Naționale, împreună cu reprezentanți ai armatei și ai presei locale.

Am încercat ulterior să găsesc explicații pentru astfel de acuzații care nu aveau nicio legătură cu obiectul cauzei, având scop de intimidare și o tentă vădit politică, nelegală și neconstituțională, și am ajuns la concluzia că este posibil ca procurorul de caz (produs al școlii de drept de la Oradea, devenit procuror cu opt ani în urmă) să fi avut simpatii față de fostul președinte Traian Băsescu și guvernarea PDL. Am găsit și argumente în acest sens: 1. procurorul Cristian Ardelean a fost numit procuror definitiv (la Parchetul de pe lângă Judecătoria Aleșd județul Bihor) printr-un decret semnat de președintele Traian Băsescu (nr. 80/08.02.2010); 2. prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori, nr. 65/08.03.2012, care este semnată de vicepreședintele Oana Schmidt- Hăineală, cunoscută drept o suporteră a ex-președintelui Traian Băsescu, i-a fost admisă o contestație în urma căreia a fost promovat în funcție la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor; 3. în anul 2014 a fost transferat la Serviciul Teritorial Oradea al DNA, cu aprobarea procurorului șef Laura Codruța Kovesi, cunoscută drept o slugă fidelă a ex-președintelui Traian Băsescu.

Probabil că pe procurorul Ardelean l-au deranjat declarațiile și interpelările mele parlamentare la adresa fostului președinte Traian Băsescu și a principalilor săi acoliți din PDL (Elena Udrea, Emil Boc, Sorin Blejnar, Traian Igaș ș.a.). Probabil că l-au deranjat declarațiile mele politice și interpelările parlamentare la adresa fostului procuror general al României, ulterior procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi („Fără Codruț și Codruța. Demiterea procurorului general al României și a procurorului șef al DIICOT”, „Laura Codruța Kovesi, procuror general din milă și mită portocalie”, „Cum s-au împărțit parchetele în 2013”, „Controlul statului și al societății în regimul Băsescu”, „Dacă procurorul șef al DNA n-ar fi trecut dreptul constituțional ca vodă prin lobodă”, „Autosesizarea și sesizarea PICCJ, DNA și DIICOT în legătură cu marea corupție și crima organizată în perioada 2006-2012”, „Justiția și integritatea, pe mâinile odraslelor opresiunii ceaușiste”, ”Verificarea și sancționarea abuzurilor în cazul Mariana Rarinca”) și a fostului vicepreședinte al CSM, procurorul Oana Schmidt-Hăineală („Hăiăneala de la CSM”, „Justiția și integritatea, pe mâinile odraslelor opresiunii ceaușiste”).

Cu aceeași ocazie, procurorul de caz mi-a imputat faptul că, împreună cu jurnalistul Ovidiu Ohanesian, am fi pătruns fără drept în casa părinților generalului Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI. I-am răspuns că este o acuzație aberantă întrucât am intrat în casa părinților generalului Coldea ca urmare a invitației insistente a acestora, iar în locuință aceștia ne-au oferit ceai, cafea, mâncare și băutură, dar am servit doar un ceai și un măr. Mai mult, la despărțire tatăl generalului Coldea a insistat să primim un flacon cu pălincă de prune din producția proprie, deci în niciun caz nu se poate vorbi de o pătrundere forțată sau de un refuz de a părăsi locuința la cerere.

Pentru a nu fi acuzați de infracțiuni de violare de domiciliu, furt, șantaj sau terrorism (faptă de care fostul lider al Grupului parlamentar al PSD din Senat, Ilie Sârbu, mi-a spus în 2012 că m-a acuzat ex-directorul SRI, George Maior), știut fiind că unii procurori DNA au imaginație bogată, după patru ani de la această vizită, ne vedem obligați să dăm publicității discuțiile purtate cu părinții generalului Coldea pentru a elimina orice suspiciune. Până în prezent nu am dat publicității aceste discuții întrucât părinții generalului Coldea, oameni simpli de la țară, aflați la pensie (după ce tatăl a fost tractorist, iar mama poștăriță în comună), ne-au făcut o impresie deosebită, de oameni muncitori, ospitalieri, cumsecade și cu frica lui Dumnezeu, și am considerat că nu au nicio vină pentru răul malefic la care fiul lor, șeful de facto al SRI de 10 ani, a fost autor, complice sau instigator (referitor la care am făcut mențiuni pe larg în declarația mea politică intitulată „Generalul Coldea, câinele de pradă al democrației”, pe care am prezentat-o și în ședința Senatului din 28.05.2013).

Realitatea este că, la mijlocul lunii ianuarie 2012, aflandu-mă împreună cu jurnalistul Ovidiu Ohanesian în județul Arad într-un alt scop, am trecut într-o zi, înainte de prânz, prin localitatea de baștină a generalului Coldea, Târnova, și, profitînd de prilej, am intrat la primăria comunei pentru a solicita câteva informații legate de eternizatul prim-adjunct al directorului SRI și familia sa. Primarul comunei Târnova, cu aparteneță politică la PNL, a devenit însă livid și s-a scuzat că este un subiect de grad zero și nu ne poate ajuta cu nimic. În aceste condiții am oprit la bufetul sătesc și am întrebat unde este casa părinților generalului Coldea, pentru a face o fotografie de colecție. Foarte amabili, sătenii prezenți ne-au indicat unde este locuința părinților temutului șef al SRI, astfel că am oprit autoturismul cu care ne deplasam la 10-15 metri de aceasta, iar Ovidiu Ohanesian s-a apropiat și a fotografiat-o de pe drumul public. În timp ce fotografia a ieșit din curtea casei mama generalului Coldea, care l-a invitat insistent la o cafea, dar Ovidiu a venit la autoturism. Mama generalului Coldea l-a urmat până la mașină unde a insistat timp de circa 10 minute să intrăm în casă pentru a servi o cafea sau un ceai. După ce m-a tras efectiv de mâneca hainei, am acceptat să intrăm pentru a servi un ceai. În scurt timp a apărut și tatăl generalului Coldea, care ne-a îmbiat cu pălincă sau vin, dar am refuzat, precum am refuzat și oferta mamei de a servi ouă și cârnați, acceptând doar un ceai și un măr.

Timp de peste două ore am fost ținuți de vorbă de părinții generalului Florian Coldea, aceștia povestindu-ne mai multe episoade din viața fiului lor (pe care îl numesc Florin) devenit celebru, episoade legate de viața și munca la țară, studiile liceale și universitare, cariera în SRI, sprijinul acordat de un verișor al mamei, generalul SRI Dan Gheorghe (fost ofițer de Securitate, locțiitor al șefului USLA, șef al UM 0215 și șef al Direcției pentru Apărarea Constituției din SRI), sprijinul părintesc de un miliard de lei vechi pentru cumpărarea unei locuințe în București, atenționarea paternă că în capitală „calcă în scuipat de mitici”, decorațiile primite de la americani cu care se laudă, problemele mai vechi și mai noi de sănătate, noră, nepoți ș.a. La despărțire, tatăl generalului Coldea a insistat să primim un flacon cu pălincă de prune din producția proprie (pe care ni l-a învelit în ziarul județean Jurnal Arădean din 13.01.2012 și pe care îl păstrez și în prezent în același ambalaj), iar mama sa ne-a smuls promisiunea că îi vom mai vizita când vom trece prin zonă. Menționez că la început ne-am prezentat, cu nume și prenume, părinților generalului Coldea, iar la plecare eu le-am înmânat o carte de vizită purtând antetul Senatului României, spunându-le să îi transmită domnului general că într-o zi va fi sunat de pe acest număr. Evoluția evenimentelor ne obligă să dăm publicității așa-zisul debriefing cu părinții generalului Coldea, urmând ca unele amănunte să i le comunic când îi voi da telefonul de care am făcut vorbire.

Referitor la parcursul profesional al generalului Coldea, care a ajuns în câțiva ani general cu trei stele dintr-un „simplu maioraș” (apud Traian Băsescu), țin să subliniez că părinții săi ne-au destăinuit că a urmat „cel mai rău și prost liceu din Arad” (Liceul de petrol și gaze) și că a început facultatea la Timișoara (Institutul Politehnic), de unde a plecat la Academia Națională de Informații, cu sprijinul generalului-unchi Dan Gheorghe. Ulterior, un apropiat al generalului Dan Gheorghe mi-a confirmat acest aspect, relatându-mi că acesta i s-a plâns că nepotul său Florian Coldea a picat patru examene după primul semestru din anul doi la Institutul Politehnic din Timișoara și i-a solicitat un sfat pentru a-l salva de repetenție, astfel că i-a recomandat să-l aducă la Băneasa, la Academia Națională de Informații. Conform aceleiași persoane, generalul Dan Gheorghe a fost afectat ulterior de faptul că nepotul său a repetat un an la Academia Națională de Informații, iar după absolvire i-a solicitat din nou un sfat, spunându-i că nu știe în ce compartiment al SRI ar putea fi încadrat nepotul său întrucât este „cam pămpălău”. Persoana în cauză l-a sfătuit să vorbească cu fostul său subaltern, generalul Ion Ștefănuț, care deținea funcția de șef al Inspectoratului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului din SRI (urmașul USLA) și astfel a început cariera în principalul serviciu secret al țării a lui Florian Coldea, care a fost remarcat și promovat de fostul președinte Traian Băsescu în prima parte a anului 2005, când avea gradul de maior la Inspectoratul pentru Prevenirea și Combaterea Terorismului și a primit misiunea să transporte o valiză de bani în Irak, în vederea eliberării ziariștilor români luați ostateci în luna februarie a anului respectiv.

Un alt amănunt interesant relatat de părinții generalului Coldea este faptul că acesta are probleme de sănătate din tinerețe, respectiv are probleme cu spatele, cu coloana vertebrală, precum și că este supărăcios din fire, neagreând glumele de niciun fel. Poate că ar merita să se pronunțe în acest sens soția sa, doamna colonel Dorina Coldea (fostă Negru), care i-a fost colegă la Academia Națională de Informații și a devenit psihologul șef și de serviciu al SRI sub conducerea soțului său (exersându-și îndeosebi competențele în cazul ofițerilor care trebuiau sancționați sau îndepărtați din SRI).

Acuzațiile susmenționate ale procurorului de caz pot fi confirmate de avocații prezenți și de înregistrările realizate cu ocazia audierii.

Atașez transcrierea fidelă a discuțiilor purtate cu părinții generalului Florian Coldea. În transcriptul înregistrărilor am folosit indicativul M pentru mama și T pentru tata generalului Florian Coldea.

Mama generalului : Vreți să vă aduc o cană de vin sau ceva ?

O: Nu, mulțumesc. Sărut mâna ! Tocmai de la asta am venit. Am ciocnit cu băieții până la 12 noaptea.

Doamna râde încântată.

O: Ne-am uitat la televizor, la agitația aia de acolo…

M: Vai de mine ! Ce-o să fie oare ?

Valer: Lumea e nemulțumită din păcate. La țară se mai poate trăi, că mai tai o găină, mai ai un porc….

M: Eh ! Nu știu ce să zic. Păi vedeți dumneavoastră. Din câtă lume-i acolo și nu-i așa departe județul, dar…țăranii nu se duc. De ce nu se duc? Fiindcă au pensie de trei milioane jumate…

Intră în scenă tatăl, Coldea senior… Înalt, gospodar, mână puternică de om de țară. Ne prezentăm. Salută politicos și dă mâna cu noi.

O: Bună ziua !

T: Bună ziua !

V: Valer Marian, îmi pare bine.

O: Eduard Ohanesian. Îmi pare bine.

T: Numai fuse numa’ un vecin, și uite, doi domni, zice-te caută. Probabil vă caută pe voi.

V: Doamna a insistat, eu….stăteam la mașină.

M: Păi cum să nu intre. Doamne iartă-mă !

T: Da’, normal.

M: Păi, tocmai vorbeam de astea, de aseară. Dar niciun țăran no fost acolo.

V: Cât pământ are așa, un om ?

T: La noi, aicea ?
M: Nu prea este pământ.

T: Practic, noi avem 2 hectare și 70 de arii.

V: Cam așa e și la noi.

M: Dar dumneavoastră de pe unde sînteți ?

V: Din județul Cluj, originar….

T: Sunteți clujean de-al meu atunci. Eu sînt din Nearșova, Izvorul Crișului.

V: Ah. Din partea asta, spre Bihor. Eu sunt spre Gherla. Gherla – Dej, acolo e comuna mea.

T: Eu sunt din partea asta, dincoace…

V: Și maică-mea are 2 hectare jumate. Nu mai poate lucra. Îl dă pe gratis.

T: Cam așa sîntem și noi. Pe gratis l-am dat. Un an de zile, deci ne-o dat ceva un italian. Un an sau doi. Odată ne-o promis că ne dă șasă sute de kile la hectar. Nu ne-o dat nimic.

M: Apoi a venit un neamț. Am zis că neamțu-i mai de vorbă, dar nu ne-o dat…

O: Dar cooperativele când s-au desființat ? Imediat, în primii ani după ’90 ?

M: Atunci după Revoluție. Eh ! Atunci în primul an. A fost o distrugere enormă, enormă. Noi am avut o cooperativă foarte puternică, foarte puternică.

T: Poate ați auzit de Sântana. Ați auzit… Noi până acum în Sântana am fost cam la același nivel.

V: Greșeala a fost a noastră….

T: Aici s-o ocupat de viță de vie la Târnova și de tăurași. De îngrijirea tăurașilor. Un CAP foarte puternic am avut noi. Eu am lucrat 20 de ani și am cunoscut toate ceapeurile din jur de pe aicea.

M: Viță altoi.

O: Un șef de ferma Balogh ? Știți de dânsul, ați auzit ? Era șef de fermă, lucra … Cred că era subordonatul unuia de la Direcția Agricolă, Domocoș, din Arad. Eu am venit aici în ’92-’93 și i-am cunoscut. Am fost cu ei, am …

T: Noi am lucrat … Glăvan o fost…După Glăvan cine o fost ? Eu la Direcția Agricolă îi știam pe toți…

M: Crăciun …

T: Domocoș la SMA o fost tractorist la noi. O fi fost ceva ori mai mare…

M: Eu am lucrat la telecomunicații și, practic din auzite, știam toate numerele și tot de pe la direcție, pe la trust SMA și pe ăștia.

O: Eu le-am adus niște calculatoare atunci la Centrul de calcul. Direcția agricolă, Centrul de calcul din Arad.

T: La Direcția agricolă ?

M: La Centrul de calcul noi am avut pe unul Gică, Chirilă a fost…

O: Domne’, dar dumneata esti ungur ? Că te cheamă Domocoș. Și zice : Nu. Nici eu nici Balogh. Ne-au maghiarizat familiile.

T: La Satul Mic era, și Domocoș îl chema, însă sunt veniți de la secui de acolo.

M: Acum sunt mai mulți ucrainieni veniți foarte mulți de acolo. Au cumpărat mai mult locuri de casă. Deci casele mari cu etaj sunt ale ucrainienilor.

O: Ucraineni ? Dar cum vin ?

M: Își cumpără case. Își cumpără loc de casă.

V: Își cumpără și pământ ?

M: Își cumpără întâi locul.

O: Dar sunt români din Ucraina sau sunt ruși ?

T: Nu. Sunt ruși.

M: De la Repedea cei mai mulți.

V: Acolo sunt câteva comune românești.

T: De la Repedea și de la…

M: Poienile de sub Munte avem mulți. Din Maramureș practic.

T: De exemplu, noi am vândut, am avut aci după casă, l-am cumpărat, no, pe vremuri. L-am cumpărat…

M: Aveam doi copii, să le facem casă, să fie lângă noi.

T: Și acum le-am vândut la ruși, eu am prins ultimul vagon cu ei. Cu 89 de milioane am vândut-o.

M: 890 de milioane…

T: 890. Am vândut-o. Să vedeți ce casă și-o tras aici rușii.

O: Și-au tras rușii casă mare ? Dar ei știu românește ? Cum îi cheamă ?

M: Vai de mine ! Nicolaiciuc. Tot d’ăștia Iacobciuc, Necolaiciuc, Cotori.

V: Populația spuneați că e îmbătrânită și aici.

M: Cam îmbătrânită. N-a venit nimeni să le deie la tineri ceva…

V: La noi maică-mea, la 72 de ani este printre cei mai tineri.

M: Merg la Ineu majoritatea. Au făcut o secție de montat piese la Pâncota. Aici fac naveta.

O: Au desființat unitatea militară de la Ineu.

M: Da. S-o desființat.

V: Nu, da-n centru am văzut că sunt magazine frumoase.

M: Da. La Delfi lucrează multă lume, aproape tot centrul raional Ineu.

T: Patru mii de oameni lucrează la Delfi.

O: Dar cine-s Delfi ăștia ?

M: Italieni, francezi. Asamblează ceva piese de mașini, cabluri.

O: Tot e bine. Au unde să se ducă la muncă.

M: Mai sunt croitorii la Pâncota, la Arad, unde merg tinerii. Oricum, cu serviciul e destul de greu. Mulțam lui Dumnezeu că am reușit de am iesit la pensie onorabil.

V: La tineri e nemulțumirea mare… Vă spun că și la mine vin. Nu găsesc posturi pentru că sunt blocate. Au angajat și prea mulți în administrație într-o vreme când au fost bani și nu sunt necesari.

M: Știți cum. Mulți se plâng și de salariile astea mici, în special bugetarii. Amu, eu nu știu ce lucru are un bugetar pe la oraș unde e populație multă, dar de multe ori când mă duc aci la Primărie, zic ăștia, nici apa din pită n-o merită.

V: Da. mai mult consumă curentul… Dar primeau într-o perioadă, până anul trecut și spor de haine. Două costume…

O: Dar le măriseră și salariile semnificativ. Că de aia se apucaseră să ia credite. Aici i-a nenorocit.

V: Au spor de politețe ca să vorbească frumos, au spor 10%, când e obligația unui funcționar să discute civilizat . Niște aberații.

M: Nu sunt învățați de mici să le pese sau nu știu…

T: Eu am doi copii. Fată și băiat. Parcă-l știți pe Florin.

O: Da. Da. Păi e mai înalt decât dumneavoastră cu un cap. Mă uitam acum la dvs. ca semănați bine.

T: Florin eu niciodată nu i-am acordat o prioritate, așa ca un părinte. O zis către mine când o terminat liceul… O intrat la facultate. El o făcut la cel mai rău liceu, la petrol. Și slab… O ieșit pe locul 1. Și directorul are și el un băiat. Directorul nu știu unde e acum.

M: Acum e la economic.

T: Și o avut un băiat. Odată cu Florin o terminat. Era un concurent. Matematica și fizica, Florin o păpat-o. Și mi-a zis : “Vrea să merg la mare și eu.” Uite, am avut ARO, remorcă …

M: Că ne-am ocupat într-o vreme de grădinărie.

T: Ie mașina, ca și transport, te mai duci la unul, la altul, și-ți faci bani. Era… N-am avut bani cash. N-am avut de unde.

M: O știut ce să muncească. Cred că dacă nu învăța de mic să muncească…

T: Eu în timpul ăsta am luat în Timișoara, la fată, un apartament și trebuia să fac bani.

M: Mărcile erau pe atunci. E greu cu chirie, cu doi copii…

T: Cu doi copii în școală. Și no, trebuie un leu oricum ar fi și la Miha, i-a trebuit un leu la fată. O mers o nemțoaică, o plecat în Germania.

M: Atunci, imediat după Revoluție. A lăsat apartamentul cu toate dotările.

T: Așe noroc am avut noi și atunci. O zis : „Ne dai 6000 de mărci. (Își drege vocea) Și așa am împrumutat provizoriu, și după ce vin peste un an…mărcile. Nu ne-a mai dat 12500 de mărci, ne-a dat 18000 de mărci. Ăsta a fost norocul nost slab. O intrat, ne-o dat cheia și-o intrat cu tot, fără probleme… Și acum avem apartamentul. Și am plătit pentru el că s-o acoperit, s-o rânduit. Dar, om plătit banii și noi n-am mai avut de unde, că aveam din muncă. N-am avut o sursă de undeva să mai pot învârti ceva. Și-am plătit și ratele. Și atunci am avut cinci bătrâni. Pe bunică-miu, pe taică-miu, pe maică-mea, pe socră-miu, pe soacră-mea …

M: Într-adevăr și pretențiile or crescut acum.

O: Sunt alte vremuri.

T: El o mers la Timișoara. O reușit cu brio, nu că o mers la cel mai slab liceu din Arad…

M: A fost aceiași materie peste tot, dar de învățat ai învățat. Nu că a fost la un liceu o materie și la altul alta.

V: Profesori buni o fost la toate.

T: Sînt mulți care vin la noi că nu știu ce, că hai copile intră…Eu, pe onoarea mea. Eu, asta, n-am dat un ceai. La Florin, la nimeni, nu am dat un deget de răchie. La nimeni.

M: Nici n-am cunoscut…. N-am cunoscut pe nimeni. Nu puteai să mergi, să arunci în curte.

V: Eu vă cred. Așa îmi spunea maică-mea, că ziceau mulți… Că și eu am intrat la Liceul de Informatică la Cluj și pe urmă la Facultatea de Drept. Sigur ați dat… De unde să dea? De abia a avut să-mi dea bani de drum.

M: Și dacă făceai tot posibilul. N-ai avut relații, n-ai avut cunoștințe. Unde era să te duci ?

V: La mare m-am dus după armată. Că v-am spus la liceu și facultate am lucrat în construcții.

T: El o mers la mare. Numa’ își făcea rost el de bani.

V: Și eu am avut, dar am preferat să lucrez că acolo îi stricai.

T: El niciodată n-o zis. Nici la ora actuală n-o zis către noi. Zice: „Tata dacă mai ai nevoie de bani…”. Noi avem o pensioară, no, ea are vreo 10 milioane, eu am vreo 8,7. Dar ne descurcăm cu pensia pe care o avem așa.

M : Nu mai avem pretenții acum.

T: Dar așa cum am fost noi de săraci și amărâți, un miliard i-am dat. Am vândut casa de aici, cum v-am spus, și ea a mai luat ordonanța. Un miliard i-am dat în mână. Nu i-am dat lui, că i-am dat la altul. La Arad. Poate dumneavoastră îl știți pe Calalbu care e director la SRI la Arad. Și-o trimis pe poșta lor.

M: Nu mergi cu atâția bani pe tren.

O: La ei se trimite prin poșta specială.

T: L-am întâlnit anul trecut pe Calalbu la Căciulata la băi. Eu…ăstia au memorie. Și zice, am trecut pe lângă el, de mulți ani… „Domne’, parcă vă cunosc de undeva”. M-am intors. „Mi se pare că vă cunosc și eu”. „Mi-ați dat niște bani…”. „Îmi amintesc că v-am dat, dar nu mi-ați dat înapoi.” I-am dat un pachet așa… No, un miliard de lei.

O: Dar și Florin are probleme cu spatele…De când a crescut în greutate. Este înalt.

M: Seamănă cu mine, că și eu de tânără am avut probleme cu coloana și cu picioarele.

O: I-am zis să-și pună o țeavă, că are birou și în spate mai are o camera unde se odihnește. Nu știu dacă ați fost vreodată. Ati fost la București ?

T: Am fost și la ăsta nou, la biroul nou și dincolo am fost. O slăbit acum. Ați văzut ce-o slăbit ?

O: E înalt. Și toți cei înalți au probleme la coloană. Dar e mai înalt decât domnul cu un cap.

T: Mai înalt !

O: Cred câ dânsul are 1.86.

T: 1.78.
O: Păreți mai înalt.

T: El are 1.90 și… Și nepotul, am un nepot. Are numai 14 ani și e mai mare ca mine cu 20 de centimetri.

V: Vin nepoții vara ?

M: Vai vin. Le place… Abia așteaptă. Nepotul de la Timișoara.
T: Mergem la Curtici.

M: Mergem la Curtici. Acolo este ștrand și acolo mergem. Dacă astăzi primește vacanță și nu pot a lor să vina cu el cu mașina, ia autobuz. Îl pune pe autobuz și noi îl așteptăm în Pâncota. Și vine.

T: Tot cu mine o stat până o mers la grădinița premergătoare.

M: An premergător la școală. Și Ana Elena o stat tot aici la grădiniță să se obișnuiască. Îi place. Aici e libertate multă. Să meargă în vecini, nu-i problemă, să fugă ….

O: Dar pământul îl mai muncește cineva ?

M: Mai sunt și cei care muncesc…Este un italian, cum vă spun, care o luat în arendă.

T: Când vrea, îți dă bani, când nu, nu.

V: Și vie, că-i aproape Minișul aici ?

T: Da. Vie…

M: S-o distrus și viile.

V: Legumicultură spunea că s-a făcut.

M: S-a făcut. Viță altoi.

T: Viță altoi era aici. La CAP. Cu aia s-o câștigat bani. Și cu viței. Tăurași.

V: De aici, din zonă, am mai cunoscut în urmă cu vreo 20 de ani pe generalul Dan Gheorghe. A murit recent.

T: A murit de-o lună.

M: Da. Soru-sa o întâlnesc mereu la biserică.

O: L-au dat în toate ziarele.
V: O fost din Sântana ?

M: Nu. O fost din Sintea, dar s-or mutat părinții … de copil în Târnova. Noi o considerăm târnoveancă. Soru-sa s-a și căsătorit cu un târnovean și pe urmă or venit și părinții. Mai are o soră în Arad.

V: Dar sunteți mai apropiați de moți ?

M: Hmmm. Între moți și Banat, bihoreni.

T: Cam așa cum s-ar zice, între Banat și Crișana suntem noi.

M: Nici de moți nu suntem departe.

T: Și moți avem mulți aici în comună.

M: Da. Veniți de pe la Arieșeni, Câmpeni. O venit pe vremea colectivului.

V: Dar până la Câmpeni, cât e de aici ?

M: Distanța ?

T: Cam o sută și…

V: Nu-i mult.

T: Peste deal, bineînțeles.

V Este drum asfaltat ?

M: Da. E asfaltat tot. E frumos.

V: Și din Cluj la fel este. Pe la Turda …

M: La Turda mergeam la piață. La câmpie…cu varză timpurie și cu slănină.

T: La Turda mere clisa bine. Slănina.

O: Dar clisă-i zice sau slănină ?

M: Clisă.

V: La Turda se creșteau porcii ăia foarte mari de Mangalița.

M: Avem și noi de Mangalița, dar acum creștem albi. Marele Alb. Acum se revine iar la Mangalița că zice ca n-are atâta colesterol.

O: Ia uite a început să ningă iarași.

M: Să fulguiască.

V: O fost secetă și aici anul trecut?

M: Avem un pic de grădină și a trebuit s-o udăm. Avem fântână… Avem și apă la WC de vreo trei ani…

T: Dar nu avem scurgere.

O: Canalizare.

V Aveți primar bun?
M: Cu reținere…Apoi râde. Bun!? N-are treabă cu nimeni.

T: Nu zgârie, nu mușcă. Nici nu strică nici nu … Când meri la el și el te aburește așe. Are o calitate de a te convinge extraordinară. Dar n-o făcut nimic. Atât o făcut. Ne-o bagat apă acum vreo trei-patru ani. Atât o făcut…

M: Eh acum facem … și cruce, lasă-l în pace.

T: Păi acum asfalt și-a băgat, Doamne iarta-mă… Peste tot.

O: Poate acum de alegeri.

M: E cel mai longeviv. De la Revoluție, tot ăsta e.

T: Știe să ne aburească bine.

V: De atunci e primar?

M: De atunci. Sincer să știți că nici nu prea avem… târnovanii sunt cam nu știu, mai retrași, mai fricoși. Nu prea or candidat. Deși sunt oameni care ar fi buni, dar nu candidează.

T: Pui pe care mere. Dacă n-ai cal, nu pui pe măgar.

M: Oricum e prezentabil. Oriunde se duce, avem un primar prezentabil.

T: S-o obișnuit să vorbească…

M: Avem și primărița faină, ce mai…

V Dar el e târnovan, nu ?

T: Târnovan get-beget. Chiar târnovan.

V: Dar țigani nu aveți, nu ?

T: Țigani nu avem. Niciun țigan.

M: Noi avem noroc cu ăștia, cu rușii, cum le spunem noi.

O: Au copii mulți rușii ?

M: Au.

O: Sunt pocăiți ?

M: Majoritatea. Penticostali. Avem penticostali, sâmbătari…

V: Au casa lor ?

T: Daaaa. Au casa lor de cult. Sigur.

M: Sâmbătari de două feluri.

T: Tri.

M: Care mănâncă carne și care nu mănâncă.

V: Lumea vine la biserica?

M: La ortodocși sunt cei mai mulți.

V: Biserica greco-catolică e aici ?

M: Nu. Doar ortodoxă.

T: Sâmbătari sunt de trei feluri aici.

M: Care mănâncă carne și care nu mănâncă.

T: Dar mai avem…. Ce-i acolo ?

M: Nu mănâncă.

T: Mai este un fel ceva.

M: La… este ceva. Martorii lui Iehova.

O: Dar are fiecare templul lui.

M: Da. Au biserică. Frumoase, frumoase.

V: Sunt ajutați mult de afară. Din America.

M: Foarte puțini membri, dar …

O: Și ăia în Ucraiana… Au năpădit și acolo.

T: Dar ei practic nu-s ruși. Ucrainieni sunt. Nu știu rusa.

M: E o rusă amestecată.

T: Sunt neam de ruși.

V: Ucrainienii ăia de la Remeți, Poienile de sub Munte…

M: Repedea, și Ruscova.

V: Dar mai este una… Noi avem în schimb români la ei. Șase comune mari, vreo 35-40 de mii de români. Maramureșeni. Or rămas acolo. După primul război mondial. În dreapta Tisei.

O: Și-au făcut palate, case frumoase. Gospodării.

T: Tăți or plecat în străinătate și or venit….

O: Da. Foarte muncitori.

T: Și rușii ăștia la noi aici.

M: Foarte muncitori.

T: Toți, numai case cu etaj. Case mari. Uitați, la noi aicea, asta care am vândut-o, casă mare … Unchi-su o făcut tot.

M: Dar nici n-o fost de fel acasă, c-așa se plimbă. În Spania, în Portugalia, în Belgia. Tot îs duși în continuu.

T: Unchi-su o făcut casa, el o trimis numai banii.

M: Nu au treaba cu nimeni. Sunt pașnici.

V: Pe acolo prin Maramureș, Satu Mare, se ocupă mult cu traficul de țigări de dincolo.

M: Ăștia nu. Ăștia, majoritatea, tăt lucră în construcții.

T: Dar ei afară, sponsorizează toate construcțiile.

M: De afară o venit cu bani, de acolo au cumpărat….

T: Și nouă, când ne-au dat banii, un miliard aproape de lei…

M: Banii jos.

T: Zice: Am tras, cât ți-o zis ?

M: Vreo opt ani.

T: Opt ani a stat în Spania. Și băiat tânăr. O avut bani. I-am zis că noi nu știm, că euro, că nu știu ce. Ne dai banii jos. La băncile astea n-or fost bani. Ne-o dat banii omul, tăt. Deci nu fiecare prunc tânăr, vă dați seama să lucre să… Nici 27 de ani n-o avut.

O: O să ajungă să stea mai mult ai lui în casă, că el o să fie tot plecat.

T: Apăi, nu știu, că am înțeles că nu mai mere treaba.

O: E criză și acolo. Și copiilor le-au retras alocațiile în Spania.

M: Noi mai vorbim aci de multe ori. No, aci cu neamurile, cu vecinii și așa… ca nu-s bani la țară. Doamne, noi am ajuns totuși și mai… mai demult o dat cineva bani să-ți îngropi bătrânii ? Doamne apără, dacă a avut prunc – l-o îngropat, dacă o vrut.

M: Haideți să mâncați un pic !

O: Saru-mâna, nu, că trebuie să mergem….

M: Niște cârnați uscați . Haideți !

V: La 8 am mâncat. Sincer acum. Aseară am mâncat prea mult…. Dar vă luăm câte un măr, că văd că…

M: Ah, da,da.

O: Eu nu vreau că-mi fierbe stomacul. Nu pot.

T: Nu ți-o dat nimeni. Am avut cinci bătrâni de i-am îngropat. Mi-o dat cineva ceva pentru ei?

V: Copilul mai mic rămânea acasă, așa era. Sau cel mai mic dintre frați, îi ținea în ultimii ani și îi îngropa, iar lui îi rămânea casa.

T: Da’ și la noi. Noi de exemplu, mai am trei surori la Șiria… Noi suntem veniți de la Izvorul Crișului. Atunci o luat ființă întovărășirea. Pe vremea când am venit noi. Întovărășirea. Și o luat… mai mulți frați, na, în partea Clujului… Și ne-o dus la Șiria. La Șiria se câștiga bine. Erau încă două ceapeuri.

V: La Șiria e comună, nu-i oraș.

T: Și surorile s-or măritat. A mele. Am două mai mari. Și eu m-am mutat cu nevasta-mea…. Și eu, între timp, mi-am luat o căsută. De 40 de mii, 41 de mii am dat pe ea. Și după ce m-am căsătorit cu ea, mi-am luat o mașină. Am avut și eu, printre primii mașină.

O: Tot Dacia ?

M: Dacia! Românii cu Dacia. Am chemat pe cel care-i cu mașina. A zis ca nu poate veni că nu poate opri mașina. Dacă o oprește, nu o mai pornește. Cum nu …

O: Are o mica problema.

M: La baterie.

O: La baterie, la ceva. Nu știu ce are. Lăsați-l că ne descurcăm noi….trebuia să se uite cineva la mașină, la baterie.

T: E un nepot de-al nost. Dacă e cazul de încărcat un pic, să-l încarce sau dacă nu încarcă alternatorul să-i pună un fir undeva.

V Dar autobuze sau microbuze circulă spre Arad ?

M: Da. Circulă. Autobuze, microbuze, sunt.

V: Tren nu aveți?

M: Avem.

T: Avem gara aici, dar numai că s-o privatizat.

M: Avem gară, numai că nu avem bilete. Dacă vrem bilete trebuie să merem la București.

T: Ziceți că-l știți pe Florin ?

O: Da. Da. Îl știu bine chiar.

T: E ardelean, un băiat așa… Nici nu arată așa, nu-i măreț.

O: Ba da. E măreț că e înalt. E mare.

T: Tată, zice către mine, trebuie să ai vână să trăiești în București.

O: Eh, își făcuse vitrină cu toate medaliile. Îmi arăta toate medaliile de la americani.

T: Am zis: mă, ai călcat în scuipat de mitici și tu. Zice: Da. Da crezi că așa de ușor se trăiește printre ăștia? Zice. Când era la Academie, el era mai mare cu doi ani ca ei. Că a făcut un an jumate la Timișoara. L-o dus Baciu, colegul. El e mai mare cu doi ani. Baciu…. L-o simpatizat toți, că e din Târnova…. Hai mă c-am glumit cu tine. Am zis și eu așa. Mă, cu mine nu zici tu așa. Cum ziceau bucureștenii, mai glumeau cu el, mai nu știu ce. Ăsta se supăra. Hai mă că am râs. Așa am zis… Nu s-o jucat. Dar cu mine nu zice tu, tu zi-mi ce îi.

V: Soția, e tot din zonă, din județ? Nora dumneavoastră.
M: Sălăjeancă.

T: E sălăjeancă. E de la Sălaj. Doina…

O: Mergem ? Hai să mergem…

V: Mulțumim foarte mult!

O: Saru’ mâna!

M: Noi am fi vrut să vă servim cu ceva și să nu plecați cu grabă.

V: Multumim.

M: Când mai veniți pe aici ?

V: Poate în 2-3 săptămâni.

M: No, nu ne ocoliți.

V: Uitați, vă las o carte de vizită.

T: Să vă zic… Ana, scoate o sticlă să le pun o țuică de la noi.

V: Nu, nu.

T: Da de ce ?

M: Păi mai veniți pe la noi.

V: Dar venim peste 2 săptămâni. Mergem la Miniș cu o treabă…

T: Până atunci să vă dau niște țuică de la mine, așa… Ocupați loc până atunci.

O: Domnu’ Coldea, nu-i cazul…

T: O țuică. Ocupați loc până atunci. Mă duc să aduc o țuică bună. Mergeți la hotel, unde mergeți sau serviți seara o țuică bună.

V: O jumate.

O: Ceva mic atunci.

T: Să văd ce sticlă găsesc.

M: Mihai, ia-ți o sticlă, parcă am văzut aci în cămară.
V: Ninge bine.

O: Da. Iți zic că o să ne prindă.

T: Nu vă faceți griji. Numai cinci minute.

M: O fi cu alegerile anticipate ? O fi ceva oare ?

O: Cine știe ? Depinde cât o să se prelungească scandalul.

M: Se duc mulți să vadă și se atașează grupului. Cred.

V: Sunt mulți tineri fără loc de muncă.

M: Sunt. Au tot dreptul… E o meserie asta. Nu știu, dar mie îmi pare că când îi auzi vorbind pe șefii ăștia mari, aștia de la conducere. Parcă tare bine vorbesc, numa câteodată am impresia, cum să vă zic, că o fost bine când n-o condus așa mulți….

V: Asta e democrația. Curtea Constituțională….

O: Sunt prea mulți nemulțumiți. Să-i mulțumești pe toți e cam greu.

M: Au făcut așa averi mari.

V: Au făcut într-un an, doi, cât alții în 20-30.

M: Când auzi milionarul, miliardarul.

O: Astea-s vremurile. Dacă te descurci, te descurci. Dacă nu…

V: Păcatul mare e după ’90. S-au închis fabricile, agricultura. Bun, trebuia și unele fabrici să fie închise sau modernizate. Dar agricultura ați văzut, ungurii numai le-o schimbat denumirea din ceapeuri în societăți comerciale.

M: Mai înnoite, c-o fost vechi. Nu mai vorbesc de Comtim de la Timișoara, se desființă. Că ginerele și fata or lucrat la Comtim.

V: L-am cunoscut și eu pe marele director de acolo.

M: Pe Cristea ? Câmpanu, cum îl chema.

V: Câmpanu. Da.

M: Ginerele o lucrat ca inginer și fata o fost la contabilitate.

V: Ați vazut? S-o ales prafu’. L-o vândut la fier vechi pe vremea lui Isărescu.
M: Da. Mergeai cu mașina de la o secție la alta. Da’ foarte mare.

V: L-au vândut pe bucăți. Și acum am înțeles că niște americani au făcut tot acolo o hală.

M: Da. Or venit. Or făcut ceva, da.

O: Toate combinatele astea pe care le-au tăiat și le-au dat la fier vechi.

M: Cum o fost fabrica de mobilă, CPL-ul.

V: Gurahonțul cam la ce distanță e de aici ?

T: La 28-29 de Km.

M: Acum la Budeni e tot așa de mobile, particular, care …

V: Dar Budeni e oraș sau tot comună?

M: Comună bună, mare… Budeniul, Sebișul. Astea-s. Moneasa. Păi acum veniți cu elicopterul la noi. O făcut pista de elicoptere la noi. E frumos, or făcut niște pensiuni foarte frumoase.

V: Iarna se poate și schia ?

M: Se poate. Chiar dacă e vremea care o fost, am fost noi în toamnă… E foarte frumos.

V: Deci sunt mai multe pensiuni.

M: Ani la rând am fost la Moneasa la tratament.

V: Acolo sunt ceva ape termale ?

M: Și ape termale sunt, asta, fizioterapia asta cu curent, dar, e mult și pe bază nervoasă. E stațiunea, aerul ăla curat cu ozon mult…te încarcă.

V: Cum e Covasna acolo în Secuime. Daca te plimbi 5-6 kilometri …

M: Am fost în toamnă și am și luat bilete să ne ducem iară. Nu știu spre sfarșitul lui februarie, martie, ne ducem.

V: Cam cât e un bilet acum ?

M: E 50% din pensie. Noi aștia de pe aicea, tărnovenii….

V: Două săptămâni ?

M: 18 zile. Noi ăștia de pe aici, tot cam ne ducem cu bilete de CAP. Ai trei milioane cinci sute pensia și ai dat un milion opt sute … să stai trei săptămâni, 18 zile cu tratament cu tot.

O: E bine dacă a rămas sistemul ăsta.

M: E o treabă bună. Încă au casele de pensii contracte cu …

O: Maica-mea se duce și ea săraca. Se duce la Breaza maica-mea, dar nu are tratament.

M: Și chiar și pensiunile mici cum am fost noi, cu 24 de camere, au baza de tratament acolo înăuntru. Care contează foarte mult… tot timpul anului. Mai mergeam la Felix, când lucram.

V: Felixul e aproape. E ceva și la Chișineu Criș? Spre Oradea.

M: Și la Chișineu, spre Oradea, da.

V: Acum e drum bun.

M: Avem Sofronea, Curticiul, cu apă termală foarte bună, foarte, foarte, numa’ ca e departe. La Chișineu ne ducem cu nașii, ne ducem o dată într-o zi cu mașina lor, într-o zi cu mașina noastră. Ne ducem în fiecare zi, pe la 9-10 plecăm, după-masă pe la 4-5 ne întoarcem….

O: Ce ninge, băi baiete ! Extraordinar !

M: M-am gandit că ninge, că… Întotdeauna când ninge la Timișoara, nu trece mult si vine și la noi. Azi dimineață am vorbit cu fata….

V: Aveți utilaje de dezăpezire dacă ninge așa, o zi-două?

M: Da.

V: Aveți și aici în comună sau… ?

M: Mi se pare că, Mihai, când s-o dezăpezit, nu are și Mandi ?

T: Nu. Se zicea că Zalăul e cu o rachie bună de prună. Eu am fost la Zalau…

V: Și eu știu la fel, că cea mai bună țuică e pe Zalău, Jibou și până la Gherla.

T: Să vă zic. Deci nu mai fac ca lumea ei. La un cuscru are…, el îi director bancar, cum se numește…

M: Executor bancar.
T: Executor bancar.

M: Ne vizităm des cu ei. Avem un cuscru acolo și avem un cuscru în Oltenia.

T: La Strehaia, unde e șeful țiganilor. La noi n-o fost.

V: Leo de Strehaia…

M: Exact.

V: V-am zis acuma că eu cunosc țuica și de Maramureș, de Bihor și de Oaș și de Alba.

T: O să vedeți, asta e o țuică adevarată de prună.

V: Nu, da’ vă repet cea mai buna e pe zona aia, v-am zis Zalău, Jibou…

T: Să știți că cuscru mi-a adus mie … Am fost la ei acolo. Nu mai fac. O fac din porumb, o fac din grâu.

M: O să vă schimbați părerea dacă beți dintr-asta.

T: Amu s-o schimbat, că toată lumea zicea de țuica de Zalău, de porumb și de grâu, eu cunosc. Dar dacă vă spun că fac așa…

V: Posibil. La noi …palinca se face puțină. Si taică-meu, dacă cel mai mult s-o făcut o sută, o sută două zeci de litri…

T: Oh ! Păi ați făcut destul atunci !

V: Bine, dar asta s-o nimerit. În urma cu 20-25 de ani o fost mai mulți pruni. La început, când eram copiii mici, făceau 10-20 litri în prag de sărbători, de Crăciun până la Paști.

T: Eu, anul asta, am făcut de struguri. Dar de struguri, nu tescovină, nu strânsă. Struguri măcinați, lăsați să fermenteze și făcută țuică din ei.Aia se cheamă un fel de tescovină, cum s-o zis înainte.

V: …Să vă trimit, să vedeți și de acolo. Deci la noi, v-am zis, se face numai din prunele alea albe mai mici de se coc ultimele și cu apa curgatoare…. Poftim ? Da. Sunt mai multe distilerii ?

T: Două-tri îs pe aci.

V: La noi una singură îi.

T: Dar eu am lucrat într-o perioadă, când eram în concediu, și așa aveam un prieten bun care avea căldări… Și meream cu căldarea la el. Și îmi dădea pe zi și pe noapte, îmi dădea 6-7 kg de țuică.

M: Cum era…

T: Cum era producția.

V: Aici la cât se vinde acum ?

M: Două sute, în general, așa.

T: Dacă cumperi mai mult cu 250, tescovina.

V: Și la noi e 250, 300 chiar.

M: La noi nu trece.

V: La noi trece și cu trei.

T: Da’ zic că atunci am observat cum se face țuica și întotdeauna … la căldare și atunci zic că la căldare lasă-mă să fac, cum știu eu. Și acum, Doamne iartă-mă, m-am dus într-o duminică după-masă… m-am dus pe la două ceasuri, până lunea. Dar mi-am făcut-o cum am vrut eu…. Și io , l-am luat p-ăsta, că mă și cunoaște. La căldare trebuie să ai un pic de experiență. Să ai grijă… să nu știu ce. Nu numai că fac că știu io, trebuie să și știi. Cât să bagi, câtă apă… Nu numai că mergi la căldare, dai drumu’ și bagi acolo și…

M: Numai să termini iute.

O: Se fierbe o singură dată ? Cum e?

T: Nuuu. De doua ori.

O: De două ori, deci e d-asta tare.

T: Aduni vodca prima dată…

V: Vodca îi zice la…

T: Curge vodca. Dar începe să fie acră.

M: Sunteți de la București ?

O: Da. Eu sunt chiar din București.

M: Atunci scuze că soțul zice că bucureștenii sunt mitici.
O: Eu sunt chiar mitic…

T: Dar nu te supara pe mine că am zis chestia asta. Eu la Florin i-am spus: mă, tu ai călcat în scuipat de mitic.

O: Nu dar așa sunt eu mitic. Îmi place. Mă duc pe la Satu Mare și stau lângă ei. Că îmi place când taie porcul. Pentru mine e ….

T: La nuntă, aici când am făcut nunta. Am făcut de 180, colegi de-a lui Corina, a lui Florin…

V: Pe vremuri se făceau, cand eram copil…

T: O venit un băiat, așa de …, Bogdan, mai insistent el. Florin l-o ajutat întotdeauna… El avea Jeep. Când s-o cununat Florin la Bucuresti, el l-o dus cu Jeep-ul, Bogdan ăsta. E bucureștean get-beget. Dar tu unde ai abatorul ? O mâncat copilu’ asta, c-aveam un vin negru …

O: Mergem? Hai să mergem. Mulțumim mult! Saru’ mâna!

T: Când veniți aici, să tăiem un porc.

O: La Satu Mare îi scoate în fața porții când îi taie.

V: Numai maghiarii. O luat și unii români că asta-i de fală la maghiari.

M: Că dac nu-i porc în curte de Crăciun, atunci…

V: Păi la noi se tăia în fundul curții, la țară.

M: Și la noi.

O: Încă odată mulțumim foarte mult. Numai bine !

M: Sănătate!

T: Dacă mergi la București, te întâlnești cu Florin ….

M: Mai veniți aici vă rugăm !

V: S-ar putea peste 2 săptămâni.

M: Mai ales că suntem și în drum. La margine de sat.

O: Dacă rămânem în drum, venim la dumneavoastră. Cu mașina…

V: Mulțumim mult, sănătate. Numai bine!

O: Numai bine! Un an mai bun!

M: Să aveți drum bun! Așa e. Speranța moare ultima.

O: Saru’ mâna!

M: La revedere!

V: A dat ceva zăpadă. Saru’ mâna!

M: Dar unde e șoferu’?

O: Acolo, cred că… stă cu motorul pornit. Cred că nici benzină nu mai are…

 

REACTIE DURA A SECRETARULUI ADJUNCT AL PSD ,CODRIN STEFANESCU DUPA RETINEREA LIEI OLGUTA VASILESCU!

31 mart.

Secretarul general adjunct al PSD Codrin Ștefănescu și-a declarat susținerea, miercuri seară, pentru primarul Craiovei Olguța Vasilescu, după ce aceasta a fost reținută de DNA.

O susțin pe Olguța Vasilescu ! Ca să fie clar ptr toată lumea ! Și sunt convins că va trece cu bine de acest moment dificil din viața ei…„, a scris pe pagina sa de Facebook Codrin Ștefănescu.

Lia Olguța Vasilescu și Codrin Ștefănescu au făcut parte din PRM, înainte de a bascula în curtea PSD.

Primarul Craiovei Olguța Vasilescu, care este și vicepreședinte PSD, a fost reținută miercuri de procurorii DNA, urmând să fie propusă Tribunalului București pentru arestare preventivă. Olguța Vasilescu este acuzată de luare de mită (4 infracțiuni), folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (3 infracțiuni) și spălare de bani. (Detalii aici)

 

CATALIN STEFAN ION,DE LA PARAZITII,CUNOSCUT „CHELOO”,ACUZAT INTR-UN DOSAR DE TRAFIC DE DROGURI DE MARE RISC ,SUB CONTROL JUDICIAR!

31 mart.

Solistul trupei Paraziţii, Cătălin Ştefan Ion, cunoscut sub numele de Cheloo, care este anchetat într-un dosar de trafic de droguri, va fi cercetat sub control judiciar, au declarat surse judiciare pentru Mediafax.

Rapperul Cheloo de la trupa Paraziţii a fost ridicat miercuri de mascaţi şi dus la audieri la DIICOT, într-un dosar de trafic de droguri.

Întrebat miercuri de jurnaliști la sediul DIICOT Ploieşti dacă ştie motivul pentru care a fost adus acolo, acesta a spus: „Am venit în plimbare”.

Chestionat, de asemenea, dacă se consumau droguri la petrecerile pe care le organiza, Cheloo a refuzat să răspundă. Ziariştii l-au întrebat şi dacă are ceva să-şi reproşeze, iar rapperul a răspuns că are multe să-şi reproşeze. Un jurnalist a remarcat că zâmbeşte totuşi, iar Cheloo a răspuns că se simte „ca un lup când vede atâtea oi în jurul său”.

 

ELENA UDREA I-A APARAREA LIEI OLGUTA VASILESCU!

31 mart.

Elena Udrea se arată indignată pe pagina sa de Facebook că Olguța Vasilescu, reținută de procurori, a fost scoasă în cătușe din sediul DNA, anunțând că se va duce la aceasta la Arestul Central „pentru a dovedi că există curaj și solidaritate în societate”.

„Sunt indignată de felul în care Lia Olguța Vasilescu a fost scoasă în cătușe din sediul DNA. Da’ ce se putea întâmpla? Să o ia femeia la fugă, să bată polițiștii? Încă o dată se dovedește că prezumția de nevinovăție și considerarea demnității umane, pe care Europa striga către noi să le respectăm, se aplică doar puternicilor zilei, care obțin despăgubiri uriașe de la televiziuni sau rejudecarea unor procese, atunci când pretind/consideră că li s-a afectat imaginea. Doi. Avem din nou un caz de finanțare de campanie electorală, adică exact ceea ce se poate reproșa oricărui om politic care a candidat vreodată, ori a participat la alegeri.
Mă voi duce la Arestul Central, acolo de unde mă scoteau încătușată acum un an, pentru a dovedi că există curaj și solidaritate în societate. Nu contează culoarea politica, ci nevoia unei societăți normale, fără de care România nu poate avea viitor. Nu doar turnătorii pot decide soarta unui om! Este în puterea fiecăruia să se opună mașinăriei fricii”, a scris Udrea pe pagina sa de Facebook luni seara, adăugând că a cerut avocatului să depună cerere, iar în calitatea sa de parlamentar, membru în Comisia de Drepturile Omului, imediat ce i se va aproba cererea va fi acolo.

Primarul Craiovei Olguța Vasilescu a fost reținută miercuri de procurorii DNA, urmând să fie propusă Tribunalului București pentru arestare preventivă. Olguța Vasilescu este acuzată de luare de mită (4 infracțiuni), folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (3 infracțiuni) și spălare de bani. (Detalii aici)

 

SAPTE PERSOANE DIN CARE UN FOST MINISTRU CANADIAN JEAN LAPIERRE,AU DECEDAT INTR-UN TRAGIC ACCIDENT DE AVION CARE S-O PRABUSIT,IN ESTUL CANADEI!

31 mart.

Sapte persoane, inclusiv un fost ministru canadian, au murit dupa prabusirea unui avion privat de dimensiuni medii in Canada, anunta autoritatile, citate de Le Parisien.

Avionul s-a prabusit in provincia Quebec, in timp ce se indrepta spre Insula Madeleine, situata in Golful Saint-Laurent (estul Canadei). „Putem confirma ca cele sapte persoane aflate la bordul avionului au murit”, a comunicat Serviciul Protectiei Civile din provincia Quebec.

Potrivit postului TVA, animatorul de televiziune Jean Lapierre, fost deputat si fost ministru federal al Transporturilor, se afla la bord alaturi de sotie, de doi frati si de o sora. Familia Lapierre plecase din Montreal pentru a participa la inmormantarea tatalui lui Jean Lapierre, informează hotnews.ro.

DECLARATIA DE PRESA A ASASINULUI ECONOMIC AL ROMANIEI,PENALUL KLAUS JOHANNIS-HOINNARIS, INAINTE DE A PLECA LA SUMMITUL NUCLEAR DE LA WASHINGTON!

30 mart.

Klaus Iohannis

Înainte de plecarea în SUA, unde va participa la Summitul pentru securitatea nucleară, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că țara noastră se află în prima linie a statelor care își îndeplinesc angajamentele în domeniul securității nucleare, „având un program nuclear clar și o conduită responsabilă”.

Klaus Iohannis se va afla de miercuri până sâmbătă în Statele Unite ale Americii, unde va participa la Summitul securității nucleare, care va avea loc la Washington. Din delegaţia preşedintelui fac parte ministrul de Externe Lazăr Comănescu şi consilierul prezidenţial Leonard Orban.

În cursul zilei de joi, Iohannis va vizita Memorialul Holocaustului și va participa la cina oferită de președintele SUA, Barack Obama, la Casa Albă, în onoarea șefilor de delegații prezenți la Summitul securității nucleare.

Klaus Iohannis va participa vineri la sesiunea de deschidere a summitului, la un dejun de lucru și la discuția pe baza unui scenariu pregătit de organizatori care constă în prezentarea, prin intermediul unui videoclip, a unui caz ipotetic de terorism nuclear — furtul de material nuclear sau radioactiv de către actori nestatali și utilizarea parțială a acestuia. La finalul summitului, președintele Iohannis va susține o declarație de presă.

Tot vineri, șeful statului se va întâlni cu reprezentanții comunității românești din Washington.

Declarația de presă susţinută de preşedinte la Palatul Cotroceni

„Voi pleca astăzi spre Washington, unde voi participa, la invitaţia Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, domnul Barack Obama, la Summitul privind Securitatea Nucleară. Din păcate, am văzut cu toții în ultima vreme cât de prezentă este amenințarea teroristă în Europa și în întreaga lume.

Atentatele care au zguduit recent orașe și capitale europene pun în pericol nu doar securitatea fizică a cetățenilor noștri, ci sunt un atac împotriva valorilor și principiilor pe care le reprezentăm.

În fața acestei amenințări teroriste, care poate îmbrăca diferite forme, avem nevoie de solidaritate, responsabilitate și acțiune comună.

Summitul de la Washington este dedicat prevenirii terorismului nuclear prin întărirea arhitecturii globale în domeniul securităţii nucleare.

Vreau ca mesajul României să se audă ferm de la Washington. România se află în prima linie a statelor care își îndeplinesc pe deplin angajamentele în domeniul securităţii nucleare, având un program nuclear clar și o conduită responsabilă.

Am considerat că reprezentarea României la cel mai înalt nivel la acest Summit este esențială și în acord cu rolul pe care țara noastră și l-a asumat în materie de securitate și cu participarea noastră la eforturile internaționale și acțiunile comune în acest domeniu.

Evenimentul de la Washington este al patrulea dintr-un proces mai amplu, lansat în 2010 de către președintele Barack Obama. Acum, în 2016, alături de alte 52 de state, precum şi de liderii unor organizaţii internaţionale relevante, vom analiza ceea ce s-a realizat în ultimii 6 ani şi vom decide asupra căilor de urmat pentru avansarea agendei internaţionale în domeniul securităţii nucleare.

Pentru România, participarea la Summitul de la Washington reprezintă o chestiune de prestigiu, de consecvenţă şi de influenţă.

În primul rând, România reconfirmă faptul că este un membru activ şi responsabil al grupului restrâns al statelor cu capacităţi nucleare relevante, posesoare ale întregului ciclu al combustibilului nuclear şi ferm angajate în promovarea arhitecturii globale de securitate nucleară şi de combatere a terorismului nuclear.

Participarea la Summitul de la Washington este şi o chestiune de consecvenţă a acţiunii şi politicii naţionale în domeniul securităţii nucleare, precum şi de coerenţă în respectarea angajamentelor asumate în contextul mai larg al neproliferării, securităţii şi siguranţei nucleare.

Nu în ultimul rând, capacitatea de influenţă va fi consolidată prin faptul că România se va afla în prima linie a eforturilor de definire a unui cadru internaţional pentru abordarea problemei terorismului nuclear şi întărirea cadrului de acţiune în domeniul securităţii nucleare.

România va continua să aplice în programul său nuclear cele mai ridicate standarde din domeniul securităţii nucleare și va sprijini îmbunătăţirea cooperării internaţionale în domeniu.

Voi comunica aceste lucruri în mod direct partenerilor noștri.

Pentru a obține rezultate durabile în lupta împotriva terorismului nuclear sunt necesare, fără îndoială, eforturi de durată. Din acest motiv, România va continua să participe activ la procesul de întărire a securității nucleare la nivel global, ulterior momentului 2016, incluzând aici sprijinirea rolului Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică.

Cu prilejul deplasării la Washington, voi face o vizită la Muzeul Memorial al Holocaustului, un proiect complet prin care este păstrată vie memoria victimelor Holocaustului. De asemenea, voi avea o întrevedere cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Statele Unite și, în special, din regiunea Washington. Vă mulțumesc!”

 

FONDATORUL SCOLII DE LA CHICAGO,REGRETATULECONOMISTUL MILTON FRIEDMAN,LAUREAT NOBEL:DESPRE PREVIZIUNILE SALE ECONOMICE CARE SUNT VALABILE PENTRU USA,GERMANIA,DAR PENTRU ROMANIA „TEHNOCRATA”,AR FI CULMEA POPULISMULUI!

30 mart.

File:Portrait of Milton Friedman.jpg

Politicienii și tehnocrații încearcă cu disperare să provoace o creștere a salariilor și a inflației în multe dintre economiile dezvoltate, iar una dintre opțiuni este revenirea la o politică aplicată în anii 1970 în Statele Unite – controlul salariilor și al prețurilor. Se pune însă problema moralității unei asemenea măsuri, scrie The Wall Street Journal, cu gândul la antreprenori.

În urma cu 40 de ani, guvernele statelor dezvoltate încercau să reducă o inflație care depășise 10% și au apelat la politica controlului prețurilor. Acum, băncile centrale și guvernele par să semnaleze că se vor întoarce la această metoda, însă pentru a crește inflația și salariile.

Una dintre țările în care această măsura a început să fie aplicată este Japonia. Premierul Shinzo Abe și Banca Japoniei au folosit deja stimulul fiscal al cumpărării de obligațiuni ale statului, așa-numita relaxare cantitativă, aplicată si in SUA, iar acum și în zona euro. Japonia a obținut rezultate cât de cât pozitive – cu excepția energiei și a alimentelor, inflația este acum pozitivă. Este însă sub ținta de 2% stabilită de banca centrală. Inflația mică se datorează nu atât prețului redus al petrolului, cât stagnării salariilor, în ciuda celei mai mici rate a șomajului din ultimii 19 ani. Japonia nu reușește să iasă din stagnarea economică ce a început în anii 1990 și care a dus până acum la o ”generație pierdută”, oameni de peste 40 de ani care nu-și pot găsi locuri de muncă plătite mai bine decât ale debutanților ce acum au doar 20 de ani.

O situație asemănătoare stă să apară în Germania, Marea Britanie sau Statele Unite. Șomajul este redus aici, însă salariile stagnează, iar consumul la fel.

Premierul Abe a cerut marilor companii să majoreze salariile angajaților. Ce a obținut a fost o creștere medie cu 0,44%, potrivit FMI. Toyota a majorat salariile cu 0,4%, adică cu mai puțin de jumătate din cât au cerut sindicatele. O revendicare aproape neînsemnată pentru care există însă o explicație – angajații japonezi, speriați de relocarea marilor întreprinderi în țări sărace pun acum un preț mai mare pe stabilitatea locului de muncă decât pe majorarea salariilor.

Fostul economist șef al FMI, Olivier Blanchard, a încercat să schițeze o serie de măsuri care să refacă cercul virtuos descris de prețuri, profit și salarii. În primul rând, scrie el într-o scrisoare adresată premierului nipon, guvernele ar trebui să nu reducă taxele pentru companii, așa cum a promis, decât atunci când companiile majorează salariile. Apoi, guvernul a trebuie să majoreze salariile în sectorul public, pentru a forța mediul privat să crească salariile, pentru a nu-și pierde forța de muncă. În al treilea rand, trebuie majorat salariul minim cu cel puțin 5%. Apoi, salariile trebuie indexate cu inflația în orice sector în care guvernul are jurisdicție. Sugestii venite din partea unui fost șef al FMI care l-ar cataloga drept populist și politicianist în România tehnocrată de astăzi.

Economiștii FMI par să se fi inspirat din sugestiile legate de introducerea unor penalități pentru companiile care nu vor să treacă pe un profit mai mare (”creșterea excesivă a profitului”), doar pentru a nu fi nevoite să majoreze salariile.

Logica foștilor economisti de la FMI este următoarea: dacă salariile cresc primele, atunci consumul va înregistra o creștere reflexa, ceea ce va permite companiilor să majoreze prețurile produselor, pentru un profit mai mare și pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile. Adică exact ”o spirală salarii-prețuri de felul aceleia de care ne temeam în anii 1970”, scrie Blanchard.

Teoria aceasta, scrie The Wall Street Journal, pare atrăgătoare însă ridica o serie de probleme de ordin filozofic. În primul rând, cum ar putea fi definită ”creșterea excesivă a profitului”? Cum ar putea fi obligate companiile să respecte principiile de mai sus? Este foarte posibil ca unele companii să încerce să eludeze obligația de a majora salariile, încercând să câștige segmente de piață pe seama companiilor care ”suferă” din cauză că s-au conformat și au majorat salariile. Nu în ultimul rând, în țări în care sindicatele sunt foarte slabe (SUA), asemenea principii ar fi greu de aplicat.

The Wall Street Journal critică o asemenea abordare, pentru că ar presupune ca politicienii și birocrații numiți de politicieni să aibă un drept ”invaziv” de a supraveghea companiile private. În anii 1970, când în SUA au fost aplicate măsuri similare (însă în sens invers), politicienii și birocrații erau cei care decideau cine este supus controlului, ce informații trebuie să furnizeze companiile, cu cât trebuie să crească salariile și cine și cum anume poate fi exceptat de la aplicarea acestor reguli. În acei ani, Milton Friedman, laureat al Nobelului pentru Economie, scria: ”Încurajând oamenii să se spioneze și să se pârască unii pe alții, făcând ca un număr mare de oameni să eludeze controalele, făcând ca acțiuni ce sunt în interesul public să fie ilegale, controalele subminează moralitatea individuală”.

 

PRIMARUL CRAIOVEI ,LIA OLGUTA VASILESCU ,RETINUTA DE DNA!

30 mart.

Primarul Craiovei Olguța Vasilescu a fost reținută miercuri de procurorii DNA, urmând să fie propusă Tribunalului București pentru arestare preventivă. Olguța Vasilescu este acuzată de luare de mită (4 infracțiuni), folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (3 infracțiuni) și spălare de bani. În același dosar în care este acuzată primărița Craiovei, au mai fost puse sub control judiciar alte două persoane.

COMUNICATUL DNA

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 30 martie 2016, a inculpatei:

VASILESCU LIA OLGUȚA, primar al municipiului Craiova, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– luare de mită (4 infracțiuni),
– folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (3 infracțiuni),
– spălare de bani.

De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu data de 30 martie 2016, față de inculpații:

PREDA RADU COSMIN, administratorul public al Craiovei, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de complicitate la luare de mită,

POPESCU ELENA DANIELA, reprezentant al unei asociații non profit, sub aspectul săvârșirii a patru infracțiuni de complicitate la luare de mită.

Din ordonanțele întocmite de procurori a rezultat că există date și probe potrivit cărora:
În cursul anului 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, mai mulți oameni de afaceri au fost determinați de candidatul Vasilescu Lia Olguța, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să efectueze diverse sponsorizări. În scopul obținerii acestor foloase, inculpata s-a folosit de influența pe care o avea asupra oamenilor de afaceri, în calitatea sa de vicepreședinte al organizației județene a unui partid politic.
„Donațiile” respective, estimate la 135.907 euro, făcute în condițiile de mai sus, s-au concretizat atât în realizarea de materiale electorale, dar și pentru organizarea unor spectacole în susținerea campaniei inculpatei. Materialele respective au fost folosite de inculpată, cunoscând că provin din săvârșirea infracțiunii de folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Într-un context diferit, în cursul anului 2014, inculpata Vasilescu Lia Olguța a pretins și primit de la mai mulți oameni de afaceri, pentru și printr-o asociație non profit, cu titlu de mită, suma totală de 544.209, 33 lei, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu.
Concret, în perioada respectivă, inculpata Vasilescu Lia Olguța, direct sau prin intermediari, beneficiind de ajutorul celorlalți inculpați, a solicitat oamenilor de afaceri care aveau în derulare contracte cu Primăria Craiova, să efectueze sponsorizări către asociația reprezentată de inculpata Popescu Elena Daniela, în vederea efectuării unor lucrări de reabilitare a fațadelor unor clădiri din municipiul Craiova.
Oamenii de afaceri au acceptat solicitările formulate de inculpata Vasilescu Lia Olguța în considerarea atribuțiilor pe care aceasta le avea în calitate de primar, pentru a nu întâmpina din partea edilului dificultăți în buna desfășurare a contractelor, în efectuarea plăților și în recepționarea lucrărilor.
De asemenea, edilul a beneficiat în mod direct de avantaje nepatrimoniale constând în acumularea de capital electoral, aspecte invocate deja în spațiul public într-o emisiune televizată din data de 02 martie 2016.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații Preda Radu Cosmin și Popescu Elena Daniela trebuie să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte la organul de urmărire, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați,
b) să informeze de îndată organul judiciar cu privire la schimbarea locuinței,
c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați,
d) să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a organelor judiciare,
e) să comunice periodic, conform programului de supraveghere, informații relevante despre mijloacele sale de existență;
f) să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar,
g) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

Inculpaților Preda Radu Cosmin și Popescu Elena Daniela li se atrage atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

La data de 31 martie 2016, inculpata Vasilescu Lia Olguța urmează să fie prezentată Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile”.

Olguța Vasilescu s-a prezentat miercuri după-amiază la DNA, fiind citată de procurori. Întrebată la intrarea în sediul instituției dacă citarea sa are legătură cu un denunț al lui Adrian Mititelu, primarul Craiovei a spus: „Nu știu. Probabil, așa mă aștept”.

 

DEPUTATUL SEBI GHITA,DISCURS INCENDIAR IN PARLAMENT:”KLAUS JOHANNIS SI SEFII TUTUROR PARTIDELOR SUNT REDUSI LA TACERE,SUB AMENINTAREA DOSARELOR PENALE.4 MILIOANE DE ROMANI AU DOSARE PENALE!

30 mart.

Deputatul Sebastian Ghiță le-a cerut colegilor săi parlamentari să respingă cererile DNA de reținere și arestare preventivă formulate pe numele său. Deputatul a susținut că Legislativul este supus unei presiuni uriașe, iar arestarea este folosită ca instrument modern de tortură pentru a obține noi denunțuri.

Ghiță a adăugat că cei mai importanți lideri politici ai țării au dosare sau li se pregătesc. Iată discursul integral al lui Sebastian Ghiță rostit în Parlamentul României:

Mă numesc Sebastian Ghiță, am 37 de ani si doi copii.
Am venit astăzi în fața dumneavoastră pentru a-mi susține nevinovăția, pentru a vă ruga să priviți cu atenție situația mea, să analizați cu obiectivitate și să respingeți cererile de reținere și arestare formulate împotriva mea.
După cum bine știți, Comisia Juridică a respins deja cererea de arestare, colegii de acolo declarându-se contrariați după prezentarea dovezilor mele.
Vă rog să arătați că Parlamentul României respinge metoda arestărilor ca mijloc de presiune asupra funcționării democratice a statului.
Ideea că un parlamentar este deasupra legii este falsă. Votul de astăzi, ca și în alte cazuri, nu va însemna blocarea justiției, ci respingerea fermă a unei practici abuzive: arestarea înaintea judecării.
Parlamentul României este supus unei presiuni uriașe, folosindu-se toate mijloacele mediatice, politice si juridice.
Care este scopul presiunii?
Este cel pe care mulți dintre dumneavoastră l-ați rostit mai mult sau mai puțin șoptit: instaurarea fricii prin hărțuire și folosirea arestării ca instrument modern de tortură, pentru a obține noi denunțuri. Toată societatea româneasca simte această frică.
Iată ce scria propagandistul Dan Tapalagă, apostolul arestărilor. Arestarea lui Ghiță poate deschide calea către noi denunțuri.
Vreau sa spunem adevărul:
•Președintele Iohannis este în pragul demisiei din cauza unui posibil dosar făcut soției;
•Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este amenințat pe surse cu dosare si percheziții la foști colaboratori;
•Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, are în lucru două dosare;
•Foști Prim Miniștri ai României au fost fie arestați, fie trimiși în judecată, fie au dosare în lucru;
•Șefi de servicii de informații au dosare;
•Procurorul General a fost demis cu un dosar;
•Șefii tuturor partidelor politice sunt ținuți sub amenințarea dosarelor, inclusiv Vasile Blaga și Alina Gorghiu;
•Peste 100 de parlamentari au dosare;
•Șefii tuturor instituțiilor media au dosare: Antena 3, Evenimentul Zilei, B1 TV, Realitatea TV, România TV, Mediafax etc.
•Mii de medici, profesori, oameni de afaceri și funcționari sunt hartuiți cu dosare;
•Mii de firme românești au fost distruse cu dosare. Rezultatul: România a pierdut peste 5 miliarde de euro, bani europeni!
Este un tablou înspăimântător!
Mi-aș fi dorit ca această situație să fie descrisă de acei politicieni care au fost învestiți cu încrederea a milioane de oameni, însă:
•Președintele României, Klaus Iohannis, a înțeles, dar tace;
•Fostul Președinte, Traian Băsescu, știe dar tace;
•Fostul Premier, Victor Ponta, din auto-exil, a cedat și tace;
•Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, rostește sferturi de adevăr;
•Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, așteaptă și tace.
Tuturor acestor oameni le este frică!
Avem datoria, ca parlamentari și români, să spunem adevărul:
Se încearcă o așa-zisă educare a societății romanești, prin folosirea abuzivă a arestării preventive, care a devenit o sursă de teroare modernă.
Arestarea preventivă a unui om, pentru fapte petrecute în urmă cu mulți ani, are drept scop distrugerea statutului său social, ruperea de familie și de prieteni, prezentarea lui ca vinovat înaintea judecății.
Scopul real este distrugerea demnității și transformarea lui în denunțător.
Acesta este modul în care se generează noi dosare penale, care alimentează mașinăria fricii.
Stimați cetățeni români,
Doamnelor și Domnilor Deputați,
Iată situația mea și argumentele pentru care vă rog să respingeți reținerea și arestarea mea:
Mi-au fost aduse două acuzații de dare de mită. Una se referă la Șeful Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, iar cealaltă la Șeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
În ambele cazuri sunt acuzat de faptul că i-am mituit, prin menținerea în funcție. Nu există interceptări, nu există documente, nu există declarații publice din partea mea în favoarea celor doi.
Pe ce se bazează procurorii? Pe denunțători, care nu au fost de față la nicio discuție, nu aduc nicio dovadă, însă așa li s-a părut.
Cum mă pot apăra în fața unor simple păreri?
Numai cu fapte și evenimente concrete!
Șeful Inspectoratului Județean de Poliție Prahova fusese numit în funcție cu mult timp înainte ca eu să devin parlamentar.
Denunțătorul presupune că am condus fără permis, însă nu aduce nicio dovadă, proces verbal sau dosar penal.
Repet: nicio dovadă!
Merge mai departe și mă denunță, la 5 ani după presupusele fapte, de mituirea Șefului Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, cu menținerea în funcție.
Dacă nu ar fi vorba despre situația mea, aș fi profund contrariat. Polițistul a fost numit Subsecretar de Stat de către Primul Ministru Cioloș. Acum, însă, mă revolt și vă întreb: L-am mituit eu cu funcția dată de Premierul Cioloș ca răsplată pentru o presupusă faptă petrecută acum 5 ani?!
În cazul Procurorului Șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, acuzația este la fel de absurdă, iar explicațiile mele la fel de simple:
De fiecare dată, acest procuror a fost propus și numit în funcție direct de către Doamna Laura Codruța Kovesi și CSM.
Crede cineva din această sală că o influențez eu pe Doamna Kovesi sau plenul CSM?
Acesta este modul în care au fost fabricate acuzațiile de dare de mită la adresa mea. Am dat mită prin menținerea în funcție.
Pe baza acestui raționament și cu ajutorul unui infractor devenit denunțător, orice parlamentar poate fi acuzat de dare de mită, din simplul motiv că un funcționar public rămâne sau avansează în funcție.
Un dosar bazat doar pe denunțuri nu ar trebui să existe!
Cu toate acestea, a mai apărut un denunțător care a dobândit notorietate prin multiplele arestări si dosare penale, celebrul Berna de la Tehnologica Radion. Acesta susține că în urmă cu 5 ani, la Realitatea TV, avea loc o campanie de denigrare a sa cât și a firmei sale, pe care eu aș fi oprit-o în schimbul unei sume de bani.
Un denunț mincinos de la cap la coadă! Realitatea TV nu a difuzat nicio știre referitoare la denunțătorul Berna sau la Tehnologica Radion.
Am prezentat Comisiei Juridice și am aici lângă mine transcrierea tuturor știrilor de la Realitatea TV din acea perioadă. În niciuna din știri nu apare numele firmei sau al denunțătorului, deși acesta susține că se difuzau reportaje, iar eu le-am oprit.
Nu există nicio știre, deci nu există motiv de șantaj!
Acesta a fost inventat și livrat procurorilor printr-un denunț mincinos, care putea fi verificat foarte ușor. Pentru că nu m-au putut aresta, astăzi am reușit să găsesc probe care să demonteze aceste acuzații absurde.
Nu poți șantaja pe cineva cu știri care nu există!
Ultima acuzație se referă la utilizarea informațiilor confidențiale din dosarele procurorilor. Este ceva strigător la cer!
Orice om cu minime cunoștințe juridice știe că cel ce deține și protejează toate informațiile dintr-un dosar penal este procurorul de caz.
Nimeni altcineva, de la Parchet, DNA sau SRI nu are dreptul să întrebe sau să dețină aceste informații. Cu toate acestea, de 10 ani, asistăm la spectacolul informațiilor confidențiale furnizate pe surse.
Știm cu toții că informațiile nu pleacă de la inculpați, martori sau avocați, ci de la procurorul de caz.
În mod direct sau indirect, informațiile confidențiale fac obiectul discuțiilor de cafenea sau articolelor de presă.
În ultimele zile, am trăit pe pielea mea o asemenea situație.
Joi, dosarul meu a ajuns sigilat la biroul de documente secrete al Parlamentului. Nimeni din Comisia Juridică nu a consultat aceste documente. Am fost singura persoană care le-a văzut în ziua de vineri. Nu ai voie să copiezi sau să fotografiezi cu telefonul. Știți bine că atunci când citești dosarul, persoana certificată ORNISS stă lângă tine să verifice respectarea acestui lucru.
Ei bine, sâmbătă seara, celebra apropiată a dosarelor penale, Sorina Matei, a publicat cu copy/paste, pe blog, informații secrete din dosar.
Aceste date nu s-au scurs de la Parlament, din biroul de documente secrete, ci de la cei care au instrumentat dosarul. Acest dosar se afla doar în două locuri: în fișetul metalic sigilat, din camera de date secrete de la Parlament, sigilată și aceasta, iar al doilea este calculatorul procurorului.
Și în acest caz, ca și acum trei ani, este clar cine a dat pe surse informațiile secrete din dosar: Procurorul!
Vă fac o dezvăluire: sunt aceiași oameni care au făcut dosarul acum 3 ani. Aceste scurgeri de informații reprezintă un mod de operare. Nu mi se poate imputa faptul că acum 3 ani procurorii au hotărât să scoată informații din dosar.
Mai adaug un element. Există persoane care pot depune mărturie cu privire la modul în care au primit informații din dosarul de acum 3 ani. Jurnaliști sau persoane din anturajul procurorilor.
Vedeta acestui dosar este denunțătorul Alexe, un interlop arestat de șase ori, acuzat de trafic de droguri, proxenetism, port ilegal de armă, contrabandă, șantaj și corupție, care după ce a fost anchetat și arestat acum 3 ani, a avut o revelație: l-a denunțat acum o lună pe Procurorul Șef care l-a băgat în închisoare!
În timp ce procurorul care l-a anchetat și alți politicieni sunt arestați sau sunt plasați sub control judiciar, acest mafiot călătorește în străinătate și pune poze pe Facebook, cu acordul DNA Ploiești!
Nu pot înțelege cum un procuror cu o carieră impresionantă, cu dosare grele instrumentate, este trimis la închisoare de un infractor devenit denunțător.
Nu există nicio dovadă că cineva a influențat mersul dosarelor, direct sau prin divulgarea de informații. Există doar denunțuri.
Dosarele infractorului Alexe, de unde se presupune că s-au scurs informații, s-au finalizat prin arestarea și trimiterea în judecată a celor implicați.
Vă mai supun atenției o altă afirmație falsă: sunt acuzat că aș fi promis funcții Procurorului Șef pentru a afla informații din dosar, facilitând o întâlnire cu Victor Ponta.
Este o afirmație ce ține de domeniul științifico-fantastic.
Întâlnirea procurorului cu Ponta, la care eu nu am participat, a avut loc la un an după ce dosarul a fost trimis în instanță.
Ce informații confidențiale se pot afla dintr-un dosar public?
Întâlnirea cu Victor Ponta avea drept scop înmânarea unei invitații la un concert de pian al Liceului de Artă din Ploiești.
Doamnelor și Domnilor,
M-am întrebat și eu de ce imediat după alegerile prezidențiale am devenit ținta DNA Ploiești. De ce mi se cere arestarea?
Răspunsul s-ar putea să nu fie pe placul multor persoane. Aceste lucruri se întâmplă pentru a mă forța să devin denunțător.
Pe cine credeți că mi se sugerează de un an de zile să denunț? Pe Victor Ponta.
De ce vor capul lui Victor Ponta? Pentru că a refuzat să facă anumite compromisuri, pentru că și-a făcut datoria cu demnitate și pentru că are o cotă de popularitate mult peste cea a puternicilor zilei. Victor Ponta se apropie acum de 50% cotă de încredere.
Declar public, astăzi, aici, în fața dumneavoastră:
Nu am nimic de denunțat cu privire la activitatea lui Victor Ponta!
Vă mai spun un singur lucru si închei.
Aminteam despre dosarul soției Președintelui Iohannis. Am văzut-o cu toții pe soția lui Liviu Dragnea inculpată pentru o faptă minoră petrecută acum 10 ani. Acuzația „deosebit de gravă” este că nu a sancționat două colege care au întârziat la program.
Am aflat o informație secretă dintr-un dosar instrumentat de DNA Ploiești. Soția lui Victor Ponta, Daciana Sârbu, este cercetată de 3 luni de zile, în speranța de a fabrica încă un dosar familiei Ponta.
Vreți să vă spun de unde am aflat această informație „secretă”, pe cine a trebuit să mituiesc cu funcții?
Pe site-ul comisarul.ro. Evident, nu eu am dat informația acolo.
Nu vi se pare ca asistăm la o piesă de teatru absurd, în care adevărul nu mai contează, iar denunțătorii devin parteneri de încredere ai statului de drept!?
Discutăm cu toții pe holul Parlamentului, în grupurile parlamentare, în plen, acasă în familie, cu prietenii despre ce se întâmplă în România și cu România. Toată lumea dă vina pe noi, parlamentarii, pentru spectacolul cătușelor.
Un singur om, un singur parlamentar sau un singur grup parlamentar nu vor putea să legiuiască țara. Fără PSD, PNL, ALDE, UDMR, UNPR sau PMP unite, devenim cu toții victime sigure ale acestui măcel.
Vă mulțumesc pentru răbdare și atenție și vreau să subliniez încă o data faptul că prin votul de astăzi nu veți bloca justiția, ci veți respinge practica abuzivă a arestului preventiv.
Sunt 4 milioane de români implicați într-o formă sau alta în dosare penale. Nu putem construi o țară ca o închisoare!

 

GENERALUL FLORINEL COLDEA AR SUFERI DE SINDROMUL COREEA – HUNTINGTON ,O BOALA FOARTE RARA!

30 mart.

Generalul SRI Florian Coldea ar suferi de sindromul „Coreea Huntington” este ipoteza pe care a lansat-o doctorul Răzvan Constantinescu.
Conform doctorului Constantinescu, aceasta ar fi cauza pentru care generalul Coldea s-a manifestat necontrolat în mai multe ocazii. Un filmuleț devenit celebru anul trecut îl prezintă pe generalul Coldea la ieșirea de la audieri în Parlament  în timp ce jurnaliștii îl intervievau pe deputatul Georgian Pop. Adjunctul SRI pare să nu-și poată stăpâni mimica și mișcările.
Generalul Coldea fusese audiat de comisiile de specialitate ale Parlamentului în urma acuzațiilor aduse de diferiți politicieni privind implicarea serviciului și a sa în politică.

Recent, la bilanțul SRI pentru anul 2016, generalul Coldea este din nou filmat părând că nu poate să-și controleze mimica și gesturile.

Coreea Huntington este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, caracterizată prin „miscări involuntare, distonie, declin cognitiv și tulburări comportamentale”.
Prevalența bolii este 5-10:100000 cazuri. In mod tipic, primele simptome apar intre 35 si 50 ani insa afectiunea poate debuta la orice varsta.
Toate persoanele afectate de coreea Huntington prezintă un declin global progresiv al funcțiilor cognitive. Sindromul de dementa include in stadiile inițiale iritabilitate, neglijenta, pierderea interesului; încetinirea procesului de gândire și tulburările de memorie apar mai târziu. Acest tablou clinic este caracteristic dementei subcorticale (diferita de cea care apare in boala Alzheimer), despre care se crede ca reflecta disfuncția circuitului neuronal fronto-subcortical.
Profesorul Răzvan Constantinescu este medic primar gastroenterologie și medicină internă, șef de lucrări la UMF „Gr. T. Popa” Iași și fost director al Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie din Iași.
Conform inpolitics, Întrebat de internauți dacă e sigur pe diagnosticul respectiv, medicul Răzvan Constantinescu a răspuns, sec: ”Predau chestia asta”

 

DEPUTATUL SEBI GHITA DUPA UN DISCURS EXTREM DE AGRESIV ,PRO-PONTA SI ANTI-JOHANNIS,NU POATE FI RETINUT SI NICI ARESTAT ASA A HOTARAT PLENUL CAMEREI DEPUTATILOR!

30 mart.

 Sebastian Ghiţă nu poate fi arestat preventiv

Deputatul PSD Sebastian Ghiţă nu poate fi nici arestat preventiv. Votul pentru cererea procurorilor privind aprobarea arestarea preventivă s-a terminat cu următorul rezultat: 107 voturi „pentru”, 176 voturi „contra” 1 „abţineri”. Împotriva cererii procurorilor au votat deputaţii PSD, UNPR şi ALDE. Cei din PNL au votat la vedere şi pentru reţinere, şi pentru arestare preventivă. De menţional că, în plen, s-au aflat şi vedetele PSD, Liviu Dragnea – doar la cel de reţinere şi Victor Ponta – la ambele voturi. De regulă, cei doi nu participau la voturi când procurorii cereau o reţinere sau o arestare.

Update 1: Sebastian Ghiţă nu poate fi reţinut

Deputatul PSD Sebastian Ghiţă nu poate fi reţinut. Votul pentru cererea procurorilor privind aprobarea reţinerii sale a avut următorul rezultat: 121 voturi „pentru”, 167 voturi „contra” şi foarte ciudat – o premieră la acest sistem de vot, 1 „abţineri”. Pentru prima oară în istoria parlamentarismului post-decembrist, preşedintele de şedinţă, Valeriu Zgonea, în speţă, a anunţat că introducerea ambelor bine (albă şi neagră) în urna neagră „înseamnă abţinere”. Oare de ce?

Un discurs extrem de agresiv

Plenul Camerei Deputaţilor a avut miercuri pe ordinea de zi votarea cererii procurorilor de reţinere şi arestare preventivă pentru deputatul PSD Sebastian Ghiţă. Spre deosebire de alte situaţii similare, discursul lui Ghiţă a fost unul extrem de agresiv şi evident el şi-a clamat nevinovăţia, susţinând că în dosarele sale nu există decât denunţuri. Discursul lui Ghiţă însă nu a fost unul pentru deputaţi, ci unul pentru public, pentru că ştia că va fi televizat. „Mă numesc Sebastian Ghiţă, am 37 de ani, am doi copii. Am venit să-mi susţin nevinovăţia, şi pentru a vă ruga să respingeţi cererea de arestare. Vă rog să arătaţi că Parlamentul respinge metoda arestării, respinge o metodă a unor practici abuzive, arestarea înaintea judecării”, aşa şi-a început „apărarea”. După care a început să vitupereze împotriva arestării preventive, arătând că se urmăreşte „instaurarea fricii şi obţinerea de noi denunţuri”, conchizând că arestarea preventivă reprezintă „un instrument de tortură”, o „formă modernă de tortură”. După care a încercat să influenţeze deputaţii, dar nu cum au făcut-o alţii, care spuneau, „astăzi sunt eu, mâine puteţi fi dumneavoastră”. Sebastian Ghiţă a trecut în revistă toţi demnitarii din România – cu nume şi prenume – susţinând că au dosare. „Arestarea lui Ghiţă poate deschide calea unor noi denunţuri. Asta vrem sa facem? Călin Popescu Tăriceanu este amenintat cu dosare de foşti apropiaţi. Valeriu Zgonea are două dosare în lucru. Şefii tuturor partidelor politice din România sunt în instanţă sau au dosare, inclusiv Alina Gorghiu şi Vasile Blaga. Şefii instituţiilor de presă au dosare”, a mai spus Sebastian Ghiţă.

Pro Ponta şi anti Iohannis

Sebastian Ghiţă de la microfonul Camerei nu a pledat doar pentru el, ci şi pentru prietenul său Victor Ponta. De fapt a repetat ceea ce a mai declarat de câteva ori, dar, repetăm, ştia că Antena3 şi România TV transmit în direct, deci exista un posibil impact mare în rândul telespectatorilor. El a arătat care este motivul pentru care procurorii îl vor după gratii: „Pentru a mă forţa să fiu denunţător. Vor să îl denunţ pe Victor Ponta. Nu am nimic de denunţat despre activitatea lui Victor Ponta (sic!). Procurorii se chinuie de un an de zile să îi facă un dosar şi soţiei lui Victor Ponta. Vreţi să vă spun de unde am informaţia asta? De pe site-ul comisarul.ro”. În acelaşi timp a lansat şi o „bombă”, el susţinând că preşedintele Klaus Iohannis este aproape să-şi dea demisia din cauza unui dosar penal al soţiei sale (nu este motiv de demisie un eventual dosaru care nu are legătură cu funcţia sau activitatea administraţiei prezidenţiale – n.a.). „Traim astazi intr-o Romanie in care presedintele Klaus Iohannis este in pragul demisiei din cauza unui posibil dosar pe care, cumva, sotia sa il poate avea”, a afirmat Ghita.

Două glume bune

Sebastian Ghiţă s-a arătat revoltat că pe site-ul unei jurnaliste au apărut informaţii din dosarul său, drept care a acuzat procurorii de scurgere de informaţii către presă. Ghiţă a demonstrat cu „n” argumente că de la Camera Deputaţilor nu puteau exista aceste scurgeri de informaţii, din cauza măsurilor stricte luate. A uitat însă un singur lucru: că ar fi putut chiar el sau avocaţii săi să dea informaţii, tocmai pentru a avea ce acuza. Dar suntem aici în faţa unei glume foarte bune. Pentru că Sebastian Ghiţă nu s-a revoltat niciodată când informaţii din dosare se scurgeau către Romania TV, postul pe care îl patronează. O a doua glumă bună. El a afirmat că procurorul despre care se spune că el i-ar fi facilitat o întâlnire cu Victor Ponta s-a întâlnit cu premierul, „dar doar pentru a-i înmâna o invitaţie la un concert în care fetiţa procurorului susţinea un recital de pian”.

Care sunt acuzaţiile aduse lui Sebastian Ghiţă

  • două infracţiuni de dare de mită;
  • două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii;
  • şantaj;
  • cumpărare de influenţă;
  • conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

 

PRIMARUL CRAIOVEI ,OLGUTA LIA VASILESCU AUDIATA LA DNA!

30 mart.

Primarul Craiovei Olguța Vasilescu s-a prezentat miercuri la DNA. Olguța Vasilescu a fost citată într-un dosar de corupție.

Întrebată dacă citarea sa are legătură cu un denunț al lui Adrian Mititelu, primarul Craiovei a apus: „Nu știu. Probabil, așa mă aștept”.

PROCURORUL LIVIU TUDOSE,DIN DOSARUL DEPUTATULUI SEBI GHITA TURNA LA SRI!

30 mart.

Aurelian Mihaila - Liviu Tudose

Procurorul Liviu Tudose, arestat în dosarul în care este vizat şi Sebastian Ghiţă, a declarat în Camera de Consiliu de la instanţa supremă, că îl cunoştea pe Ghiţă ca fiind „fanfaron” şi că a fost pus în situaţia de a îl da afară din casă de mai multe ori, iar cu Victor Ponta s-a întâlnit la Guvern, relatează Mediafax în pagina electronică. De asemenea procurorul a povestit cum a dat raportul la SRI Prahova despre discuția cu Ponta.

„Nu mi se părea firesc să fiu vizitat de Ghiţă Sebastian care era cercetat şi i-am spus-o şi lui, dar arăt că aceste vizite erau inopinate, mă trezeam cu el la poartă şi mă vedeam pus în situaţia de a face scandal să îl dau afară şi chiar l-am dat de vreo trei ori”, le-a spus procurorul Liviu Tudose judecătorilor instanţei supreme, când magistraţii au dispus arestarea lui şi a altor trei persoane.

Liviu Tudose a mai precizat că a încercat să îi impună o anumită conduită lui Sebastian Ghiță „legat de prezenţa sa la domiciliul meu, la ore târzii şi în toate cazurile sub influenţa băuturilor alcoolice din partea acestuia”, precizând însă că nu a cerut poliţiei să-i interzică să-l viziteze.

„Ultima dată Ghiţă Sebastian a venit tot aşa, pe neaşteptate , la câteva zile după ce DNA Ploieşti instituise măsura controlului judiciar asupra lui şi atunci ne-am certat foarte tare şi efectiv l-am dat afară din casă”, a mai spus Liviu Tudose.

Magistratul le-a detaliat judecătorilor cum a ajuns în biroul premierului de la acel moment, Victor Ponta. „L-am cunoscut pe Victor Ponta în august 2013 când a venit fără să ştiu că este invitat la nunta la care am fost naş. La acel moment conform uzanţelor l-am întâmpinat în calitate de naş şi am avut nişte discuţii comune” a mai explicat Tudose, precizând că ulterior Sebastian Ghiţă i-ar fi transmis „Victor vrea să te vadă”.

La data de 20 ianuarie 2014, acesta a mers la sediul Guvernului unde ar fi avut o scurtă discuţie cu premierul.

„Am fost surprins de dorinţa dumnealui de a mă vedea şi la acel moment nu am ştiut pentru ce. Menţionez faptul că după ce Ghiţă Sebastian mi-a spus că fostul prim-ministru, Victor Ponta, dorea să mă vadă, m-am dus într-o zi de luni la Palatul Victoria şi m-am gândit inclusiv la discuţia de la nuntă cu privire la invitaţia pe care i-o făcusem la un concert de pian. În cursul discuţiei de 1-2 minute pe care am avut-o cu primul-ministru acesta m-a întrebat cum ar fi dacă mi-ar propune un post la DLAF sau la ONPCSP. I-am spus că în principiu aş fi de acord, dar condiţionat de cunoaşterea unor minime date (…). Eu am perceput această întrevedere cu fostul prim-ministru ca o chestiune neserioasă, mai mult decât atât pentru că eram surprins şi am şi verificat pe internet situaţia posturilor pentru Oficiul de Spălare a Banilor şi am constatat că toate posturile au fost complete. Nu am verificat şi la DLAF”, mai detaliază procurorul.

Tudose a precizat şi că a avut o discuţie cu conducerea SRI Prahova despre întâlnirea cu Victor Ponta, iar la data de 4 martie „cu ocazia bilanţului Parchetului General m-am întâlnit cu dl. Coldea – director adjunct al SRI care mi-a spus că „să nu cedaţi sub nicio formă ofertelor”.

După discuţia de la Guvern, Tudose spune că a fost invitat la o întâlnire privată cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc dar a refuzat.
„Îmi explic faptul că insistenţele domnului Sebastian Ghiţă de a avea întrevederi cu fostul prim ministru şi fostul ministru al Justiţiei ar fî putut fî justificate de captarea atenţiei mele probabil pe ceea ce intuiesc eu, el îşi dădea seama de faptul că se va ajunge la preşedintele Consiliului Judeţean în cursul cercetărilor. Consider că insistenţele domnului Sebastian Ghiţă cu privire la promovarea sau mutarea mea au fost total neserioase şi argumentez acest lucru prin ambiguitatea exprimării primului-ministru „ce ar fi dacă aş ocupa o funcţie la DLAF sau la ONPCSB”, iar pe de altă parte îl cunoşteam pe Ghiţă Sebastian ca fiind un „fanfaron”, le-a spus Liviu Tudose judecătorilor.

 

FOSTUL COMANDAT AL LAGARULUI DE EXTERMINARE PERIPRAVA,TORTIONARUL ION FICIOR CONDAMNAT LA 20 DE ANI DE INCHISOARE!

30 mart.

Fostul comandant al coloniei de muncă Periprava, Ioan Ficior, a fost condamnat miercuri de instanța supremă la 20 de ani de închisoare pentru infracțiuni contra umanității.

Instanța a mai dispus degradarea militară a lui Ioan Ficior și l-a pus să plătească, în solidar cu statul român reprezentat de Ministerul Finanțelor, Ministerul Administrației și Internelor și Adminstrația Națională a Penitenciarelor, suma totală de 310.000 euro daune morale către opt părți civile din dosar.

Decizia instanței supreme nu este definitivă, poate fi contestată la aceeași instanță.

Ioan Ficior a fost trimis în judecată în 18 august 2014 de Parchetul General, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Ficior este acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici.

Conform procurorilor, în perioada 1 august 1958 – 1 noiembrie 1963, în calitate de locţiitor şi comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, Ioan Ficior a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi la Periprava, prin privarea de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, respectiv prin supunere la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora.

Potrivit anchetatorilor, din documentele studiate a reieşit faptul că în perioadă în care la conducerea Coloniei de la Periprava s-a aflat Ioan Ficior au decedat 103 deţinuţi.

Anchetatorii au mai stabilit că deţinuţii de la Periprava erau supuşi unui tratament inuman caracterizat printr-o izolare completă de familii şi de orice alte persoane, de lumea externă în general, condiţii de cazare mizerabile, frigul insuportabil din barăci, sancţiunile fizice pentru abateri minore, hrana deficitară, deţinuţii fiind în permanenţă înfometaţi şi însetaţi, având dureri pe care nu le puteau ameliora din cauza lipsei medicamentelor şi, nu în ultimul rând, condiţiile de muncă inumane la care erau supuşi aceştia.

La ultimul termen, procurorii au cerut o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru torționar.

SLUGA LICURICIULUI CEL MARE,KLAUS WERNER JOHANNIS -HOINARIS PLEACA IN PLIMBARE IN USA!

30 mart.

Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis se va afla de miercuri până sâmbătă în Statele Unite ale Americii, unde va participa la Summitul securității nucleare, care va avea loc la Washington.

Potrivit Administrației Prezidențiale, miercuri, la ora 12,00, șeful statului va susține o declarație de presă la Palatul Cotroceni.

În cursul zilei de joi, Iohannis va vizita Memorialul Holocaustului și va participa la cina oferită de președintele SUA, Barack Obama, la Casa Albă, în onoarea șefilor de delegații prezenți la Summitul securității nucleare.

Klaus Iohannis va participa vineri la sesiunea de deschidere a summitului, la un dejun de lucru și la discuția pe baza unui scenariu pregătit de organizatori care constă în prezentarea, prin intermediul unui videoclip, a unui caz ipotetic de terorism nuclear — furtul de material nuclear sau radioactiv de către actori nestatali și utilizarea parțială a acestuia. La finalul summitului, președintele Iohannis va susține o declarație de presă.

Tot vineri, șeful statului se va întâlni cu reprezentanții comunității românești din Washington.

 

%d blogeri au apreciat: